Flacăra Iaşului, martie 1970 (Anul 26, nr. 7296-7321)

1970-03-26 / nr. 7317

KÂjMi, TĂWLUi JOASm 3 * în diferite regiuni ale Vietnamului de sud ciocniri între patrioţi Şi TRUPE AMERICANO - SAIGONEZE SAIGON 25 (Agerpres). For­ţele patriotice din Vietnamul de sud au bombardat în cursul nopţii de marţi spre miercuri trei poziţii ale trupelor ame­­ricano-saigoneze. Totodată, a fost semnalată o recrudescen­ţă a ciocnirilor dintre detaşa­mentele patrioţilor şi forţele inamice în regiunea saigone­­ză, în Delta Mekongului, pre­cum şi în zona septentrională a Vietnamului de sud în pro­vincia Quang Nam. Cele mai violente lupte au avut loc în ultimele 24 de ore în regiunea Kien Toung din Delta Mekon­gului, la aproximativ 30 kilo­metri vest de capitala sud­­vietnameză. BUENOS AIRES 25 (A­­gerpres). Mişcarea de soli­daritate din Argentina cu poporul vietnamez a dat publicităţii o declaraţie în care arată că deteriorarea situaţiei din Asia de sud­­est este o urmare firească a intensificării amestecului Statelor Unite în treburile interne ale ţărilor din a­­ceastă zonă şi a încălcării acordurilor de la Geneva cu privire la Laos, Cam­­bodgia şi­ Vietnam. Organi­zaţia de solidaritate argen­­tiniană a lansat un apel tu­turor forţelor democratice din Argentina să-şi inten­sifice acţiunile „împotriva amestecului S.U.A în Asia de sud-est, pentru retra­gerea cit mai grabnică a trupelor americane şi alia­ţilor S.U.A. şi pentru acor­darea dreptului popoarelor din această parte a lumii la autodeterminare, demo­crație și independență na­țională". LAOS Mesajul lui Sufanuvong adresat premierului V' Suvanna Fuma XIENG QUANG 25 ' (Ager­pres). Prinţul Sufanuvong, pre­şedintele Frontului Patriotic din Laos, a adresat premieru­lui laoţian, Suvanna Fuma, un mesaj de protest în legătură cu escaladarea războiului din Laos de către S.U.A. Mesajul subliniază că, dintr-un moment în care Frontul Patriotic din Laos prezintă un program in cinci puncte şi trimite un re­prezentant pentru a transmite guvernului de la Vientiane pro­punerile concrete în legătură cu reglementarea paşnică a problemei laoţiene, Statele U­­nite au continuat să escala­deze războiul din această re­giune, dislocînd aici un nume­ros personal militar, mari can­tităţi de arme şi material de război, organizînd totodată ac­ţiuni de amploare în zonele controlate de forţele patrioti­ce". Mesajul cere, în acest sens, încetarea imediată a bombar­damentelor americane asupra ansamblului teritoriului lao­ţian. De asemenea, prinţul Sufanuvong subliniază că pro­blema laoţiană trebuie regle­mentată între părţile interesa­te din Laos, exprimîndu-şi spe­ranţa, că încetarea bombarda­mentelor americane va permite acestora să se întîlnească şi să examineze împreună pro­blemele interne ale ţării. LOS ANGELES 25 (Ager­pres) — Agenţia Centrală de Investigaţii a S.U.A. (C.I.A.), a implicat Statele Unite în­­tr-un război secret în Laos — a declarat miercuri la Los An­geles, John Tunney, membru al Camerei Reprezentanților a S.U.A. El a precizat că C.I.A. s-a angajat în numele S.U.A. să sprijine o fracțiu­ne a tribului Meo,­­ condusă de generalul Wang Pao. * Misiunea lui Rumor în faza finală ROMA 25 (Agerpres).