Flacăra Iaşului, iunie 1970 (Anul 26, nr. 7373-7397)

1970-06-03 / nr. 7374

Partidului şi statului - mulţumirile noastre pornite din inimă am reface totul ! Cooperativa noastră agricolă a fost greu lovită de furia apelor Prutului şi Jijiei dez­lănţuite. O importan­tă suprafaţă de teren, circa 1.890 de hecta­re, a fost complet inun­dată. Apele revărsate au distrus culturile de grîu de pe 320 de hec­tare şi de floarea-soa­­relui de pe aproape 100 de hectare. Pagu­be însemnate au su­ferit şi alte sectoare ale cooperativei. De pe urma inundaţiilor au avut de suferit şi ce­tăţenii. Cel mai greu loviţi de stihiile natu­rii au fost locuitorii satului Chipereşti. Aici, datorită unor alune­cări de teren, nume­roase familii au ră­mas fără locuinţă sau cu locuinţe distruse parţial. Pericolul inundaţiilor a trecut. Toţi coope­ratorii au trecut la lu­cru pentru a diminua efectul distrugător al calamităţilor ce s-au abătut asupra noastră. Pe terenurile inundate am instalat motopom­­pe şi aspersoare pen­tru evacuarea apei. A­­colo unde pămîntul s-a zvîn­tat, tractoarele, a­­telajele au trecut la lucru. Am obţinut de­ja unele rezultate me­ritorii. Ca să punem totul la punct, aşa cum a fost înainte, este ne­voie de un efort fizic şi material însemnat. In faţa unei asemenea lovituri pe care ne-a dat-o natura, noi n-am rămas nici o clipă sin­guri. Hotărîrea C. C. al P.C.R., a Consiliu­lui de Miniştri şi a Consiliului Naţional al Frontului Unităţii So­cialiste privind unele măsuri de ajutorare a populaţiei şi a coope­rativelor agricole de producţie care au a­­vut de suferit din cau­za calamităţilor natu­rale din luna mai a fost primită de către noi, ţăranii coopera­tori de pe meleagurile Ţuţorei, cu neţărmuri­tă bucurie. Fiecare membru al cooperati­vei noastre vede in a­­ceasta o dovadă de necontestat a grijii părinteşti cu care, ne înconjoară partidul şi statul nostru. Ajutorul bănesc pe care statul ni-l acor­dă, înlesnirile de care vom beneficia la pro­curarea unor materiale de construcţii ca şi scutirile de taxă ne vor permite să învin­gem cu mai mare u­­şurinţă greutăţile prin care trecem acum. A­­ceste ajutoare ne în­sufleţesc pe noi toţi, ne înzecesc puterile în lupta pe care o ducem pentru înlăturarea ur­mărilor inundaţiilor. Sîntem convinşi că nu trebuie să pierdem nici o clipă din timpul bun de lucru, că a­­ceste zile călduroase sînt hotărîtoare pen­tru producţia agrico­lă. De aceea vom face tot ce omenesc este posibil pentru a obţi­ne producţii agricole dintre cele mai mari. Prin aceasta înţelegem noi, ţăranii cooperatori din Ţuţora, să răspun­dem grijii mereu cres­­cînde a partidului şi statului nostru. Aurel NEAMŢU preşedintele C.A.P. Tuţora fitest iter tränt jutát étin nie ieşire Printre cooperativele agricole din judeţ care au fost lovite de sti­hiile naturii se numă­ră şi unitatea noastră. Intervenţia promptă a ţăranilor cooperatori sprijiniţi de gărzile pa­triotice şi de ostaşi a salvat din calea ape­lor dezlănţuite impor­tante bunuri. Au fost e­­vacuate 202 fami­lii , au fost salvate de la pieire 1947 de ani­male ale membrilor co­operatori. Prin îndigui­rile făcute au fost scoase în afara peri­colului 250 de hectare insămînţate. Cu toate acestea, pagubele sunt mari. Apele dezlănţui­te au inundat 1.780 de hectare, au avariat 43 de case. Evaluate, pier­derile materiale