Flacăra Iaşului, mai 1970 (Anul 26, nr. 7348-7372)

1970-05-30 / nr. 7371

r L flACARA IAȘULUI PACIN­A 2 . Bilanț la C. E. C. - Au toacat 10 ct-1« da la deschi­­derea contului C.E.C. — 2000. Fără a ştirbi cu ceva din secretul operaţiilor, direc­torul Filialei C.E.C. Iaşi, tov. Gheorghe Zaremba, ne-a pus ieri la dispoziţie citeva date des­prinse din docu­mentaţia acestui cont. După trei zilee de la deschi­dere, de exemplu, la contul C.E.C. — 2000 suma s-a ridicat de la 10.747 lei la 83.395 de lei.. După alte trei zile­, la același cont figura suma de­­peste 382.000 de lei. Ieri, la ora 21, coresponden­ta noastră Vero­nica Movența ne-a comm­itent ultimul sold al’, contului : 530.000 de lei. A­­ceste cifre oglin­desc o impresio­nantă solidaritate cu cei din locali­tăţile calamitate ale ţării. Am remarcat şi faptul că mulţi dintre depunătorii la contul C.E.C. — 2000 au ţinut să consemneze, pe do­cumentele de de­punere, gândurile lor In aceste zile de grea Încercare pentru poporul nostru. Dăm un singur exemplu, al locuitoarei Lisabe­­ta Dumitriu din Iaşi, str. Socola nr. 45. Deşi am vârsta de 100 de ani, sunt cu inima alături de cei po­topiţi de necazuri şi voi depune, ca şi astăzi, în fiecare lună, câte 25 de lei în folosul lor. Impresionant este, de asemenea, şi numărul deosebit de mare de scri­sori sosite la re­dacţie, prin inter­mediul cărora co­respondenţii noştri din comune sau o­­raşe ale judeţului ne-au comunicat cu simplitate nu­mele cetăţenilor ca­re au depus la acelaşi cont dife­rite sume. Am re­ţinut doar citeva din comunicările acestora. Neculai Balaban, Sanatoriul T.B.C. Birnova: Cu chi­tanţa nr. 121754 din 26 mai a.c. am depus la cont C.E.C . 2000 su­ma de 1.001 lei donată de pacien­ţii sanatoriului. Dumitru G. Ca­­lugăru, comuna Cotnari ! Printre celelalte acţiuni desfăşurate în to­lolul sinistraţilor, elevii şcolii gene­rale din comuna noastră au depus la contul omeniei 275 de lei. Ioan Chichirau, oraşul Tg. Frumos: Primii trei locuitori care şi-au dat o­­bolul, în stua­da 23 mai a.c. la cont C.B.G.—2000 au fost dr. Laura Teodorescu — 500 de lei, muncitorul instalator Gh. Ne­ri­el­cu — 500 de lei şi dr. Ioan Ionescu —­ 800 de lei. Alexandru Biizu, comuna Podu-Iloa­­iei­­ Printre ceilalţi depunători din comuna noastră care au depus la cont C.E.C. — 2000 sunt şi cetăţeni Teo­dor Baciu cu 500 de lei şi Dumitru Ichim cu 2.000 de lei. Asemenea exem­ple, ca şi multe altele cu care se poate continua, de­notă convingător că prietenul ade­vărat la nevoie se cunoaşte. contul 2000 Al. SEVERIN __________________| Măsuri pentru inventarierea bunurilor calamitate şi evaluarea pagubelor Recent, Consiliul de Miniş­tri a stabilit o seria de măsuri pentru Inventarierea bunurilor calamitate şi evaluarea pagu­belor ca urmare a inundaţiilor din luna mai a.c. Intrucit, In Împrejurările de­terminate de inundaţii, o se­rie de bunuri din patrimoniul organizaţiilor socialiste, pre­cum şi ale cetăţenilor au fost dislocate, s-a stabilit obligaţia pentru cetăţenii care deţin bu­nuri de orice fel ce nu le a­parţin să le declare, în termen de 48 ore, celor care le apar­ţin sau, dacă aceştia nu Ie sunt cunoscuţi, organelor de miliţie. In acelaşi timp, hotărirea prevede sancţionarea, potrivit legii, a acelora care nu declară In totalitate şi la termen bunu­rile ce nu le aparţin. Declararea acestor bunuri nu este numai o obligaţie ce tre­buie respectată de fiecare ce­tăţean, ci şi o îndatorire pa­triotică de sprijinire a acţiunii pentru reîntregirea patrimoniu­lui calamitat. Din competenţă şi organizare superioară se plămădesc succesele (urmare din pag. 1) automatizarea liniei de filetat mare se elimină total efortul fi­zic şi se reduce, totodată, munca a 18 oameni pe lună. De altfel, în aceste permanente cău­tări şi reuşite am găsit şi se­cretul asigurării cu forţă de muncă a noilor capacităţi de producţie ale uzinei, fără an­gajări de oameni din afară. Despre­ noua soluţie care fo­loseşte curenţii de înaltă frec­­­­venţă s-a mai scris. Am reţinut, cu acest prilej, doar faptul că introducerea procedeului va mări viteza de laminare cu cir­ca 15 la sută.