Flacăra Iaşului, mai 1970 (Anul 26, nr. 7348-7372)
1970-05-31 / nr. 7372
FLACARA IAȘULUI PAGINA 1 Hotarîrea privind ajutorarea sinistraţilor-dovadă elocventă a umanismului politicii partidului şi statului nostru Important fini material efertutlior noastre le reistribiie Ioan PANAITE secretarul Comitetului orăşenesc de partid Paşcani, preşedintele Consiliului popular orăşenesc Populaţia oraşului Paşcani, la fel ca întregul nostru popor, a primit cu satisfacţie şi recunoştinţă Hotărîrea Comitetului Central al Partidului Comunist Român, a Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România şi a Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste, privind unele măsuri de ajutorare a populaţiei şi a cooperativelor agricole de producţie care au avut de suferit din cauza calamităţilor naturale din mai 1970. Prevederile sale sunt dezbătute cu mult interes, stîrnesc un puternic ecou în cele mai diverse categorii de cetăţeni. Deşi nu în aceeaşi proporţie ca în alte localităţi ale ţării, furia apelor s-a abătut şi asupra oraşului nostru, provocînd pagube materiale unităţilor socialiste şi cetăţenilor în valoare de peste 4,1 milioane de lei; au fost afectate 299 case de locuit, din care 30 distruse în totalitate. Hotărîrea vine în sprijinul celor ce au avut de suferit, ajutoarele ce urmează a fi primite din partea statului susţinind eforturile proprii, demne de toată lauda, ale cooperatorilor din Vatra şi Lunca, ale marii majorităţi a păşcănenilor, în frunte cu comuniştii, pentru refacerea a ceea ce a fost distrus. Impresionează solidaritatea ce se manifestă peste tot, în diferite forme, cu cei loviţi de forţele oarbe ale naturii, hotărîrea cu care oamenii muncii din întreprinderile industriale şi de pe ogoare muncesc în folosul patriei şi al lor. 2,5 milioane de lei proveniţi din salarii, 800 norme echivalînd cu 16.000 de lei donate de cooperatorii din Lunca şi Vatra, 3,7 tone cereale, 1,2 tone carne, 1.000 litri lapte, 45.000 de lei depuşi la contul C.E.C. — 2.000, cele peste 25.000 ore muncă patriotică reprezintă numai o parte din contribuţia păşcănenilor în sprijinul zonelor afectate de inundaţii. Este o chezăşie că viaţa va intra In curînd în normal peste tot, că măreţele obiective stabilite de partid vor fi duse la îndeplinire cu succes. Aducînd bucurie în familiile ce au avut de suferit, înlăturînd o bună parte din grijile privind refacerea căminelor, importantele sume de bani prevăzute a fi oferite pentru repararea daunelor, celelalte facilităţi prevăzute de hotărîre dovedesc încă o dată grija statornică a partidului şi statului nostru faţă de oamenii muncii. Este firesc ca noi, toţi, să răspundem acestei griji, participînd cu toate forţele noastre la vasta acţiune de refacere, să ne înzecim eforturile pentru ca măreţul program de desăvîrşire a construcţiei socialiste din patria noastră să fie îndeplinit în totalitate. Vom putea învinge mai uşor toate greutăţile Gh. MOLOCI Inginer şef al C.A.P. Bosta Hotărîrea Comitetului Central al partidului, a Consiliului de Miniştri, şi, a Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste, privind unele măsuri de ajutorare a populaţiei şi a cooperativelor agricole care au avut de suferit din cauza calamităţilor naturale din această lună, a fost primită cu profundă recunoştinţă şi de cetăţenii comunei Bosia. In aceste momente grele prin care trecem acum şi noi după recentele inundaţii simţim din nou sprijinul partidului şi statului. Măsurile luate vor permite şi cooperativei noastre să înlăture grabnic pagubele suferite, iar familiile sinistraţilor să-şi refacă mai uşor căminele distruse. Comuna Bosia a plătit şi în acest an un tribut greu furiei apelor. Din întreg teritoriul au fost inundate 2.200 de hectare, din care 400 erau ocupate cu grîu. S-au deteriorat de asemenea unele construcţii zootehnice ale C.A.P.