Flacăra Iaşului, decembrie 1969 (Anul 25, nr. 7222-7247)
1969-12-03 / nr. 7223
FLACARA IAȘULUI PAGINA 2 . li Ktill lot -taoismlle practici! După cum se ştie, de mai multe zile funcţionează la Iaşi un centru interjudeţean de instruire a directorilor de cămine culturale, în problemele actuale ale muncii politice-ideologice şi cultural-educative de masă. In ansamblul acţiunii de instruire o atenţie aparte s-a acordat organizării unor manifestări cu caracter practic demonstrativ, manifestări ce am fost prezentate în faţa a peste 250 de directori de cămine culturale din judeţele Iaşi, Bacău, Neamţ, Vaslui, Botoşani şi Suceava. In genere vorbind, metoda nu e nouă şi ea este utilizată cu perseverenţă dintr-un motiv lesne de înţeles. De-a lungul anilor şi-a dovedit din plin eficienţa. Dar, evident, în însemnările de faţă nu despre importanţa unor asemenea acţiuni — denumite, de regulă, schimburi de experienţă — vom vorbi, ci vom căuta să ne referim doar la cîteva aspecte ale problemei, desprinse din modul de organizare al schimbului de experienţă de la Răducăneni. încă de la început nu declarăm de acord cu alegerea locului de desfăşurare a manifestării : comuna Răducăneni, atît ca pondere economică, cit şi ca aspect edilitar-gospodăresc, se recomanda a fi o gazdă onorabilă. Adăugind la acestea atenţia pe care o acordă comitetul comunal de partid (secretar Constantin Calaraşu), consiliul popular (preşedinte Eugen Ispir), conducerea căminului cultural (director, Vasile Mihăilă), precum şi alţi factori (şcoala, spitalul etc.) desfăşurării unei bogate activităţi culturalartistice şi educative de masă şi asigurării unei baze materiale corespunzătoare, numărul argumentelor sporeşte simţitor. Cum era şi normal, aşteptările au fost confirmate (cel puţin în ce priveşte modul cum gazdele şi-au făcut datoria, asigurînd, credem, o elocventă ilustrare a uinora dintre valorile artei amatoare existente aici). Spunem a unora, deoarece nici n-a stat în intenţia organizatorilor ideea de a arăta oaspeţilor tot ce se poate întreprinde la ora actuală, într-o comună, pe linie cultural-artistică. Fără îndoială că nici modul în care s-a procedat nu e rău, dar noi socotim (de altfel, păreri asemănătoare am întîlnit şi la unii participanţi la schimbul de experienţă) că era mai bine dacă — organizată mai din vreme şi cu mai multă răbdare — manifestarea ar fi avut ca scop tocmai pu- Pe marginea unui schimb de experienţă cu directorii de cămine culturale nerea în lumină a forţelor artei amatoare din Răducăneni. Ne gîndim, de pildă, la o acţiune model de felul „O duminică la căminul cultural" (evident, nu o aglomerare de manifestări disparate, ci o selecţie, care să aibă la bază varietatea, unitatea în acelaşi timp, consistenţa şi atractivitatea programelor). Suntem convinşi că dacă se adopta o astfel de idee, acţiunea ar fi reuşit într-o mai mare măsură să capteze interesul participanţilor şi, poate, ar fi constituit cu adevărat un model demn de a fi transplantat la potenţialul şi condiţiile fiecărei comune din judeţele reprezentate la schimbul de experienţă. Nu stă în intenţia noastră să lăsăm să se înţeleagă cumva că manifestarea de la Răducăneni n-a fost utilă. Din discuţiile purtate cu directorii de cămine din judeţele Neamţ şi Bacău, am înţeles, insă, că ea