Flacăra Iaşului, mai 1970 (Anul 26, nr. 7348-7372)

1970-05-23 / nr. 7365

/ X . ". . . ANDI Hfl. Nr. 7365 StIIBATA 23 MAI 1970 , PAGINI 30 DANI Organ al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU in zone sinistrate şi ameninţate de inundaţii din judeţele Brăila şi Galati In cursul zilei de vineri, 22 mai a.c., tovarăşul Nicolae Ceauşescu, însoţit de tovarăşii Emil Bodnaraş, Gheorghe Pa­nă, Gheorghe Rădulescu, Flo­rian Dănălache, Dumitru Po­­pescu, a făcut o vizită ope­rativă de lucru în judeţele Brăila şi Galaţi, în care în aceste zile au loc mari ac­ţiuni de prevenire şi comba­tere a inundaţiilor. Nu a trecut decit o săptă­­mînă de la primele veşti des­pre inundaţiile abătute asupra unor aşezări omeneşti — sa­te şi oraşe — asupra unor cîmpii din Transilvania şi ia­tă că, din nou, continuu, for­ţele oarbe ale naturii se abat asupra altor şi altor zone geografice, afectînd sate, o­­goare mănoase şi întreprin­deri din partea de răsărit a ţării. In vreme ce în locali­tăţile greu lovite de furia revărsărilor — Satu Mare, Tg. Mureş, Dej, Alba Iulia, Me­diaş, Sighişoara şi multe al­tele — oamenii muncii, răs­­punzînd cu un înalt simţ pa­­triotic chemării partidului, vi­brantului apel al Biroului E­­xecutiv al Consiliului Naţio­nal al Frontului Unităţii So­cialiste, depun acum eforturi uriaşe pentru lichidarea efec­telor catastrofei, pentru rea­ducerea vieţii, a activităţii e­­conomice şi sociale pe făgaşul normal, alte localităţi şi în­tinse suprafeţe agricole sunt lovite de calamitate sau se află în mare pericol de a fi supuse inundaţiilor. Pe tot parcursul drumului străbătut cu elicopterul, în ju­deţele Ilfov, Ialomiţa, Brăila, Galaţi, privirea distinge largi suprafeţe cultivate, acoperite — continuu sau intermitent— de ape. Chiar şi acolo unde nu s-au revărsat râuri sau pîraie, apa provenită din ma­rile ploi din ultimele zile băl­teşte pe ogoare, în grădini, în sate. După patruzeci de minu­te de zbor, la orizont se văd coşurile fumegînde ale Com­binatului de celuloză şi hîrtie — Chişcani, fabricile şi între­prinderile din zona Industria­lă a Brăilei aflate tin plină activitate. Aparatul de zbor se îndreap­tă spre Dunăre. De la numai 100 m altitudine, fluviul apare in toată imensitatea sa, se văd apele umflate, pline de mii, lingînd cheiul portului Brăila. Elicopterul se în­dreaptă spre est, de-a lungul braţului Măcin, ptnă în apro­pierea oraşului cu acelaşi nu­me din judeţul Tulcea. Pes­te tot, apele învolburate ale Dunării s-au Întins în lunci din care nu se mai văd decit coroanele arborilor şi case Invadate sau înconjurate pina la prispă de ape. Şi totuşi, în acest Imens teritoriu lichid, In mijlocul acestei mări miloase, există o uriaşă oază de ver­deaţă, netulburată: Insula Ma­re a Brăilei. Situată între braţul Vîlciu şi albia Dunării Vechi, aceas­tă insulă a apărut pe hartă in 1964. Cunoscută sub numele generic de Balta Brăilei, fosta împărăţie a apelor, cu fun­duri de bălţi, stufărişuri şi păduri de sălcii, a devenit în ultimii ani, datorită unor mari eforturi materiale ale statului nostru, o cîmpie fertilă. O suprafaţă de peste 72.000 hec­tare a fost pusă la adăpostul unor diguri cu o lungime de 156 km. Lungimea canalelor principale, secundare şi ter­ţiare, săpate cu ajutorul