Flacăra Iaşului, mai 1970 (Anul 26, nr. 7348-7372)

1970-05-31 / nr. 7372

FLACARA IAȘULUI PAGINA 1 Hotarîrea privind ajutorarea sinistraţilor-dovadă elocventă a umanismului politicii partidului şi statului nostru Important fini material efertutlior noastre le reistrib­iie Ioan PANAITE secretarul Comitetului orăşenesc de partid Paşcani, preşedintele Consiliului popular orăşenesc Populaţia oraşului Paşcani, la fel ca în­tregul nostru popor, a primit cu satisfacţie şi recunoştinţă Hotărîrea Comitetului Cen­tral al Partidului Comunist Român, a Con­siliului de Miniştri al Republicii Socialiste România şi a Consiliului Naţional al Fron­tului Unităţii Socialiste, privind unele mă­suri de ajutorare a populaţiei şi a coope­rativelor agricole de producţie care au avut de suferit din cauza calamităţilor naturale din mai 1970. Prevederile sale sunt dezbă­tute cu mult interes, stîrnesc un puternic ecou în cele mai diverse categorii de ce­tăţeni. Deşi nu în aceeaşi proporţie ca în alte localităţi ale ţării, furia apelor s-a abătut şi asupra oraşului nostru, provocînd pagube materiale unităţilor socialiste şi cetăţenilor în valoare de peste 4,1 milioane de lei; au fost afectate 299 case de locuit, din care 30 distruse în totalitate. Hotărîrea vine în sprijinul celor ce au avut de suferit, aju­toarele ce urm­ează a fi primite din partea statului susţinind eforturile proprii, demne de toată lauda, ale cooperatorilor din Va­tra şi Lunca, ale marii majorităţi a păşcă­­nenilor, în frunte cu comuniştii, pentru re­facerea a ceea ce a fost distrus. Impre­sionează solidaritatea ce se manifestă peste tot, în diferite forme, cu cei loviţi de for­ţele oarbe ale naturii, hotărîrea cu care oamenii muncii din întreprinderile indus­triale­­ şi de pe ogoare muncesc în folosul patriei şi al lor. 2,5 milioane de lei prove­niţi din salarii, 800 norme echivalînd cu 16.000 de lei donate de cooperatorii din Lunca şi Vatra, 3,7 tone cereale, 1,2 tone carne, 1.000 litri lapte, 45.000 de lei depuşi la contul C.E.C. — 2.000, cele peste 25.000 ore muncă patriotică reprezintă numai o parte din contribuţia păşcănenilor în sprijinul zonelor afectate de inundaţii. Este o che­zăşie că viaţa va intra In curînd în normal peste tot, că măreţele obiective stabilite de partid vor fi duse la îndeplinire cu suc­ces. Aducînd bucurie în familiile ce au avut de suferit, înlăturînd o bună parte din gri­jile privind refacerea căminelor, importan­tele sume de bani prevăzute a fi oferite pentru repararea daunelor, celelalte facili­tăţi prevăzute de hotărîre dovedesc încă o dată grija statornică a partidului şi statului nostru faţă de oamenii muncii. Este firesc ca noi, toţi, să răspundem a­­cestei griji, participînd cu toate forţele noastre la vasta acţiune de refacere, să ne înzecim eforturile pentru ca măreţul pro­gram de desăvîrşire a construcţiei socia­liste din patria noastră să fie îndeplinit în totalitate. Vom putea învinge mai uşor toate greutăţile Gh. MOLOCI Inginer şef al C.A.P. Bosta Hotărîrea Comitetului Central al parti­dului, a Consiliului de Miniştri, şi, a­ Con­siliului Naţional al Frontului Unităţii