­­ Pre­mierul desemnat, Mariano Rumor, s-a ocupat marţi, în cadrul ultimei faze a misiunii ce i-a fost încredinţată de şeful statului italian, Giuseppe Saragat, de problema reparti­zării portofoliilor ministeriale. In cercurile informate italie­ne se consideră că dacă în cursul următoarelor ore nu intervine nimic de natură a schimba actuala situaţie, a­­tunci joi, sau cel tîrziu vi­neri, Mariano Rumor va putea comunica preşedintelui repu­blicii lista echipei sale gu­vernamentale. Noul cabinet ar urma să se prezinte marţea vi­itoare în faţa parlamentului pentru a cere votul­ui de înves­titură. În vederea împărţirii func­ţiilor ministeriale, Rumor a avut marţi o serie de consul­tări cu reprezentanţii partide­lor de centru-stînga (demo­­crat-creştin, socialist, socia­­list-unitar, republican) chema­te să refacă vechea coaliţie cvadripartită. La Roma se a­­firmă că atribuirea portofoli­ilor nu este scutită de difi­cultăţi, dar acestea sunt apre­ciate ca rezolvabile. In absenţa unor precizări oficiale, observatorii politici cred că va fi înregistrată o creştere a numărului de por­tofolii pentru a satisface ce­rerile celor patru partide (18 vor fi acordate democrat-creş­­tinilor j şase — socialiştilor ; trei sau patru — socialiştilor­­unitari; unul sau două — re­publicanilor). Atribuirea conducerii Mi­nisterului de Externe reţine în mod deosebit atenţia. In primul guvern prezidat de Rumor conducerea acestui minister a fost încredinţată lui Pietro Nenni, fostul preşe­dinte al socialiştilor. In cel de-al doilea guvern Rumor (monocolor), Aldo Moro a pre­luat conducerea diplomaţiei italiene. Sprijinitorii lui Nem­i susţin reîntoarcerea acestuia la Farnesina (sediul Ministeru­lui de Externe), sugerînd, în acelaşi timp, ca lui Aldo Mo­ro să-i fie încredinţat Minis­terul Justiţiei. Un alt nume des citat să facă parte din guvern este cel al lui Emilio Colombo, ministrul trezoreriei în cabinetul demisionar, care ar urma să-şi menţină postul. Printre alţi candidaţi demo­­crat-creştini figurează Carlo Donat Cattin, Paolo Emilio Taviani, Franco Restivo etc. Socialiştii, în afara lui Nen­ni, ar susţine candidaturile lui Francesco de Martino — care ar trebui, într-o asemenea i­­poteză, să renunţe la funcţia de lider al partidului , pre­cum şi ale lui Luigi Mariotti şi Antonio Giolitti. Din partea socialiştilor­ unitari se­ avan­sează numele lui Mario Ta­­nassi, Luigi Preti şi Giuseppe Lupis. In fine, Ornozo Reale îi va reprezenta, probabil, pe republicani în viitorul guvern. SOSIREA LA SOFIA DELEGAŢIEI ECONOMICE GUVERNAMENTALE ROMÂNE SOFIA 25 — Coresponden­tul Agerpres, Gh.­leva, trans­mite : Miercuri a sosit la Sofia delegaţia economică guverna­mentală română condusă de tovarăşul Emil Drăgănescu, membru al Comitetului Execu­tiv al C.C. al P. C. Român, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al Republicii Socialis­te România, care lua parte la lucrările celei de-a 8-a se­siuni a Comisiei mixte gu­vernamentale româno-bulgare de colaborare economică şi tehnico-ştiinţifică. La sosire, oaspeţii români au fost întîmpinaţi de Pencio Ku­­badinski, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C. Bulgar, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, ministrul construcţii­lor şi arhitecturii, ing. C. Po­pov, ministrul energeticii şi al combustibilului, Ivan Popov, locţiitor al ministrului afaceri­lor externe, precum şi alte persoane oficiale. Au fost prezenţi Nicolae Blejan, ambasadorul Republicii Socialiste România în R. P. Bulgaria, membri