Flacăra Iaşului, decembrie 1969 (Anul 25, nr. 7222-7247)

1969-12-03 / nr. 7223

FLACARA IAȘULUI PAGINA 2 . li K­till lot -taoism­lle practici!­ ­ După cum se ştie, de mai multe zile funcţionea­ză la Iaşi un centru inter­­judeţean de instruire a di­rectorilor de cămine cultu­rale, în problemele actuale ale muncii politice-ideolo­­gice şi cultural-educative de masă. In ansamblul ac­ţiunii de instruire o aten­ţie aparte s-a acordat or­ganizării unor manifestări cu caracter practic demon­strativ, manifestări ce am­ fost prezentate în faţa a peste 250 de directori de cămine culturale din jude­ţele Iaşi, Bacău, Neamţ, Vaslui, Botoşani şi Sucea­va. In genere vorbind, me­toda nu e nouă şi ea este utilizată cu perseverenţă dintr-un motiv lesne de în­ţeles. De-a lungul anilor şi-a dovedit din plin efici­enţa. Dar, evident, în în­semnările de faţă nu despre importanţa unor asemenea acţiuni — denumite, de regulă, schimburi de expe­rienţă —­ vom vorbi, ci vom căuta să ne referim doar la cîteva aspecte ale problemei, desprinse din modul de organizare al schimbului de experienţă de la Răducăneni. încă de la început nu declarăm de acord cu ale­gerea locului de desfăşu­rare a manifestării : comu­na Răducăneni, atît ca pon­dere economică, cit şi ca aspect edilitar-gospodăresc, se recomanda a fi o gazdă onorabilă. Adăugind la a­­cestea atenţia pe care o acordă comitetul comunal de partid (secretar Con­stantin Calaraşu), consiliul popular (preşedinte Eugen Ispir), conducerea căminu­lui cultural (director, Va­sile Mihăilă), precum şi alţi factori (şcoala, spita­lul etc.) desfăşurării unei bogate activităţi cultural­­artistice şi educative de masă şi asigurării unei ba­ze materiale corespunză­toare, numărul argumente­lor sporeşte simţitor. Cum era şi normal, aşteptările au fost confirmate (cel pu­ţin în ce priveşte modul cum gazdele şi-au făcut datoria, asigurînd, credem, o elocventă ilustrare a ui­nora dintre valorile artei amatoare existente aici). Spunem a unora, deoarece nici n-a stat în intenţia organizatorilor ideea de a arăta oaspeţilor tot ce se poate întreprinde la ora ac­tuală, într-o comună, pe li­nie cultural-artistică. Fără îndoială că nici modul în care s-a procedat nu e rău, dar noi socotim (de altfel, păreri asemănătoare am întîlnit şi la unii partici­panţi la schimbul de ex­perienţă) că era mai bine dacă — organizată mai din vreme şi cu mai multă răbdare — manifestarea ar fi avut ca scop tocmai pu- Pe marginea unui schimb de experienţă cu directorii de cămine culturale nerea în lumină a forţelor artei amatoare din Rădu­­căneni. Ne gîndim, de pil­dă, la o acţiune model de felul „O duminică la că­minul cultural" (evident, nu o aglomerare de mani­festări disparate, ci o se­lecţie, care să aibă la ba­ză varietatea, unitatea în acelaşi timp, consistenţa şi a­tract­ivit­atea programelor). Suntem­ convinşi că dacă se adopta o astfel de i­­dee, acţiunea ar fi reuşit într-o mai mare măsură să capteze interesul partici­panţilor şi, poate, ar fi constituit cu adevărat un model demn de a fi trans­plantat la potenţialul şi condiţiile fiecărei comune din judeţele reprezentate la schimbul de experienţă. Nu stă în intenţia noas­tră să lăsăm să se înţe­leagă cumva că manifesta­rea de la Răducăneni n-a fost utilă. Din discuţiile purtate cu directorii de că­mine din judeţele Neamţ şi Bacău, am înţeles, insă, că