sunt de aproape 3 milioane de lei. Şi acum apa mai stăruie pe cîmpurile noastre. Dar ştim că vom învinge greutăţile pentru că nu suntem­ singuri. Alături de noi se află întreaga ţară. In fruntea noastră este partidul comunist - părintele iubit, că­lăuzitorul încercat al viitorului nostru. Mi-am exprimat acest gînd şi atunci cînd tovarăşul Nicolae Ceauşescu a fost oaspetele judeţu­lui nostru. Grija pe care o manifestă parti­dul faţă de noi ne dă tăria, puterea de a în­vinge. Ca fiecare ţăran, ca fiecare locuitor din patria noastră am luat cunoştinţă cu satisfac­ţie de Hotărîrea C.C. al P.C.R., a Consiliului de Miniştri şi a Con­siliului Naţional al Frontului Unităţii So­cialiste privind măsu­rile de ajutorare a populaţiei şi a C.A.P.­­urilor care au avut de suferit din cauza ca­lamităţilor. Pentru noi acest ajutor este ne­preţuit. Mi-a reţinut a­­tenţia, mai ales, pre­vederea potrivit căreia cetăţenii şi unităţile cooperatiste vor bene­ficia de ajutoare în materiale de construc­ţie la preţuri de livra­re scutite de impozitul pe circulaţia mărfuri­lor. Acesta este un sprijin deosebit. Dato­ria noastră, însă, este ca acest ajutor să-l întregim prin forţa noastră comună, să ne mobilizăm puterile pen­tru recuperarea pagu­belor printr-o muncă mai intensă, mai or­ganizată. In aceste zile, mun­cim cu abnegaţie şi entuziasm. Se lucrează la înlăturarea apei de pe suprafeţele inun­date. Pe măsură ce terenul se zvîntă, se trece la insăminţat me­canizat sau cu atela­jele. Sute de ţărani co­operatori lucrează la întreţinerea culturilor neafectate de inunda­ţii. Peste tot - muncă. Sîntem hotărîţi să de­păşim acest moment greu, prin care tre­­cem. Vasile C. CIOFU ţăran cooperator, C.A.P. Golăeşti msn­agg^^ WBW"WWBw.RLBBWBBVIACARA IASULUI PAGINA 3 Buletin meteorologic sufle In sudul Moldovei si Do­zlaş, cotele prognozate se menţin cu mici corecţii de 5—10 cm. Datorită intîrzierii viiturii pe Tisa, deplasarea undei pe Dunăre se va face mai repede cu 2—3 zile în zo­Marţi, vremea a continuat să fie Înnorată în cea mai ma­re parte a ţării. Au căzut ploi intermitente, iar pe alocuri sub formă de averse care, i­­zolat, au depăşit 10—15 litri pe metrul patrat. In urmă­toarele zile, vremea se ame­liorează treptat începînd din vestul ţării. Totuşi, în nordul şi estul ţării, condiţiile atmo- —-------------------­---------~~ ~ “ zo­na inferioară, adică la Hîrşova culminaţia avînd loc la 5 iu­nie, iar în zona Brăila — Ga­laţi la 6—7 iunie. Prognoza hidrologică pe Dunăre reactualizată pentru perioada 1-10 iunie a.c. (Agerpres) Scurtarea duratei de execuţie (armare din pag. 11 producţie cu 208.000 lei şi se va facilita scurtarea duratei de e­­xecuţie; schimbarea soluţiei de fundare la Staţia auto şi post­­trafo de la Fabrica de nutre­ţuri combinate Iaşi, prin înlo­cuirea fundaţiei pe piloţi cu fundaţii directe, izolate, va adu­ce o economie suplimentară la preţul de cost de 330.000 de lei ; schimbarea soluţiei la pere­ţii Complexului de creştere a porcilor de la Tomeşti prin în­locuirea zidăriei de 37,5 cm. grosime din cărămidă normală, cu cărămidă eficientă de 29 cm„ va conduce la o econo­mie de 230.000 de cărămizi şi o reducere a preţului de cost de 150.000 de lei; schimbarea soluţiei de fundare tot la acest obiectiv prin înlocuirea funda­ţiilor continue, cu grinzi prefa­bricate, va