ar fi fost în întregime reuşită (laude s-au adus condiţiilor materiale, modului de întreţinere a localului căminului cultural, precum şi artiştilor amatori, în special corului dirijat de prof. C. Ipate, metodist la Casa judeţeană de creaţie, şi formaţiei de teatru instruită de învăţătorul N. Tomulescu) dacă s-ar fi restrîns unele expuneri pur teoretice (cu adevărat în număr prea mare şi asemănătoare ca tematică). Vorbitorii, între care şi reprezentanţi ai Comitetului de Stat pentru Cultură şi Artă, nu au avut intervenţii abundînd în noutăţi ; ceea ce au aflat într-adevăr nou directorii de cămine se referea la unele instrucţiuni scrise, difuzate încă anul trecut de către organul cultural central organelor judeţene, instrucţiuni care, însă, n-au ajuns la . . . căminele culturale nici pînă astăzi. Repetăm, în încheiere: asemenea manifestări (ca cea de la Răducăneni) sînt utile, fără îndoială. Ele trebuie însă ceva mai mult gîndite, iar accentul să cadă, credem noi, pe latura practică, demonstrativă, care, neapărat, să fie urmată de discuţii. Aceasta să se facă reducînd timpul acordat prea darnic dezbaterilor pur teoretice şi generale. Căci, cum s-a văzut şi la recentul schimb de experienţă, răbdarea auditoriului a fost înfrîntă tocmai de expunerile plutind în generalităţi şi abundînd în noutăţi de acum 10—15 ani. Nu e o glumă, ci o realitate observaţia făcută de mai mulţi directori de cămine . „Ne-am dat seama pe pielea noastră că, într-adevăr, reuşim adesea să plictisim participanţii la uinele manifestări pe care le organizăm la căminele culturale". Ne exprimăm convingerea că centrul de instruire interjudeţean ne va oferi prilejul să asistăm ,şi la acţiuni în întregime reuşite. Fără îndoială, avem în vedere, în primul rînd, judeţul Iaşi, care nu o dată a dovedit că manifestările de nivel superior nu reprezintă, pur și simplu, liste incidente în ansamblul unei munci rodnice. V. FILIP Cîteva din noile modele de haine pentru femei şi bărbaţi realizate de unitatea 1 Mai a Combinatului de piele şi încălţăminte „Solidaritatea“ din Oradea. Foto: AGERPRES (M. POSTELNICU) Aşa se prezenta duminică un colţ din sala „Voinţa". Spectatorii şi-au căutat locuri pe panoul de baschet, pe sobe etc. Această fotografie ne scuteşte de comentarii în legătură cu condiţiile improprii de vizionare din această sală. Pe scurt , Şcoala sportivă nr. 2 Iaşi a organizat „Cupa Unirea“, la haltere, competiţie rezervată juniorilor. Au participat sportivi de la Universitatea, Nicolina şi Şcoala sportivă nr. 2. Cu acest prilej au fost doborîte nouă recorduri judeţene la juniori categ. a II-a, autorii fiind: Emil Cozianu (Şcoala sportivă), Florin Preduchin (Universitatea), Gheorghe Maxim (Universitatea) şi V. Săcăleanu (Şcoala sportivă) Pe echipe, competiţia a fost cîştigată de Universitatea. ' Fotbaliştii juniori ai Politehnicii Iaşi au terminat neinvinşi în serie prima parte a campionatului naţional. Duminică, elevii lui M. Bârţan au obţinut victoria în faţa juniorilor Textilei Botoşani cu scorul de 4—0. Autorii golurilor: Bărbulescu (2) şi Vieru (2). Iată situaţia echipei ieşene în clasament: 1. Politehnica 13 11 2 0 50—6 — 24 p. Volei, div. B Universitatea Iaşi-Universitatea 9 Craiova 1-3 (-4, 16,-6,-7) Desigur că o bună parte din acea mulţime de spectatori prezentă