ea ar fi fost în între­­gime reuşită (laude s-au adus condiţiilor materiale, modului de întreţinere a localului căminului cultu­ral, precum şi artiştilor a­­matori, în special corului dirijat de prof. C. Ipate, metodist la Casa judeţeană de creaţie, şi formaţiei de teatru instruită de învăţă­torul N. Tomulescu) dacă s-ar fi restrîns unele ex­puneri pur teoretice (cu a­­devărat în număr prea ma­re şi asemănătoare ca te­matică). Vorbitorii, între care şi reprezentanţi ai Comitetului de Stat pentru Cultură şi Artă, nu au avut intervenţii abundînd în no­utăţi ; ceea ce au aflat în­­tr-adevăr nou directorii de cămine se referea la unele instrucţiuni scrise, difuzate încă anul trecut de către organul cultural central or­ganelor judeţene, instrucţi­uni care, însă, n-au ajuns la . . . căminele culturale nici pînă astăzi. Repetăm, în încheiere: asemenea manifestări (ca cea de la Răducăneni) sînt utile, fără îndoială. Ele trebuie însă ceva mai mult gîndite, iar accentul să cadă, credem noi, pe latura practică, demonstrativă, care, neapărat, să fie ur­mată de discuţii. Aceasta să se facă reducînd timpul acordat prea darnic dez­baterilor pur teoretice şi generale. Căci, cum s-a văzut şi la recentul schimb de experienţă, răbdarea auditoriului a fost în­­frîntă tocmai de expu­nerile plutind în genera­lităţi şi abundînd în no­utăţi de acum 10—15 ani. Nu e o glumă, ci o reali­tate observaţia făcută de mai mulţi directori de că­mine . „Ne-am dat seama pe pielea noastră că, în­­tr-adevăr, reuşim adesea să plictisim participanţii la ui­nele manifestări pe care le organizăm la căminele cul­turale". Ne exprimăm convinge­rea că centrul de instruire interjudeţean ne va oferi prilejul să asistăm ,şi la acţiuni în­ întregime reuşite. Fără îndoială, avem în ve­dere, în primul rînd, ju­deţul Iaşi, care nu o dată a dovedit că manifestările de nivel superior nu re­prezintă, pur și simplu, liste incidente în ansam­blul unei munci rodnice. V. FILIP Cîteva din noile modele de haine pentru femei şi bărbaţi realizate de unitatea 1 Mai a Combinatului de piele şi încălţăminte „Solidaritatea“ din Oradea. Foto: AGERPRES (M. POSTELNICU) Aşa se prezenta du­minică un colţ din sala „Voinţa". Specta­torii şi-au căutat locuri pe panoul de baschet, pe sobe etc. Această fotografie ne scuteşte de comentarii în legătură cu condi­ţiile improprii de vizi­onare din această sală. Pe scurt , Şcoala sportivă nr. 2 Iaşi a organizat „Cupa Uni­rea“, la haltere, competiţie rezervată juniorilor. Au par­ticipat sportivi de la Univer­sitatea, Nicolina şi Şcoala sportivă nr. 2. Cu acest pri­lej au fost doborîte nouă re­corduri judeţene la juniori categ. a II-a, autorii fiind: E­­mil Cozianu (Şcoala sportivă), Florin Preduchin (Universita­tea), Gheorghe Maxim (Uni­versitatea) şi V. Săcăleanu (Şcoala sportivă) Pe echipe, competiţia a fost cîştigată de Universitatea. '­ Fotbaliştii juniori ai Po­litehnicii Iaşi au terminat ne­­invinşi în serie prima parte a campionatului naţional. Du­minică, elevii lui M. Bâr­ţan au obţinut victoria în faţa juniorilor Textilei Botoşani cu scorul de 4—0. Autorii golurilor: Bărbulescu (2) şi Vieru (2). Iată situaţia echi­pei ieşene în clasament: 1. Politehnica 13 11 2 0 50—6 — 24 p. Volei, div. B Universitatea Iaşi-Universitatea 9 Craiova 1-3 (-4, 16,-6,-7) Desigur că o bună parte din acea mulţime de spectatori