-ului, care vor trebui refăcute. La acestea se adaugă cele peste 20 de case de locuit avariate parţial sau chiar în întregime surpate. Apele au început să se retragă, dar înlăturarea efectelor distrugătoare ale calamităţilor ne ridică o serie întreagă de probleme. Măsurile întreprinse de partid ne vor ajuta, fără îndoială, să învingem repede şi în bune condiţii greutăţile ce ne stau în faţă. Ele constituie, în acelaşi timp, pentru cetăţenii comunei un puternic imbold în munca de refacere pe care o desfăşoară. Principala sarcină ce ne revine acum este de a reda cît mai urgent producţiei la toate suprafeţele calamitate. Pentru aceas-ta nu trebuie să aşteptăm ca braţele încrucişate ca apele să se retragă în matca lor. O serie de măsuri pentru a grăbi evacuarea apei au şi fost luate. Situaţia ne impune să acţionăm însă mult mai stăruitor în această privinţă, prin executarea de canale de scurgere şi folosirea la întreaga capacitate a tuturor agregatelor de pompare. Imediat ce primele porţiuni de teren se vor zvînta vom trece la reînsămînţat. Pentru ridicarea gradului de fertilitate a solurilor spălate de ape, cooperativa noastră, ca şi celelalte unităţi afectate de inundaţii, urmează să primească importante cantităţi suplimentare de îngrăşăminte chimice. Avantajele ce ni se oferă la achiziţionarea materialelor necesare refacerii construcţiilor distruse ca şi celelalte ajutoare de care va mai beneficia C.A.P.-ul, precum şi sprijinul acordat cetăţenilor vor da posibilitatea ca şi în comuna noastră viaţa săreintre cît mai curînd pe făgaşul normal. «[ Specialiştii unităţii, consiliul de conducere, toţi membrii cooperatori vor răspunde grijii partidului prin eforturi şi mai intense pentru ca daunele aduse producţiei agricole de calamităţi să fie cît mai mult diminuate. ^AVWAVA,.W,.V/,,.V,,.V.V,V,V.VAWAV,VMV,/,W,'AV,V,W,,.V,,.,i VAWWWZ Intre cer şi ape (urmare din pag. 11 rate sau duios înflorite pomeituri, minind la vale, tehuielnic şi prădalnic, orătănii, capete de oi şi vite surprinse de blestemul năboaielor repezi şl demente şi duclndu-le pe sus, brincite de creasta valurilor, In pustietatea depărtărilor. Zburăm pe lingă stîlpi telefonici Înecaţi, cuprinşi pină la glt în apă, oftăm privind dezastre grele, ca cererile ni se arată vederilor prin sate cum sînt Golăeşti sau Bosia, Prisăcani şi Măcărăşti, dar, mai cu seamă, Medeleni, Drînceni, Chipereşti. Zăbovim, îndeosebi, pe deasupra satelor Scoposeni şi Zberoaia, zburăm tot mai spre miază-zi pînă mult dincolo de Albiţa Huşilor, zburăm peste ape sălbătăcite, vedem ici- Colo cite o palmă de ogradă neînvinsă de năpastă, uscată şi de pe care se zăreşte cîte un cline stingher urlînd către tăriile văzduhurilor şi aşteptîndu-şi, să se întoarcă, stăpînii. Aceştia se găsesc, desigur, adăpostiţi prin satele megieşe, la semenii lor unde, datorită măsurilor luate, se întreprinde totul, ca in întreaga ţară, spre a le alina suferinţa şi induraleg, spre a Ie veni în ajutor şi spre a-i sprijini, ca noi toţi, să poată cît mai repede să reintre pe făgaşul normal al vieţii şi activităţii lor. Foarte numeroşi săteni, cu mic, cu mare, ajutoraţi de strădaniile ostăşeşti, muncesc insă, în