So­cialiste, privind unele măsuri de ajutorare a populaţiei şi a cooperativelor­ agricole care au avut de suferit din cauza calami­tăţilor naturale din această lună, a fost pri­mită cu profundă recunoştinţă şi de cetă­ţenii comunei Bosia. In aceste momente grele prin care tre­cem acum şi noi după recentele inundaţii simţim din nou sprijinul partidului şi sta­tului. Măsurile luate vor permite şi coo­perativei noastre să înlăture grabnic pagu­bele suferite, iar familiile sinistraţilor să-şi refacă mai uşor căminele distruse. Comuna Bosia a plătit şi în acest an un tribut greu furiei apelor. Din întreg teri­toriul au fost inundate 2.200 de hectare, din care 400 erau ocupate cu grîu. S-au deteriorat de asemenea unele construcţii zootehnice ale C.A.P.-ului, care vor trebui refăcute. La acestea se adaugă cele peste 20 de case de locuit avariate parţial sau chiar în întregime surpate. Apele au început să se retragă, dar în­lăturarea efectelor distrugătoare ale cala­mităţilor ne ridică o serie întreagă de pro­bleme. Măsurile întreprinse de partid ne vor ajuta, fără îndoială, să învingem repe­de şi în bune condiţii greutăţile ce ne stau în faţă. Ele constituie, în acelaşi timp, pen­tru cetăţenii comunei un puternic imbold în munca­ de refacere pe care o desfăşoa­ră. Principala sarcină ce ne revine acum este de a reda cît mai urgent producţiei la toate suprafeţele calamitate. Pentru aceas-­­­ta nu trebuie să aşteptăm ca braţele în­crucişate ca apele să se retragă în matca lor. O serie de măsuri pentru a grăbi eva­cuarea apei au şi fost luate. Situaţia ne impune să acţionăm însă mult mai stărui­tor în această privinţă, prin executarea de canale de scurgere şi folosirea la întreaga capacitate a tuturor agregatelor de pom­pare. Imediat ce primele porţiuni de teren se vor zvînta vom trece la reînsămînţat. Pentru ridicarea gradului de fertilitate a solurilor spălate de ape, cooperativa noas­­tră, ca şi celelalte unităţi afectate de inun­daţii, urmează să primească importante can­tităţi suplimentare de îngrăşăminte chimi­ce. Avantajele ce ni se oferă la achiziţiona­rea materialelor necesare refacerii construc­ţiilor distruse ca şi celelalte ajutoare de care va mai beneficia C.A.P.-ul, precum şi sprijinul acordat cetăţenilor vor da posibi­litatea ca şi în comuna noastră viaţa să­­­­reintre cît mai curînd pe făgaşul normal. «[ Specialiştii unităţii, consiliul de conducere,­­ toţi membrii cooperatori vor răspunde gri­jii partidului prin eforturi şi mai intense pentru ca daunele aduse producţiei agri­cole de calamităţi să fie cît mai mult dimi­nuate. ^AVWAVA,.W,.V/,,.V,,.V.V,V,V.VAWAV,VMV,/,W,'AV,V,W,,.V,,.,i VAWWWZ Intre cer şi ape (urmare din pag. 11 rate sau duios înflorite pomei­­turi, minind la vale, tehuielnic şi prădalnic, orătănii, capete de oi şi vite surprinse de blestemul năboaielor repezi şl demente şi duclndu-le pe sus, brincite de creasta valurilor, In pustietatea depărtărilor. Zburăm pe lingă stîlpi telefo­­nici Înecaţi, cuprinşi pină la glt în apă, oftăm privind de­zastre grele, ca cere­rile ni se arată vederilor prin sate cum sînt Golăeşti sau