ai ambasadei şi ai Agenţiei economice ro­mâne la Sofia. ★ Miercuri, Pencio Kubadinski, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Bulgaria, ministrul construcţiilor şi arhitecturii, l-a primit pe tovarăşul Emil Drăgănescu, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al Re­publicii Socialiste România1. La întrevedere, care s-a des­făşurat într-o atmosferă caldă, prietenească, au asistat Simeon Peev, vicepreşedinte al Co­mitetului de Stat al Planifi­cării, Radu Constantinescu, vicepreşedinte al Comisiei guvernamentale de colaborare economică şi tehnico-ştiinţifi­că, precum şi Nicolae Blejan, ambasadorul României la Sofia. — —­I GENEVA SESIUNEA COMISIEI PENTRU CONDIŢIA FEMEII Intervenţia delegatei României GENEVA 25 — Corespon­dentul Agerpres, H. Liman, transmite: In şedinţa de miercuri a celei de-a 23-a sesiuni a Comisiei pentru con­diţia femeii, a fost luat în dezbatere punctul de pe or­dinea de zi cu privire la drepturile politice ale feme­ilor. Luînd cuvîntul în cadrul şedinţei, delegata României, Florica Paula Andrei, a sub­liniat rolul important pe care îl are femeia în evoluţia ci­vilizaţiei moderne, precum şi contribuţia ei­­ la dezvoltarea tuturor domeniilor activităţii naţionale. Vorbitoarea a scos în e­­videnţă obstacolele pe care le mai întîmpină femeia în libera exercitare a drepturilor sale, îndeosebi pe planul drepturi­lor politice. Delegata română a relevat însemnătatea asoci­aţiilor feminine şi a O.N.U. in lupta pentru favorizarea acestor drepturi şi înlătura­rea prejudecăţilor existente. De asemenea, ea a insistat a­­supra necesităţii ca într-o se­rie de ţări să fie revizuite legislaţiile care contravin principiilor consacrate privi­toare la egalitatea în drep­turi dintre femei şi bărbaţi. In acest sens, a spus repre­­zentanta română, esenţiale sunt creşterea nivelului de trai şi dezvoltarea serviciilor de ajutorare a familiilor. Vor­bitoarea a încheiat sublini­ind că în România femeile constituie un factor respon­sabil în viaţa social-politică, în lupta pentru independenţă, pace și securitate internațio­nală. ROMA Lucrările Consiliului General al C. G. I. L. ROMA 25 — Coresponden­tul Agerpres, N. Purcea, trans­mite : La Roma s-au desfăşu­rat timp de două zile lucră­rile Consiliului General al Confederaţiei Generale a Mun­cii din Italia (C.G.I.L.), în cadrul cărora au avut loc dez­bateri privind dezvoltarea ac­ţiunilor revendicative ale ma­selor muncitoare şi evoluţia procesului de făurire a unită­ţii sindicale. Un raport în a­­ceastă problemă a fost pre­zentat de Luciano Lama. Subliniind că linia C.G.I.L. este de a apăra cu dîrzenie şi consecvenţă dreptul oamenilor muncii la un trai mai bun, de a obţine reforme în folosul maselor şi de a schimba în sens pozitiv, democratic, so­cietatea, raportul menţionează că în prezent acţiunile sindi­cale au în centrul lor îndeo­sebi satisfacerea unor reven­dicări concrete în acest sens. Pentru a rezolva asemenea probleme, ele trebuie situate într-un cadru general naţio­nal, iar lupta presupune o mobilizare a tuturor forţelor, atît în nord, cit şi în sud — a arătat vorbitorul. In înche­iere, raportul relevă că pro­cesul realizării unităţii sindi­cale a înregistrat paşi impor­tanţi şi că masele muncitoare îl sprijină deplin, aceasta fiind arma cea mai eficace îm­potriva exploatării. Potrivit hotărîrii Congresu­lui