continuare, la Îndiguiri, cu întreaga lor putere şi devoţiune patriotică, după cum, observăm, de asemenea, atîţia alţii care, insufleţiţi de ajutorinţa noastră, de forţa umanitară a Întregului popor, nu-şi precupeţesc odihna, muncind cu sporită hărnicie şi pricepere la refacerea gospodăriilor lor şi, la lei, pe ogoare, pentru mult nădăjduitele recolte estivale şi pentru celelalte ale toamnei pe care o dorim să fie, ca şi vara în care intrăm curînd, cit mai generoasă, cit mai cu priinţă eforturilor noastre paşnice şi creatoare. Expoziţie de artă plastică în beneficiul zonelor calamitate Marţi, 2 iunie, ora 18, la Sala „Voinţa" din Iaşi va avea loc vernisajul unei expoziţii de artă plastică, cu vînzare, organizată de Filiala Ieşeană a Uniunii Artiştilor Plastici din Republica Socialistă România. Această Expoziţie ,va reprrprinde circa 50 de lucrări de pictură, sculptură şi grafică, iar beneficiile ce vor rezulta din vînzarea lor vor fi destinate ajutorării sinistraţilor în urma calamităţilor ce au avut loc, în ţara noastră. Expoziţia va fi deschisă timp de două săptămîni. DE LA OAMENI, PENTRU OAMENI Destinaţia Chinereşti Un transport. Apoi încă unul... Peste 7.000 de articole de îmbrăcăminte, încălţăminte, lenjerie de pat etc. au fost expediate din municipiul Iaşi cu destinaţia Chirteşti. O zi frumoasă cum de mult n-a fost pe meleagurile noastre. O zi de mai autentic, intr-o asemenea zi, ieri, au pornit spre Chipereşti, satul ,încare calamităţile naturale au făcut ravagii dintre cele mai grele, camioane încărcate cu peste 7 000 articole de îmbrăcăminte, încălţăminte, lenjerie de pat, importante cantităţi de obiecte pentru uzul casnic donate de populaţia municipiului, ca un semn de compasiune şi solidaritate pentru pagubele suferite de locuitorii acestei aşezări. Ora 16. In curtea Şcolii generale zeci, sute de cetăţeni, copii, femei, bărbaţi au venit să asiste la adunarea la care au participat dr. Constantin Secrieru, secretarul Consiliului judeţean Iaşi al Frontului, Unităţii Socialiste, Elvira Dobrescu, membră a Comisiei judeţene de Cruce Roşie, Lidia Rener, din partea Comitetului municipal al femeilor, activişti de partid şi de stat, ziarişti. Cu acest prilej" au luat cuvântul tov. dr. Constantin Secrieru şi tovarăşa Lidia Rener care au exprimat solidaritatea cetăţenilor municipiului Iaşi cu familiile greu lovite de stihiile naturii. S-a trecut apoi la distribuirea ajutoarelor. In cuvinte emoţionante au mulţumit Ionel Bogdan, primarul comunei Ţuţora, şi învăţătorul Vasile Gheorghiu, arătînd că acest ajutor constituie o dovadă în plus a unităţii, solidarităţii şi spiritului de întrajutorare ce caracterizează de veacuri poporul nostru. Ei au dat asigurări că cetăţenii din Chipereşti, ca de altfel din întreaga comună, nu-şi vor precupeţi eforturile pentru a munci cu abnegaţie şi devotament, incit urmele lăsate de calamităţile naturale să fie înlăturate în cel mai scurt tip. A. B. Ajutoarele înmînate sînt primite cu deosebită calde de mulţumire, celor loviţi de calamităţi recunoştinţă, cu cuvinte Foto G. PAUL în ţară Situaţia hidrometeorologică In ultimele zile, atît factorii meteorologici cît şi cei hidrologici au evoluat favorabil, producînd o ameliorare generală. Astfel, vremea s-a menţinut în general frumoasă şi s-a încălzit mai ales în sudul ţării. Au mai căzut ploi locale numai în jumătatea de nord-vest a ţării şi regiunea de munte, fără a influenţa negativ nivelurile rîurilor interioare. Se apreciază că în următoarele două zile, vremea se