prezentă la o oră destul de matinală, duminică, în sala Voinţa, a ţinut nu numai să-şi ocupe un loc pentru derbiul Penicilina — Rapid, ci să şi servească un mic dejun volei­­balistic la meciul de ,,B" U­­niversitatea Iaşi — Universita­tea Craiova. Ieşencele au prezentat o e­chipă fără personalitate, cu un joc haotic, şters. Revenind la meciul în sine, trebuie menţio­nat că el a fost la discre­ţia oaspetelor. Ele şi-au adjude­cat seturile I, III și IV cu sco­ruri ce vorbesc de la sine (15— 4, 15—6, 15—7). Mai interesant a fost al doilea set, cînd am avut posibilitatea să urmărim [după ce studentele ieșence conduceau cu 14—1p), un fi­­nal dramatic (singurele faze rare s«i plăcut în tot mec­iul) cîștigat de gazde la mare lup­tă cu 18—16. Comportarea Universităţii Iaşi în acest meci ar tre­bui să fie un semnal de alarmă pentru conducerea teh­nică a echipei, a acelei echi­pe care în sezonul trecut se număra printre fruntaşele se­riei, SERGIU BANU — coresp. Perseverenţă şi exigenţă (urmare din__pag.__r a­ nunţare sumară a realizărilor din ultimii ani în institutul nostru va contura desigur mai clar situaţia actuală şi perspectivele de viitor. Astfel, referindu-ne în primul rînd la condiţiile materiale create prin grija partidului, în ulti­mii ani, putem arăta că pen­tru dotare s-au cheltuit 6.100.121 lei, progrese impor­tante inregistrîndu-se şi în în­zestrarea clinicilor din Iaşi, unde au apărut noi elemente destinate unei asistente şi ac­tivităţi de cercetare mai bu­ne. In intervalul de numai trei ani, tezaurul bibliotecii a crescut cu 2.280 de exempla­re a 736 titluri de reviste medicale din lumea întreagă. Pe acest fond de­ incontesta­bil progres se plasează în­treaga noastră muncă de pre­gătire a viitorilor medici, ac­tivitatea de cercetare ştiin­ţifică a cadrelor didactice şi studenţilor, acţiunile cu con­ţinut de for metodologic, în­­tr-un cuvînt, premisele dez­­voltării în perspectivă ascen­dentă a şcolii medicale ieşe­ne. O preocupare susţinută este asigurarea unui conţinut al învăţămîntului bazat pe cuceririle tehnico-ştiinţifice ac­tuale şi formarea unui corp didactic competent şi devotat. Pentru a exemplifica ţinem să arătăm că ritmul de pre­gătire prin doctorat se men­ţine susţinut în sensul că nu­mai în ultimii patru ani s-au înscris 128 cadre didactice la care se adaugă 24 foşti aspi­ranţi. In acelaşi interval au fost desemnaţi 12 noi condu­cători de doctorate, ceea ce a lărgit şi actualizat cadrul pregătirii ştiinţifice a tine­retului. Eforturile noastre se în­dreaptă spre dezvoltarea pa­trimoniului naţional şi even­tual mondial în domeniul teo­riei şi practicii ocrotirii sănă­tăţii, al învăţămîntului şi al cercetării ştiinţifice medicale. Din acest punct de vedere anii din urmă au evidenţiat valori proaspete, care-şi fac tot mai decisiv proba efi­cienţei in confruntările teore­tice şi practice cu alte şcoli din ţară şi chiar de peste ho­tare. In mai multe domenii ale medicinii din ţara noas­tră şi nu dintre cele secun­dare, Iaşul se situează în prim plan. Principalele strădanii sînt îndreptate spre proble­mele prioritare ale ocrotirii sănătăţii care figurează cu claritate acum în documente­le de largă circulaţie în insti­tut. Din acest punct de ve­dere cercetarea din I.M.F. Iaşi are direcţii şi realizări valoroase. Acelaşi lucru se poate spune despre nivelul şi realizările