Bosia, Pri­­săcani şi Măcărăşti, dar, mai cu seamă, Medeleni, Drînceni, Chipereşti. Zăbovim, îndeosebi, pe deasupra satelor Scoposeni şi Zberoaia, zburăm tot mai spre miază-zi pînă mult dincolo de Albiţa Huşilor, zburăm pes­te ape sălbătăcite, vedem ici- Colo cite o palmă de ogradă neînvinsă de năpastă, uscată şi de pe care se zăreşte cîte un cline stingher urlînd către tăriile văzduhurilor şi aşteptî­n­­du-şi, să se întoarcă, stăpînii. Aceştia se găsesc, desigur, adăpostiţi prin satele megieşe, la semenii lor unde, datorită măsurilor luate, se întreprinde totul, ca in întreaga ţară, spre a le alina suferinţa şi indura­­leg, spre a Ie veni în ajutor şi spre a-i sprijini, ca noi toţi, să poată cît mai repede să re­intre pe făgaşul normal al vie­ţii şi activităţii lor. Foarte numeroşi săteni, cu mic, cu mare, ajutoraţi de strădaniile ostăşeşti, muncesc insă, în continuare, la Îndigu­iri, cu întreaga lor putere şi devoţiune patriotică, după cum, observăm, de asemenea, atîţia alţii care, insufleţiţi de ajuto­rinţa noastră, de forţa umani­tară a Întregului popor, nu-şi precupeţesc odihna, muncind cu sporită hărnicie şi pricepere la refacerea gospodăriilor lor şi, la lei, pe ogoare, pentru mult nădăjduitele recolte esti­vale şi pentru celelalte ale toamnei pe care o dorim să fie, ca şi vara în care intrăm curînd, cit mai generoasă, cit mai cu priinţă eforturilor noas­tre paşnice şi creatoare. Expoziţie de artă plastică în beneficiul zonelor calamitate Marţi, 2 iunie, ora 18, la Sala „Voinţa" din Iaşi va a­­vea loc vernisajul unei ex­poziţii de artă plastică, cu vînzare, organizată de Filiala Ieşeană a Uniunii Artiştilor Plastici din Republica Socia­listă România. Această Expoziţie ,va reprr­prinde circa 50 de lucrări de pictură, sculptură şi grafică, iar beneficiile ce vor rezulta din vînzarea lor vor fi desti­nate ajutorării sinistraţilor în urma calamităţilor ce au avut loc, în ţara noastră. Expoziţia va fi deschisă timp de două săptămîni. DE LA OAMENI, PENTRU OAMENI Destinaţia Chine­reşti Un transport. Apoi încă unul... Peste 7.000 de articole de îmbrăcăminte, încălţăminte, lenjerie de pat etc. au fost expediate din municipiul Iaşi cu des­tinaţia­­ Chirteşti. O zi frumoasă cum de mult n-a fost pe meleagurile noas­tre. O zi de mai autentic, intr-o asemenea zi, ieri, au pornit spre Chipereşti, satul ,în­­care calamităţile naturale au făcut ravagii dintre cele mai grele, camioane încărca­te cu peste 7 000 articole de îmbrăcăminte, încălţăminte, lenjerie de pat, importante cantităţi de obiecte pentru u­­zul casnic donate de populaţia municipiului, ca un semn de compasiune şi solidaritate pen­tru pagubele suferite de lo­cuitorii acestei aşezări. Ora 16. In curtea Şcolii ge­nerale zeci, sute de cetăţeni, copii, femei, bărbaţi au ve­nit să asiste la adunarea la care au participat dr. Con­stantin Secrieru, secretarul Consiliului judeţean Iaşi al Frontului, Unităţii Socialiste, El­vira Dobrescu, membră a Co­misiei judeţene de Cruce Ro­şie, Lidia Rener, din partea Comitetului municipal al fe­meilor, activişti de partid şi de stat, ziarişti. Cu acest prilej" au luat cu­­vântul