de la Livorno al C.G.I.L. privind incompatibilitatea în­tre sarcinile de conducere in sindicate şi cele din cadrul partidelor politice, s-a anun­ţat că Agostino Novella, ca­re a deţinut timp de 13 ani funcţia de secretar general al C.G.I.L., a demisionat pentru a se consacra activităţii în conducerea Partidului Comu­nist, ca membru al Biroului Po­litic şi al Direcţiunii P.C.I. A urmat alegerea. Ca secretar general al C.G.I.L. a fost ales în unanimitate Luciano Lama. Pînă în prezent, Lama deţinea funcţia de secretar confede­ral al C.G.I.L. * Intr-un comunicat dat publi­cităţii la 25 martie de Direc­ţiunea Partidului Comunist I­­talian se apreciază că prezen­ţa lui Agostino Novella în ac­tivitatea de zi cu zi a partidu­lui permite o întărire a con­ducerii pe plan naţional, de­­­­osebit de necesară şi în le­gătură cu noile sarcini pe ca­re partidul trebuie să le în­frunte. Comunicatul informea­ză că Direcţiunea P.C.I. a ho­­tărît să propună Comitetului Central şi Comisiei Centrale de Control ca tovarăşul No­vella să facă din nou parte din Biroul Politic al P.C.I. Pe de altă parte, Direcţiunea P.C.I. apreciază drept pozitiv motivul demisiilor din condu­cerea partidului ale tovarăşilor Luciano Lama şi Rinaldo Sche­da, care rămîn în conducerea C.G.I.L. O declaraţie­­ a preşedintelui Nixon .WASHINGTON 25 (Agerpres) Preşedintele S.U.A. a făcut marţi o declaraţie cu privire la politica Administraţiei sale în domeniul desegregării rasiale a şcolilor. R. Nixon a preci­zat că integrarea rasială în şcoli va fi continuată în nord, ca şi în sud şi că voinţa gu­vernului său în acest domeniu se va traduce prin cererea de credite suplimentare destinate să „amelioreze calitatea învă­­ţămîntului în regiunile afectate de menţinerea segregaţiei ra­siale". In acest sens, el a a­­nunţat că va solicita Congre­sului o sumă de 500 milioane dolari pentru anul fiscal 1970 —1971 şi un miliard de dolari pentru exerciţiul financiar ur­mător. Definind principiile care vor ghida politica guvernului în domeniul integrării rasiale în şcoli, preşedintele Nixon a menţionat între altele elimi­narea radicală şi în cel mai scurt termen a segregării „de­liberate" şi stabilirea acolo unde este cazul a unui număr proporţional de elevi negri şi albi „sensibil egal cu media naţională". Preşedintele Nixon a subli­niat că progresul pe calea de­­segregării se înscrie în con­textul general „de abolire a barierelor rasiale existente în toate domeniile vieții ameri­cane". Redactia şl Administrația, strada­­Vasile Alecsandri nr. 8 , Iași, Telefon 14127. Finlanda şi tratatul „Nordek“ HELSINKI 25 (Agerpres). Finlanda nu va semna trata­tul „Nordek" în actuala lui formă, a anunţat marţi un pur­tător de cuvînt al guvernului finlandez în cadrul unei con­ferinţe de presă ţinute după ultima reuniune a cabinetului, înainte de a-şi prezenta demi­sia, ca urmare­­ a alegerilor generale desfăşurate recent. Planul „Nordek", după cum se ştie, prevede crearea unei uniuni vamale cu participarea Danemarcei, Finlandei, Norve­giei şi Suediei. In opinia li­nara dintre ţările chemate să participe la această uniune va­mală, „Nordek" ar trebui să constituie o etapă intermedia­ră spre Piața comună, idee respinsă de Finlanda. tte ■■ CHILE Dejucarea unui complot militar îndreptat împotriva guvernului SANTIAGO DE CHILE 25 (Agerpres).