mij­loacelor moderne, totalizează 1.400 km. In insulă au fost create 7 sisteme mari de desecare a bălţilor, cu 13 staţii de pom­pare. In urma desecărilor, a defrişării stufărişurilor de pe 22.395 hectare şi sălciilor de pe 17.500 hectare, suprafaţa ara­bilă a ajuns la 56.000 hectare. Incepînd din 1965, pe pămin­­turile smulse apelor s-au înfi­inţat 40 de ferme agricole, care, anul trecut, de pe 37.000 hectare au obţinut în medie 5.144 kg. porumb la hectar. Numai cantitatea de boabe li­vrată peste plan in 1969 în­sumează 48.236 tone. Totoda­tă, pe teritoriul insulei au fost create ferme de animale cu o capacitate de zeci de mii de capete. Creatorii şi beneficiarii aces­tor pămînturi noi se află, de mai multe săptămfni, încleş­taţi într-o aprigă bătălie cu furia apelor. Ei au ieşit învin­gători în momentele culmina­ţiei undei de viitură din apri­lie, iar acum continuă cu te­nacitate să apere acest valoros patrimoniu agricol al ţării. ...Este ora 14. Elicopterul oficial aterizează în insulă, la marginea satului Salcia. Tova­răşul Nicolae Ceauşescu şi cei­lalţi conducători de partid şi de stat sunt intimpinaţi aici de tovarăşii Mihai Gere şi Ion Stănescu, de Mihai Nicolae, prim-secretar al Comitetului judeţean­­ Brăila al P.C.R., şi de Ioan Teşu, adjunct al ministrului agriculturii şi sil­viculturii. In faţa unei hărţi a insulei, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a f este informat­ori a­­mănunţtmd despre starea di­gului care apără incinta. Fină la Această oră, acest zid întă­rit cu pămînt şi fascine a re­zistat şi rezistă în faţa viitu­rilor. O porţiune de 3.100 m., unde apele au ajuns la 50—60 cm. de coronamentul digului, este primejduită in aceste mo­mente. O altă zonă, în lungime de 11.000 m., unde viitura se ridică pînă la 60—70 cm. de cota digului, este, de aseme­nea, un pericol. In aceste locuri se concentrează acum toate e­­nergiile existente în insulă. 3.800 de localnici, ajutaţi de 1.300 de ostaşi, de maşini, bacuri şi utilaje grele, 60.000 de saci de pămint, fascine şi alte materiale de construcţie — imense forţe umane şi ma­teriale sînt aruncate în bătălia cu apele. Printr-o contradicţie de ca­re numai natura este în stare, culturile de porumb de pe 35.000 hectare şi de floarea­­soarelui pe 6.000 hectare sînt mai frumoase in acest an ca oricind. Hotărîţi să apere cu dîrzenie această mare avuţie, locuitorii insulei nu precupe­ţesc nici un efort, muncind zi şi noapte, pentru ridicarea şi consolidarea digurilor a­­flate în pericol. Totuşi, pen­tru orice eventualitate, pen­tru a elimina orice risc, peste 30.000 de animale au fost eva­cuate. Este pregătită în amă­nunţime şi evacuarea popu­laţiei, în caz de nevoie. Din nou la bordul unui eli­copter uşor de recunoaştere... Tovarăşul Nicolae Ceauşescu urmăreşte atent lucrările ce se desfăşoară în zona de amon­te a Incintei, între Salcia şi Măraşu, pe porţiunile de dig unde apele fluviului revin tot mai ameninţătoare, atingînd o cotă cu aproape 5 metri mai înaltă decît nivelul mediu. Conducătorul partidului şi sta­tului nostru recomandă să se ia cele mai energice măsuri, să se folosească toate forţele, să se facă tot ce e omeneşte posibil pentru ca apele să nu treacă, pentru a fi salvate a­­ceste pămînturi care valorea­ză enorm