la o oră destul de matinală, duminică, în sala Voinţa, a ţinut nu numai să-şi ocupe un loc pentru derbiul Penicilina — Rapid, ci să şi servească un mic dejun voleibalistic la meciul de ,,B" Universitatea Iaşi — Universitatea Craiova. Ieşencele au prezentat o echipă fără personalitate, cu un joc haotic, şters. Revenind la meciul în sine, trebuie menţionat că el a fost la discreţia oaspetelor. Ele şi-au adjudecat seturile I, III și IV cu scoruri ce vorbesc de la sine (15— 4, 15—6, 15—7). Mai interesant a fost al doilea set, cînd am avut posibilitatea să urmărim [după ce studentele ieșence conduceau cu 14—1p), un final dramatic (singurele faze rare s«i plăcut în tot meciul) cîștigat de gazde la mare luptă cu 18—16. Comportarea Universităţii Iaşi în acest meci ar trebui să fie un semnal de alarmă pentru conducerea tehnică a echipei, a acelei echipe care în sezonul trecut se număra printre fruntaşele seriei, SERGIU BANU — coresp. Perseverenţă şi exigenţă (urmare din__pag.__r a nunţare sumară a realizărilor din ultimii ani în institutul nostru va contura desigur mai clar situaţia actuală şi perspectivele de viitor. Astfel, referindu-ne în primul rînd la condiţiile materiale create prin grija partidului, în ultimii ani, putem arăta că pentru dotare s-au cheltuit 6.100.121 lei, progrese importante inregistrîndu-se şi în înzestrarea clinicilor din Iaşi, unde au apărut noi elemente destinate unei asistente şi activităţi de cercetare mai bune. In intervalul de numai trei ani, tezaurul bibliotecii a crescut cu 2.280 de exemplare a 736 titluri de reviste medicale din lumea întreagă. Pe acest fond de incontestabil progres se plasează întreaga noastră muncă de pregătire a viitorilor medici, activitatea de cercetare ştiinţifică a cadrelor didactice şi studenţilor, acţiunile cu conţinut de for metodologic, într-un cuvînt, premisele dezvoltării în perspectivă ascendentă a şcolii medicale ieşene. O preocupare susţinută este asigurarea unui conţinut al învăţămîntului bazat pe cuceririle tehnico-ştiinţifice actuale şi formarea unui corp didactic competent şi devotat. Pentru a exemplifica ţinem să arătăm că ritmul de pregătire prin doctorat se menţine susţinut în sensul că numai în ultimii patru ani s-au înscris 128 cadre didactice la care se adaugă 24 foşti aspiranţi. In acelaşi interval au fost desemnaţi 12 noi conducători de doctorate, ceea ce a lărgit şi actualizat cadrul pregătirii ştiinţifice a tineretului. Eforturile noastre se îndreaptă spre dezvoltarea patrimoniului naţional şi eventual mondial în domeniul teoriei şi practicii ocrotirii sănătăţii, al învăţămîntului şi al cercetării ştiinţifice medicale. Din acest punct de vedere anii din urmă au evidenţiat valori proaspete, care-şi fac tot mai decisiv proba eficienţei in confruntările teoretice şi practice cu alte şcoli din ţară şi chiar de peste hotare. In mai multe domenii ale medicinii din ţara noastră şi nu dintre cele secundare, Iaşul se situează în prim plan. Principalele strădanii sînt îndreptate spre problemele prioritare ale ocrotirii sănătăţii care figurează cu claritate acum în documentele de largă circulaţie în institut. Din acest punct de vedere cercetarea din I.M.F. Iaşi are direcţii şi realizări valoroase. Acelaşi lucru se poate spune despre nivelul şi realizările obţinute