­­ Ministrul de interne chilian, Patricio Rojas, a anunţat miercuri dejucarea unui complot militar îndreptat împotriva guvernului. Un grup de ofiţeri în retragere, a pre­cizat Rojas, sprijiniţi de e­­lemente aflate în serviciul ac­tiv, au încercat să organize­ze o acţiune pentru „modi­ficarea ordinii constituţionale". Membrii grupului, în frunte cu generalul în retragere Horacio Camboa — ministru de interne în guvernul fos­tului preşedinte Carlos Ibanez (1952—1958) — au fost ares­taţi şi vor fi deferiţi tribu­nalului militar. Patricio Rojas a arătat că la o întrunire din 18 februarie, membrii grupu­lui au hotărît să atenteze la viaţa unor înalte personali­tăţi ale guvernului şi armatei pentru „­a limita activitatea autorităţilor publice şi orga­nizaţiilor sindicale". Agenţia France Presse menţionează că, potrivit unor surse, complotul urma să ia aspectul unui puci care trebuia să ducă la in­stalarea unui regim „civil­­militar". Printre ofiţerii activi im­plicaţi în complot se află şi Julio Sarria, participant la rebeliunea declanșată în oc­tombrie anul trecut de ge­neralul Roberto Viaux. ORIENTUL apropiat Raiduri ale aviaţiei israeliene TEL AVIV 25 (Agerpres) Comunicate militare publica­te la Tel Aviv anunţă că a­­viaţia israeliană a întreprins marţi şi miercuri trei raiduri asupra unor obiective militare egiptene din zona Canalului de Suez. In comunicat se afirmă că în urma luptelor angajate, patru aparate aparţinînd for­ţelor aeriene ale R.A.U. au fost doborîte. La Cairo, un purtător de cu­vînt militar citat de agenţia M.E.N. a confirmat raidurile aviaţiei israeliene menţionînd că în urma luptelor angajate cu aviaţia inamică avioanele egiptene au doborît un aparat israelian, iar altul a fost atins. In acelaşi timp, el a dezminţit ştirea că ar fi fost doborîte avioane egiptene. * NEW YORK 25 (Agerpres) La sediul O.N.U. s-a anun­ţat că ambasadorii la O.N.U. ai Franţei, Marii Britanii, S.U.A. şi U.R.S.S. au hotărît să amîne cea de-a 32-a re­uniune din cadrul convorbiri­lor, în vederea găsirii căilor li­nei reglementări paşnice a con­flictului din Orientul Apro­piat, care urma să aibă loc joi. S-a stabilit ca această şe­dinţă să aibă loc la 31 martie. Răpirea unui diplomat Paraguayan în Argentina BUENOS AIRES 25 (Ager­pres). — Ambasada Paragua­yului la Buenos Aires şi poliţia argentiniană au confirmat miercuri ştirile privind răpirea consulului Paraguayan Valde­mar Sanchez de către mem­brii unei organizaţii clandes­tine. In cursul după-amiezii de marţi în oraş au fost, de asemenea, distribuite manifeste semnate de membrii acestei organizaţii prin care se con­firmă răpirea diplomatului în schimbul eliberării căruia se cere să fie puşi în libertate doi membri ai acestei orga­nizaţii, arestaţi recent. Waldemar Sanchez, şeful O­­ficiului consular al Paragua­yului din oraşul argentinian Ituzaiigo, situat în apropie­rea frontierei dintre cele două ţări, a fost răpit marţi la Buenos Aires, unde se depla­sase pentru a pregăti vizita oficială a preşedintelui Para­guayului, Alfredo Stroessner. Potrivit relatărilor poliţiei, el a fost chemat telefonic de la ambasadă, de către trei tineri care au pretins că vor să-i cumpere maşina, în urma a­­nunţului dat de Sanchez în acest scop. Cei trei tineri au cerut apoi consulului şi şo­ferului să efectueze „o cursă de încercare" a maşinii. Sub ameninţarea armelor, şoferul