aduce o economie la preţul de cost de 240.000 de lei. Certitudinea îndeplinirii lor ne-o dau voinţa şi hotărîrea constructorilor de a nu precu­peţi nici un efort, măsurile ini­ţiate în acest sens. Deviza noastră este ca fiecare punct de lucru să fie mai bine or­ganizat, iar utilizarea materia­lelor, a forţei de muncă şi a utilajelor să se facă cu ma­ximum de randament. Ne stră­duim să creăm toate condiţiile pentru extinderea muncii în a­­cord global, ca o formă supe­rioară de cointeresare a con­structorilor şi de creştere a pro­ductivităţii muncii. Sprijin acordat României pentru înlăturarea urmărilor inundaţiilor Preşedintele Uniunii Indus­triaşilor din Austria, dr. Franz Josef Mayer­­ Gunthof, a­­dresîndu-se Ambasadei Româ­niei la Vien­a, a transmis ho­tărîrea Consiliu­lui Uniunii de a oferi, prin intermediul Cru­cii Roşii, un ajutor de 200.000 şi­lingi. De asemenea, Uniunea Sindicatelor din Austria va pune la dispoziţia U.G.S.R. 52.000 şilingi. Organizaţia „Caritas interna­­tionalis” din Italia a trimis în adresa Ministerului Sănătăţii din România 4.000 de pături, precum şi o importantă canti­tate de antibiotice şi produse pentru purificarea apei. Reprezentanţi ai Organiza­ţiei Tineretului Comunist Aus­triac au colectat 10.500 şilingi, pentru a veni în sprijinul vic­timelor calamităţii naturale din România. Pe adresa întreprinderii „Rom­agricola“ s-a primit o scrisoare prin care firma iu­goslavă „Progres" face cunos­cută donarea unei cantităţi de 15 tone substanţă concentrată pentru furajarea animalelor. Intr-o telegramă adresată­­Consiliului de Stat, reprezen­tantul firmei italiene „Tehno­­ceram", Antonio Piva, anunţă că a depus la Ambasada ro­mână din Roma suma de 100.000 lire italiene, în aju­torul sinistraţilor din România. Firma „Fiat" a mai pus la dispoziţia Crucii Roşii italiene, pentru a fi donate cetăţenilor românii afectaţi de inundaţii, 1.000 de pături, importante cantităţi de suc de fructe, dul­ceaţă, carne, cafea, lapte con­densat, precum şi 4 jeep-uri „Fiat". O altă firmă italiană , „Moneta" s-a oferit să trimită piese de schimb pentru insta­laţiile livrate României şi care au fost avariate de inundaţii, precum şi tehnicieni care să ajute la repunerea în funcţiune a instalaţiilor respective. De asemenea, firma italiană „Orsilato" a donat 1.700.000 lire italiene, iar firmele „Lindberg”, „Novital" şi „Dim­­petrol" au donat, în total, 2.700.000 lire italiene. O altă firmă italiană , „Esse”, a donat Crucii Roşii Române 1.000 dolari. In sprijinul judeţelor atinse de calamitate, firmele „Hawker Sidley International” şi „Foro­­metar and chemical Corpora­tion“ din Marea Britanie au donat, fiecare, cite 1.200 dolari S.U.A. Firma „Idento Private Con din India a donat 5.000 rupii. Din Austria au mai făcut donaţii la fondul de ajutorare firmele „Landesmann” — 10.000 şilingi, „Aga Sudost" — 5.000 şilingi, „Marcom" — 10.000 şi­lingi, „Schneker” — 4.000 şi­lingi, iar Societatea interna­ţională pentru comerţ — 3.000 şilingi. Firma suedeză „Findus" a anunţat o donaţie de 20 tone alimente pentru copii. Au mai făcut donaţii firmele belgiene „Astra Chemical"—me­dicamente în valoare de 300.000 franci elveţieni; „L­aboratoires Delande S. A. ” —­ medicamen­te în valoare de 200.000 franci; „Essex" — medicamente în valoare de 66.766 franci; „Mar­ta” 50 pături. Din aceeaşi