Flacăra Iaşului, mai 1970 (Anul 26, nr. 7348-7372)
1970-05-30 / nr. 7371
r L flACARA IAȘULUI PACINA 2 . Bilanț la C. E. C. - Au toacat 10 ct-1« da la deschiderea contului C.E.C. — 2000. Fără a ştirbi cu ceva din secretul operaţiilor, directorul Filialei C.E.C. Iaşi, tov. Gheorghe Zaremba, ne-a pus ieri la dispoziţie citeva date desprinse din documentaţia acestui cont. După trei zilee de la deschidere, de exemplu, la contul C.E.C. — 2000 suma s-a ridicat de la 10.747 lei la 83.395 de lei.. După alte trei zile, la același cont figura suma depeste 382.000 de lei. Ieri, la ora 21, corespondenta noastră Veronica Movența ne-a commitent ultimul sold al’, contului : 530.000 de lei. Aceste cifre oglindesc o impresionantă solidaritate cu cei din localităţile calamitate ale ţării. Am remarcat şi faptul că mulţi dintre depunătorii la contul C.E.C. — 2000 au ţinut să consemneze, pe documentele de depunere, gândurile lor In aceste zile de grea Încercare pentru poporul nostru. Dăm un singur exemplu, al locuitoarei Lisabeta Dumitriu din Iaşi, str. Socola nr. 45. Deşi am vârsta de 100 de ani, sunt cu inima alături de cei potopiţi de necazuri şi voi depune, ca şi astăzi, în fiecare lună, câte 25 de lei în folosul lor. Impresionant este, de asemenea, şi numărul deosebit de mare de scrisori sosite la redacţie, prin intermediul cărora corespondenţii noştri din comune sau oraşe ale judeţului ne-au comunicat cu simplitate numele cetăţenilor care au depus la acelaşi cont diferite sume. Am reţinut doar citeva din comunicările acestora. Neculai Balaban, Sanatoriul T.B.C. Birnova: Cu chitanţa nr. 121754 din 26 mai a.c. am depus la cont C.E.C . 2000 suma de 1.001 lei donată de pacienţii sanatoriului. Dumitru G. Calugăru, comuna Cotnari ! Printre celelalte acţiuni desfăşurate în tololul sinistraţilor, elevii şcolii generale din comuna noastră au depus la contul omeniei 275 de lei. Ioan Chichirau, oraşul Tg. Frumos: Primii trei locuitori care şi-au dat obolul, în stuada 23 mai a.c. la cont C.B.G.—2000 au fost dr. Laura Teodorescu — 500 de lei, muncitorul instalator Gh. Nerielcu — 500 de lei şi dr. Ioan Ionescu — 800 de lei. Alexandru Biizu, comuna Podu-Iloaiei Printre ceilalţi depunători din comuna noastră care au depus la cont C.E.C. — 2000 sunt şi cetăţeni Teodor Baciu cu 500 de lei şi Dumitru Ichim cu 2.000 de lei. Asemenea exemple, ca şi multe altele cu care se poate continua, denotă convingător că prietenul adevărat la nevoie se cunoaşte. contul 2000 Al. SEVERIN __________________| Măsuri pentru inventarierea bunurilor calamitate şi evaluarea pagubelor Recent, Consiliul de Miniştri a stabilit o seria de măsuri pentru Inventarierea bunurilor calamitate şi evaluarea pagubelor ca urmare a inundaţiilor din luna mai a.c. Intrucit, In Împrejurările determinate de inundaţii, o serie de bunuri din patrimoniul organizaţiilor socialiste, precum şi ale cetăţenilor au fost dislocate, s-a stabilit obligaţia pentru cetăţenii care deţin bunuri de orice fel ce nu le aparţin să le declare, în termen de 48 ore, celor care le aparţin sau, dacă aceştia nu Ie sunt cunoscuţi, organelor de miliţie. In acelaşi timp, hotărirea prevede sancţionarea, potrivit legii, a acelora care nu declară In totalitate şi la termen bunurile ce nu le aparţin. Declararea acestor bunuri nu este numai o obligaţie ce trebuie respectată de fiecare cetăţean, ci şi o îndatorire patriotică de sprijinire a acţiunii pentru reîntregirea patrimoniului calamitat. Din competenţă şi organizare superioară se plămădesc succesele (urmare din pag. 1) automatizarea liniei de filetat mare se elimină total efortul fizic şi se reduce, totodată, munca a 18 oameni pe lună. De altfel, în aceste permanente căutări şi reuşite am găsit şi secretul asigurării cu forţă de muncă a noilor capacităţi de producţie ale uzinei, fără angajări de oameni din afară. Despre noua soluţie care foloseşte curenţii de înaltă frecvenţă s-a mai scris. Am reţinut, cu acest prilej, doar faptul că introducerea procedeului va mări viteza de laminare cu circa 15 la