în munca complexă instructive cusarcina noastre medici calivă cu studenţii, principală a şcolii fiind formarea de buni, eficienţi maximali din primii ani după absolvire şi utiliz multilateral societăţii. Menţinerea pasului cu viaţa din acest punct de vedere este asigurată de procesul continuu de definire a formaţiei pe care trebuie să o aibă absolventul în raport cu nivelul operaţional actual al reţelei medico-sanitare. De aici preocuparea privind metodologia predării, unde se impun astăzi elemente noi, reflex al creşterii considerabile a volumului de cunoştinţe în diverse domenii ale medicinei practice. Integrarea interdisciplinară şi formele moderne de învăţămînt programat ocupă un loc important în activitatea cadrelor noastre. Reconstituind drurnul parcurs de învăţămîntul medical în 90 de ani, semnificaţiile ce se conturează sînt deosebit de importante. Istoria acestei instituţii relevă forţa valorică a muncii perseverente, subliniind totodată potenţialul ştiinţific al şcolii ieşene. Institutul nostru, demonstrînd indici calitativi valoroşi in tot decursul existenţei sale, este confruntat acum cu perspectivele de viitor. Prestigiul său e condiţionat de utilizarea maximă a fondului intelectual, de folosirea inteligenţei şi talentului, a ataşamentului faţă de patrie şi popor. Numai in acest fel, creind o spiritualitate omogenă şi efervescentă, o ambianţă creatoare, vom satisface marile cerinţe puse în faţa noastră de partid şi vom corespunde idealului la care au visat marii noștri predecesori. Teatrele şi publicul (urmare din pag. li cii privesc lucrurile dintr-o perspectivă mai mult deschisă spre viitor, un viitor întrevăzut oarecum subiectiv, în schimb cu o doză de certitudine in anticipaţie, care le explică şi succesele şi, uneori, eşecurile. Auzim, de aceea, vorbindu-se cu multă insistență despre o „sensibilitate contemporană", despre un „ochi" sau chiar despre un mod contemporan de a gîndi. De aici înainte începe o zonă de exclusivism, „personalism", căci argumentările sînt bizuite mai mult pe date intuitive decit pe studiul efectiv al publicului, mai mult pe presupuneri decit pe realităţi. Suntem convinşi, în ceea ce ne priveşte, că nici televiziunea, nici celelalte mijloace de instruire şi divertisment nu au îndreptat atîţia spectatori cu ambiţioasele alegaţiuni făcute in numele publicului, în numele spectatorilor, fără ca aceştia să fi acordat cuiva un mandat de reprezentare a preferinţelor şi aspiraţiilor lor artistice. S-a adîncit astfel, treptat, un şanţ între practicienii care dau tonul in ce priveşte activitatea teatrelor şi publicul larg. Nu-i cazul să acuzăm pe cineva anume, pentru că nici un proces de intenţie nu ar fi justificat. Ni se pare, însă, că orice concluzie, orice soluţie, trebuie trasă numai după o prealabilă studiere sistematică a nivelului şi a gusturilor publicului în general, şi a publicului fiecărui teatru în mod deosebit. Mijloacele statisticei, ale sociologiei profesiunilor, cercetările recente cu privire la dinamica grupurilor sociale ori la folosirea timpului liber pot oferi şi bogatei noastre mişcări teatrale datele absolut necesare pentru orientarea repertoriului şi chiar a profilării diverselor scene din ţară. Bineînţeles, datele unor asemenea cercetări trebuie interpretate şi folosite în