pentru economia na­ţională. Nu se mai urmează cursul sinuos al Dunării Vechi, ci se taie în diagonală drum pe di­recţia Brăila. Este un spec­tacol pe cit de contradictoriu, pe atît de fascinant. Această imensă întindere netedă ca în palmă, fostă pînă acum cîţiva ani „Balta*, împărăţie a ape­lor şi sălciilor plîngătoare, as­tăzi Insula Mare a Brăilei, este o oază de linişte în care cul­turile se dezvoltă normal şi oamenii muncesc la cîmp cu Calm şi linişte de parcă petecul acesta de pămînt s-ar afla nu înconjurat de apele viforoase şi murdare ale fluviului, ci la depărtări de zeci şi zeci de kilometri. De la altitudinea joasă la care se zboară, ochiul deo­sebeşte cu uşurinţă culturile de porumb, de cele de floarea-soa­­relui, pe cele de griu de cele de lucarnă. Sînt în plină desfăşurare lucrările de întreţinere. Oamenii se opresc din lucru pentru o clipă şi, cătînd în sus, îndreap­tă spre aparatele de zbor ges­turi prieteneşti, flutură batis­te. Mulţi din cei de jos ştiu că în trecere se află secreta­rul general al partidului, to­varăşul Nicolae Ceauşescu, ne­obositul conducător, care nu pregetă o clipă, care nu pre­cupeţeşte nici un efort pentru a fi acolo unde se ridică cele mai grele probleme ale aces­tor zile de aprigă luptă cu sti­hiile şi unde sfatul şi îndruma­rea sa sînt mai mult decît ori­unde necesare. Aici, aşadar, digurile, care încing ca o centură insula, au rezistat şi vor rezista. Aici se va lucra, se va cosi lucerna, va rodi porumbul, floarea­­soarelui va păta cu galbenul ei auriu vaste Întinderi de pămint, Brăila. Se aterizează pe sta­dionul nou al oraşului, aflat într-un înaintat stadiu de con­strucţie. Mii şi mii de cetă­ţeni ai Brăilei, aflînd că in oraşul lor — vestitul oraş du­nărean, azi important centru al industriei constructoare de maşini grele, al industriei hîr­­tiei şi celulozei, al şantierelor, va sosi secretarul general al partidului — l-au ieşit în în­­tîmpinare, au venit să-i ureze bun sosit, să-i asculte îndem­nul şi sfatul. Prim-secretarul Comitetului orăşenesc de par­tid, primarul Brăilei, tov. Radu Constantin, adresează tovară­şului Nicolae Ceauşescu, în numele locuitorilor oraşului şi al său personal, calde şi sim­ţite cuvinte de gazdă. Spre Uzina „Progresul* ... De o parte şi de alta a stră­zilor, brăilenii, tineri şi vîrst­­nici, inundă trotuarele, apla­udă cu însufleţire. „Progresul*, una din princi­palele întreprinderi producă­toare de utilaje rutiere şi de construcţii, numără aproape 7.000 de salariaţi — muncitori, ingineri, tehnicieni, lucrători în aparatul de cercetare şi pro­iectări, funcţionari. Valoarea producţiei marfă realizată aici într-un an se cifrează la un mi­liard de lei, sau trei milioane de lei pe zi. Marca „Progre­sul“ este cunoscută nu numai în ţară, ci şi peste hotare, ru­lourile compresoare, concasoa­­rele cu trior, excavatoarele produse aici fiind prezente ca mărfuri de prestigiu în listele de export ale ţării. Itinerariul în uzină trece prin secţiile uzinaj şi montaj. Ma­şini moderne de mare randa­ment, cu care uzina a fost înzestrată în ultimii ani, strun­­jesc, frezează, rabotează piese grele de metal. Se asamblează părţi din produsul finit, sub­­ansamble, motoare. Inginerul Gheorghe Munteanu, directorul general al întreprinderii, răs­(continuare în pag. a 2-a) Pentru asigurarea unor producţii cit mai mari Nici o pauză la semănat şi întreţinerea culturilor!