­­ Fiecare dintre noi, ne spu­nea ing. Titus Hen, şeful servi­ciului mecanic, ţine la prestigiul uzinei. Dorim să sădim In con­ştiinţa tuturor mlndria de a lucra In această uzină. Faptul că am reuşit să realizăm, pen­tru prima dată In Istoria uzi­nei, în timp record, revizia nu este întîmplător. Avem oameni minunaţi. Aş evidenţia echipele conduse de Gh. Cehem, C-tin Leahu, C-tin Ciubotaru­ ş.a. Ing. Valentin Pînzaru, şeful serviciului de cercetări, a ţinut să sublinieze colaborarea fruc­tuoasă a specialiştilor uzinei cu cadrele didactice de la Institu­tul politehnic şi cercetătorii Fi-­ lialei Iaşi a Academiei. Asimi­larea unui lac necesar pentru acoperirea ţevilor pe timpul de­pozitării şi transportului, pînă acum importat, şi Instalaţia de control nedistructiv a ţevilor sînt doar cîteva din roadele simbio­zei ce există aici între produc­ţie şi cercetarea ştiinţifică. Din relatările interlocutorilor noştri am reţinut şi angajamen­tul de a realiza parametrii teh­­nico-economici la noua capaci­tate de 25.000 tone ţevi, care va intra curînd în funcţiune, cu cel puţin un trimestru înainte de termen, fapt ce va permite obţinerea unei producţii supli­mentare de 6,8 milioane iei şi a unui beneficiu de 2,8 milioa­ne iei, peste prevederi. Am consemnat doar "citeva din preocupările colectiul­ui ieșean, unde munca prezeritarii se­ îm­pletește armonios cu perspecti­va, o armonie ce presupune ne­condiţionat competenţă şi dă, totodată, certitudinea traducerii în fapt a angajamentelor asu­mate. Starea căilor de comunicaţie In toate zonele calamitate din ţară continuă intr-un ritm intens lupta pentru refacerea fiecărui kilometru de cale fe­rată, şosea, precum şi pentru redeschiderea circuitelor tele­fonice şi oficiilor poştale. O deosebită contribuţie în aceas­tă acţiune de înaltă datorie patriotică o aduc miile de mun­citori, tehnicieni şi ingineri ai direcţiilor districtuale de cale ferată, de drumuri, celor de poştă şi telecomunicaţii, trus­turilor locale de construcţii­­montaje, populaţia din locali­tăţile din apropiere, numeroşi militari ai forţelor noastre ar­mate. Spre şantierele de refa­cere a reţelelor de comuni­caţii ale ţării sosesc mii de metri cubi de masă lemnoasă, importante cantităţi de produ­se de balastieră, ciment, moto­rină destinată preparării mix­turilor asfaltice, traverse de beton, carton asfaltat, plăci de azbociment etc. Pentru repu­nerea în funcţiune a sistemu­lui de telecomunicaţii din e­­­ceste zone s-au trimis peste 2 000 de aparate telefonice, 22 centrale automate şi semiauto­mate, 30 000 de metri lineari de cablu etc. Departamentul Căilor Ferate comunică redeschiderea secto­rului Altina — Agnita (prin a­­ceasta a întregii linii Sibiu — Agnita), Tirimia — Miercurea Nirajului şi Eremitul — Praid (de pe linia Tg. Mureş). Este închis încă traficul feroviar pe liniile Blaj — Pod Mureş; Ilia — Dobra; Zăbrani — Rad­­na; Mărişelu — Săratei; Bă­­buteni — Surduc Sălaj ; Ul­­meni Sălaj — Mireşul Mare — Cîmpulung pe Tisa — fronti­eră ; Băcicoi — frontieră Sîn­­giorz Băi — Rodna Veche, Bistriţa — Bistriţa Bîrgăului — Cetatea de Baltă — Sovata­­ Baldovineşti — Bărboşi, Bîr­­lad — Bereşti, precum şi pe liniile înguste Tr. Mureş — Band­u, Tr. Mureş — Tirimia şi Miercurea Nirajului — Ere­mitul I Ardusad — Şomcuţa Mare. Din cauza stării neco­respunzătoare a acestor linii, se menţin anulate unele tre­nuri rapide, accelerate şi de persoane. Trenurile accelerate 301/302 şi 331/332 circulă pe ruta ocolitoare Braşov — Si­biu — Vinţul de Jos — Teiuş — Războieni, iar acceleratul 401/402 a fost îndreptat pe varianta Braşov — Deda —­ Tg. Mureş — Războieni — Cluj. Pe mai bine de 85 la sută din lungimea drumurilor na­ţionale, care au fost inundate în această perioadă, a fost re­stabilit traficul rutier. Au mai fost redate circulaţiei arterele Dn 13 Măieruş­­— Rupea şi Dn 14 D Teduş — Blaj. Se menţin restricţiile de tonaj (pentru au­tovehiculele a căror greutate depăşeşte 10 tone)­ pe rutele Dn 2 A Ţăndărei — Vadu Gii (accesul spre Constanţa se poate face prin Călăraşi — Os­trov sau Brăila — Măcint),­­Dn­­ 13 