funcţie de scopurile iniţial precizate. Nu înţeleg să anticipez rezultatele unor cercetări de a căror utilitate nimeni nu are a se îndoi. Totuşi, după unele observaţii făcute de vreo cîţiva ani, după opiniile multor spectatori cu care am avut ocazia să discut pot afirma, in ceea ce mă priveşte, că dacă se constată o Indiferenţă relativă a publicului actual, fenomenul se datoreşte in primul rind repertoriului. Se joacă multe piese din epoci revolute, și nu totdeauna capodopere, piese care constituie, la un moment dat, doar obiectul de studiu al regizorilor respectivi. In piesele contemporane se utilizează prea mult parabola istorică, iar lucrările clasice sunt privite de multe ori arbitrar, după criterii care pun în cauză proiecţia subiectivităţii unui realizator, dincolo de obiectivarea critică a opiniilor literare asupra acestor autori. In loc de exemple ii invităm pe cititori să urmărească afişele teatrale şi din Iaşi şi din Capitala (unde fenomenul neparticiparii publicului este, în parte, atenuat de volumul mare al spectatorilor din alte localităţi, în trecere prin Bucureşti). La Iaşi,, de exemplu, avem un numeros (dar virtual, in bună măsură) public studenţesc. Avem şi un virtual public recrutat din salariaţii marilor întreprinderi industriale. Atenţia se cuvine, de aceea, îndreptată cu precădere în cele două direcţii. Insă selecţia repertorială nu poate să nu ţină seama de aceste realităţi, in intenţia de a determina evoluţia experienţei, a gustului şi a pregătirii unor noi contingente de spectatori. Să nu uităm că mari personalităţi ale teatrului contemporan, de la Piscator la Brecht, de la Jonnet la Planchon, au căutat în primul rînd soluţii pentru atragerea maselor de spectatori pentru accesibilitatea expresiei teatrale. La noi, de la Millo şi Alecsandri, acelaşi drum a fost continuat de un Paul Gusty, un Victor Ion Popa, un G.M. Zamfirescu. De ce nu am asigura, in condiţiile de astăzi, continuarea pe o scară mai amplă a acestei nobile şi valoroase tradiţii ? Convocare Deputaţii în Consiliul popular al municipiului Iaşi sunt convocaţi a lua parte la lucrările celei de a IV-a sesiuni ordinare a Consiliului popular al municipiului Iaşi ce va avea loc în ziua de 4 decembrie 1969, orele 16, în sala de concerte a Filarmonicii de stat „Moldova“ din str. Cuza Vodă nr. 29. ORDINEA DE ZI — Analiza aplicării dispoziţiilor legilor nr. 9 şi 10 / 1968, privind dezvoltarea construcţiei de locuinţe, vînzarea de locuinţe din fondul de stat către populaţie şi construirea de case proprietate personală, de odihnă sau turism, şi respectiv, administrarea fondului locativ şi reglementarea raporturilor dintre proprietari şi chiriași. SPORT-P®BI-SPORT Caleidoscop 9 Pe baza tradiţiei, conform căreia la Iaşi Dinamo Bucureşti n-a pierdut niciodată (uneori a ciştigat clar), Lucescu, Dumitrache şi ai lor coechipieri nu s-au gîndit o clipă măcar că vor suferi o grea înfrîngere pe stadionul din Copou. Ce înseamnă să te bizui numai pe tradiţie... ■® Voi informam, săptămîna trecută, că noul antrenor al echipei de tineret — rezerve a Politehnicii este 1. Marica. Fostul antrenor, prof. L. Antohi, s-a retras, având obligaţii profesionale. ® Din nou suntem obligaţi să atragem atenţia asupra greutăţilor pe care Ie întimpină colaboratorii ziarului nostru