ţară, firmele „Furness Shipping Co", „Natural S. A.", „Murdoch”, „Belexim S. A.", „Ets Hyrb­uld Carton", „E­van Caven — Berghe" şi „Bulman” au donat 47.500 franci belgieni. Firma „Scanbreed" din Da­nemarca a donat 10 vaci de reproducţie in valoare de 36.750 coroane. O donaţie de medicamente, in valoare de 20.000 franci elveţieni, a fost anunţată de firma „Hoffman Laroche“ din Elveţia. Din R.F. a Germaniei au mai anunţat donaţii de cite 5.000 mărci Hugo Alber şi Franck — clienţi ai ICE „Fructex­port". Firmele „Work Sa", „Nestle", „Cafe Bresa" din Brazilia, care , au legături cu firme româneşti, au donat pentru fondul de aju­torare a sinistraţilor cantităţi de încălţăminte, lapte conden­sat, lapte praf, cacao, cafea. Din partea unor firme din Belgia, R.F. a Germaniei, Olan­da şi Spania, Studioul cinema­tografic „Alexandru Sahia" a primit gratuit importante can­tităţi de peliculă negativ Ima­gine. Etienne Manach, ambasadorul francez la Pekin, a donat, per­sonal, pentru ajutorarea sinis­traţilor din România, 500 iuani. Cetăţeanul francez Noel Mas­­sicard a anunţat donarea a doi berbeci de reproducţie, iar un grup de cetăţeni francezi, suma de 3.420 franci.­­ Guvernatorul provinciei Lim­burg din Belgia a donat 5.000 franci belgieni. Firme şi cetăţeni englezi au mai făcut donaţii în valoare de 2.774 lire sterline. Misiunea economică italiană, condusă de dr. Virgilio Dagni­­no, care se află în România, a depus suma de 188.000 lire italiene şi 700 dolari în spriji­nul populaţiei lovite de inun­daţii. Studentul brazilian Pedro Au­gusto, admirator al ţării noas­tre şi care a învăţat limba ro­mână, a donat 79 obiecte de îmbrăcăminte. Exprimîndu-şi regretul în le­gătură cu calamitatea care a lovit ţara noastră, reprezentan­­ţii firmei „Lurgi" din R.F. a Germaniei, Kretzdorm şi Schle­­gelmilch, care coordonează unele lucrări la Combinatul petrochimic Piteşti, au depus în contul C.E.C. 2.000, sumele de 30.000 şi respectiv 20.000 lei. Fiii scriitorului Lascarov Mol­­dovanu au adresat tovarăşului Nicolae Ceauşescu , în nu­mele unui grup de români din Venezuela, o telegramă în care se spune, printre altele: In aceste grele momente, sîntem alături de dv., de fraţii noştri care sunt în suferinţă. Am dis­pus trimiterea telegrafică a unui ajutor bănesc, iar prin Ambasada română din Caracas, un ajutor în efecte, în favoa­rea sinistraţilor din România. Cetăţenii suedezi de origine română Elisabeta Ciocan şi W. Schuster au colectat de la lo­cuitorii din oraşul Tumba 10 saci cu îmbrăcăminte şi suma de 629 coroane suedeze. Un grup de persoane de o­­rigine română din Paris, căro­ra li s-au alăturat diverşi ce­tăţeni francezi, au dăruit pen­tru sinistraţii din ţara noastră 26 colete cu îmbrăcăminte şi 3 colete cu medicamente. Din Belgia, Aurelia Barbier şi alţi cetăţeni de origine ro­mână au donat 25 colete cu îmbrăcăminte, încălţăminte şi pături, precum şi 8.000 franci belgieni. Sute de obiecte de îmbră­căminte, importante cantităţi de alimente şi medicamente colectate de cetăţenii de ori­gine română din Brazilia, ur­mează să fie expediate pb a­dresa Crucii Roşii Române, cu un avion al Companiei „Air France", care s-a oferit sa transporte gratuit ajutoarele pentru sinistraţi. Printre do­natori se numără Ştefan Chiţi­­mia, din Sao Paulo, care a ofe­rit 100 de pulovere bărbăteşti, o maşină