sută. Fiecare dintre noi, ne spunea ing. Titus Hen, şeful serviciului mecanic, ţine la prestigiul uzinei. Dorim să sădim In conştiinţa tuturor mlndria de a lucra In această uzină. Faptul că am reuşit să realizăm, pentru prima dată In Istoria uzinei, în timp record, revizia nu este întîmplător. Avem oameni minunaţi. Aş evidenţia echipele conduse de Gh. Cehem, C-tin Leahu, C-tin Ciubotaru ş.a. Ing. Valentin Pînzaru, şeful serviciului de cercetări, a ţinut să sublinieze colaborarea fructuoasă a specialiştilor uzinei cu cadrele didactice de la Institutul politehnic şi cercetătorii Fi- lialei Iaşi a Academiei. Asimilarea unui lac necesar pentru acoperirea ţevilor pe timpul depozitării şi transportului, pînă acum importat, şi Instalaţia de control nedistructiv a ţevilor sînt doar cîteva din roadele simbiozei ce există aici între producţie şi cercetarea ştiinţifică. Din relatările interlocutorilor noştri am reţinut şi angajamentul de a realiza parametrii tehnico-economici la noua capacitate de 25.000 tone ţevi, care va intra curînd în funcţiune, cu cel puţin un trimestru înainte de termen, fapt ce va permite obţinerea unei producţii suplimentare de 6,8 milioane iei şi a unui beneficiu de 2,8 milioane iei, peste prevederi. Am consemnat doar "citeva din preocupările colectiului ieșean, unde munca prezeritarii se împletește armonios cu perspectiva, o armonie ce presupune necondiţionat competenţă şi dă, totodată, certitudinea traducerii în fapt a angajamentelor asumate. Starea căilor de comunicaţie In toate zonele calamitate din ţară continuă intr-un ritm intens lupta pentru refacerea fiecărui kilometru de cale ferată, şosea, precum şi pentru redeschiderea circuitelor telefonice şi oficiilor poştale. O deosebită contribuţie în această acţiune de înaltă datorie patriotică o aduc miile de muncitori, tehnicieni şi ingineri ai direcţiilor districtuale de cale ferată, de drumuri, celor de poştă şi telecomunicaţii, trusturilor locale de construcţiimontaje, populaţia din localităţile din apropiere, numeroşi militari ai forţelor noastre armate. Spre şantierele de refacere a reţelelor de comunicaţii ale ţării sosesc mii de metri cubi de masă lemnoasă, importante cantităţi de produse de balastieră, ciment, motorină destinată preparării mixturilor asfaltice, traverse de beton, carton asfaltat, plăci de azbociment etc. Pentru repunerea în funcţiune a sistemului de telecomunicaţii din eceste zone s-au trimis peste 2 000 de aparate telefonice, 22 centrale automate şi semiautomate, 30 000 de metri lineari de cablu etc. Departamentul Căilor Ferate comunică redeschiderea sectorului Altina — Agnita (prin aceasta a întregii linii Sibiu — Agnita), Tirimia — Miercurea Nirajului şi Eremitul — Praid (de pe linia Tg. Mureş). Este închis încă traficul feroviar pe liniile Blaj — Pod Mureş; Ilia — Dobra; Zăbrani — Radna; Mărişelu — Săratei; Băbuteni — Surduc Sălaj ; Ulmeni Sălaj — Mireşul Mare — Cîmpulung pe Tisa — frontieră ; Băcicoi — frontieră Sîngiorz Băi — Rodna Veche, Bistriţa — Bistriţa Bîrgăului — Cetatea de Baltă — Sovata Baldovineşti — Bărboşi, Bîrlad — Bereşti, precum şi pe liniile înguste Tr. Mureş — Bandu, Tr. Mureş — Tirimia şi Miercurea Nirajului — Eremitul I Ardusad — Şomcuţa Mare. Din cauza stării necorespunzătoare a acestor linii, se menţin anulate unele trenuri rapide, accelerate şi de persoane. Trenurile accelerate 301/302 şi 331/332 circulă pe ruta ocolitoare Braşov — Sibiu — Vinţul de Jos — Teiuş — Războieni, iar acceleratul 401/402 a fost îndreptat pe varianta Braşov — Deda — Tg. Mureş — Războieni — Cluj. Pe mai bine de 85 la sută din lungimea drumurilor naţionale, care au fost inundate în această perioadă, a fost restabilit traficul rutier. Au mai fost redate circulaţiei arterele Dn 13 Măieruş— Rupea şi Dn 14 D Teduş — Blaj. Se menţin restricţiile de tonaj (pentru autovehiculele a căror greutate depăşeşte 10 tone) pe rutele Dn 2 A Ţăndărei — Vadu Gii (accesul spre Constanţa se poate face prin Călăraşi — Ostrov sau Brăila — Măcint),Dn 13 Bălăuşeri — Tg. Mureş, Dn 13 A