­­ . După precipitaţiile căzute la Începutul săptămînii curente în întreg­­judeţul, campania a­­gricolă a reintrat treptat pe făgaşul normal. In numeroase unităţi, mecanizatorii şi ţăra­nii cooperatori au continuat cu spor însămînţările, între­ţinerea culturilor şi celelalte acţiuni de sezon din fiecare sector al agriculturii. Pe lin­gă cooperativele agricole din Cozmeşti, Moşna şi Probota, care au terminat mai de mult semănatul porumbului, în cursul zilei de ieri au reali­zat ultimele hectare din plan şi C.A.P.-urile din Bivolari şi Chişcăreni Intr-un stadiu foar­te avansat se află, de aseme­nea, cooperativele din Rugi­­noasa, Bălţaţi, Strunga, Fîntî­­nele, Bulbucani şi altele. Cu toate progresele făcute în ultimele zile, în sectorul a­­gricol cooperatist au mai ră­mas de semănat cu porumb peste 25.000 de hectare. De aceea, sarcina cea mai ur­gentă ce revine cooperative­lor agricole şi secţiilor de mecanizare ce le deservesc este de a intensifica şi mai mult ritmul de lucru, astfel ca restantele destul de mari pe care le avem in judeţ să fie lichidate în cel mai scurt termen. Pe măsură ce alte u­nităţi termină semănatul, mij­loacele mecanizate devenite disponibile trebuie transferate în ajutorul G.A.P.-urilor în­­tîrziate. O condiţie esenţială este ca mişcarea agregatelor spre secţiile I.M.A. ce au ne­voie de întăriri să se facă cu cea mai mare operativitate. Atragem atenţia asupra aces­tui lucru, întrucît e foarte posibil ca în perioada urmă­toare să intervină alte ploi. Avind în vedere timpul foar­te înaintat, Direcţia agricolă­­judeţeană a asigurat cantita­tea de sămînţă necesară pen­tru a însămînţa pe circa 3.000 de hectare din nordul jude­ţului, în locul porumbului H.D. 208 destinat iniţial, hibrizi mai timpurii (H.D. 98, H.D. 99, H.D. 101.) Regimul de umiditate şi de temperatură este favorabil pentru obţinerea unor pro­ducţii sporite la toate cul­turile. Pentru aceasta, este ne­voie, însă, să se acorde grija cuvenită executării la timp şi de calitate a lucrărilor de în­treţinere. Se poate aprecia că în unele unităţi au fost luate încă de la început toate mă­surile pentru a asigura des­făşurarea rapidă a acestor ac­ (continuare in pag. a 5-a) Fonduri pentru ajuto­rarea sinistra­ţilor Dintr-un m­ait spirit de so­lidaritate umană, de datorie civică, oamenii muncii din întreprinderile şi instituţiile judeţului nostru au hotărît să contribuie la ajutorarea sinistraţilor prin cedarea u­­nor sume de bani din sa­lariile lor. In întreg județul Iaşi, ajutoarele băneşti sub­scrise au atins suma de 50.437.600 lei. I­­n pagina a 6-a ■ ■ încheierea lucrărilor Conferinței internaționale de sprijinire a luptei popoarelor din Indochina ■ ■ Comentariu extern ■ Marea Britanie ■ Moment preelectoral e lupta Împotriva furiei oarbe a apelor Judeţul Iaşi, alături de celelalte judeţe ale ţării - o inimă, un gînd Pe zi ce trece, creşte impresionant numărul colecti­velor de muncă din Întreprinderile şi instituţiile din mu­nicipiul şi judeţul Iaşi, din cooperativele agricole de pro­ducţie, numărul cetăţenilor de profesii şi preocupări dife­rite, bărbaţi şi femei, tineri şi