va menţine frumoasă şi va continua să seîncălzească în cea mai mare parte a ţării. Se va accentua astfel procesul de evaporare a apei din sol. In jumătatea de nord a ţării vor mai cădea averse care nu vor totaliza însă cantităţi mari de apă. In zonele de munte, aversele vor fi mai frecvente. Cotele înregistrate sîmbătă la amiază la Comisia centrală de apărare împotriva inundaţiilor arată că Dunărea este în creştere generală cu mici fluctuaţii locale. In aval de Tr. Severin şi pînă la Bechet, apele cresc cu 8—14 cm. Ele se menţin, de asemenea, in creştere şi în aval de Bechet pînă la Cernavodă, cu 8 cm., iar de aici şi pînă la Brăila cu 2 cm. La Brăila şi Galaţi cotele sînt în scădere uşoară, 2—3 cm., şi se menţin staţionare în aval. Frontul undei de viitură pătrunse în ţară la 21 mai a ajuns sîmbătă la Hîrşova. Pe Mureş, apele sînt în scădere continuă, depăşind încă cotele de inundaţie la Săvîrşin cu cca. 35 cm., Radna cu 100 cm., Arad cu 50 cm. şî la Periam cu 140 cm. Oltul scade pînă la Rm. Vilcea, nivelurile apei fiind insă deasupra cotelor de inundaţie în aval de Hoghiz, cu 8—40 cm şi la Slatina, cu 20 cm. In aval apele sînt staţionare. Siretul se află în scădere pe întreg parcursul, rămînlnd peste cotele de inundaţie cu 10 cm la Lungoci şi cu 30 cm la Şendreni. Prutul scade uşor pe sectorul Ungheni — vărsare, menţinîndu-şi apele peste cotele de inundaţie la Drînceni cu 15 cm, Fălciu cu 110 cm şi Oancea cu 40 cm. Nivelurile celorlalte ape interioare sunt în continuă scădere. (Agerpres) In vacanţa de vară Peste 12.000 de elevi şi studenţi ieşeni la acţiuni voluntar-patriotice Cu entuziasmul propriu vîrstei, din dorinţa fierbinte de a contribui la înlăturarea urmărilor calamităţilor naturale care au lovit ţara, de a-şi uni eforturile cu cele ale oamenilor muncii angajaţi în lupta pentru îndeplinirea şi depăşirea sarcinilor asumate, mii de tineri, elevi şi studenţi, din judeţul nostru au hotărît să renunţe la o parte din vacanţa de vara, muncind acolo unde va fi nevoie. In adunări însufleţite, ei s-au organizat în brigăzi, aşteptînd cu nerăbdare începerea activităţii. Comitetul judeţean U.T.C. ne informează că la aceste acţiuni sunt gata să participe aproape 7.000 de elevi şi peste 5.500 de studenţi din centrul nostru universitar. Brigăzi ale elevilor de diverse specialităţi de la Grupul şcolar de construcţii industriale vor lucra la construirea şcolilor generale din Grozeşti şi Gura Bohotin. O brigadă complexă de la Şcoala profesională de construcţii a cerut să plece oriunde este nevoie de ajutor calificat. Elevi lăcătuşi, strungari, sudori de la Şcoala profesională a Uzinei mecanice „Nicolina" vor lucra la unităţile întreprinderii „Progresul" care s-a angajat să dea peste plan zeci de mii de cărămizi şi alte produse necesare refacerii obiectivelor distruse de calamităţi. Elevii de la liceele nr. 2 şi 4 vor participa la plantarea arboretului pe terenul supus alunecărilor din Jicău. De la Liceul şi Şcoala profesională din Paşcani peste 200 de elevi vor munci la refacerea străzilor deteriorate din localitate. Unităţile agricole din judeţ vor primi un sprijin preţios din partea celor aproape 2.000 de elevi care s-au angajat ca, în perioada vacanţei, să contribuie la diverse munci ale câmpului. Sunt elevi de la şcolile profesionale Miroslava, Holboca, Podu-Iloaiei, de la liceele agricole din laşi, Vlădeni, Podu-Iloaiei, de la liceele de cultură generală nr. 3, 5, 6, 7, 8 etc. Emoţionante dovezi de patriotism, conştiinţă socialistă dau dovadă şi studenţii ieşeni. Peste 1.200 dintre ei s-au oferit să participe la lucrările agricole efectuate de I.A.S.