obţinute în mun­ca complexă instructiv­e cu­sarcina noastre medici calivă cu studenţii, principală a­ şcolii fiind formarea de buni, eficienţi maximali din primii ani după absolvire şi utili­z multilateral societăţii. Menţinerea pasului cu via­ţa din acest punct de vedere este asigurată de procesul continuu de definire a forma­ţiei pe care trebuie să o ai­bă absolventul în raport cu nivelul operaţional actual al reţelei medico-sanitare. De aici preocuparea privind me­todologia predării, unde se im­pun astăzi elemente noi, re­flex al creşterii considerabi­le a volumului de cunoştinţe în diverse domenii ale me­­dicinei practice. Integrarea interdisciplinară şi formele moderne de învăţămînt pro­gramat ocupă un loc impor­tant în activitatea cadrelor noastre. Reconstituind drurnul par­curs de învăţămîntul medical în 90 de ani, semnificaţiile ce se conturează sînt deosebit de importante. Istoria acestei instituţii relevă forţa valori­că a muncii perseverente, subliniind totodată potenţia­lul ştiinţific al şcolii ieşene. Institutul nostru, demonstrînd indici calitativi valoroşi in tot decursul existenţei sale, este confruntat acum cu perspec­tivele de viitor. Prestigiul său e condiţionat de utilizarea maximă a fondului intelectual, de folosirea inteligenţei şi talentului, a ataşamentului faţă de patrie şi popor. Nu­mai in acest fel, creind o spi­ritualitate omogenă şi efer­vescentă, o ambianţă creatoa­re, vom satisface marile ce­rinţe puse în faţa noastră de partid şi vom corespunde i­­dealului la care au visat marii noștri predecesori. Teatrele şi publicul (urmare din pag. li cii privesc lucrurile dintr-o perspectivă mai mult deschisă spre viitor, un viitor întrevăzut oarecum subiectiv, în schimb cu o doză de certitudine in an­ticipaţie, care le explică şi succesele şi, uneori, eşecurile. Auzim, de aceea, vorbindu-se cu multă insistență despre o „sensibilitate contemporană", despre un „ochi" sau chiar despre un mod contemporan de a gîndi. De aici înainte în­cepe o zonă de exclusivism, „personalism", căci argumen­tările sînt bizuite mai mult pe date intuitive decit pe studiul efectiv al publicului, mai mult pe presupuneri decit pe reali­tăţi. Suntem­ convinşi, în ceea ce ne priveşte, că nici televiziu­nea, nici celelalte mijloace de instruire şi divertisment nu au îndreptat atîţia spectatori cu­ ambiţioasele alegaţiuni făcute in numele publicului, în numele spectatorilor, fără ca aceştia să fi acordat cuiva un mandat de reprezentare a preferinţelor şi aspiraţiilor lor artistice. S-a a­­dîncit astfel, treptat, un şanţ în­tre practicienii care dau tonul in ce priveşte activitatea tea­trelor şi publicul larg. Nu-i ca­zul să acuzăm pe cineva anu­me, pentru că nici un proces de intenţie nu ar fi justificat. Ni se pare, însă, că orice con­cluzie, orice soluţie, trebuie trasă numai după o prealabilă studiere sistematică a nivelului şi a gusturilor publicului în ge­neral, şi a publicului fiecărui teatru în mod deosebit. Mij­loacele statisticei, ale sociolo­giei profesiunilor, cercetările recente cu privire la dinamica grupurilor sociale ori la folo­sirea timpului liber pot oferi şi bogatei noastre mişcări tea­trale datele absolut necesare pentru orientarea repertoriului şi chiar a profilării diverselor scene din ţară. Bineînţeles, da­tele unor asemen­ea cercetări trebuie interpretate şi folosite