a fost constrîns să conducă ma­şina în afara oraşului, iar după aproximativ o oră de­mers a fost pus in libertate, reîntoreîndu-se la ambasadă. Răpitorii, împreună cu consu­lul, au dispărut într-o direc­ţie necunoscută. + SANTO DOMINGO 25 (A­gerpres). O ştire de ultimă ora trans­misă de agenţiile de presă a­­nunţă că cei care l-au răpit pe Donald Crowley, resping propunerea guvernului de a pune în libertate 21 de deţi­nuţi politici pentru eliberarea acestuia. Răpitorii au dat au­torităţilor un nou ultimatum, care expiră la ora 20,00 Gmt, pentru a se conforma condiţi­ilor formulate în ultimatumul anterior. Acesta prevede ca schimbul să aibă loc în mod public într-o piaţă din centrul oraşului Santo Domingo. Ră­pitorii refuză, de asemenea, că deţinuţii politici să fie trimişi în străinătate aşa cum propu­nea guvernul. EI reclamă pre­zenţa unor personalităţi poli­tice la acest schimb, precum şi sistarea tuturor cercetărilor în legătură cu acest caz. PRAGA Banska Bystrica, capitala Slovaciei centrale, a sărbătorit la 25 martie un sfert de veac de la eliberarea sa de sub ju­gul fascist. A avut loc adu­narea festivă comună a orga­nelor de par­tid și de stat lo­cale, la care a luat cuvîntul J. Pardupa, prim-secretarul co­mitetului de partid, care a vorbit despre semnificaţia eve­nimentelor de acum 25 de ani. Apoi au rostit cuvinte de sa­lut Ion Obradovici, ambasado­rul României la Praga, M. M. Dejev, consulul general al URSS la Bratislava, precum şi alţi Invitaţi. NAŢIUNILE UNITE Secretarul general al O.N.U., U Tliant, a inaugurat cea de-a 20-a expoziţie anuală de artă organizată la sediul Naţiuni­lor Unite din New York în beneficiul Fondului O.N.U. pentru copii (U.N.I.C.E.F.). Expoziţia va fi deschisă pînă la 30 aprilie. BERLIN La Berlin au fost date pu­blicităţii rezultatele definitive ale alegerilor de duminică pentru organele locale ale pu­terii de stat din R.D. Germană. Candidaţii înscrişi pe lista Frontului Naţional au întrunit 99,83 la sută din voturile ex­primate. La alegeri au partici­pat 97,98 la sută din cetăţe­nii cu drept de vot. WASHINGTON Camera Reprezentanţilor a adoptat marţi Un proiect de lege care autorizează guver­nul să furnizeze în următorii doi ani, pe credit, armament ţărilor în curs de dezvoltare pînă la suma maximă de 383 milioane de dolari anual. Li­mita actuală a acestor credite este de 350 milioane dolari. CATANIA Vulcanul Etna şi-a intensifi-­­ cat activitatea de cîteva zile, lansînd materie incandescentă pînă la o înălţime de 300 me­tri. Savanţii vulcanologi ita­lieni au declarat însă că fe­nomenul este în limitele nor­malului. WASHINGTON Astronomii Universităţii din Princeton intenţionează să fo­losească un balon uriaş pentru a ridica un telescop de trei tone la altitudinea de 24 kilo­metri, de unde vor fotografia planetele îndepărtate ale sis­temului solar şi galaxiei Sey­­fert. Experienţa va avea loc săptămîna viitoare şi va per­mite obţinerea unor imagini continînd de trei ori mai mul­te detalii decit fotografiile re­alizate cu cele mai bune apa­rate optice aflate pe Pămînt. MANILA Pentru a doua zi consecutiv, la Manila, au avut loc marţi demonstraţii de protest împo­triva scumpirii tarifelor la transporturile publice. Poliţia a deschis focul şi a folosit grenade cu gaze lacrimogene şi furtunuri cu apă pentru a-i împrăştia pe demonstranţi, ca­re au