Bălăuşeri — Tg. Mureş, Dn 13 A Bălăuşeri — Sovata,Dn 14 A Mediaş »— Tîrnăveni şi Dn 17 Bistriţa — Vatra Dornei. Pe sectoarele Dn 11 oraş Gheorghe Gheorghiu-Dej — Ba­­cău şi Dn 12 A Ghimeş — Co­­măneşti este permisă numai circulaţia vehiculelor a căror greutate totală nu depăşeşte 5 tone. Nu se poate circula pe Dn 2 B Brăila — Şendreni, Dn 5 C Giurgiu — Zimnicea, Dn 17 B Vatra Dornei — Po­iana Teiului, Dn 26 Vlădeşti — Oancea şi Dn 54 Corabia — Tr. Măgurele. Pentru refacerea de îndată a sectoarelor inundate, se pregătesc din timp utilaje şi se organizează aproviziona­rea cu materialele necesare. Datorită inundării parţiale sau totale a platformelor de ma­nipulare a mărfurilor, în por­turile Moldova Veche, Dren­­cova, Tr. Severin, Calafat, Tr. Măgurele, Giurgiu, Olteniţa, Călăraşi, Brăila şi Galaţi, trafi­cul fluvial a înregistrat o scă­dere. Transportul de călători pe fluviu, precum şi trecerile cu bacurile în toate zonele se desfăşoară normal. (Agerpres) Nici o absenţă în bătălia pentru recolte maxime Irimare din pag. 11 altă zonă neafectată. O dată cu retragerea apelor s-a şi tre­cut la replantare, acţiune care este In curs de desfăşurare. .Unitatea noastră — ne decla­ra tov. I. Bordeianul, inginerul şef al cooperativei — n-a dis­pus niciodată de un puternic sector legumicol. In situaţia din acest an, cînd unele din­tre principalele bazine cu tra­diţie au fost acoperite de ape, ne-am gîndit că avem şi noi datoria să ne aducem o contri­buţie oricît de modestă la sa­­tisarcerea necesităţilor de con­sum ale populaţiei. De aceea, în limita rezervei de răsaduri, am hotărlt să suplimentăm su­prafaţa destinată legumelor cu 5 hectare pentru a spori ast­fel cantităţile de produse li­vrate pe piaţă". In aceste zile cooperatorii din Dumeşti sunt în totalitate antrenaţi în bătă­lia pentru r­ecolte bogate. No­tabil este faptul că, în ciuda ploilor, lucrările de întreţinere au continuat în ritm susţinut, în ziua vizitei noastre se ter­mina prima praşilă pe toate suprafeţele cu plan­tele răsărite. Primele s-au remarcat în această dificilă campanie brigăzile de cîmp nr. 1 şi 2 din Dumeşti, conduse de M. Sîrbu şi V. Nichifor, precum şi brigăzile nr. 6 şi 7 din Hoiseşti ale lui D. Jalbă şi M. Maistru. Ca şi la semă­nat, la întreţinerea culturilor cooperativa a primit un aju­tor preţios din partea tracto­riştilor V. Dascălu, D. Moisă, I. Gheorghiu şi a celorlalţi membri ai secţiei I.M.A. Podu­ Iloaiei, condusă de V. Spri­­vac. Alături de mecanizatori am găsit impînziţi pe tarlale cir­ca 1.000 de cooperatori. Au fost însă perioade şi mai aglo­merate cind erau prezenţi la lucru peste 1.100 de agricul­tori. După ultimele ploi care întîrziaseră mult recoltarea lu­­cernei, la apelul conducerii C.A.P.-ului s-au prezentat 150 de cosaşi, iar a doua zi lucra­rea era încheiată pe toate cele 90 de hectare. La fel se răspunde în fiecare sector. La ferma viticolă, de exemplu, datorită unei asemenea parti­cipări, întreaga plantaţie de 156 de hectare este acum le­gată, curată de buruieni şi stropită contra manei. Şi la cooperativa agricolă din Popeşti cooperatorii şi mecanizatorii se străduiesc să cîştige din timpul pierdut. Ne-am întîlnit cu tov. ing. A­­mateiesei, preşedintele unită­ţii, la Hărpăşeşti. .Avem aici, lingă pădure, o tarla pe care izvoarele şi ochiurile de apă ne încurcă încă mult la se­mănat. Timpul ne-a ţinut însă destul in loc şi nu mai pu­tem aştepta. Cu mare greu tractoriştii noştri au realizat azi aici 20 de hectare. A­­cum, pentru că din cauza împotmolirilor nu mai pot continua lucrul, l-am dirijat spre un alt teren suficient de zvintat de la Valea Scobîl­­teni". Eforturi mari pentru a termina cit mai rapid semăna­tul porumbului (din planul de 1.000 de hectare mai sunt ne­­însămînţate aproape 200) fac şi cooperatorii. Pe terenurile nem­ecanizabile erau prezente la această lucrare 110 atela­je. Peste 1 000 de membri ai brigăzilor de cîmp se aflau la prășit ajutat­ de 3 mecaniza­tori cu cultivatoarele. Lucra­rea e practic încheiată pe cele 300 de hectare cu floa­­rea-soarelui, 12 hectare cu cartofi și 30 de hectare cu sfeclă de