de cusut şi medica­mente, Faur Zeno, din aceeaşi localitate, şi alţii care au do­nat alimente, medicamente, re­chizite pentru şcolari. In afara unor importante contribuţii băneşti, în valută şi în lei, membrii Oficiului di­plomatic român din Brazilia, al Agenţiei comerciale şi cores­pondentul „Agerpres" au do­nat pentru confraţii sinistraţi 220 obiecte de îmbrăcăminte. Ştefan Pop, de origine ro­mână, din Stuttgart, a trimis spre ţară un vagon încărcat cu medicamente, 80 taioare de damă, 50 paltoane, 100 cămăşi, 50 costume pentru copil, 80 pulovere de lină, 10 costume bărbăteşti, 25 pe­rechi pantofi şi un autoturism. ☆ Numeroase colete sosite In Bucureşti pe calea aerului In zilele de 1 şi 2 iunie, conţin cutii impermeabile cu haine, truse speciale cu articole de toaletă, dulciuri şi jucării, tri­mise copiilor din zonele si­nistrate ale României de di­ferite firme sau persoane particulare din Anglia, Cana­da, Israel şi Liban. Purtînd pe ambalaj însemnele Zilei inter­naţionale a copilului, aceste ajutoare au fost dirijate spre Transilvania şi nordul Mol­dovei, zone în care furia oar­bă a apelor dezlănţuite i-a lip­sit anul acesta pe cei mici de bucuria tradiţionalei lor sărbători. In acelaşi interval, filele jur­nalului de bord al aeroportu­lui internaţional „Bucureşti- Otopeni" au mai înregistrat transporturi de ajutoare pen­tru populaţia sinistrată, sosite din R.P. Chineză — 1 300 kg medicamente, Norvegia — 700 kg antibiotice, substanţe de­zinfectante şi 2 800 kg de ar­ticole vestimentare, Liban­­— corturi şi îmbrăcăminte, Israel medicamente, cafea şi ulei, Finlanda — încălţăminte de cauciuc, Franţa şi Elveţia — îmbrăcăminte, încălţăminte şi medicamente. (Agerpres) In Delta Dunării din nou încordare, apele au început să crească După cum transmite cores­­pondentul Agerpres, Nicolae Simion, în Delta Dunării si­tuaţia provoacă din nou încor­dare, solicitînd eforturi spo­rite pentru apărarea aşezări­lor şi a bunurilor materiale. Apele, staţionînd luni în cea mai mare parte a Deltei, au început să crească din nou peste noapte, ajungînd la cota 429 cm la Tulcea și 448 cm la Ceatal—Ismail. La a­­ceasta s-a adăugat vîntul, care în zona vărsare, la Sulina, a suflat în cursul zilei cu o viteză de aproape 16 metri la secundă, provocînd valuri fa­vorabile erodării digurilor. In faţa acestei situaţii, co­mandamentul judeţean de a­­părare împotriva inundaţiilor a luat măsuri operative de in­tervenţie. Spre incintele agro­­sturocole Măcin — Caracliu — Igliţa, Turcoaia — Peceneaga şi Smîrdanu —­ 23 August s-au trimis încă 10.000 de saci din polietilenă, primiţi de la Fa­brica de mase plastice din Buzău, iar la Crişan s-au in­stalat două motopompe pen­tru îndepărtarea apei din in­filtraţii, care ameninţă unele locuinţe. Concomitent se lu­crează cu forţe sporite la su­­praînălţarea şi consolidarea digurilor de apărare a incin­telor stuficole Paulina şi Ca­­rasuhat, precum şi la repa­rarea şi consolidarea şoselei­­dig din zona Măcin — Smir­­dan, al cărei coronament ca­rosabil a fost deteriorat pe unele porţiuni de ploi şi a­­pele Dunării. In cadrul ace­loraşi măsuri, un număr de 75 de elevi ai şcolilor din satele Mila 23 şi Pardina, ca­re, din cauza apelor, n-au mai putut continua cursurile, au fost evacuaţi marţi cu pa­sagerul fluvial „Anghel Sa­­ligny” şi şalupa „Paloma" şi