în funcţie de scopurile iniţial precizate. Nu înţeleg să anticipez re­zultatele unor cercetări de a căror utilitate nimeni nu are a se îndoi. Totuşi, după unele observaţii făcute de vreo cîţiva ani, după opiniile multor spec­tatori cu care am avut ocazia să discut pot afirma, in ceea ce mă priveşte,­­ că dacă se constată o Indiferenţă relativă a publicului actual, fenomenul se datoreşte in primul rind re­pertoriului. Se joacă multe pie­se din epoci revolute, și nu totdeauna capodopere, piese care constituie, la un moment dat, doar obiectul de studiu al regizorilor respectivi. In piesele contemporane se utilizează prea mult parabola istorică, iar lucrările clasice sunt privite de multe ori arbitrar, după crite­rii care pun în cauză proiecţia subiectivităţii unui realizator, dincolo de obiectivarea critică a opiniilor literare asupra a­­cestor­ autori. In loc de exem­ple ii invităm pe cititori să ur­mărească afişele teatrale şi din Iaşi şi din Capitala (unde fenomenul neparticiparii publi­cului este, în parte, atenuat de volumul mare al spectatorilor din alte localităţi, în trecere prin Bucureşti). La Iaşi,, de exemplu, avem un numeros (dar virtual, in bu­nă măsură) public studenţesc. Avem şi un virtual public re­crutat din salariaţii marilor în­treprinderi industriale. Atenţia se cuvine, de aceea, îndrep­tată cu precădere în cele două direcţii. Insă selecţia repertorială nu poate să nu ţină seama de aceste reali­tăţi, in intenţia de a determina evoluţia experienţei, a gustului şi a pregătirii unor noi con­tingente de spectatori. Să nu uităm că mari personalităţi ale teatrului contemporan, de la Piscator la Brecht, de la Jon­­net la Planchon, au căutat în primul rînd soluţii pentru atra­gerea maselor de spectatori pentru accesibilitatea expresiei teatrale. La noi, de la Millo şi Alecsandri, acelaşi drum a fost continuat de un Paul Gusty, un Victor Ion Popa, un G.M. Zam­­firescu. De ce nu am asigura, in condiţiile de astăzi, conti­nuarea pe o scară mai amplă a acestei nobile şi valoroase tradiţii ? Convocare Deputaţii în Consiliul popular al municipiului Iaşi sunt convocaţi a lua parte la lucrările celei de a IV-a sesiuni ordinare a Consiliu­lui popular al municipiului Iaşi ce va avea loc în ziua de 4 decembrie 1969, orele 16, în sala de concerte a Filarmonicii de stat „Mol­dova“ din str. Cuza Vodă nr. 29. ORDINEA DE ZI­­ — Analiza aplicării dis­poziţiilor legilor nr. 9 şi 10 / 1968, privind dezvoltarea construcţiei de locuinţe, vîn­­zarea de locuinţe din fondul de stat către populaţie şi construirea de case proprie­tate personală, de odihnă sau turism, şi respectiv, administrarea fondului loca­tiv şi reglementarea rapor­turilor dintre proprietari şi chiriași. SPORT-­P®BI-SPORT Caleidoscop 9 Pe baza tradi­ţiei, conform căreia la Iaşi Dinamo Bucu­reşti n-a pierdut niciodată (uneori a ciştigat clar), Luces­­cu, Dumitrache şi ai lor coechipieri nu s-au gîndit o clipă măcar că vor suferi o grea î­nfrîngere pe stadionul din Copou. Ce înseamnă să te bizui numai pe tra­diţie... ■® Voi informam, săptămîna trecută, că noul antrenor al e­­chipei de tineret — rezerve a Politehni­cii este 1. Marica. Fostul antrenor, prof. L. Antohi, s-a re­tras, având obligaţii profesionale. ® Din nou suntem­ obligaţi să atragem atenţia asupra greu­tăţilor pe care Ie în­­timpină colaboratorii ziarului nostru din