din partea unor organizatori de meciuri. Duminică dimineaţa, trimisului nostru la partida de volei Universitatea Iaşi — Universitatea Craiova, care s-a disputat înaintea celei dintre Penicilina şi Rapid, i s-a interzis intrarea în sală de către secretarul asociaţiei... Penicilina, I. Cîşlaru. După foarte multe insistenţe, corespondentul nostru a avut acces în sală. Rugăm torurile sportive în drept să ia măsuri, pentru ca în viitor asemenea scene să nu se repete. „ Se pare că disciplina nu este înţeleasă de toţi fotbaliştii echipei C.F.R. Paşcani. Din nou ei au rămas iară un jucător pe teren în partida de la Gura Humorului. Suciu a fost eliminat de arbitru pentru faulturi repetate şi proteste la deciziile conducătorului de joc. Iată cum o echipă care doreşte să reintre în divizia B este uneori împiedicată să-și realizeze țelul de propriii săi jucători. OPERA DE STAT IAȘI * în curînd premiera fi un de Frederick Loewe Pronosticul nostru la concursul Pronosport din 7 decembrie Dinamo Bacău-Rapid „U“ Craiova-F.G. Argeş Crişul-Steaua Petrolul-Steagul Roşu „U“ Cluj-Jiul U.T.Arad-Politehnicia Iaşi Farul-C.F.R. Cluj Cagliari-Bologna Fiorentina-Internazionale Lanerossi-Roma Lozio-Napoli Milan-Juventus Palermo-Sampdoria La sfîrșitul turului 1. CLASAMENTUL CAMPIONATULUI MUNICIPAL DE SENIORI 1. Montajul 2. Poligrafia 7 7 0 0 27— 6-14 2. CLASAMENTUL CAMPIONATULUI MUNICIPAL DE JUNIORI 1. Politehnica II 5 5 0 0 16— 5-10 3. A.C.G.B. 4. Panificația 5. Tăcerea 6. Victoria 7. Textila 7 3 2 2 20-15- 8 7 4 0 3 17-13- 8 7 3 13 13-14- 7 7 2 2 3 16-21- 6 7 2 14 14-18- 5 7 12 4 11-19- 4 7 1 2 4 14-20- 4 a Viitorul I.G.L.L. 2. Constructorul 3. Țesătura 4. Sc. sp. Unirea 5. Siderurgistul 6. Voința 5 4 0 1 13-10- 8 5 3 0 2 24-15- 6 5 113 13-15- 3 5 113 9-15- 5 0 0 5 7-22- 0 JUCU-ul Locuri natale ORIZONTAL : 1. Aici s-a născut Vasile Alecsandri — Locul natal al lui loan Slavici; 2. Aici s-a născut Ion Luca Caragiale —Pleşeştii lui Al. Vlahuţă; 3. Aici s-a născut Ion Budai-Deleanu — Cetate vestită ; 4. In luptă ! — ... şi In tolbă! — Avul (reg.) — Interjecţie; 5. In această comună de lingă Sibiu s-a născut Octavian Goga — Interjecţie (ban.) ; 6. Fata din Răşinari I —1 „Ozana cea frumos curgătoare şi limpede ca cristalul" — Eros ; 7. Eugenia Oprea — Aceşti — Cele natale constituie tema noastră; 8. A se odihni — Pisc în Alpii Elveţiei — Odihnă teatrală ; 9. ...Frumos, locul natal al lui D. Th. Neculuţă şi G. Ibrăileanu ~ Sală de festivităţi — Punct cardinal; 10. Epopee homerică — Aici s-a născut Gala Galaction ; 11. Industria Optică Română Locul natal al „Luceafărului" poeziei noastre ; 12. Aici s-a născut Alexandru Sahia — Pui. VERTICAL : 1. Aici s-a născut Dimitrie Anghel; 2. Da, spus altfel — Nume feminin ; 3. A-i slăbi vocea — Nume masculin; 4. Locul natal al lui Eugen Jebeleanu — Staţie; 5. Fata din temă! — Lîngă această localitate, în satul Hordou, s-a născut George Coşbuc; 6. Parîmă — Dumneata ! — Usturoiat ; 7. Catene! — Aici s-a născut Mihail Sebastian — La Ipoteşti! 