-urile din judeţele Iaşi, Brăila şi Tulcea. 50 de studenţi din anii V şi VI ai Institutului de medicină şi farmacie participă la acţiunile de profilaxie pe linie sanitară. Numeroşi alţi tineri studioşi din centrul nostru universitar au cerut să plece în zonele calamitate din ţară, acolo unde va fi nevoie. Un gest plin de semnificaţii din spirit de solidaritate frăţească, studenţii şi doctoranzii vietnamezi din centrul universitar Iași s-au oferit să lucreze timp de o lună in zonele afectate de calamităţile naturale. Pentru contul C. E. C. - 2.000 Incadrîndu-se în frontul comun de refacere, de normalizare a vieţii, membrii formaţiunilor patriotice din municipiul Iaşi îşi aduc contribuţia şi la lucrările de refacere a unor străzi din oraş. De cîteva zile, pe şantierele de construcţie a străzilor , 23 August şi Socola pot fi întîlnite formaţiuni patriotice. După terminarea ţifliţoi atuului în uzine, întreprinderi, instituţii, muncitori, tehnicieni, ingineri, funcţionari, cadre didactice, cercetători îmbracă uniforma kaki, prezentîndu-se pe unul din şantierele mai sus amintite. Timp de cîteva ore din ceasurile lor de odihnă, membrii formaţiunilor patriotice de la Universitatea „Al. I. Cuza", C.S.A.P.C., Uzina metalurgică, Complexul C.F.R., Uzina mecanică „Nicolina" au luat tîrnăcoape, cazmale şi lopeţi, efectuînd lucrări de săpături pentru fundaţia celor două artere de comunicaţie. Aducîndu-şi aportul, în mod voluntar, în această acţiune, membrii formaţiunilor patriotice au hotărît să cedeze contravaloarea lucrărilor efectuate de ei in contul C.E.C. — 2.000. Starea căilor de comunicaţii Cu începere de la 30 mai, datorită terminării unor noi lucrări de refacere, trenurile de călători şi marfă circulă din nou pe sectoarele Crâciunel — Pod Mureş , Bistriţa — Susenii Birgăului şi Bîrlad — Bereşti. In afară de liniile închise, anunţate anterior în presă, la posturile de radio şi televiziune, a fost suspendat temporar traficul feroviar şi pe traseul Zorleni — Horga. Direcţia generală a drumurilor comunică redeschiderea drumului naţional 7 Călimăneşti — Rîul Vadului — Sibiu. Pe unele sectoare, DN 2 A Ţăndărei — Vadu Oii, DN 13 Bălăuşeri — Tg. Mureş, DN 13 A Bălăuşeri — Sovata, DN 14 A Mediaş — Tîrnăveni, DN 17 Bistriţa — Vatra Dornei, DN 22 Smirdan — Măcin şi DN 25 Tecuci — Şendreni este permis accesul autovehiculelor a căror greutate totală nu depăşeşte 10 tone. Pe DN 11 oraşul Gheorghe Gheorghiu-Dej — Bacău, DN 12 A Ghimeş — Comăneşti şi DN 24 A Murgeni — Fălciu nu pot circula autovehicule a căror greutate depăşeşte 5 tone. Este interzis traficul rutier pe DN 2 B Brăila — Şendreni, DN 50 Giurgiu- Zimnicea, DN 17 B Vatra Dornei — Poiana Teiului, DN 26 Vlădeşti — Oancea, DN 54 Corabia — Tr. Măgurele şi DN 57 A Pojejena — Socol. Unde există posibilităţi, pe şosele se lucrează intens la repararea degradărilor şi restabilirea cit mai grabnică a circulaţiei. Ca urmare a nivelului ridicat al Dunării, Direcţia generală a navigaţiei civile Navrom a aminat intrarea in vigoare a noului orar al curselor de pasageri pînă la o dată ce se va anunţa ulterior. Cursele de pasageri se vor efectua in continuare conform actualului grafic, intervenind însă următoarele modificări : plecarea vasului de pasageri din Orșova va avea loc în fiecare zi la ora 16,00, cu Sosirea la Moldova Veche la ora 18,00, întoarcerea din acest port are loc a doua zi (ora de