Bălăuşeri — Sovata,Dn 14 A Mediaş »— Tîrnăveni şi Dn 17 Bistriţa — Vatra Dornei. Pe sectoarele Dn 11 oraş Gheorghe Gheorghiu-Dej — Bacău şi Dn 12 A Ghimeş — Comăneşti este permisă numai circulaţia vehiculelor a căror greutate totală nu depăşeşte 5 tone. Nu se poate circula pe Dn 2 B Brăila — Şendreni, Dn 5 C Giurgiu — Zimnicea, Dn 17 B Vatra Dornei — Poiana Teiului, Dn 26 Vlădeşti — Oancea şi Dn 54 Corabia — Tr. Măgurele. Pentru refacerea de îndată a sectoarelor inundate, se pregătesc din timp utilaje şi se organizează aprovizionarea cu materialele necesare. Datorită inundării parţiale sau totale a platformelor de manipulare a mărfurilor, în porturile Moldova Veche, Drencova, Tr. Severin, Calafat, Tr. Măgurele, Giurgiu, Olteniţa, Călăraşi, Brăila şi Galaţi, traficul fluvial a înregistrat o scădere. Transportul de călători pe fluviu, precum şi trecerile cu bacurile în toate zonele se desfăşoară normal. (Agerpres) Nici o absenţă în bătălia pentru recolte maxime Irimare din pag. 11 altă zonă neafectată. O dată cu retragerea apelor s-a şi trecut la replantare, acţiune care este In curs de desfăşurare. .Unitatea noastră — ne declara tov. I. Bordeianul, inginerul şef al cooperativei — n-a dispus niciodată de un puternic sector legumicol. In situaţia din acest an, cînd unele dintre principalele bazine cu tradiţie au fost acoperite de ape, ne-am gîndit că avem şi noi datoria să ne aducem o contribuţie oricît de modestă la satisarcerea necesităţilor de consum ale populaţiei. De aceea, în limita rezervei de răsaduri, am hotărlt să suplimentăm suprafaţa destinată legumelor cu 5 hectare pentru a spori astfel cantităţile de produse livrate pe piaţă". In aceste zile cooperatorii din Dumeşti sunt în totalitate antrenaţi în bătălia pentru recolte bogate. Notabil este faptul că, în ciuda ploilor, lucrările de întreţinere au continuat în ritm susţinut, în ziua vizitei noastre se termina prima praşilă pe toate suprafeţele cu plantele răsărite. Primele s-au remarcat în această dificilă campanie brigăzile de cîmp nr. 1 şi 2 din Dumeşti, conduse de M. Sîrbu şi V. Nichifor, precum şi brigăzile nr. 6 şi 7 din Hoiseşti ale lui D. Jalbă şi M. Maistru. Ca şi la semănat, la întreţinerea culturilor cooperativa a primit un ajutor preţios din partea tractoriştilor V. Dascălu, D. Moisă, I. Gheorghiu şi a celorlalţi membri ai secţiei I.M.A. Podu Iloaiei, condusă de V. Sprivac. Alături de mecanizatori am găsit impînziţi pe tarlale circa 1.000 de cooperatori. Au fost însă perioade şi mai aglomerate cind erau prezenţi la lucru peste 1.100 de agricultori. După ultimele ploi care întîrziaseră mult recoltarea lucernei, la apelul conducerii C.A.P.-ului s-au prezentat 150 de cosaşi, iar a doua zi lucrarea era încheiată pe toate cele 90 de hectare. La fel se răspunde în fiecare sector. La ferma viticolă, de exemplu, datorită unei asemenea participări, întreaga plantaţie de 156 de hectare este acum legată, curată de buruieni şi stropită contra manei. Şi la cooperativa agricolă din Popeşti cooperatorii şi mecanizatorii se străduiesc să cîştige din timpul pierdut. Ne-am întîlnit cu tov. ing. Amateiesei, preşedintele unităţii, la Hărpăşeşti. .Avem aici, lingă pădure, o tarla pe care izvoarele şi ochiurile de apă ne încurcă încă mult la semănat. Timpul ne-a ţinut însă destul in loc şi nu mai putem aştepta. Cu mare greu tractoriştii noştri au realizat azi aici 20 de hectare. Acum, pentru că din cauza împotmolirilor nu mai pot continua lucrul, l-am dirijat spre un alt teren suficient de zvintat de la Valea Scobîlteni". Eforturi mari pentru a termina cit mai rapid semănatul porumbului (din planul de 1.000 de hectare mai sunt neînsămînţate aproape 200) fac şi cooperatorii. Pe terenurile nemecanizabile erau prezente la această lucrare 110 atelaje. Peste 1 000 de membri ai brigăzilor de cîmp se aflau la prășit ajutat de 3 mecanizatori cu cultivatoarele. Lucrarea e practic încheiată pe cele 300 de hectare cu floarea-soarelui, 12 hectare cu cartofi și 30 de hectare cu sfeclă de zahăr răsărită. Din suprafaţa