atacat vehiculele de transport în comun. Potrivit unor cifre neoficiale, cel puţin 30 de persoane au fost rănite în cursul incidentelor, iar alte 10 au fost arestate. In timpul ciocnirilor dintre manifestanţi şi poliţie, ce au avut loc luni, 50 de persoane au fost rănite. NICOSIA însemnate cantităţi de arme şi explozive au fost predate autorităţilor de către particu­lari în cursul zilelor de luni şi marţi, s-a anunţat oficial la Nicosia. Armele predate sunt de tipuri variate: mitraliere, puşti, pistoale, grenade etc. şi sunt însoţite de o importantă can­titate de muniţii de toate ca­­librurile. Guvernul a hotărît acordarea unui nou răgaz, pînă la 6 aprilie, pentru a per­mite ciprioţilor să dea curs re­centei dispoziţii a autorităţilor ca populaţia să depună toate armele deţinute în mod ile­gal. ! Ministrul comerţului exterior al României a sosit la Pekin PEKIN . Corespondentul A­­gerpres, I. Gălăteanu, transmi­te : Miercuri, a sosit la Pekin Cornel Burtică, ministrul co­merţului exterior al României, care face o vizită oficială în Republica Populară Chineză. Ministrul român a fost în­­tîmpinat la aeroport de Lin Hai-yun, ministrul adjunct al comerţului exterior al R. P. Chineze, de directori din Mi­nisterul Afacerilor Externe şi din Ministerul Comerţului Ex­terior. Au fost prezenţi, de a­­semenea, Octavian Gavriş, în­sărcinat cu afaceri a.i., şi alţi membri ai Ambasadei române. Seara, în cinstea oaspetelui român, a fost oferită o masă, care s-a desfășurat într-o at­mosferă prietenească. CALEIDOSCOP Turnul din Pisa continuă să se încline ROMA 25 (Agerpres). Uin grup de cercetători care se ocupă cu studierea posibi­lităţilor de salvare a turnului din Pisa a anunţat marţi că din iunie 1969, celebrul Cam­panile s-a înclinat cu încă 0,8 mm. Distanţa dintre baza turnului şi perpendiculara co­­borîtă din vîrful acestuia a ajuns la 4,26 metri. Dacă în ce priveşte cauza aplecării permanente a turnului s-a că­zut de acord că ea trebuie căut­ată în alunecările unor straturi subterane ale terenului din apropiere, nu la acelaşi consens s-a ajuns în ce pri­veşte data aproximativă a i­­minentei prăbuşiri a turnului, păreri competente, dar vădit prea optimiste, apreciază că sfîrşitul monumentului nu ar putea surveni în mai puţin de o sută de ani, pe cînd alţi cercetători consideră că în ze­ce ani Pisa nu se va mai putea mîndri cu faimoasa sa clopot­niţă înclinată. Cei mai pesi­mişti însă sunt de părere că va fi suficientă o puternică rafală de vînt pentru a pro­voca prăbuşirea turnului­ Atlanticului, la nord şi la sud de Ecuator, timp de 3 luni, cu ajutorul unui nou satelit. O flotă de peste 20 de vase de cercetări din opt ţări, precum şi avioane, vor participa la această acţiune. Vasele şi avioanele care se vor afla în această zonă sunt solicitate a colabora în mod voluntar. In perioada 1975 şi 1976 este prevăzută o uriaşă ac­ţiune de cercetări care să cuprindă întreg globul şi care să dureze un an. La aceste cercetări vor participa patru sateliţi. 