zahăr răsărită. Din suprafaţa semănată cu porumb s-a prăşit circa jumătate. Şi aici o bună parte din culturi au avut de suferit mai ales din cauza ploilor cu gheaţă şi şiroirilor, dar s-au luat din vreme măsuri pentru compen­sarea pierderilor: golurile din porumb au fost completate pe circa 300 de hectare şi s-au reinsămlntat cu sfeclă de za­hăr 50 de hectare calamitate de ape (din acestea circa 30 compromise a doua oară de ploile torenţiale au trebuit să fie iarăşi însămîntate). In pre­zent se lucrează la refacerea grădinii de legume In supra­faţă de 11 hectare, care a fost, de asemenea, distrusă de grindină. Din păcate, chiar și în a­­ceste zile in care se solicită eforturi maxime la fiecare sector, apar, pe alocuri, negli­jente in organizarea muncii. Este și cazul cooperativei din Lungani. E adevărat că şi aici, în majoritatea brigăzilor de cîmp, participarea la lucru a sporit în ultimele zile şi o da­tă cu aceasta şi realizările la întreţinerea culturilor. La fer­ma viticolă, în schimb, situa­ţia nu este de loc mulţumi­toare ; cele 50 de hectare cu plantaţii sunt in majoritate in­vadate de buruieni, iar trata­mentul contra manei n-a fost aplicat decit pe 4 hectare. „Cu torţele noastre — se jus­tifica tov. I. Moraru, ajutorul de fermier — nu prea reuşim să facem faţă In perioadele de vîrf. Singura speranţă e să ne vină de la I.M.A. ceva mijloace mecanizate". Dar pe­rioade de vîrf au mai fost in această primăvară, de exem­plu, la plantarea a încă 20 de hectare, cu viţă de vie şi la instalarea mijloacelor de sus­ţinere. Atunci conducerea co­operativei s-a orientat bine a­­ducînd în sprijin oameni din brigăzile de cîmp vecine din Goeşti. Nu Înţelegem de ce nu s-a procedat la fel şi de această dată, mai ales că bri­găzile respective nu sunt deo­camdată prea aglomerate de treburi. Floarea-soarelui a fost prăşită aici, iar din cauza te­renului prea umed semănatul porumbului abia acum a în­ceput din plin. Pînă ce va răsări această cultură la Go­eşti există un excedent de braţe de muncă care poate şi trebuie să fie folosit pentru a scoate sectorul viticol din impas. La Lungani ca şi în alte părţi unde se mai iroseşte timpul frumos trebuie să se înţeleagă că asemenea ca­renţe sint in dauna propriilor interese. In acest an, cînd agricul­tura a suferit atîtea pierderi din cauza calamităţilor natu­rale, în frontul pentru spo­rirea producţiei agricole e ne­cesară prezenta activă a fie­cărui om. Prin eforturi în­zecite să se asigure recolte maxime, astfel incit să se poată acoperi deficitele de produsa cauzate de vitregia naturii­­. Pe baza ultimelor data pri­mita la dimineaţa zilei de 29 mai, Comisia centrală de apă­rare Împotriva inundaţiilor co­munică ! Vremea a fost frumoasă, continulnd să se Încălzească In estul Olteniei, Muntenia, Dobrogea şi sudul Moldovei. Innovări pronunţate şi persis­tente s-au produs în Banat, In judeţele Mehedinţi, Gorj, Bi­hor, Sălaj şi Satu Mare, unde joi a plouat cu Intermitenţă aproape toată ziua. Cantităţile de apă căzute au fost Insă re­duse. Cele mai mari s-au în­registrat In ultimele 24 de ore la Sighetul Marmaţiei — 20 li­tri pe m.p., la Moldova Ve­che — 22 litri pe m.p. şi la Gravita 18 litri pe m.p. In zona muntoasă, din nor­dul ţării, au fost semnalate ploi mai ales sub formă de a­­verse, şi izolat, in munţii Ba­natului, a nins. Frontul de ploi din vestul ţării s-a restrîns treptat în cursul zilei de vi­neri, localizîndu-se în Banat, vestul Transilvaniei şi izolat în zona de munte, unde precipi­taţiile au căzut şi sub formă de ninsoare. In dimineaţa zilei de vineri, plnă la ora 14, cea mai mare cantitate a căzut la glădeasa, în Munţii Apuseni — 9 litri pe m.p. Apele rîurilor din Maramu­reş, din bazinele Someşului, Crişurilor, din Banat şi sudul Carpaţilor Meridionali au con­tinuat să scadă cu excepţia riturilor Gara» şi Nera, care, datorita precipitaţiilor din ul­timele 24 de ore şi-au ridicat nivelurile In jurul cotelor de Inundaţii. Apele Mureşului sunt în scă­dere pînă la Săvtrşnn, fiind sub cota de Inundaţie, Insă cresc uşor In aval. La Arad, nivelul maxim este atins la 29 mai şi au