semănată cu porumb s-a prăşit circa jumătate. Şi aici o bună parte din culturi au avut de suferit mai ales din cauza ploilor cu gheaţă şi şiroirilor, dar s-au luat din vreme măsuri pentru compensarea pierderilor: golurile din porumb au fost completate pe circa 300 de hectare şi s-au reinsămlntat cu sfeclă de zahăr 50 de hectare calamitate de ape (din acestea circa 30 compromise a doua oară de ploile torenţiale au trebuit să fie iarăşi însămîntate). In prezent se lucrează la refacerea grădinii de legume In suprafaţă de 11 hectare, care a fost, de asemenea, distrusă de grindină. Din păcate, chiar și în aceste zile in care se solicită eforturi maxime la fiecare sector, apar, pe alocuri, neglijente in organizarea muncii. Este și cazul cooperativei din Lungani. E adevărat că şi aici, în majoritatea brigăzilor de cîmp, participarea la lucru a sporit în ultimele zile şi o dată cu aceasta şi realizările la întreţinerea culturilor. La ferma viticolă, în schimb, situaţia nu este de loc mulţumitoare ; cele 50 de hectare cu plantaţii sunt in majoritate invadate de buruieni, iar tratamentul contra manei n-a fost aplicat decit pe 4 hectare. „Cu torţele noastre — se justifica tov. I. Moraru, ajutorul de fermier — nu prea reuşim să facem faţă In perioadele de vîrf. Singura speranţă e să ne vină de la I.M.A. ceva mijloace mecanizate". Dar perioade de vîrf au mai fost in această primăvară, de exemplu, la plantarea a încă 20 de hectare, cu viţă de vie şi la instalarea mijloacelor de susţinere. Atunci conducerea cooperativei s-a orientat bine aducînd în sprijin oameni din brigăzile de cîmp vecine din Goeşti. Nu Înţelegem de ce nu s-a procedat la fel şi de această dată, mai ales că brigăzile respective nu sunt deocamdată prea aglomerate de treburi. Floarea-soarelui a fost prăşită aici, iar din cauza terenului prea umed semănatul porumbului abia acum a început din plin. Pînă ce va răsări această cultură la Goeşti există un excedent de braţe de muncă care poate şi trebuie să fie folosit pentru a scoate sectorul viticol din impas. La Lungani ca şi în alte părţi unde se mai iroseşte timpul frumos trebuie să se înţeleagă că asemenea carenţe sint in dauna propriilor interese. In acest an, cînd agricultura a suferit atîtea pierderi din cauza calamităţilor naturale, în frontul pentru sporirea producţiei agricole e necesară prezenta activă a fiecărui om. Prin eforturi înzecite să se asigure recolte maxime, astfel incit să se poată acoperi deficitele de produsa cauzate de vitregia naturii. Pe baza ultimelor data primita la dimineaţa zilei de 29 mai, Comisia centrală de apărare Împotriva inundaţiilor comunică ! Vremea a fost frumoasă, continulnd să se Încălzească In estul Olteniei, Muntenia, Dobrogea şi sudul Moldovei. Innovări pronunţate şi persistente s-au produs în Banat, In judeţele Mehedinţi, Gorj, Bihor, Sălaj şi Satu Mare, unde joi a plouat cu Intermitenţă aproape toată ziua. Cantităţile de apă căzute au fost Insă reduse. Cele mai mari s-au înregistrat In ultimele 24 de ore la Sighetul Marmaţiei — 20 litri pe m.p., la Moldova Veche — 22 litri pe m.p. şi la Gravita 18 litri pe m.p. In zona muntoasă, din nordul ţării, au fost semnalate ploi mai ales sub formă de averse, şi izolat, in munţii Banatului, a nins. Frontul de ploi din vestul ţării s-a restrîns treptat în cursul zilei de vineri, localizîndu-se în Banat, vestul Transilvaniei şi izolat în zona de munte, unde precipitaţiile au căzut şi sub formă de ninsoare. In dimineaţa zilei de vineri, plnă la ora 14, cea mai mare cantitate a căzut la glădeasa, în Munţii Apuseni — 9 litri pe m.p. Apele rîurilor din Maramureş, din bazinele Someşului, Crişurilor, din Banat şi sudul Carpaţilor Meridionali au continuat să scadă cu excepţia riturilor Gara» şi Nera, care, datorita precipitaţiilor din ultimele 24 de ore şi-au ridicat nivelurile In jurul cotelor de Inundaţii. Apele Mureşului sunt în scădere pînă la Săvtrşnn, fiind sub cota de Inundaţie, Insă cresc uşor In aval. La Arad, nivelul maxim este atins la 29 mai şi au o valoare de 