plecare 7,00) şi sosirea la Orşova la ora 9,00. Plecările navelor de călători din Galaţi spre Brăila sunt următoarele: 4,00; 5,00; 6,00; 7,20; 8,00; 10,30; 11,00; 12,30; 13,30; 15,30; 17,40; 18,00, iar a celor din Brăila spre Galaţi la 6,00 ; 6,40; 7,50; 9,00; 10,00; 11,45; 13,30; 15,00; 16,00; 18,00; 18,15; 23,45. Din cauza stării necorespunzătoare a terenului de aterizare si decolare, aeroportul Satu Mare este in continuare închis. Pe teritoriul ţării nu şt-a reînceput activitatea Oficiul P.T.T.R. — Vădeni, din judeţul Brăila. In Transilvania au fost repuse în funcţiune 80 la sută din posturile telefonice ale abonaţilor ale căror imobile nu au suferite degradări importante. Circulaţia poştală este asigurată în toate judeţele, întimpinlndu-se totuşi unele greutăţi in judeţele Galaţi şi Tulcea. (Agerpres) Dunărea nu va trece... ad-hoc în plute. Aici un ghiozdan, undeva, parcă, o păpuşă... Privesc înmărmurit deasupra albiei tulburate. De unde vin toate acestea ? Poate Mureşul sau Someşul le-au revărsat în Dunăre, prin Tisa, poate Morava sau Drava. Cine mai ştie, acum cînd apele ieşite din vaduri s-au amestecat intr-o devălmăşie nemaivăzută ? Privesc Dunărea, care de la o zi la alta dă semne de minte şi un fior de nelinişte mă cuprinde. Va smulge fluviul şi de la noi case, pomi, diguri, maşini, abecedare şi păpuşi ? Aici, în zona Şantierului naval din Tr. Severin, totul pare pregătit să reziste furiei apelor. Pe neaşteptate, însă, sub ochii a zeci de constructori, digul este înfrînt. Stratul de pămînt şi iarbă verde aşternute deasupra cisternei de combustibil, începe să se ridice. In numai cîteva minute, apa se infiltrează şi înalţă, ca pe o cutie de conserve, cazanul de 75 tone îngropat în pămînt. Dar tot atît de repede oamenii sar ca unul. Maşini cu pietriş se golesc, una după alta, de-a lungul digului. Muncitorii şantierului sînt din nou la datorie. Intre ei, nelipsit ca Întotdeauna la greu, un om cu părul alb — Niţă Ene — care şi-a legat mulţi ani de şantier. Peste opt zile va ieşi la pensie. Nu poate să rămină însă nepăsător in aceste clipe. încet, încet, muncitori, tehnicieni, tineri şi vîrstnici ridică stavilă trainică în faţa apei. Moş Niţă ii încurajează. Trebuie s-o stăpînim ! Dunărea nu va pătrunde in şantier aşa cum nu a pătruns pină acum, niciodată, in cei peste 100 de ani de existenţă a Întreprinderii. ... Privesc încă o dată Dunărea. Privesc şi faţa bătrlnului Niţă. Hotărîrea şi dîrzenia exprimate în încordarea care i se citeşte in ochi. In dungile care-i brăzdează fruntea, îmi relevă elocvent pe unul din milioanele de oameni ai ţării care nu-şi precupeţesc în aceste zile nici liniştea, nici viaţa pentru a salva fabricile, uzinele şî şantierele, avuţia poporului, care se dovedesc capabili de orice sacrificiu pentru ca pămîntul ţării să înflorească necontenit. M. COANDA « Privesc Încă o dată Dunărea ... E gri-neagră, furioasă. Valurile ei aduc baloturi de hârte, poate din depozitele vreunei tipografii, poate din arhivele vreunei întreprinderi sau Instituţii... Cine ştie de unde fusese smulsă! In urma ei, zoresc, minaţi de potopul călător, buşteni transformaţi * Inde xRadio Iași PROGRAMUL DE SEARA (31 MAI): 17.00 Buletin de știri ; 17.05 Estrada zilei* 17.30 Cîntecul care mi-e drag! 18.00 Magazin duminical! 19.00 Radiojurnal! 