o valoare de 490 cm., cu 40 cm., deasupra cotei de Inun­daţii. Afluenţii Mureşului sunt In scădere. Pe Olt, nivelurile au scăzut pe tot cursul, menţinlndu-se în­să cu 50—80 cm. peste cotele de inundaţie în sectorul Fel­­dioara-Făgăraş şi cu 20—40 cm. In sectorul aval de Rm. Vilcea. Singura excepţie o con­stituie zona Sebeş-Olt, unde a avut loc o uşoară creştere ca­re a durat circa 12 ore şi s-a transmis în aval In cursul zi­lelor de joi şi vineri. Nivelul maxim va fi la Rm. Vilcea şi va avea 35 cm. peste cota de inundaţie. Afluenţii Oltului au ScăzUt. Pe Siret, apele sunt în creş­tere uşoară pe sectorul mij­lociu şl In scădere pe restul parcursului, cotele de Inundaţii fiind depăşite In sectorul infe­rior — la Lungoci cu 65 cm. şi Şendreni cu 80 cm. Se prevede scăderea In continuare a nivelu­lui apelor pe întreg parcursul Si­retului. Afluenţii Iul sunt şi ei In scădere, cu excepţia riului Btr­lad, cara a Înregistrat Ia Bu­lad 13 cm. deasupra cotei de Inundaţie. Viitura, care a par­curs acest riu In zilele de 24 —28 mai, se prevede să ajungă Ia Tecuci la 30 mal cu un ni­vel maxim de 410 cm., cu 10 cm. peste cota de Inundaţie. Pe Prut, nivelurile apei sunt In scădere uşoară pe tot par­cursul, cu excepţia sectorului inferior, unde staţionează. Co­tele de inundaţie sunt depăşite numai In zona Drinceni cu cir­ca 70 cm., Fălciu cu 70 cm. şi Oancea cu 50 cm. Pentru zilele următoare, se prevăd creşteri uşoare ale nivelului apei In sectorul aval de ungheni. Pe Dunăre nivelurile apele continuă să crească pe tot par­cursul românesc. Vineri la ora 11, In sectorul Baziaş-Orşova şl Cernavodă — Brăila, apele au crescut cu 1—2 cm. faţă de ziua precedentă, pe sectorul Tr. Severin — Cernavodă cu 1­0—15 cm, iar la Brăila şi Ga­laţi au scăzut cu 2 cm. In următoarele zile, apele vor creşte in continuare, ca e­­fect al propagării undei de vi­itură care s-a resimţit la in­trarea in tară cu începere de la 20 mai, frontul ei ajungînd vineri la Olteniţa. După cum s-a mai anunţat, culminaţia viiturii pe Dunăre va atinge la Baziaş, la 1—2 iunie, o cotă de 760—770 cm. ÎN ŢARĂ Situaţia hidrometeorologică Pe teritoriile Datele puse la dispoziţie de Comisia centrală de apărare împotriva Inundaţiilor arată că pe teritoriile judeţelor rivera­ne Dunării situaţia inundaţii­lor este în uşoară extindere, ca urmare a creşterii nivelu­rilor fluviului. De-a lungul Du­nării, care, după calculele specialiştilor, in următoarele zile îşi va tripla aproape de­bitul mediu, sunt concentrate In prezent imense forţe uma­ne, utilaje şi diverse materiale. Se lucrează zi şi noapte la în­tărirea digurilor existente, la Înălţarea lor, la construcţia al­tora, în vederea apărării uzi­nelor, ogoarelor, a bunurilor personale de furia apelor, la Judeţul Caraş-Severin, între localităţile Teregova şi Armeniş, ca urmare a unei a­­lunecări da teren, s-a întrerupt temporar circulaţia pe calea ferată Caransebeş — Bucureşti şi pe drumul naţional. Se lu­crează intens pentru debloca­rea acestor importante căi de comunicaţie.1 * * * 5 * 7 Din portul Bazi­­aş »»Aţi evacuat cerealele din baza de recepţie, iar de la DrenCova este în curs de eva­cuare materialul lemnos. S-a extins uşor Inundarea platformelor portuare Tr. Se­verin şi Gruia. In Judeţul Me­hedinţi sunt inundate 3 700 ha teren, iar In Judeţul Dolj 7 500. Se duce o intensă activitate de consolidare şi suprainălţare a digurilor pentru apărarea in­cintelor Bistret — Nedeia — Jiu şi Jiu — Bechet. In Jude­ţul Olt, In incinta Potelu — Corabia, de asemenea se lu­crează la completarea terasa­­mentelor şi consolidarea lor. In zonele libere, Oltul a Inun­dat mai multe case din comu­nele Vultureşti, Verguleşti şi Slătioara. Sunt Inundate, In ju­deţul Olt, 4 localităţi, 3,570 ha teren şi este întreruptă circu­laţia pe drumul Judeţean Slă­tioara — Piatra Olt. In judeţul Teleorman se e­­xecută lucrări de oprire a in­filtraţiilor, de consolidări şi de protecţie a taluzului digului transversal din Incinta Zimni­cea — Năsturelu. In zonele libere s-a supraînălţat digul local de la Islaz, pe circa 1 500 metri, şi pe o porţiune de 600 metri cel