tov. dr. Constantin Se­­crieru şi tovarăşa Lidia Rener care au exprimat solidaritatea cetăţenilor municipiului Iaşi cu familiile greu lovite de stihii­le naturii. S-a trecut apoi la distribuirea ajutoarelor. In cuvinte emoţionante au mulţumit Ionel Bogdan, pri­marul comunei Ţuţora, şi în­văţătorul Vasile Gheorghiu, a­­rătînd că acest ajutor con­stituie o dovadă în plus a unităţii, solidarităţii şi spiri­tului de întrajutorare ce ca­racterizează de veacuri po­porul nostru. Ei au dat asigu­rări că cetăţenii din Chipe­reşti, ca de altfel din întrea­ga comună, nu-şi vor precu­peţi eforturile pentru a mun­ci cu abnegaţie şi devotament, incit urmele lăsate de calami­tăţile naturale să fie înlătu­rate în cel mai scurt tip. A. B. Ajutoarele înmînate sînt primite cu deosebită calde de mulţumire, celor loviţi de calamităţi recunoştinţă, cu cuvinte Foto G. PAUL în ţară Situaţia hidrometeorologică In ultimele zile, atît facto­rii meteorologici cît şi cei hi­drologici au evoluat favorabil, producînd o ameliorare gene­rală. Astfel, vremea s-a men­ţinut în general frumoasă şi s-a încălzit mai ales în sudul ţării. Au mai căzut ploi lo­cale numai în jumătatea de nord-vest a ţării şi regiunea de munte, fără a influenţa ne­gativ nivelurile rîurilor inte­rioare.­­ Se apreciază că în următoa­rele două zile, vremea se va menţine frumoasă şi va con­tinua să se­­încălzească în cea mai mare parte a ţării. Se va accentua astfel procesul de evaporare a apei din sol. In jumătatea de nord a ţării vor mai cădea averse care nu vor totaliza însă cantităţi mari de apă. In zonele de munte, a­­versele vor fi mai frecvente. Cotele înregistrate sîmbătă la amiază la Comisia centrală de apărare împotriva inunda­ţiilor arată că Dunărea este în creştere generală cu mici fluctuaţii locale. In aval de Tr. Severin şi pînă la Bechet, apele cresc cu 8—14 cm. Ele se menţin, de asemenea, in creştere şi în aval de Bechet pînă la Cernavodă, cu 8 cm., iar de aici şi pînă la Brăila cu 2 cm. La Brăila şi Galaţi cotele sînt în scădere uşoa­ră, 2—3 cm., şi se menţin sta­ţionare în aval. Frontul undei de viitură pă­trunse în ţară la 21 mai a ajuns sîmbătă la Hîrşova. Pe Mureş, apele sînt în scă­dere continuă, depăşind încă cotele de inundaţie la Săvîr­­şin cu cca. 35 cm., Radna cu 100 cm., Arad cu 50 cm. şî la Periam cu 140 cm. Oltul scade pînă la Rm. Vil­­cea, nivelurile apei fiind insă deasupra cotelor de inundaţie în aval de Hoghiz, cu 8—40 cm şi la Slatina, cu 20 cm. In aval apele sînt staţionare. Siretul se află în scădere pe întreg parcursul, rămînlnd peste cotele de inundaţie cu 10 cm la Lungoci şi cu 30 cm la Şendreni. Prutul scade uşor pe secto­rul Ungheni — vărsare, men­­ţinîndu-şi apele peste cotele de inundaţie la Drînceni cu 15 cm, Fălciu cu 110 cm şi Oancea cu 40 cm. Nivelurile celorlalte ape inte­rioare sunt în continuă scădere. (Agerpres) In vacanţa de vară Peste 12.000 de elevi şi studenţi ieşeni­ la acţiuni voluntar-patriotice Cu entuziasmul propriu vîrstei, din dorinţa fierbinte de a contribui la înlătura­rea urmărilor calamităţilor naturale care au lovit ţara, de a-şi uni eforturile