transportaţi în municipiul Tulcea, unde li s-au asigurat condiţii corespunzătoare de învăţătură până la sfirşitul a­­nului şcolar. (Agerpres) A început o nouă etapă pentru producţii cît mai bogate (urmare din pag. 1) ieşii au pornit ofensiva îm­potriva urmărilor calamită­ţii. In aceste zile se refac locuinţele, se amenajează canale pentru scurgerea a­­pei rămase pe unele porţi­uni. Sute de oameni lucrea­ză la reînsămînţat, suprafe­ţele afectate de inundaţii, la prăşit pe ogoarele salva­te de furia apelor. O acti­vitate deosebit de intensă se desfăşoară la grădina de legume. Canalele de irigaţii sunt refăcute, întreaga su­prafaţa este plantată din nou cu răsaduri. In vie, care se întinde pe o supra­faţă de 30 de hectare, au loc lucrări de întreţinere, ca şi pe cele 12 hectare de livadă. Acolo unde apele au creat goluri în semănă­turi, se reînsămînţează. Se face tot ce-i omeneşte po­sibil pentru urgentarea lu­crărilor agricole, pentru ca pierderile să fie cît mai mici. O muncă titanică, din zori pînă în noapte, pe ori­ce porţiune zvîntată, scăpa­tă din încleştarea apelor, pe suprafeţele neinundate. Ho­tărîrea C.C. al P.C.R., a Consiliului de Miniştri şi a Consiliului Frontului Unită­ţii Socialiste privind unele măsuri de ajutorare a popu­laţiei­ şi a cooperativelor a­­gricole de producţie care au avut de suferit din cau­za calamităţilor le-a dat lo­cuitorilor comunei Trifeşti un imbold în muncă. Ei văd în această Hotărîre o nouă dovadă de grijă părintească a partidului faţă de popor. Ajutoarele băneşti, înlesni­rile care se acordă popu­laţiei calamitate, unităţilor agricole vor contribui la refacerea gospodăriilor afec­tate de inundaţii, la obloji­­rea rănilor provocate de vi­tregiile care s-au abătut a­­supra oamenilor şi pămîntu­­lui. Faţă de acest sprijin, de această grijă, nu există decît un mod de a răspun­de , prin muncă, o muncă fără preget, prin abnegaţie, pentru revenirea la normal, pentru înlăturarea pagube­lor şi asigurarea unor pro­ducţii cît mai mari necesare poporului. Aşa înţeleg să acţioneze şi locuitorii co­munei Trifeşti. Nadejda Lămăşanu In ziua de 2 iunie a.c. a în­cetat din viaţă, după o grea suferinţă, Nadejda Lămăşanu, directoarea Fabricii de tricota­je „Moldova" din Iaşi. Născută în anul 1927, după terminarea studiilor medii Na­dejda Lămăşanu a urmat cursu­rile Facultăţii de textile din cadrul Institutului politehnic Bucureşti, după care a fost re­partizată, în 1953, ca ingineră la Fabrica „Ţesătura" Iaşi. Aici a ocupat funcţia de teh­nolog pînă în anul 1961, apoi funcţia de şefă a serviciului producţiei pînă în anul 1965, cînd a fost promovată ca di­rector la Fabrica de tricotaje „Moldova". Muncind cu pasiune şi com­petenţă, Nadejda Lămăşanu şi-a adus o importantă contri­buţie la obţinerea unor rezul­tate tehnice şi economice su­perioare în industria textilă ie­e­şeană. De asemenea, a desfă­şurat o apreciabilă activitate obştească, fiind membră a Co­mitetului municipal de partid, a comitetului de partid din în­treprindere, deputată în Con­siliul popular judeţean, mem­bră a Comitetului judeţean al femeilor. Prin încetarea din viaţă a Nadejdei Lămăşanu, colectivul de muncă al Combinatului tex­til a suferit o grea pierdere. CONSILIUL DE ADMINISTRA­ŢIE AL COMBINATULUI TEXTIL IAȘI * Sicriul cu corpul neînsufleţit este depus la clubul panifi­caţiei