de apărare din por­tul Tr. Măgurele. Sunt in curs, de asemenea, lucrări pentru suprainălţarea şi consolidarea digului de la Petroşani şi a celui de apărare a drumului ju­deţean Bujoru — Petroşani. Suprafaţa inundată în acest ju­deţ este de aproape 16 000 ha. Lucrări de consolidare se e­­xecută şi in incintele Petro­şani — Slobozia şi Malu Roşu — Gostinu, precum şi Gostinu — Argeş şi Olteniţa — Doro­­banţu, din judeţul Ilfov. De asemenea, se întăreşte digul de apărare al oraşului Giurgiu. In acest judeţ sunt inundate parţial două localităţi, 10 u­­nităţi productive, platformele portuare şi 45.000 ha teren. Pe drumul naţional Bucu­reşti — Constanţa s-a com­pletat cu saci cu pământ pe cite 2—3 rinduri toată lungi­mea afectată. In incintele în­­diguite din judeţul Ialomiţa se lucrează de zor la supraînăl-, tarea şi consolidarea digurilor. Distanţele minime intre supra­faţa apei şi coronamentul di­gurilor sunt:­­15 cm la Incinta Borcea de Jos, compartimentul 3 şi 30 cm la Incinta Făcăeni — Vlădeni. In judeţ sunt inun­date 724 case şi 12.700 ha. Organele Judeţene au luat măsuri de a trimite un impor­tant număr de mijloace de transport şi alte utilaje pen­tru a contribui la urgentarea lucrărilor de apărare Împotri­va apelor a sistemului Giur­­geni. La incinta Latinul Vădeni, din judeţul Brăila, au conti­nuat lucrările de închiderea rupturii. In Insula Mare a Brăi­lei, mii de muncitori, militari, membri ai gărzilor patriotice, studenţi desfăşoară o muncă neîntreruptă pentru apărarea de furia apelor a celor 72.000 ha mănoase date agriculturii în ultimii ani prin importante eforturi materiale şi umane. Pînă în prezent s-au executat banchete pe 63.500 m, s-a su­­prainălţat coronamentul diguri­lor pe aproape 28.750 m, rea­­lizindu-se aproape 260.000 mc terasamente şi consolidări de dig pe 80.000 m In incinta Gălmăţul — Gro­­peni — Chişcani au fost execu­tate supraînălţări, terasamente, consolidări de diguri pe o im­portantă suprafaţă. Sute de brăileni sprijiniţi de un nu­măr important de utilaje con­tinuă zi şi noapte munca de suprainălţare a digurilor de a­­părare a oraşului. In judeţul Brăila sunt inun­date 6 localităţi, 4 unităţi pro­ductive şi peste 20.000 ha te­ren. In judeţul Galaţi, atit la di­gurile de la Dunăre, cit şi la cele de pe Prut, se conti­nuă lucrările de consolidare şi înălţare. In acest judeţ, supra­feţele inundate cuprind 27.540 ha şi parţial ii localităţi. In judeţul Constanţa se pu­ne un accent deosebit la ora actuală pe consolidarea digu­rilor de la IA..S. O Ostrov şi a celui de apărare a ora­şului Cernavodă. Pe teritoriul judeţului sunt Inundate par­ţial 13 localităţi, platforme por­tuare şi mai mul de 8.000 ha de teren. O neîncetată activitate se desfăşoară pentru consolidarea digurilor şi Înălţarea lor şi In zonele periclitate ale judeţului Tulcea. Aici au fost Inundate 30 localităţi, din care 12 total, 2.741 case, aproape 65.000 ha. Din zonele Inundate au fost evacuate aproape 1.600 familii, cu 6.220 persoane. Pentru satisfacerea necesită­ţilor de forţe, mijloace şi ma­teriale de apărare pentru incin­teie iidiguite da la Dunăre, Comisia centrală de apărare, împreună cu unele ministere, a întocmit un plan de măsuri pentru ajutorarea judeţelor din această parte a ţării. Astfel, a fost prevăzută trimiterea de îndată a 30 tone folii şi 30 milioane saci din polietilenă, a unui milion de saci din ţesătură textilă, 500 mc material lem­nos şi 70.000 de plăci de stu­­fic, 10.000 fascine şi 100.000 pari etc. In sprijinul localni­cilor vor veni, de asemenea, noi grupuri de militari, 400 de autobasculante şi 6 şlepuri. (Agerpres) judeţelor riverane Dunării Iarăşi despre cei ce-şi umplu fără raţiune cămările In aceste zile de grea încer­care prin care trece ţara noastră, milioane de cetăţeni participă la diminuarea cala­mităţilor naturale. Partidul şi guvernul au luat măsuri ener­gice, concretizate şi In recen­ta hotărire a Comitetului Cen­tral al Partidului Comunist Român, a Consiliului de Mi­niştri al Republicii Socialiste România, a Consiliului Naţio­nal al Frontului Unităţii So­cialiste, privind unele măsuri