300 de baloane, care se vor înălţa pînă la o înăl­ţime de 12 km, vor stabili direcţia şi viteza, a vînturilor. Un nou congres ştiinţific, con­vocat pentru această vară, ur­mează să pună la punct amă­nuntele celor­­ doua proiecte. Meteorologii vor privească sa nu mai mult în viitor*1 BRUXELLES 25 (Agerpres). Meteorologii care astăzi, în cel mai fericit caz, pot face prognoze, oarecum sigure, pentru cinci zile, vor să „pri­vească tot mai mult în viitor" și să anticipeze starea vremii cu 2—3 săptămîni înainte. La un congres, care a avut loc în capitala Belgiei, 100 de oa­meni de ştiinţă din 25 de ţări au discutat proiectele a două mari acţiuni privind dezvol­tarea meteorologiei interna­ţionale. Astfel, în 1973 sau 1974, vor fi efectuate experi­mente meteorologice asupra Ultima operaţie majoră de verificare tehnică a stării de funcţionare­­a ansamblelor şi subansamblelor complexului spaţial ,,Apollo-13"s-a încheiat miercuri, a anunţat un purtător de cuvînt al N.A.S.A. Această operaţie face parte dintr-o­ lungă serie­ de pregătiri şi teste tehnice efectuate la ..Cape Kennedy în vederea asigurării reuși­tei misiunii lui „Apollo-13" în cea de-a treia aselenizare a unui echipaj uman. Rezervoarele rachetei au fost um­plute cu combustibil, iar experiențele s-au încheiat cu simularea lansării navei. Cei trei membri ai echipajului, James Lovell, Thomas Mattingly şi Fred Haise, nu s-au aflat, însă, în cabină, pentru a nu fi expuşi în cazul unor defecţiuni neprevăzute. IN CLIŞEU: Fred Haise purtînd o pălărie de cowboy şi James Lovell, membri ai navei spaţiale ,,Apollo-13", făcînd repetiţii intr-un crater artificial, asemănător cu cel de pe Lună, la Cottonwood, Arizona. Proiectele prof. Christian Barnard LONDRA 25 (Agerpres). Intr-o declaraţie făcută la Londra, cu prilejul publicării cărţii sale autobiografice „O viaţă", prof. Christian Barnard a menţio­nat că grefele de creier nu vor avea loc decît peste mulţi ani. „Cînd se va ajunge la aceasta, a spus Barnard, nu va mai fi vorba de o grefă a creierului, ci de o grefă a corpului, întrucît mimai în creier rezidă viaţa şi identi­tatea persoanei umane”. Dez­minţind anumite informaţii,­ potrivit cărora ar intenţiona să se ocupe de neurochirur­gie, Christian Barnard a pre­cizat că unul din proiectele sale cele mai ambiţioase este de a efectua pe acelaşi corp uman grefe simultane a inimii şi plămînilor. El a confirmat că doreşte sincer să colabo­reze cu N.A.S.A. în domeniul medicinei spaţiale, mai ales în ce priveşte efectele imponde­rabilităţii asupra inimii sau a regenerării ficatului. Poliţia din Roma în faţa unei şarade ROMA 25 (Agerpres). Poliţia din capitala Italiei se găseşte în faţa unei şarade: lumea in­terlopă din Roma se pregăteşte oare pentru o expediţie în spaţiul cosmic sau hoţii care au efectuat marţi o spargere într-un magazin cu produse electronice nu au cunoscut ce au luat cu ei? Intr-adevăr, s-a dezvăluit că spărgătorii au fu­rat un set de celule solare de tipul celor folosite de sateliţii artificiali pentru transformarea energiei Soarelui în electricita­te. Celulele respective au o va­loare de un milion de lire italiene (1.600 dolari), dar nu pot fi folosite în nici un fel pe Pămînt. O cădere spectaculoasă LONDRA 25 (Agerpres). Un britanic în vîrstă de 32 de ani, Arnold Baker, a căzut de la etajul zece al unui i­­mobil din localitatea Twic­kenham, dar­ s-a ales numai cu cîteva coaste rupte. Căde­rea sa a fost amortizată de capota din pînză a unui automo­bil, care eră staţionat lingă imobil. Baker a fost transpor­tat la spital, unde s-a anun­țat că starea sa nu inspiră nici o îngrijorare. Tiparul, întreprinderea poligrafică Iași, str. Vasile Alecsandri nr. 6, Telefon

Next