Flacăra Iaşului, august 1970 (Anul 26, nr. 7425-7449)
1970-08-02 / nr. 7426
. *rwsmmmam V. Darea de seamă superficială nu a reuşit să ascundă lipsurile întreprinderii întreprinderea „Proletarul" este o unitate prestatoare de servicii către populaţie, o unitate a cărei activitate se poate aprecia numai după modul cum a satisfăcut cerinţele acesteia, dar darea de seamă, prezentată de ing. şef Ilie Maer, a abordat numai în treacăt această problemă. După modelul ei, unii vorbitori, printre care şi Petru Mihăilă, şef de secţie, nu au amintit nimic în intervenţiile lor de noianul sesizărilor şi reclamaţiilor de la populaţie, sosite la întreprindere sau alte organe. Alţi participanţi la dezbateri au privit însă activitatea întreprinderii lor cu mai multă răspundere. — Cum să avem beneficiari la produsele de olărie, spunea tov. Gh. Enache, şeful serviciului aprovizionare-desfacere, cînd noi le oferim numai ghivece de flori şi acelea de o calitate necorespunzătoare ? Dacă am mări gama sortimentală, alta ar fi situaţia. Ne-o dovedeşte faptul că în pieţele oraşului nostru se vînd însemnate cantităţi de produse de olărie, dar de la unele unităţi din Dorohoi sau Transilvania. Este de neînţeles cum se împacă atît conducerea unităţii, cit şi Direcţia judeţeană de industrie locală, cu o asemenea stare de lucruri, de altfel foarte bine cunoscută. — Proasta aprovizionare a populaţiei cu capsule pentru auto-sifon — spunea tov. Leonida Reaboi, şef de secţie, este generată de lipsa unui mijloc corespunzător pentru transportul acestora la unităţi. A fost deci nevoie de adunarea generală semestrială pentru o asemenea constatare ! ! Că totul se rezolvă din birou, la umbra hîrtiilor salvatoare, că nu se cunoaşte realitatea din secţii şi nu sunt preocupări pentru mai buna organizare a producţiei şi a muncii, ne-a confirmat-o şi muncitorul olar Ion Marienciuc, care arăta printre altele : — Suntem criticaţi pentru neîndeplinirea sarcinilor. Dar, dacă inginerii şi tehnicienii noştri ar veni printre noi să cunoască mai bine condiţiile de lucru, am ieşi din impas. De pildă, deşi de mai multă vreme eu am solicitat ajutor pentru găsirea unei soluţii de mecanizare a preparării pămîntului, eventual prin montarea unei site la ieşirea din malaxor, nu am fost auzit. Conducerea întreprinderii nu a dovedit vreo iniţiativă concretă şi hotărîtă. S-a văzut aceasta şi din modul în care comitetul de direcţie a prezentat darea de seamă în faţa adunării generale. După ce, în primele două pagini, a tratat despre importanţa adunărilor generale (deci aproape un sfert din ea, dacă ne referim la numărul de pagini), s-a trecut fugar prin toate domeniile de activitate, fără a se putea desprinde ceva concret, fără a se contura rezultatele economico-financiare şi minusurile din primul semestru sau măsurile ce urmează a se iniţia în perioada viitoare. Este adevărat că se menţionează unele „măsuri organizatorice" pe care comitetul de direcţie le consideră oportune in lunile următoare dar, din păcate, acestea nici pe departe nu pot fi încadrate aici. Aşa cum au fost formulate, redau doar efectul unor acţiuni ce ar trebui să se întreprindă. Iată cîteva exemple: „Îndeplinirea integrală a planurilor de producţie pe secţii şi sectoare la toate produsele şi asigurarea unei desfaceri la timp" ; „îmbunătăţirea calităţii produselor şi asumarea răspunderii personale a fiecărui muncitor, şef de secţie, atelier, etc. asupra respectării consumurilor specifice şi a cheltuielilor" ; .creşterea productivităţii muncii şi a