490 cm., cu 40 cm., deasupra cotei de Inundaţii. Afluenţii Mureşului sunt In scădere. Pe Olt, nivelurile au scăzut pe tot cursul, menţinlndu-se însă cu 50—80 cm. peste cotele de inundaţie în sectorul Feldioara-Făgăraş şi cu 20—40 cm. In sectorul aval de Rm. Vilcea. Singura excepţie o constituie zona Sebeş-Olt, unde a avut loc o uşoară creştere care a durat circa 12 ore şi s-a transmis în aval In cursul zilelor de joi şi vineri. Nivelul maxim va fi la Rm. Vilcea şi va avea 35 cm. peste cota de inundaţie. Afluenţii Oltului au ScăzUt. Pe Siret, apele sunt în creştere uşoară pe sectorul mijlociu şl In scădere pe restul parcursului, cotele de Inundaţii fiind depăşite In sectorul inferior — la Lungoci cu 65 cm. şi Şendreni cu 80 cm. Se prevede scăderea In continuare a nivelului apelor pe întreg parcursul Siretului. Afluenţii Iul sunt şi ei In scădere, cu excepţia riului Btrlad, cara a Înregistrat Ia Bulad 13 cm. deasupra cotei de Inundaţie. Viitura, care a parcurs acest riu In zilele de 24 —28 mai, se prevede să ajungă Ia Tecuci la 30 mal cu un nivel maxim de 410 cm., cu 10 cm. peste cota de Inundaţie. Pe Prut, nivelurile apei sunt In scădere uşoară pe tot parcursul, cu excepţia sectorului inferior, unde staţionează. Cotele de inundaţie sunt depăşite numai In zona Drinceni cu circa 70 cm., Fălciu cu 70 cm. şi Oancea cu 50 cm. Pentru zilele următoare, se prevăd creşteri uşoare ale nivelului apei In sectorul aval de ungheni. Pe Dunăre nivelurile apele continuă să crească pe tot parcursul românesc. Vineri la ora 11, In sectorul Baziaş-Orşova şl Cernavodă — Brăila, apele au crescut cu 1—2 cm. faţă de ziua precedentă, pe sectorul Tr. Severin — Cernavodă cu 10—15 cm, iar la Brăila şi Galaţi au scăzut cu 2 cm. In următoarele zile, apele vor creşte in continuare, ca efect al propagării undei de viitură care s-a resimţit la intrarea in tară cu începere de la 20 mai, frontul ei ajungînd vineri la Olteniţa. După cum s-a mai anunţat, culminaţia viiturii pe Dunăre va atinge la Baziaş, la 1—2 iunie, o cotă de 760—770 cm. ÎN ŢARĂ Situaţia hidrometeorologică Pe teritoriile Datele puse la dispoziţie de Comisia centrală de apărare împotriva Inundaţiilor arată că pe teritoriile judeţelor riverane Dunării situaţia inundaţiilor este în uşoară extindere, ca urmare a creşterii nivelurilor fluviului. De-a lungul Dunării, care, după calculele specialiştilor, in următoarele zile îşi va tripla aproape debitul mediu, sunt concentrate In prezent imense forţe umane, utilaje şi diverse materiale. Se lucrează zi şi noapte la întărirea digurilor existente, la Înălţarea lor, la construcţia altora, în vederea apărării uzinelor, ogoarelor, a bunurilor personale de furia apelor, la Judeţul Caraş-Severin, între localităţile Teregova şi Armeniş, ca urmare a unei alunecări da teren, s-a întrerupt temporar circulaţia pe calea ferată Caransebeş — Bucureşti şi pe drumul naţional. Se lucrează intens pentru deblocarea acestor importante căi de comunicaţie.1 * * * 5 * 7 Din portul Baziaş »»Aţi evacuat cerealele din baza de recepţie, iar de la DrenCova este în curs de evacuare materialul lemnos. S-a extins uşor Inundarea platformelor portuare Tr. Severin şi Gruia. In Judeţul Mehedinţi sunt inundate 3 700 ha teren, iar In Judeţul Dolj 7 500. Se duce o intensă activitate de consolidare şi suprainălţare a digurilor pentru apărarea incintelor Bistret — Nedeia — Jiu şi Jiu — Bechet. In Judeţul Olt, In incinta Potelu — Corabia, de asemenea se lucrează la completarea terasamentelor şi consolidarea lor. In zonele libere, Oltul a Inundat mai multe case din comunele Vultureşti, Verguleşti şi Slătioara. Sunt Inundate, In judeţul Olt, 4 localităţi, 3,570 ha teren şi este întreruptă circulaţia pe drumul Judeţean Slătioara — Piatra Olt. In judeţul Teleorman se execută lucrări de oprire a infiltraţiilor, de consolidări şi de protecţie a taluzului digului transversal din Incinta Zimnicea — Năsturelu. In zonele libere s-a supraînălţat digul local de la Islaz, pe circa 1 500 metri, şi pe o porţiune de 600 metri cel de