cu ce­le ale oamenilor muncii an­gajaţi în lupta pentru în­deplinirea şi depăşirea sar­cinilor asumate, mii de ti­neri, elevi şi studenţi, din judeţul nostru au hotărît să renunţe la o parte din va­canţa de vara, muncind a­­colo unde va fi nevoie. In adunări însufleţite, ei s-au organizat în brigăzi, aştep­­tînd cu nerăbdare începerea activităţii. Comitetul judeţean U.T.C. ne informează că la aceste acţiuni sunt gata să parti­cipe aproape 7.000 de e­­levi şi peste 5.500 de stu­denţi din centrul nostru u­­niversitar. Brigăzi ale elevilor de di­verse specialităţi de la Grupul şcolar de construc­ţii industriale vor lucra la construirea şcolilor genera­le din Grozeşti şi Gura Bo­­hotin. O brigadă complexă de la Şcoala profesională de construcţii a cerut să ple­ce oriunde este nevoie de ajutor calificat. Elevi lăcă­tuşi, strungari, sudori de la Şcoala profesională a Uzi­nei mecanice „Nicolina" vor lucra la unităţile întreprin­derii „Progresul" care s-a angajat să dea peste plan zeci de mii de cărămizi şi alte produse necesare refa­cerii obiectivelor distruse de calamităţi. Elevii de la lice­ele nr. 2 şi 4 vor participa la plantarea arboretului pe te­renul supus alunecărilor din Jicău. De la Liceul şi Şcoala profesională din Paşcani peste 200 de elevi vor munci la refacerea străzilor dete­riorate din localitate. Unităţile agricole din ju­deţ vor primi un sprijin pre­ţios din partea celor aproa­pe 2.000 de elevi care s-au angajat ca, în perioada va­canţei, să contribuie la di­verse munci ale câmpului. Sunt elevi de la şcolile pro­fesionale Miroslava, Holbo­­ca, Podu-Iloaiei, de la lice­ele agricole din laşi, Vlă­­deni, Podu-Iloaiei, de la li­ceele de cultură generală nr. 3, 5, 6, 7, 8 etc. Emoţionante dovezi de pa­triotism, conştiinţă socialistă dau dovadă şi studenţii ie­şeni. Peste 1.200 dintre ei s-au oferit să participe la lucrările agricole efectuate de I.A.S.-urile din judeţele Iaşi, Brăila şi Tulcea. 50 de studenţi din anii V şi VI ai Institutului de medicină şi farmacie participă la acţiu­nile de profilaxie pe linie sanitară. Numeroşi alţi tineri studioşi din centrul nostru uni­versitar au cerut să plece în zonele calamitate din ţară, acolo unde va fi nevoie. Un gest plin de semni­ficaţii­ din spirit de solida­ritate frăţească, studenţii şi doctoranzii vietnamezi din centrul universitar Iași s-au oferit să lucreze timp de o lună in zonele afectate de calamităţile naturale. Pentru contul C. E. C. - 2.000 Incadrîndu-se în frontul co­mun de refacere, de normali­zare a vieţii, membrii forma­ţiunilor patriotice din munici­piul Iaşi îşi aduc contribuţia şi la lucrările de refacere a unor străzi din oraş. De cîteva zile, pe şantierele de con­strucţie a­­ străzilor , 23 Au­gust şi Socola pot fi înt­îlnite formaţiuni patriotice. După terminarea ţifliţoi atuului în u­­zine, întreprinderi, instituţii, muncitori, tehnicieni, ingineri, funcţionari, cadre didactice, cercetători îmbracă uniforma kaki, prezentîndu-se pe unul din şantierele mai sus amin­tite. Timp de cîteva ore din ceasurile lor de odihnă, mem­brii formaţiunilor patriotice de la Universitatea „Al. I. Cu­­za", C.S.A.P.C., Uzina metalur­gică, Complexul C.F.R., Uzina mecanică „Nicolina" au luat tîrnăcoape,­ cazmale şi lopeţi, efectuînd lucrări de săpături pentru fundaţia celor două ar­tere de comunicaţie. Aducîn­­du-şi aportul, în mod volun­tar, în această acţiune, mem­brii formaţiunilor patriotice au hotărît să cedeze contrava­loarea lucrărilor efectuate de ei in contul C.E.C. — 2.000. Starea căilor de comunicaţii Cu începere de la 30 mai, datorită terminării unor noi lu­crări de refacere, trenurile de călători şi marfă circulă din nou pe sectoarele Crâciunel — Pod Mureş , Bistriţa — Susenii Birgăului şi Bîrlad — Bereşti. In afară de liniile închise, a­­nunţate anterior în presă, la posturile de radio şi televiziu­ne, a fost suspendat temporar traficul feroviar şi pe traseul Zorleni — Horga. Direcţia generală a drumu­rilor comunică redeschiderea drumului naţional 7 Călimăneşti — Rîul Vadului — Sibiu. Pe unele sectoare, DN 2 A Ţăn­­dărei — Vadu Oii, DN 13 Bă­­lăuşeri — Tg. Mureş, DN 13 A Bălăuşeri — Sovata, DN 14 A Mediaş — Tîrnăveni, DN 17 Bistriţa — Vatra Dornei, DN 22 Smirdan — Măcin şi DN 25 Tecuci — Şendreni este per­mis accesul autovehiculelor a căror greutate totală nu de­păşeşte 10 tone. Pe DN 11 oraşul Gheorghe Gheorghiu-Dej — Bacău, DN 12 A Ghimeş — Comăneşti şi DN 24 A Mur­­geni — Fălciu nu pot circula autovehicule a căror greutate depăşeşte 5 tone. Este interzis traficul rutier pe DN 2 B Brăila — Şendreni, DN 5­0 Giurgiu­­- Zimnicea, DN 17 B Vatra Dornei — Poiana Teiului, DN 26 Vlădeşti — Oancea, DN 54 Corabia — Tr. Măgurele şi DN 57 A Pojejena — Socol. Unde există posibilităţi, pe şo­sele se lucrează intens la re­pararea degradărilor şi resta­bilirea cit mai grabnică a cir­culaţiei. Ca urmare a nivelului ri­dicat al Dunării, Direcţia ge­nerală a navigaţiei civile Navrom a aminat intrarea in vigoare a noului orar al curse­lor de pasageri pînă la o dată ce se va anunţa ulterior. Cursele de pasageri se vor e­­fectua in continuare conform actualului grafic, intervenind însă următoarele modificări : plecarea vasului de pasageri din Orșova va avea loc în fiecare zi la ora 16,00, cu So­sirea la Moldova Veche la ora 18,00, întoarcerea din acest port­ are loc a doua zi (ora de plecare 7,00) şi sosirea la Orşova la ora 9,00. Plecările navelor de călători din Galaţi spre Brăila sunt următoarele: 4,00; 5,00; 6,00; 7,20; 8,00; 10,30; 11,00; 12,30; 13,30; 15,30; 17,40; 18,00, iar a celor din Brăila spre Galaţi la 6,00 ; 6,40; 7,50; 9,00; 10,00; 11,45; 13,30; 15,00; 16,00; 18,00; 18,15; 23,45. Din cauza stării necorespun­zătoare a terenului de aterizare si decolare, aeroportul Satu Mare este in continuare în­chis. Pe teritoriul ţării nu şt-a re­început activitatea Oficiul P.T.T.R. — Vădeni, din judeţul Brăila. In Transilvania au fost repuse în funcţiune 80 la sută din posturile telefonice ale a­­bonaţilor ale căror imobile nu au suferite degradări importan­te. Circulaţia poştală este a­­sigurată în toate judeţele, în­­timpinlndu-se totuşi unele greutăţi in judeţele Galaţi şi Tulcea. (Agerpres) Dunărea nu va trece... ad-hoc în plute. Aici un ghioz­dan, undeva, parcă, o