8. Literă slavonă — La intrarea-n Ipoteşti ! — S-a născut la Vladimir!; 9. Scriitor dobrogean — Alexandru cel mic — Sîrme subţiri; 10. Aici s-a născut Mihai Beniuc... — ... şi aici Titus Popovici; 11. Nu spune nimic — Eugen Simion ; 12. Radu Şerban — Numele lui Ion Creangă este legat de acest sat...; 13. ... şi al lui Mihai Eminescu de acest oraş — In apropierea acestui oraş se află satul de la 3 oriz. (I) ; 14. Cal dobrogean — Vizitează casele memoriale. S. COLOŞENCO /III de 24 ore Radio Iaşi EDIŢIA DE PRINZ (3 DECEMBRIE) : 12.00 Revista presei» 12.10 La microfon solişti şi formaţii artistice de amatorii 12.30 Pe teme economice» 12.45 Maeştri ai claviaturii» 13.00 Buletin de ştiri» 13.10 Concert de prinz» 13.30 Carnet cinematografic. PROGRAMUL DE SEARĂ» 16.00 Buletin de știri» 16.10 Muzică populară» 16.30 Săptămîna muzicală» 17.00 Emisiunea: „Fii® din istoria României“ » 17.20 Cîntece patriotice» 17.30 Pe portativul undelor — melodia preferată? 18.00 Actualitatea economică» 18.10 Lieduri» 18.30 Radiojurnal» 18.45 Program pentru iubitorii de romanţe. PROGRAMUL DE DIMINEAŢA (4 DECEMBRIE): 5.30 Buletin de ştiri» 5.40 Muzică executată de fanfară» 6.00 Cronica agrară; 6.10 Cîntece populare româneşti şi melodii distractive» 7.10 Vă invităm să notaţi în agenda dv. Televiziune 18.00 Studioul pionierilor. Mari prietenii literare: Eminescu şi Creangă» 18.25 Primii între egali. Program folcloric realizat cu soliştii laureaţi şi premiaţi la concursurile artistice de amatori din anul 1969» 19.00 Telejurnalul de seară» 19.20 Intermezzo muzical» 19.30 Succesul este o şansă ? Emisiuneanchetă» 20.00 Tele cinemateca» „Micul lord“» 21.40 Reflector. Telefoileton cotidian» 21.55 Fotbal: Cehoslovacia — Ungaria. Transmisiune de la Marsilia. In pauză: Telejurnalul de noapte. Cinematografe VICTORIA: „Rem *1 comisarul, ,San Antonio",,. JMI. orele: S. 11.05: 14.45: 16.50: 18 55. 21. REPUBLICA: „Războiul domniţelor", orele: 9. 11: 14.45: 16.45: 18.45: 20.45. COPOU: ,Femeia îndărătnică", cinemascop, orele: 9. 11.20: 14. 06.20: 18.40. 21. ARTA: „Omul, orgoliul, vendeta“, orele: 9| 11.ÎS: 14.30: 16.40: 18.50. 21. TATARASI: „Riscurile meseriei", orele: 16: 18: 20. NICOLINA: „împuşcături sub spînzurătoare“, cinemascop, orele: 16: 18: 20. PAŞCANI: „Omul momentului". TG. FRUMOS: „Pe plajele lumii“. HIRLAU: „Omul cu ordin de repartiţie". PODU ILOAIEI: „Cavalerii aerului". Opera de Stat LA ORA 19.30, va fi prezentat un spectacol cu: „BĂRBIERUL DIN SEVILLA“, îşi dau concursul, la acest spectacol, artiştii: Napoleon Siess, Maria Zafc şi Henryk Grychnîk din R. P. Polonă. Sunt valabile biletele cu seria 13. Teatrul de păpuşi LA ORA 10.00, va fi prezentat un spectacol cu piesa» „TRAISTA FERMECATĂ". Casa de cultură a tineretului şi studenţilor LA ORA 20.30, la Clubul artelor de la Casa de cultură a tineretului şi studenţilor, va avea loc o SEARĂ DE MUZICĂ susţinută de studenţi de la Conservatorul „George Enescu“ din Iaşi. * Casa de cultură a sindicatelor La ORA 18.00, Casa de cultură a sindicatelor in colaborare cu Comitetul judeţean pentru cultură şi artă prezintă expunerea: „Cîntul popular românesc în liedul cult şi creaţia corală". Vorbeşte prof. Sanda Georgescu. Expunerea va fi însoţită de exemplificări. Timpul probabil Vreme închisă şi umedă cu cerul mai mult acoperit. Vor cădea ploi în cea mai mare parte a Moldovei, iar în cursul dimineţii se va semnala ceaţă. Vînt, potrivit cu intensificări temporare din sectorul estic. Temperatura aerului staţionară, minimele vor fi cuprinse între minus 3 grade și plus 2 grade, iar maximele intre 2 și 6 grade. /