apărare din portul Tr. Măgurele. Sunt in curs, de asemenea, lucrări pentru suprainălţarea şi consolidarea digului de la Petroşani şi a celui de apărare a drumului judeţean Bujoru — Petroşani. Suprafaţa inundată în acest judeţ este de aproape 16 000 ha. Lucrări de consolidare se execută şi in incintele Petroşani — Slobozia şi Malu Roşu — Gostinu, precum şi Gostinu — Argeş şi Olteniţa — Dorobanţu, din judeţul Ilfov. De asemenea, se întăreşte digul de apărare al oraşului Giurgiu. In acest judeţ sunt inundate parţial două localităţi, 10 unităţi productive, platformele portuare şi 45.000 ha teren. Pe drumul naţional Bucureşti — Constanţa s-a completat cu saci cu pământ pe cite 2—3 rinduri toată lungimea afectată. In incintele îndiguite din judeţul Ialomiţa se lucrează de zor la supraînăl-, tarea şi consolidarea digurilor. Distanţele minime intre suprafaţa apei şi coronamentul digurilor sunt:15 cm la Incinta Borcea de Jos, compartimentul 3 şi 30 cm la Incinta Făcăeni — Vlădeni. In judeţ sunt inundate 724 case şi 12.700 ha. Organele Judeţene au luat măsuri de a trimite un important număr de mijloace de transport şi alte utilaje pentru a contribui la urgentarea lucrărilor de apărare Împotriva apelor a sistemului Giurgeni. La incinta Latinul Vădeni, din judeţul Brăila, au continuat lucrările de închiderea rupturii. In Insula Mare a Brăilei, mii de muncitori, militari, membri ai gărzilor patriotice, studenţi desfăşoară o muncă neîntreruptă pentru apărarea de furia apelor a celor 72.000 ha mănoase date agriculturii în ultimii ani prin importante eforturi materiale şi umane. Pînă în prezent s-au executat banchete pe 63.500 m, s-a suprainălţat coronamentul digurilor pe aproape 28.750 m, realizindu-se aproape 260.000 mc terasamente şi consolidări de dig pe 80.000 m In incinta Gălmăţul — Gropeni — Chişcani au fost executate supraînălţări, terasamente, consolidări de diguri pe o importantă suprafaţă. Sute de brăileni sprijiniţi de un număr important de utilaje continuă zi şi noapte munca de suprainălţare a digurilor de apărare a oraşului. In judeţul Brăila sunt inundate 6 localităţi, 4 unităţi productive şi peste 20.000 ha teren. In judeţul Galaţi, atit la digurile de la Dunăre, cit şi la cele de pe Prut, se continuă lucrările de consolidare şi înălţare. In acest judeţ, suprafeţele inundate cuprind 27.540 ha şi parţial ii localităţi. In judeţul Constanţa se pune un accent deosebit la ora actuală pe consolidarea digurilor de la IA..S. O Ostrov şi a celui de apărare a oraşului Cernavodă. Pe teritoriul judeţului sunt Inundate parţial 13 localităţi, platforme portuare şi mai mul de 8.000 ha de teren. O neîncetată activitate se desfăşoară pentru consolidarea digurilor şi Înălţarea lor şi In zonele periclitate ale judeţului Tulcea. Aici au fost Inundate 30 localităţi, din care 12 total, 2.741 case, aproape 65.000 ha. Din zonele Inundate au fost evacuate aproape 1.600 familii, cu 6.220 persoane. Pentru satisfacerea necesităţilor de forţe, mijloace şi materiale de apărare pentru incinteie iidiguite da la Dunăre, Comisia centrală de apărare, împreună cu unele ministere, a întocmit un plan de măsuri pentru ajutorarea judeţelor din această parte a ţării. Astfel, a fost prevăzută trimiterea de îndată a 30 tone folii şi 30 milioane saci din polietilenă, a unui milion de saci din ţesătură textilă, 500 mc material lemnos şi 70.000 de plăci de stufic, 10.000 fascine şi 100.000 pari etc. In sprijinul localnicilor vor veni, de asemenea, noi grupuri de militari, 400 de autobasculante şi 6 şlepuri. (Agerpres) judeţelor riverane Dunării Iarăşi despre cei ce-şi umplu fără raţiune cămările In aceste zile de grea încercare prin care trece ţara noastră, milioane de cetăţeni participă la diminuarea calamităţilor naturale. Partidul şi guvernul au luat măsuri energice, concretizate şi In recenta hotărire a Comitetului Central al Partidului Comunist Român, a Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, a Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste, privind unele măsuri de ajutorare