virstnici, care, răspunzînd chemării partidului, îşi anunţă simplu, modest, participa­rea, într-un fel ori altul, la lupta ce o dă întregul nostru popor împotriva inundaţiilor, pentru diminuarea enorme­lor pagube produse de puhoaiele apelor dezlănţuite. Fără oprire, într-un suprem efort, întreaga populaţie a judeţului Iaşi răspunde prin fapte şi angajamente în­­sufleţitoare maximelor responsabilităţi. Aflăm din scrisori, telegrame, note telefonice : Colectivul Staţiei mecanice Iaşi lucrează cu multă hotărâ­­re şi dîrzenie pentru a-şi a­­duce contribuţia la efortul co­lectiv al întregului popor în lupta grea cu calamităţile na­turale. Cifrele, reprezentînd angaja­mentele suplimentare privind creşterea producţiei, sunt e­­locvente : — va fi realizată peste plan o producţie suplimen­tară de un milion de lei faţă de angajamentul luat în întrecere. Aceasta se va realiza prin munca efectua­tă in mod voluntar in săr­bătorile legale ; — s-au format trei echi­pe a cite tindi salariaţi (lă­cătuşi, sudori şi mecanici), care vor lucra la punerea în funcţiune a utilajelor in întreprinderile aparţinind Ministerului Industriei Ma­terialelor de Construcţii din zonele calamitate. Din materialele economisite şi cu munca depusă În afara programului, colectivul între­prinderii de Industrie locală „Progresul“ se angajează, du­pă cum ne informează direc­torul L. Tortoiescu, să reali­zeze în folosul celor loviţi de sălbăticia apelor : — o garnitură de mobilă tip Iaşi; — o bibliotecă I — 5 sofale mtd i­x, d­ip paturi; — vor fi realizate, cu po­sibilităţi locale, în folosul sinistraţilor: 50 cuptoare ţărăneşti, 30 de găleţi zin­­cate, 30 de coturi burlane, 20 de albii pentru rufe şi alte asemenea obiecte de uz gospodăresc .­­ Fabrica de cărămizi Ciurea va realiza peste plan, fără fond de salarii, 10 sobe de teracotă şi pes­te 200 000 de cărămizi, iar Fabrica de cărămizi din Holboca va realiza. In ace­laşi mod, aproximativ 130 000 de cărămizi. .Muncitorii, Inginerii, tehni­cienii şi funcţionarii între­prinderii poligrafice Iaşi, se spune In scrisoarea ce a fost trimisă redacţiei de organizaţia de partid şi comi­tetul de direcţie , au hotărît să contribuie cu suma de 120 000 de lei la ajutorarea sinistraţilor, aceasta reprezen­tînd salariul unei zile de mun­că, lunar, al fiecărui salariat, pină la sfirşitul anului. In plus, vom contribui la ajutorarea sinistraţilor şi cu suma de 4 300 lei pe care o vom de­pune din economiile salariaţi­lor noştri în contul C.E.C. 2000. In acelaşi timp, vom execu­ta, prin muncă patriotică, ti­părituri privind acţiunile de ajutorare a sinistraţilor, repre­­zentind aproximativ 20 000 de lei. Organizaţia sindicală şi or­ganizaţia U.T.C. vor contribui cu suma de 5 000 de lei re­zultată din acţiunile cultura­le“. Prof. dr. docent Gh. Chiriţă, secretarul Comitetului de partid din Centrul universitar Iaşi, ne transmite veşti despre faptele de solidaritate tovă­răşească a cadrelor didactice universitare cu cei greu lo­viţi de catastrofa naturală, fă­ră precedent în ţara noastră. ★ Expresie a înaltei lor conştiinţe patriotice, toţi profesorii şi conferenţiarii din învăţă­mlntul superior ieşean au hotărît să vină în sprijinul populaţiei si­nistrate, oferindu-şi salariul pe o lună de zile, eşalonat, pînă