de ajutorare a populaţiei şi a cooperativelor agricole de pro­ducţie care au avut de sufe­rit din cauza calamităţilor na­turale din luna mai 1970. In timp ce clasa muncitoare, ţărănimea, Intelectualitatea, ar­mata şi gărzile patriotice, În­tregul nostru popor au luptat zi şi noapte împotriva forţe­lor dezlănţuite ale naturii ne­­precupeţind nici un efort, au dat numeroase dovezi de e­­roism, uneori mergind până la sacrificiu suprem, pentru ză­găzuirea apelor, pentru salva­rea bunurilor materiale şi a vieţilor omeneşti, s-au găsit totuşi şi indivizi care au avut şi au o singură preocupare: să-şi agonisească cu­ mai mul­te produse, ticsindu-şi cămă­rile cu fel de fel de alimen­te, mult peste necesarul firesc de consum. Stăpînite de un egoism orb, dezumanizant, asemenea per­soane s-au năpustit asupra ma­gazinelor alimentara Incărcîn­du-şi sacoşele cu zeci şi zeci de kilograme de ulei, făină, zahăr, orez etc. Asemenea oameni, dacă se pot numi aşa, au dereglat, in anumite ore, buna aprovizionare a unităţi­lor comerciale, chiar şi in a­­ceste zile cînd situaţia se normalizează. Ge contrast în­tre el şi Întregul popor ce se străduieşte să repună In func­ţiune unităţi Industriale, agri­cole, sociale, locuinţe perso­nale ce au avut de suferit de pe urma inundaţiilor! La magazinul cu autoservire nr. 65, din complexul comer­cial Tătăraşi, str. Ciurchi, l-am intilnit pe Dumitru Custură, din comuna Prăjeni, judeţul Botoşani, care lucrează ca be­­tonist pe şantierul Uzinei de fire şi fibre sintetice din Iaşi. Era supărat, nervos că şefa de sală a acestei unităţi co­merciale l-a atenţionat că nu-i normal să cumpere 15 pungi a­­tte 2 kg. cu făină de griu. L-am întrebat şi noi ce face cu atita făină, şi ne-a dat un răspuns, de o obrăznicie ne­mărginită. Ar trebui ca cei din colectivul unde lucrează să vadă ce se petrece cu acest salariat. — Este unul din cei orbiţi de egoism mereu cu cămă­rile suprapline, ne spune tov. Ilie Gaşpar, şeful unităţii res­pective. Aglaia Breslea, lucrătoare la sera I.G.M., cu domiciliul în str. Grădinari nr. 1, a auzit că a sosit un stoc de ulei îmbu­teliat in sticle de un litru. A părăsit serviciul şi şi-a procu­rat mai multe sticle de ulei. — Obişnuit­ să faceţi o dată pe lună toate cumpărăturile ? — Dacă nu este voie, nu cum­păr ... — Nimeni nu vă opreş­te să vă aprovizionaţi cu cit vă este necesar. Magazinul este plin cu tot felul de pro­duse, dar ceea ce faci dumnea­ta nu-i normal. Respectiva, pe dată, nu a mai avut nevoie de atît ulei. L-a lăsat la casă și a plecat. Gestul ei a demonstrat că avea rezerve suficiente. Am poposit pentru citva timp la magazinul cu autoservire .Unică din Piaţa Unirii. Raf­turile erau pline cu felurite produse. Ioan Caraman, din cartierul Dimitrie Cantemir, a încărcat însă două coşuri cu 10 sticle a 1 litru cu ulei. La observaţia casierei de serviciu că este anormală o asemenea aprovizionare, cetăţeanul res­pectiv a înţeles, plecînd nu­mai cu două sticle. Elevul Ionel Vasiliu de la Şcoala ge­nerală nr. 4, clasa a VIII-a D., cu domiciliul în str. Holboca nr. 27, nu s-a mulţumit însă să părăsească magazinul cu numai 2 litri de ulei. A ru­gat-o pe cetăţeanca Elena Suru, domiciliată în str. Crivăţ nr. 7, cartierul Ţicău, să-i cumpere încă două sticle. Bineînțeles că a fost servit. I-am cerut să ne răspundă de ce procedează ast­fel. — „Dacă tata mi-a spus să cumpăr cit mai mult ulei!". — Acești oameni nu au tras învățăminte din toamna anu­lui trecut, cînd s-a intimplat cam același fenomen, a Inter­venit In discuţia noastră, pen­sionarul Valeriu Burcă. Cum­pără cu nemiluita, ca mai apoi să le pară rău cînd văd că magazinele sint totuşi bine a­­provizionate. Ăştia sint din cei care golesc magazinele fără nici o raţiune. Lor nu le pasă că ţara a avut de suferit, că atita omenire a rămas fără a­­dăpost. Sint oameni fără su­flet, nu gospodari. Cită dreptate avea băt­rlnul pensionar! In aceste Împreju­rări, cînd se manifestă o pu­ternică solidaritate socialistă a oamenilor muncii din tara noastră, unitatea și spiritul de întrajutorare a poporului, a­­vem datoria să stăvilim ase­menea spirite alarmiste şi ul­­traegoiste. Măsurile care au fost luate de către partid şi guvern, de către organele lo­cale de partid şi de stat asi­gură o bună aprovizionare a populaţiei, în mod ritmic, cu produsele necesare. Buna apro­vizionare a unităţilor „Alimen­tara“ este o dovadă conclu­dentă. In depozite există, de asemenea, cantităţi suficiente de produse pentru o normală deservire a populaţiei, aşa cum ne-au asigurat din nou factorii de resort. AI. MONTEORU In de 24 ore Radio laşi PROGRAMUL DE SEARA (10 MAI): 17.00 Buletin de ştirii 17.80 Estrade lilei­ 17.30 Dialog ori ascultătorii! 