partea unor organi­zatori de meciuri. Duminică dimineaţa, trimisului nostru la partida de volei Uni­versitatea Iaşi — U­­niversitatea Craiova, care s-a disputat înaintea celei dintre Penicilina şi Rapid, i s-a interzis intrarea în sală de către se­cretarul asociaţiei... Penicilina, I. Cîşlaru. După foarte multe insistenţe, corespon­dentul nostru a avut acces în sală. Ru­găm torurile sportive în drept să ia mă­suri, pentru ca în viitor asemenea sce­ne să nu se repete. „ Se pare că dis­ciplina nu este în­ţeleasă de toţi fotba­­liştii echipei C.F.R. Paşcani. Din nou ei au rămas iară un ju­cător pe teren în partida de la Gura Humorului. Suciu a fost eliminat de ar­bitru pentru faulturi repetate şi proteste la deciziile conducă­torului de joc. Iată cum o echipă care doreşte să reintre în divizia B este une­ori împiedicată să-și realizeze țelul de propriii săi jucători. OPERA DE STAT IAȘI * în curînd premiera­­ fi un de Frederick Loewe Pronosticul nostru la concursul Pronosport din 7 decembrie Dinamo Bacău-Rapid „U“ Craiova-F.G. Argeş Crişul-Steaua Petrolul-Steagul Roşu „U“ Cluj-Jiul U.T.Arad-Politehnicia Iaşi Farul-C.F.R. Cluj Cagliari-Bologna Fiorentina-Internazionale Lanerossi-Roma Lozio-Napoli Milan-Juventus Palermo-Sampdoria La sfîrșitul turului 1. CLASAMENTUL CAMPIO­NATULUI MUNICIPAL DE SENIORI 1. Montajul 2. Poligrafia 7 7 0 0 27— 6-14 2. CLASAMENTUL CAMPIO­NATULUI MUNICIPAL DE JUNIORI 1. Politehnica II 5 5 0 0 16— 5-10 3. A.C.G.B. 4. Panificația 5. Tăcerea 6. Victoria 7. Textila 7 3 2 2 20-15- 8 7 4 0 3 17-13- 8 7 3 13 13-14- 7 7 2 2 3 16-21- 6 7 2 14 14-18- 5 7 12 4 11-19- 4 7 1 2 4 14-20- 4 a Viitorul I.G.L.L. 2. Constructorul 3. Țesătura 4. Sc. sp. Unirea 5. Siderurgistul 6. Voința 5 4 0 1 13-10- 8 5 3 0 2 24-15- 6 5 113 13-15- 3 5 113 9-15-­­ 5 0 0 5 7-22- 0 JUCU-ul Locuri natale ORIZONTAL : 1. Aici s-a născut Vasile Alecsandri — Locul natal al lui loan Slavici; 2. Aici s-a născut Ion Luca Caragiale —­­Pleşeştii lui Al. Vlahuţă; 3. Aici s-a născut Ion Budai-Deleanu — Cetate vestită ; 4. In luptă ! — ... şi In tolbă! — A­vul (reg.) — Interjecţie; 5. In această co­mună de lingă Sibiu s-a năs­cut Octavian Goga — Inter­jecţie (ban.) ; 6. Fata din Ră­şinari I —1 „Ozana cea frumos curgătoare şi limpede ca cristalul" — Eros ; 7. Eugenia Oprea — Aceşti — Cele na­tale constituie tema noastră; 8. A se odihni — Pisc în Alpii Elveţiei — Odihnă teatrală ; 9. ...Frumos, locul natal al lui D. Th. Neculuţă şi G. Ibrăileanu ~ Sală de festivi­tăţi — Punct cardinal; 10. Epopee homerică — Aici s-a născut Gala Ga­laction ; 11. Indus­tria Optică Româ­nă Locul na­tal al „Luceafăru­lui" poeziei noas­tre ; 12. Aici s-a născut Alexandru Sahia — Pui. VERTICAL : 1. Aici s-a născut Dimitrie Anghel; 2. Da, spus alt­fel — Nume fe­minin ; 3. A-i slă­bi vocea — Nu­me masculin; 4. Locul natal al lui Eugen Jebeleanu — Staţie; 5. Fata din temă! — Lîngă această localitate, în satul Hor­­dou, s-a născut Geor­ge Coşbuc; 6. Parîmă — Dumneata ! — Usturoiat ; 7. Catene! — Aici s-a născut Mihail Sebastian — La Ipo­­teşti!