la sfirşitul anului. De a­­semenea, restul cadrelor di­dactice universitare, lectori şi asistenţi, precum şi per­sonalul tehnico-administrativ din Institutele de învăţă­­mînt superior au hotărît să ofere salariul lor pe 16 zi­le, eşalonat, pînă la sf­rşitul anului. Vibrantei chemări a partidului pentru înlătura­rea efectelor calamităţii, tinerii răspund PREZENT: — Consiliul Uniunii Aso­ciaţiilor Studenţeşti din Centrul universitar Iaşi a hotărât ca din cota rezer­vată să ofere gratuit 300 de bilete de odihnă şi tra­tament pentru studenţii şi elevii din zonele sinistrate; — 15 tineri proiectanţi din organizaţia U.T.C. de la C.S.A.P.C. vor executa, prin muncă patriotică, proiecte pentru locuinţele sinistra­ţilor; — 400 de tineri din ora­şul Paşcani lucrează la lăr­girea şi refacerea albiei rîului care, în urma ploi­lor abundente, a inundat puternic locuinţele din car­tierul Fîntînele al oraşului; — 1.200 de tineri, mun­citori, elevi şi studenţi, constituiţi în echipe, sunt pregătiţi să intervină, la Indicaţia Comandamentului judeţean, pentru refacerea daunelor produse de cala­mităţile naturale; — studenţi bursieri ai U­­niversităţii „Al. I. Cuza“ şi ai I.M.F. au hotărit să do­neze bursa pe o zi, iar cel de la Institutul politehnic — să ofere, pină la sfirşitul anului, din fondurile pen­tru cheltuieli personale, suma de 30 de lei fiecare; — 50 de studenţi din a­­nii V—VI al Institutului de medicină şi farmacie au hotărit să acorde, la solicitarea Comandamentu­lui judeţean, asistenţă me­dicală populaţiei sinistrate. Aceeaşi hotărîre au luat-o şi 30 de elevi ai Şcolii tehnice sanitare. — contribuţia bănească a Organizaţiei judeţene Iaşi a U.T.C. reprezintă 360.000 de lei proveniţi din donaţii personale, din fonduri pro­prii ale organizaţiilor, din activităţile de muncă vo­­luntar-patriotica şi cultu­­ral-distractive. Alături de întregul po­por, la datorie. Sub acest titlu, maiorul Ionel Ionescu de la Grupul de pompieri al judeţului Iaşi, ne scrie : „In aceste momente de grea încleştare, create de inundaţiile pustiitoa­re ce au produs mari pagube şi suferinţe, ofiţerii, maiştrii militari, subofiţerii şi milita­rii in termen din Grupul de pompieri al judeţului Iaşi sunt alături de cei ce duc lupta înverşunată cu stihiile dez­lănţuite ale naturii. Prezenţi la datorie, încă din primele momente ale luptei cu furia apelor, alături de oa­menii muncii din judeţ, mi­litarii unităţii noastre au par­ticipat la salvarea şi protec­ţia oamenilor, bunurilor ma­teriale, la limitarea pagube­lor, intervenind în toate si­tuaţiile create pînă in prezent, aducindu-şi contribuţia la în­tărirea capacităţii combative a unităţilor din judeţele limitro­fe judeţului nostru. In acţiunea de stăvilire a furiei apelor în judeţ s-au e­­videnţiat mulţi militari, printre care cităm: plut. Emil Minea, Mihai Zavate, Ift. Beniamin Cămărăşanu, Viorel Drăgan şi mulţi alţii. ★ Dornici să-şi exprime so­lidaritatea cu cei ce au de suferit de pe urma calamită­ţilor, cadrele şi militarii în termen, dînd expresie uma­nismului profund, caracteristic societăţii noastre socialiste, (continuare in pag. a 2-a) Scrisoarea studenţilor şi doctoranzilor vietnamezi din Centrul universitar Iaşi Tovarăşului MIU DOBRESCU prim - secretar al Comitetului