rentabilităţii economice" ş.a. Este oare aşa de greu de intuit că era util şi in folosul întreprinderii de a se arăta iu sarcina indeplinirii planului de producţie, ci măsurile concrete care se impun în acest scop ? Ne vine greu să credem că nimeni din această unitate nu s-a gândit la vreo acţiune menită să ducă la sporirea rentabilităţii, creşterea productivităţii muncii, reducerea consumurilor specifice sau îmbunătăţirea calităţii. Nu am înţeles de ce a fost nevoie să se menţioneze în darea de seamă unele din sarcinile curente ce revin serviciilor funcţionale. Mai oportun ar fi fost, de pildă, să se scoată la lumină de ce unele din măsurile tehnico-organizatorice, prevăzute a se iniţia în semestrul care a trecut, nui s-au realizat, iar acum sunt expediate în planul M.T.O. pentru 1971 (amenajarea unei ventilaţii naturale la secţiile de bioxid de carbon, luminări şi săpun, calificarea cadrelor la secţia ceramică ş.a.). Referitor la planul M.T.O. pentru 1971 remarcăm numărul mare de „măsuri" (peste 30), dar In acelaşi timp şi sărăcia lor în conţinut. Dacă este analizat mai bine, se observă transpunerea mecanică a unor obiective din planul de investiţii pe 1971, programarea obţinerii unor noi sortimente fără Insă a se specifica măsurile în acest scop şi care sunt acele produse, sau sunt înscrise unele obiective care ar fi mult mai oportune în acest an. Este vorba, de pildă, de pregătirea cadrelor necesare noii secţii de executat covoare textile, cu sarcini şi pentru export; de asemenea, procurarea războaielor de ţesut necesare. Dacă această secţie trebuie să lucreze chiar din primele zile ale lui 1971, de ce se prevăd măsuri abia în trimestrul I al anului viitor ? De fapt şi unii vorbitori s-au referit la alte asemenea necorelări. , — Trebuie să ştim de pe acum sortimentele ce le vom produce — spunea tovarăşul Ion Rotaru, şi să prevedem măsuri concrete pentru realizarea lor. — Pentru pregătirea mai temeinică a planului pe 1971, consider mai oportună efectuarea în acest an a schimbului de experienţă la Mihăileni — arăta, la rîndul său, şeful secţiei olărie, Gh. Popovici. — Eu consider uşurele sarcinile din planul M.T.O., a intervenit şi tov. C-tin Neagu, şeful secţiei spălătorie „Expres", dacă mă refer la activitatea noastră. Ele ar fi trebuit să fie rodul unei analize profunde la faţa locului. Adunarea generală de la întreprinderea „Proletarul" a evidenţiat, după părerea noastră, şi faptul că Direcţia judeţeană de industrie locală ar trebui să-şi revadă necondiţionat optica şi stilul de lucru cu unităţile din subordine, să facă totul pentru a imprima mai multă responsabilitate faţă de sarcinile majore care stau în faţa industriei locale. Eugeniu ZIDĂRIŢA DE LA ADUNĂRILE GENERALE ALE SALARIAȚILOR Pe str. Ţuţora se construieşte un nou bloc-turn cu66 de apartamente. foto: B. PETROVICI Itinerarii turistice peste hotare (urmare din pag. 1) . Ve 1.5 excursii de scurtă durată cu avionul, Oficiul National de Turism organizează excursii de 4—5 zile la Moscova, Berlin, Praga, la care se adaugă excursii la Varșovia, Sofia, Budapesta sau Belgrad. Turiștii au astfel prilejul să cunoască monumentele din Tirnovo şi Plevna, vestita clădire a primăriei din Praga, sau castelele din R.S. Cehoslovacă, Tirgul de la Leipzig, Galeriile din Dresda, sau istoricul loc de la Potsdam, obiectivele turistice din Cracovia, sau Gdansk, staţiunile de pe malul lacului Balaton, Kremlinul sau Muzeul Central „Lenin" din Moscova, Ermitajul din Leningrad, pitorescul Samarkand, sau obiectivele turistice