­­ 8. Literă slavonă — La intrarea-n Ipoteşti ! — S-a născut la Vladimir!; 9. Scrii­tor dobrogean — Alexandru cel mic — Sîrme subţiri; 10. Aici s-a născut Mihai Beniuc... — ... şi aici Titus Popovici; 11. Nu spune ni­mic — Eugen Simion ; 12. Ra­du Şerban — Numele lui Ion Creangă este legat de acest sat...; 13. ... şi al lui Mi­hai Eminescu de acest oraş­­ — In apropierea acestui oraş se află satul de la 3 oriz. (I) ; 14. Cal dobrogean — Vizitea­ză casele memoriale. S. COLOŞENCO /I­I­I de 24 ore Radio Iaşi EDIŢIA DE PRINZ (3 DECEM­BRIE) : 12.00 Revista presei» 12.10 La microfon solişti şi for­maţii artistice de amatorii 12.30 Pe teme economice» 12.45 Ma­eştri ai claviaturii» 13.00 Buletin de ştiri» 13.10 Concert de prinz» 13.30 Carnet cinematografic. PROGRAMUL DE SEARĂ» 16.00 Buletin de știri» 16.10 Mu­zică populară» 16.30 Săptămîna muzicală» 17.00 Emisiunea: „Fii® din istoria României“ » 17.20 Cîntece patriotice» 17.30 Pe por­tativul undelor — melodia pre­ferată? 18.00 Actualitatea eco­nomică» 18.10 Lieduri» 18.30 Ra­diojurnal» 18.45 Program pen­tru iubitorii de romanţe. PROGRAMUL DE DIMINEAŢA (4 DECEMBRIE): 5.30 Buletin de ştiri» 5.40 Muzică executată de fanfară» 6.00 Cronica a­­grară; 6.10 Cîntece populare româneşti şi melodii distracti­ve» 7.10 Vă invităm să notaţi în agenda dv. Televiziune 18.00 Studioul pionierilor. Mari prietenii literare: Emines­cu şi Creangă» 18.25 Primii în­tre egali. Program folcloric realizat cu soliştii laureaţi şi premiaţi la concursurile artisti­ce de amatori din anul 1969» 19.00 Telejurnalul de seară» 19.20 Intermezzo muzical» 19.30 Suc­cesul este o şansă ? Emisiune­­anchetă» 20.00 Tele­ cinemateca» „Micul lord“» 21.40 Reflector. Telefoileton cotidian» 21.55 Fot­bal: Cehoslovacia — Ungaria. Transmisiune de la Marsilia. In pauză: Telejurnalul de noapte. Cinematografe VICTORIA: „Rem *1 comisa­rul, ,San Antonio",,. JMI. orele: S. 11.05: 14.45: 16.50: 18 55. 21. REPUBLICA: „Răz­boiul domniţelor", orele: 9. 11: 14.45: 16.45: 18.45: 20.45. COPOU: ,Femeia îndărătnică", cinema­scop, orele: 9. 11.20: 14. 06.20: 18.40. 21. ARTA: „Omul, or­goliul, vendeta“, orele: 9| 11.ÎS: 14.30: 16.40: 18.50. 21. TATARASI: „Riscurile meseriei", orele: 16: 18: 20­. NICOLINA: „împuşcă­turi sub spînzurătoare“, cine­mascop, orele: 16: 18: 20. PAŞ­CANI: „Omul momentului". TG. FRUMOS: „Pe plajele lumii“. HIRLAU: „Omul cu ordin de repartiţie". PODU­ ILOAIEI: „Ca­valerii aerului". Opera de Stat LA ORA 19.30, va fi prezen­tat un spectacol cu: „BĂRBIE­RUL DIN SEVILLA“, îşi dau concursul, la acest spectacol, artiştii: Napoleon Siess, Ma­ria Zafc şi Henryk Grychnîk din R. P. Polonă. Sunt valabile biletele cu se­ria 13. Teatrul de păpuşi LA ORA­ 10.00, va fi prezen­tat un spectacol cu piesa» „TRAISTA FERMECATĂ". Casa de cultură a tineretului şi studenţilor LA ORA 20.30, la Clubul ar­telor de la Casa de cultură a tineretului şi studenţilor, va a­­vea loc o SEARĂ DE MUZI­CĂ susţinută de studenţi de la Conservatorul „George Enescu“ din Iaşi. * Casa de cultură a sindicatelor La ORA 18.00, Casa de cul­tură a sindicatelor in colabo­rare cu Comitetul judeţean pentru cultură şi artă prezintă expunerea: „Cîntul popular ro­mânesc în liedul cult şi creaţia corală". Vorbeşte prof. Sanda Georgescu. Expunerea va fi în­soţită de exemplificări. Timpul probabil Vreme închisă şi umedă cu ce­rul mai mult acoperit. Vor că­dea ploi în cea mai mare parte a Moldovei, iar în cursul dimi­neţii se va semnala ceaţă. Vînt, potrivit cu intensificări tempo­rare din sectorul estic. Tempe­ratura aerului staţionară, mini­mele vor fi cuprinse între minus 3 grade și plus 2 grade, iar ma­ximele intre 2 și 6 grade. /

Next