a populaţiei şi a cooperativelor agricole de producţie care au avut de suferit din cauza calamităţilor naturale din luna mai 1970. In timp ce clasa muncitoare, ţărănimea, Intelectualitatea, armata şi gărzile patriotice, Întregul nostru popor au luptat zi şi noapte împotriva forţelor dezlănţuite ale naturii neprecupeţind nici un efort, au dat numeroase dovezi de eroism, uneori mergind până la sacrificiu suprem, pentru zăgăzuirea apelor, pentru salvarea bunurilor materiale şi a vieţilor omeneşti, s-au găsit totuşi şi indivizi care au avut şi au o singură preocupare: să-şi agonisească cu mai multe produse, ticsindu-şi cămările cu fel de fel de alimente, mult peste necesarul firesc de consum. Stăpînite de un egoism orb, dezumanizant, asemenea persoane s-au năpustit asupra magazinelor alimentara Incărcîndu-şi sacoşele cu zeci şi zeci de kilograme de ulei, făină, zahăr, orez etc. Asemenea oameni, dacă se pot numi aşa, au dereglat, in anumite ore, buna aprovizionare a unităţilor comerciale, chiar şi in aceste zile cînd situaţia se normalizează. Ge contrast între el şi Întregul popor ce se străduieşte să repună In funcţiune unităţi Industriale, agricole, sociale, locuinţe personale ce au avut de suferit de pe urma inundaţiilor! La magazinul cu autoservire nr. 65, din complexul comercial Tătăraşi, str. Ciurchi, l-am intilnit pe Dumitru Custură, din comuna Prăjeni, judeţul Botoşani, care lucrează ca betonist pe şantierul Uzinei de fire şi fibre sintetice din Iaşi. Era supărat, nervos că şefa de sală a acestei unităţi comerciale l-a atenţionat că nu-i normal să cumpere 15 pungi atte 2 kg. cu făină de griu. L-am întrebat şi noi ce face cu atita făină, şi ne-a dat un răspuns, de o obrăznicie nemărginită. Ar trebui ca cei din colectivul unde lucrează să vadă ce se petrece cu acest salariat. — Este unul din cei orbiţi de egoism mereu cu cămările suprapline, ne spune tov. Ilie Gaşpar, şeful unităţii respective. Aglaia Breslea, lucrătoare la sera I.G.M., cu domiciliul în str. Grădinari nr. 1, a auzit că a sosit un stoc de ulei îmbuteliat in sticle de un litru. A părăsit serviciul şi şi-a procurat mai multe sticle de ulei. — Obişnuit să faceţi o dată pe lună toate cumpărăturile ? — Dacă nu este voie, nu cumpăr ... — Nimeni nu vă opreşte să vă aprovizionaţi cu cit vă este necesar. Magazinul este plin cu tot felul de produse, dar ceea ce faci dumneata nu-i normal. Respectiva, pe dată, nu a mai avut nevoie de atît ulei. L-a lăsat la casă și a plecat. Gestul ei a demonstrat că avea rezerve suficiente. Am poposit pentru citva timp la magazinul cu autoservire .Unică din Piaţa Unirii. Rafturile erau pline cu felurite produse. Ioan Caraman, din cartierul Dimitrie Cantemir, a încărcat însă două coşuri cu 10 sticle a 1 litru cu ulei. La observaţia casierei de serviciu că este anormală o asemenea aprovizionare, cetăţeanul respectiv a înţeles, plecînd numai cu două sticle. Elevul Ionel Vasiliu de la Şcoala generală nr. 4, clasa a VIII-a D., cu domiciliul în str. Holboca nr. 27, nu s-a mulţumit însă să părăsească magazinul cu numai 2 litri de ulei. A rugat-o pe cetăţeanca Elena Suru, domiciliată în str. Crivăţ nr. 7, cartierul Ţicău, să-i cumpere încă două sticle. Bineînțeles că a fost servit. I-am cerut să ne răspundă de ce procedează astfel. — „Dacă tata mi-a spus să cumpăr cit mai mult ulei!". — Acești oameni nu au tras învățăminte din toamna anului trecut, cînd s-a intimplat cam același fenomen, a Intervenit In discuţia noastră, pensionarul Valeriu Burcă. Cumpără cu nemiluita, ca mai apoi să le pară rău cînd văd că magazinele sint totuşi bine aprovizionate. Ăştia sint din cei care golesc magazinele fără nici o raţiune. Lor nu le pasă că ţara a avut de suferit, că atita omenire a rămas fără adăpost. Sint oameni fără suflet, nu gospodari. Cită dreptate avea bătrlnul pensionar! In aceste Împrejurări, cînd se manifestă o puternică solidaritate socialistă a oamenilor muncii din tara noastră, unitatea și spiritul de întrajutorare a poporului, avem datoria să stăvilim asemenea spirite alarmiste şi ultraegoiste. Măsurile care au fost luate de către partid şi guvern, de către organele locale de partid şi de stat asigură o bună aprovizionare a populaţiei, în mod ritmic, cu produsele necesare. Buna aprovizionare a unităţilor „Alimentara“ este o dovadă concludentă. In depozite există, de asemenea, cantităţi suficiente de produse pentru o normală deservire a populaţiei, aşa cum ne-au asigurat din nou factorii de resort. AI. MONTEORU In de 24 ore Radio laşi PROGRAMUL DE SEARA (10 MAI): 17.00 Buletin de ştirii 17.80 Estrade lilei 17.30 Dialog ori ascultătorii! 