păpuşă... Privesc înmărmurit deasupra albiei tulburate. De unde vin toate acestea ? Poate Mureşul sau Someşul le-au revărsat în Dunăre, prin Tisa, poate Morava sau Drava. Cine mai ştie, acum cînd apele ieşite din vaduri s-au amestecat intr-o devăl­măşie nemaivăzută ? Privesc Dunărea, care de la o zi la alta dă semne de minte şi un fior de nelinişte mă cu­prinde. Va smulge fluviul şi de la noi case, pomi, diguri, maşini, abecedare şi păpuşi ? Aici, în zona Şantierului na­val din Tr. Severin, totul pare pregătit să reziste furiei ape­lor. Pe neaşteptate, însă, sub ochii a zeci de constructori, digul este înfrînt. Stratul de pămînt şi iarbă verde aşter­nute deasupra cisternei de combustibil, începe să se ri­dice. In numai cîteva minute, apa se infiltrează şi înalţă, ca pe o cutie de conserve, caza­nul de 75 tone îngropat în pămînt. Dar tot atît de repe­de oamenii sar ca unul. Ma­şini cu pietriş se golesc, una după alta, de-a lungul di­gului. Muncitorii şantierului sînt din nou la datorie. Intre ei, nelipsit ca Întotdeauna la greu, un om cu părul alb — Niţă Ene — care şi-a legat mulţi ani de şantier. Peste opt zile va ieşi la pensie. Nu poa­te să rămină însă nepăsător in aceste clipe. încet, încet, muncitori, tehnicieni, tineri şi vîrstnici ridică stavilă trainică în faţa apei. Moş Niţă ii în­curajează. Trebuie s-o stăpî­­nim ! Dunărea nu va pătrunde in şantier aşa cum nu a pă­truns pină acum, niciodată, in cei peste 100 de ani de exis­tenţă a Întreprinderii. ... Privesc încă o dată Du­nărea. Privesc şi faţa bătrl­­nului Niţă. Hotărîrea şi dîrze­­nia exprimate în încordarea care i se citeşte in ochi. In dungile care-i brăzdează frun­tea, îmi relevă elocvent pe unul din milioanele de oameni ai ţării care nu-şi precupeţesc în aceste zile nici liniştea, nici viaţa pentru a salva fabri­cile, uzinele şî şantierele, a­­vuţia poporului, care se dove­desc capabili de orice sacri­ficiu pentru ca pămîntul ţării să înflorească necontenit. M. COANDA « Privesc Încă o dată Dună­rea ... E gri-neagră, furioasă. Valurile ei aduc baloturi de hârt­e, poate din depozitele vreunei tipografii, poate din arhivele vreunei întreprinderi sau Instituţii... Cine ştie de unde fusese smulsă! In urma ei, zoresc, minaţi de potopul călător, buşteni transformaţi * In­de­ xRadio Iași PROGRAMUL DE SEARA (31 MAI): 17.00 Buletin de știri ; 17.05 Estrada zilei* 17.30 Cîntecul care mi-e drag! 18.00 Magazin dumi­nical! 19.00 Radiojurnal! 19.15 Voci care au cucerit lumea: Virginia Zeani şi Dan Iordăchescu* 19.30 Jurnal literar; 20.00 Pe portati­vul undelor, melodia preferată ; 20.45 La izvoarele muzicii; 21.00 Buletin de ştiri; 21.05 Melodii­­club. PROGRAMUL DE DIMINEAŢĂ­ (1 IUNIE): 6.00 Buletin de ştiri; 6.05 Matineu muzical; 6.30 Emi­siune pentru sate; 6.40 Cîntece pe plaiuri moldovene; 7.00 In­formaţii şi muzică. Televiziune 8.30 Microavanpremieraj 8.­ Gimnastică şi muzică; 9.00 Viaţa satului; 10.00 Matineu simfonic. Poemul simfonic „Pinii din Roma", de Ottorino Respighi; 10.30 Tea­tru pentru copii: „Barbă-cot“, de Ion Iliescu; 12.00 De strajă pa­triei; 15.30 Deschiderea emisiunii de după-amiază. Microavanpre­­mieră; 15.35 Buletin de știri; 15.40 „El mondial'70". Din nou la mon­diale — drumul parcurs pînă la turneul final din Mexic; 17.10 Muzică populară instrumentală.