17.45 Nestemate folc cloricei 19.00 Radioancheta noas­­trăi 18.30 Pe portativul undelor, melodia preferată) 19.00 Radio­ Jurnali 19.15 Amintiri, amintiri (romanţe) I 19.30 Lecturi drama» ticata. „Asea* de I. Turgheniev | Selecţiuni din operetei 20.30 Com­pozitori moldoveni din trecut şi de aal I 20.50 Zece minute «si Margareta Piscarui 21.00 Buletiai de ştirii 21.05 Invitaţie le danaş 21.30 Arte plasticei 21.40 Invita*­ţie la dans (continuare), PROGRAMUL DH DIMINUATĂ (31 MAI) : 7.00 Buletin de ştirif 7.05 Matineu muzicali 7.30 De*» criptic Moldaviaei 7.50 Asta-i he* re horelori 8.00 Buletin de ştirîf 8.05 Raliul melodiilor» 8.30 zătorii î,j Televiziune 17.00 Microavanpremierii Î7.1SI Buletin de știri? 17.10 Emisiune* în limba germană» 18.05 Buni seara, fete ( Bună seara, băieţi !) 19.15 Anunţuri — publicitate! 19.20 ,1001 de seri* ~ emisiune pentru cei mici » 19.30 Telejurt­naiul de seară} 20.00 Tele-encici clopedia» 21.00 Reportaj TV % .Turnul nevăzut*1. .100 de clip* într-o secundă"» 21.20 Film se­rial: .Rocambole" (IV)» 22.00 Tele­cine-recital nr. 4» 22.35 Tele jur* nalul de noapte » 23.00 .Oi iaV mioară !“­ . . . Cinematografe VICTORIA! „Bănuiala*, or*­ la : • I 11.05 | 14.45 , 16.50 | 18.55 | 21. REPUBLICAI „Iubita Iul Graminla", orelai 9.15, 0.15| 15. 17| 19) 21. COPOUI „Moli Flan­­dara”, orala 9 | 11.15 i 14.15, 16.30, 18.45, 21. ARTA: „Angelica si sultanul", orala 9 , 11.10, 14.30, „Un cuib da nobili*, orele: 16.40i 18.50) 21. CASA DE CULTURĂ „TA­­TARASI": Program da filme pen­tru copil şi tineret, ora 9| „Win­netou In Valea morţii“, orele­­ lui 18, 20. NICOLINA: „Păcatul dragostei“, orele: 10, 18, 20.­ Opera de stat­ ­ era 19,30. Opera de stat prezintă un spectacol extraordi­nar cu operai .Silvia".• In rolul Silviei, Teodora Lucaciu, de la Opera Română. Sint valabil® bile­tele ca seria 5. Casa de cultură a tineretului şi studenţilor La ora 18.00, în sala de speps­tacole de la Casa de culturi a tineretului şi studenţilor, va avea loc, în organizarea Comitetului Judeţean pentru cultură şi artă şi a Inspectoratului şcolar Jude­­ţean, un proces literar, pe mar­ginea romanului .Pe Donul Un­ristic­. Participă la discuţie stu­­denţi de la Facultatea de limbi şi literatură rusă din cadrul Uni­versităţii .Al. I. Cuza" şi elevi de la Liceul nr. 4 Iaşi. La ora 20.00, în sala de dans, în organizarea Casei de cultură — dans pentru tineret, Agenţia C. N. T. Agenţia Judeţeană de turism a­­nunţă că a pus in vânzare bilete pentru staţiunea balneară STRUN­GA din Judeţul Iaşi, care este situată la o distanţă de 53 km. de oraşul Iaşi. Staţiunea oferă condiţii optime de masă şi cazare. Preţul unei pensiuni pentru o persoană, pe zi, cu tratament, este de 30 lei. Biletele se pot procura la a­­genţia O.N.T. Iaşi şi direct In staţiune. Informaţii suplimentare se ob­ţin la telefon 15238 şi la sediul agenţiei din Iaşi, Piaţa Unirii nr. 12. Loto la tragerea Loto din 29 mai 1970, au fost extrase următoa­rele numere : Extragerea I. 85 28 53 68 41 55 83 39 30 Fond de premii lei 445.937 Extragerea a II-a » 59 3 9 43 5 28 25 Fond de premii lei 408.470^ Timpul probabil Vreme uşor instabilă cu cer variabil, mai mult noros în cursul după-amiezii, cînd mai ales în zo­na de munte şi nordul Moldovei se vor semnala averse slabe de ploaie însoţite de descărcări elec­trice. Vîntul va sufla slab pînă la potrivit, predominînd din sec­torul sud-vestic. Temperatura ușor variabilă. Minimele vor oscila între 8 și 12 grade, iar maximele intre 19 și 25 grade. .

Next