19.15 Voci care au cucerit lumea: Virginia Zeani şi Dan Iordăchescu* 19.30 Jurnal literar; 20.00 Pe portativul undelor, melodia preferată ; 20.45 La izvoarele muzicii; 21.00 Buletin de ştiri; 21.05 Melodiiclub. PROGRAMUL DE DIMINEAŢĂ (1 IUNIE): 6.00 Buletin de ştiri; 6.05 Matineu muzical; 6.30 Emisiune pentru sate; 6.40 Cîntece pe plaiuri moldovene; 7.00 Informaţii şi muzică. Televiziune 8.30 Microavanpremieraj 8. Gimnastică şi muzică; 9.00 Viaţa satului; 10.00 Matineu simfonic. Poemul simfonic „Pinii din Roma", de Ottorino Respighi; 10.30 Teatru pentru copii: „Barbă-cot“, de Ion Iliescu; 12.00 De strajă patriei; 15.30 Deschiderea emisiunii de după-amiază. Microavanpremieră; 15.35 Buletin de știri; 15.40 „El mondial'70". Din nou la mondiale — drumul parcurs pînă la turneul final din Mexic; 17.10 Muzică populară instrumentală. Cîntă orchestra Ansamblului „Ciocîrlia“; 17.40 Film serial: „Oliver Twist* (XI); 18.10 Magazin duminical; 19.30 Telejurnalul de seară; 2010 Film artistic: „Trei camarazi"; 21.50 Reportaj TV ; Valenţele puterii umane — film * 22.30 Canzonissima. Spectacol de varietăţi realizat de studiourile italienei 22.50 Telejurnalul de noapte; Sport. Cinematografe VICTORIA: .Bănuiala*, orele : 9 ; 11.05 ; 14.45 ; 16.50 ; 18.55 ; 21. REPUBLICA: „Iubita lui Grarainia“, orele: 9.15; 11.15; 15; 1? 19; 21. COPOU: .Moll Flanders“, orele 9 ; 11.15 ; 14.15; 16.30; 18.45; 21. ARTA: Program de Urme pentru copii şi tineret, ora 9. „Angelica şi sultanul", orele: 11.10; 14.30 .Un cuib de nobili", orele: 16.40; 18.50; 21. CASA DE CULTURĂ „TATARASI": Program de filme pentru copii şi tineret, ora 10. „Winnetou în Valea morţii“, orele: 16; 18; 20. NICOLINA: Program de filme pentru copii şi tineret, ora 10. „Păcatul dragostei“, orele: 16; 18; 20. Teatrul Naţional A’zi, 31 mai, în sala de spectacole a Teatrului Naţional vor avea loc următoarele spectacole: la ora 10.00, „Barbă Cot". Sínt valabile biletele cu seria 95; la ora 15.00, „Nuntă la televiziune Sínt valabile biletele cu seria 96; la ora 19.30, ,Tartuffe". Sînt valabile biletele cu seria 97. Spectacolul este cedat Fabricii de mătase „Victoria*. (Luni 1 iunie, la ora 19.30, va fi prezentat un spectacol cu piesa „Travesti". Sînt valabile biletele cu seria 98). Teatrul de păpuşi La ora 11.00, Teatrul de păpuşi prezintă un spectacol cu piesa „Harap Alb". Casa de cultură a tineretului şi studenţilor La ora 10.00, în sala de spectacole de la Casa de cultură a tineretului şi studenţilor va avea loc un spectacol muzical-coregrafic susţinut de solişti şi formaţii muzicale ale elevilor Şcolii populare de artă din Iaşi, în cadrul producţiei artistice de sfîrşit de an. Cu acest prilej, vor prezenta recitaluri: prof. Traian Uilecan de la clasa de canto, Dorin Cernei, de la clasa de chitară, şi Traian Ţugulea de la clasa de canto clasic. La orele 17.00 şi 20.00, în a-aceeaşi sală, va avea loc un concert extraordinar de muzică populară, prezentat de Ansamblul folcloric „Permită“, îşi dau concursul soliştii: Ştefania Stere, Maria Pietraru, Ştefania Rareş, Gabi Luncă, Ion Luican şi alţii.* Manifestare culturală Ieri seară, la Teiul lui Eminescu din Grădina Copou a avut loc o manifestare artistică în cadrul căreia au putut fi ascultate lucrări de muzică corală românească interpretate de corul Liceului pedagogic „Vasile Lupu" din Iaşi, şi un program de muzică de fanfară. Timpul probabil Vreme relativ călduroasă şi instabilă cu cer variabil mai mult noros. Vor cădea ploi slabe sub formă de averse, însoţite de descărcări electrice. Vîntul va sufla slab pînă la potrivit, din sectorul sud-vestic. Temperatura aerului staţionară. Minimele vor fi cuprinse între 8 şi 13 grade, iar maximele între 20 şi 24 de grade. 24 cm