­ Cîntă orchestra Ansamblului „Cio­­cîrlia“; 17.40 Film serial: „Oliver Twist* (XI); 18.10 Magazin du­minical; 19.30 Telejurnalul de seară; 20­10 Film artistic: „Trei camarazi"; 21.50 Reportaj TV ; Valenţele puterii umane — film * 22.30 Canzonissima. Spectacol de varietăţi realizat de studiourile italienei 22.50 Telejurnalul de noapte; Sport. Cinematografe VICTORIA: .Bănuiala*, ore­­le : 9 ; 11.05 ; 14.45 ; 16.50 ; 18.55 ; 21. REPUBLICA: „Iubita lui Grarainia“, orele: 9.15; 11.15; 15; 1?­ 19; 21. COPOU: .Moll Flan­ders“, orele 9 ; 11.15 ; 14.15; 16.30; 18.45; 21. ARTA: Program de Ur­me pentru copii şi tineret, ora 9. „Angelica şi sultanul", orele: 11.10; 14.30­ .Un cuib de nobili", orele: 16.40; 18.50; 21. CASA DE CULTURĂ „TATARASI": Program de filme pentru copii şi tine­ret, ora 10. „Winnetou în Valea morţii“, orele: 16; 18; 20. NI­COLINA: Program de filme pen­­tru copii şi tineret, ora 10. „Pă­catul dragostei“, orele: 16; 18; 20. Teatrul Naţional A’zi, 31 mai, în sala de spec­tacole a Teatrului Naţional vor avea loc următoarele spectacole:­­ la ora 10.00, „Barbă Cot". Sínt valabile biletele cu seria 95; la ora 15.00, „Nuntă la televiziune Sínt valabile biletele cu seria 96; la ora 19.30, ,Tartuffe". Sînt valabile biletele cu seria 97. Spec­tacolul este cedat Fabricii de mătase „Victoria*. (Luni 1 iunie, la ora 19.30, va fi prezentat un spectacol cu piesa „Travesti". Sînt valabile biletele cu seria­ 98). Teatrul de păpuşi La ora 11.00, Teatrul de păpuşi prezintă un spectacol cu piesa­­ „Harap Alb". Casa de cultură a tineretului şi studenţilor La ora 10.00, în sala de spec­tacole de la Casa de cultură a tineretului şi studenţilor va avea loc un spectacol muzical-core­­grafic susţinut de solişti şi for­maţii muzicale ale elevilor Şcolii populare de artă din Iaşi, în ca­drul producţiei artistice de sfîr­­şit de an. Cu acest prilej, vor prezenta recitaluri: prof. Traian Uilecan de la clasa de canto, Dorin Cernei, de la clasa de chi­tară, şi Traian Ţugulea de la cla­sa de canto clasic. La orele 17.00 şi 20.00, în a-a­ceeaşi sală, va avea loc un concert extraordinar de muzică populară, prezentat de Ansamblul folcloric „Permită“, îşi dau con­cursul soliştii: Ştefania Stere, Maria Pietraru, Ştefania Rareş, Gabi Luncă, Ion Luican şi alţii.* Manifestare culturală Ieri seară, la Teiul lui Emines­­cu din Grădina Copou a avut loc o manifestare artistică în cadrul căreia au putut fi ascul­tate lucrări de muzică corală ro­mânească interpretate de corul Liceului pedagogic „Vasile Lupu" din Iaşi, şi un program de mu­zică de fanfară. Timpul probabil Vreme relativ călduroasă şi in­stabilă cu cer variabil mai mult noros. Vor cădea ploi slabe sub formă de averse, însoţite de descărcări electrice. Vîntul va sufla slab pînă la potrivit, din sectorul sud-vestic. Temperatura aerului staţionară. Minimele vor fi cuprinse între 8 şi 13 grade, iar maximele între 20 şi 24 de­­ grade. 24 cm

Next