17.45 Nestemate folc cloricei 19.00 Radioancheta noastrăi 18.30 Pe portativul undelor, melodia preferată) 19.00 Radio Jurnali 19.15 Amintiri, amintiri (romanţe) I 19.30 Lecturi drama» ticata. „Asea* de I. Turgheniev | Selecţiuni din operetei 20.30 Compozitori moldoveni din trecut şi de aal I 20.50 Zece minute «si Margareta Piscarui 21.00 Buletiai de ştirii 21.05 Invitaţie le danaş 21.30 Arte plasticei 21.40 Invita*ţie la dans (continuare), PROGRAMUL DH DIMINUATĂ (31 MAI) : 7.00 Buletin de ştirif 7.05 Matineu muzicali 7.30 De*» criptic Moldaviaei 7.50 Asta-i he* re horelori 8.00 Buletin de ştirîf 8.05 Raliul melodiilor» 8.30 zătorii î,j Televiziune 17.00 Microavanpremierii Î7.1SI Buletin de știri? 17.10 Emisiune* în limba germană» 18.05 Buni seara, fete ( Bună seara, băieţi !) 19.15 Anunţuri — publicitate! 19.20 ,1001 de seri* ~ emisiune pentru cei mici » 19.30 Telejurtnaiul de seară} 20.00 Tele-encici clopedia» 21.00 Reportaj TV % .Turnul nevăzut*1. .100 de clip* într-o secundă"» 21.20 Film serial: .Rocambole" (IV)» 22.00 Telecine-recital nr. 4» 22.35 Tele jur* nalul de noapte » 23.00 .Oi iaV mioară !“ . . . Cinematografe VICTORIA! „Bănuiala*, or* la : • I 11.05 | 14.45 , 16.50 | 18.55 | 21. REPUBLICAI „Iubita Iul Graminla", orelai 9.15, 0.15| 15. 17| 19) 21. COPOUI „Moli Flandara”, orala 9 | 11.15 i 14.15, 16.30, 18.45, 21. ARTA: „Angelica si sultanul", orala 9 , 11.10, 14.30, „Un cuib da nobili*, orele: 16.40i 18.50) 21. CASA DE CULTURĂ „TATARASI": Program da filme pentru copil şi tineret, ora 9| „Winnetou In Valea morţii“, orele lui 18, 20. NICOLINA: „Păcatul dragostei“, orele: 10, 18, 20. Opera de stat era 19,30. Opera de stat prezintă un spectacol extraordinar cu operai .Silvia".• In rolul Silviei, Teodora Lucaciu, de la Opera Română. Sint valabil® biletele ca seria 5. Casa de cultură a tineretului şi studenţilor La ora 18.00, în sala de spepstacole de la Casa de culturi a tineretului şi studenţilor, va avea loc, în organizarea Comitetului Judeţean pentru cultură şi artă şi a Inspectoratului şcolar Judeţean, un proces literar, pe marginea romanului .Pe Donul Unristic. Participă la discuţie studenţi de la Facultatea de limbi şi literatură rusă din cadrul Universităţii .Al. I. Cuza" şi elevi de la Liceul nr. 4 Iaşi. La ora 20.00, în sala de dans, în organizarea Casei de cultură — dans pentru tineret, Agenţia C. N. T. Agenţia Judeţeană de turism anunţă că a pus in vânzare bilete pentru staţiunea balneară STRUNGA din Judeţul Iaşi, care este situată la o distanţă de 53 km. de oraşul Iaşi. Staţiunea oferă condiţii optime de masă şi cazare. Preţul unei pensiuni pentru o persoană, pe zi, cu tratament, este de 30 lei. Biletele se pot procura la agenţia O.N.T. Iaşi şi direct In staţiune. Informaţii suplimentare se obţin la telefon 15238 şi la sediul agenţiei din Iaşi, Piaţa Unirii nr. 12. Loto la tragerea Loto din 29 mai 1970, au fost extrase următoarele numere : Extragerea I. 85 28 53 68 41 55 83 39 30 Fond de premii lei 445.937 Extragerea a II-a » 59 3 9 43 5 28 25 Fond de premii lei 408.470^ Timpul probabil Vreme uşor instabilă cu cer variabil, mai mult noros în cursul după-amiezii, cînd mai ales în zona de munte şi nordul Moldovei se vor semnala averse slabe de ploaie însoţite de descărcări electrice. Vîntul va sufla slab pînă la potrivit, predominînd din sectorul sud-vestic. Temperatura ușor variabilă. Minimele vor oscila între 8 și 12 grade, iar maximele intre 19 și 25 grade. .