din str. Socola. Accesul publicului este permis astăzi între orele 9—19 şi mîine în­tre orele 9—14. Inmormîntarea va avea loc joi, 4 iunie, ora­­14.30, la cimitirul Eternitatea. înscrierile pentru examenul de atestare al artiştilor liber profesionişti organizat de C. S. C. A. se fac la Comitetul judeţean de cultură şi artă Iaşi, Palatul Culturii, str. Palat nr. 1, pînă în ziua de 5 iunie a.c. La examen se pot prezenta atît posesorii de atestate cît şi cei care doresc să fie atestaţi ca artişti liber profesionişti. Cererea de înscriere va fi însoţită de: — fişa tip completată de candidat; — copii de pe diploma sau certificatele de studii; — memoriu de activitate artistică; — repertoriul candidatului; — 2 fotografii 2/3 cm; — atestatul vechi de artist liber pro­fesionist. Informaţii suplimentare la Comitetul ju­deţean de cultură şi artă, intre orele 8-15. TEATRUL NAŢIONAL IAŞI prezintă NOAPTEA IGUANEI joi, 4 iunie, ora 19,30 MOMENTE DE TEATRU ROMÂNESC duminică 7 iunie, ora 10.06 NUNTĂ LA TELEVIZI­UNE duminică 7 iunie, ora 19,30 NOAPTEA IGUANEI joi, 11 iunie, ora 19,30 TARTUFFE vineri, 12 iunie, ora 19,30 Se angajează­­ muncitoare calificate în meseria de ţesătoare pentru Fabrica de mătase „Victoria" Cei Interesaţi se pot adresa la­­ Combinatul textil Iaşi serviciul personal, strada Primăverii nr. 2, telefon 14850, interior 232, zilnic între orele 12—16. BK 89. — 2 cazangii — 2 lăcătuşi confecţii utilaje — 4 strungari în fier — 1 frezor — 3 lăcătuşi mecanici — 1 mecanic compresor aer angajează Fabrica de antibiotice Iaşi Condiţii de angajare: solicitanţii trebuie să fie absolvenţi de şcoală profesională, cu categoriile 3-5 de salarizare, şi să aibă stagiul militar satisfacut. —Electricieni categoriile 5—6 conform H.C.M. 914/69 angajează de urgenţă C.E.I.L. Iaşi Condiţii de angajare: stagiul militar satisfă­­cut şi buletin de oraş Iaşi. Relaţii suplimentare se pot obţine zilnic la sediul combinatului între orele 7 — 15, telefon 11120-11121, interior 131. I. E. I. L. „Proletarul“ Iaşi anunţă întreprinderile deţinătoare de deşeuri sticlă provenite de la sti­cle şi borcane, geamuri etc., că le primeşte în depozitul său din Iaşi, aleea Nicolina nr. 97, curate, fără alte corpuri străine. Informaţii suplimentare la Serviciul comercial, telefon nr. 17138._______ Liceul industrial pentru industrie uşoară strada Socola 51 — 53 din Iaşi anunţă că se primesc înscrieri pentru anul I, specialitatea filatori, absolvenţi a 8 clate, ce nu au depăşit vîrsta de 17 ani, împliniţi în 1970. înscrierile au început la 1 iunie 1970. Exa­menul va avea loc în­tre 22 iunie — 3 iulie. Relaţii suplimentare la telefon 14522. MEA PUBLICITATE PIERDERI Pierdut legitimaţia elibe­rată de Fabrica de antibio­tice pe numele Burghelea Mircea. O declar nulă. Pierdut legitimaţia elibe­rată de Fabrica de antibio­tice pe numele Bujor Flori­­ca. O declar nulă. Se angajează un şef de secţie pentru depozitul de încălţăminte cu respectarea următoarelor condiţii de studiu şi stagiu: — şcoala medie şi 30 luni practică comercială sau — şcoala profesională comercială şi 42 luni practică comercială. Cei interesaţi se vor adresa la întreprinderea comercială cu ridicata „Textile—încălţăminte“ Iaşi Şoseaua Iaşi-Ciurea nr. 14 Pentru relaţii suplimentare doritorii se vor adresa la biroul personal, telefon 11020.

Next