judeţean de partid Iaşi Studenţii şi doctoranzii vietnamezi din Iaşi, aflînd de catastrofa abătută asupra frumoasei ţări. Republica Socialistă România, aflind des­pre eforturile pe care poporul român le depune pentru stăvilirea puhoaielor de apă, cit şi des­pre munca de refacere, din toată inima şi din sentimentul de solidaritate cu poporul român, vă rugăm să primiţi suma de 7.314 lei, care re­prezintă puţin faţă de pagubele create, dar ru­găm să fie primită ca fiind dată din tot sufletul nostru, al iubirii faţă de cei care suferă. Urăm multă sănătate întregului popor şi suc­cese depline în refacerea cit mai urgentă a stricăciunilor cauzate de furia naturii. Vă rugăm să transmiteţi din partea noastră familiilor sinistrate, dragostea noastră. Cu stimă. Responsabilul studenţilor şi doctoranzilor din centrul Iaşi, , VO VIET XIEM Minien Unter­nate Ion ISTRAVI­­ Adine mişcaţi sufleteşte, adesea plnă la înduioşată şi firească Inlăcrimare, iată de dezastruoasele calamităţi naturale cite s-au năpustit cu ierocitate asupra a­ltor zone ale ţării, ca şi faţă de nenorocirile şi suferinţele greu Indurate, din pricina inundaţiilor cumplite, de a­­tifia concetăţeni de-ai noş­tri din judeţul Iaşi, dar, şi din alte cuprinsuri crud lo­vite ca cele din Transilva­nia sau din Delta Dunării, nutrim totuşi Încrederea nestrămutată şi avem con­vingerea că, în pofida de­zastrelor survenite cu săl­băticie, vom trece cu băr­băţie acest dur şi nemilos impas şi vom Învinge ! De altfel, numeroase şi pe deplin elocvente sunt ■ exem­plele de care istoria noas­tră, atlt de Încercată şi de eroică, ni le oferă, mărturi­si­ndu-ne faptul incontestabil că, de clnd ne ştim paş­nici trăitori pe aceste sfinte pămînturi româ­neşti nicicînd nu au exis­tat vitregii atlt de crlncene, dureri atlt de mari şi su­­ferinţi plnă Intr-atlt de co­­virşitoare pe care poporul să nu le fi putut răbda şi suporta, şi, mai ales, să nu fi fost în stare ca, în mod treptat, să le dea la o parte şi să te biruiască ! Vin a­­cum, ca dovezi grăitoare în sprijinul certitudinii victo­riei noastre, a tuturor, asu­pra furiei dezlănţuite de o­­pete inundate, faptele cu to­tul şi cu totul impresionan­te prin puterea lor de abne­gaţie şi prin forţa vibraţiei patriotice a milioane de oa­meni. Aceştia, în zilele şi nopţile din urmă, se ştie că nu şi-au precupeţit, unii din ei nici viaţa, şi cu atît mai puţin odihna, spre a (continuare In pag a 5-a) în întreprinderile din judeţul Iaşi­O producţie marfă suplimentară de 34.250.000 de lei însufleţiţi de sentimentul patriotic de a con­tribui la diminuarea pierderilor suferite de eco­nomia naţională, oamenii muncii din întreprin­derile judeţului Iaşi şi-au exprimat hotărîrea unanimă de a-şi spori eforturile pentru depă­şirea sarcinilor de plan. Pe ansamblul judeţului, va fi realizată o pro­ducţie marfă suplimentară de 34.250.000 de lei, peste sarcinile planificate şi angajamentele ini­ţiale ; beneficiul suplimentar va depăşi suma de 12.842.000 lei. Se vor produce, în cadrul aces­tui angajament, 1.600 tone ţevi de oţel, 1.400 tone profile îndoite, 1.610.000 cărămizi şi blocuri de ceramică, 30.000 m­p. de ţesături de mătase, 240.000 m.p. ţesături din bumbac, mobilă In va­loare de 1.000.000 de Iei, confecţii In valoare de

Next