din Kiev, Tașkentul sau Erevanul etc. Trebuie să arătăm că o dezvoltare tot mai largă au căpătat excursiile de sfârșit de săptămină organizate, cu autocarele O.N.T. în localităţile apropiate din ţările vecine. Cetăţenii români aliaţi la Mamaia, Eforie, Mangalia sau în alte staţiuni de pe litoral la odihnă, pe lingă excursiile interne pot participa la excursii de o zi, organizate în R.P. Bulgaria, cu vizitarea unor interesante obiective turistice din Varna, Balde, Nisipurile de Aur şi din alte localităţi aşezate pe acest traseu. Evident, este dificil de epuizat în această succintă prezentare varietatea genurilor de excursii internaţionale. Oficiul Naţional de Turism, ne-a asigurat tov. Ştefan Toth, este pregătit ca în acest an să asigure o vacanţă plăcută unui număr mai mare de turişti. (urmare din pag. 1) discuţia comitetului de direcţie al uzinei şi se studiază posibilităţile înfiinţării unui astfel de atelier", ne spunea tehnicianul Mihai Toma . Aşteptăm traducerea ei în viaţă cît mai repede. înzestrarea tehnică este un domeniu în care uzina a înregistrat paşi însemnaţi. In acest sens, amintim de montarea şi darea în funcţiune a unor noi şi moderne utilaje printre care : o maşină de sablat, ofoarfecă-ghilotină, o presă, omaşină pentru format la secţia turnătorie ş.a. Muncitorii Alexandrov Irimia, Ivan Vasile, Andriesei Constantin ş.a., prin inovaţiile şi raţionalizările lor, care şi-au găsit o aplicare imediată în producţie (sită automată pentru cernerea pământului de turnătorie, dispozitiv pentru tăiat profile laminate ş.a.), au contribuit la realizarea unei economii suplimentare la preţul de cost de peste 10 000 de lei. Dar, pentru că uzina are totuşi o slabă dotare tehnică atit sub aspect cantitativ cit şi calitativ se cer întreprinse măsuri mai energice din partea comitetului de direcţie, acordarea unui ajutor mai substanţial pe această linie din partea organului tutelar şi o mai largă cooperare cu alte unităţi la vederea realizării unor produse de bună calitate. Pe lingă problemele impuse de folosirea potenţialului tehnic sunt şi unele imperative în domeniul potenţialului uman. Este vorba de pregătirea cadrelor, ridicarea permanentă a calificării şi recalificarea unor muncitori. Este adevărat că nu de mult 19 muncitori au absolvit un curs de calificare în meseria de strungar, dar dacă avem în vedere condiţiile speciale din uzină trebuie întreprinse măsuri urgente de recalificare a unor muncitori şi de ridicare a gradului de calificare al altora. Deschiderea unui curs de calificare în meseria de turnător, despre care ne-a relatat inginerul Petri Roşea, iniţierea altor cursuri şi măsuri sunt, intr-adevăr, mijloace de creştere a competenţei profesionale a colectivului, o cale sigură de creştere a productivităţii muncii. Dar pentru aceasta trebuie depuse eforturi susţinute, trebuie să se acţioneze cu mai multă energie. Ancheta efectuată de noi a scos la lumină existenţa şi a altor căi de reducere a cheltuielilor materiale şi de sporire a beneficiilor, de care uzina trebuie să ţină seama. Experienţa arată că acolo unde s-a acţionat, s-au obţinut rezultate deosebite, dovedindu-se că în faţa competenţei preţul de cost şi deci rentabilitatea unităţii capătă valenţe superioare. De pildă, în ultimul timp s-au adus îmbunătăţiri la tehnologia de lucru, prin înlocuirea roţilor metalice de la căruciorul pentru transportul instalaţiilor de irigare cu roţi din material plastic, ceea ce a generat o economie substanţială de metal. Cu alte îmbunătăţiri ulterioare s-a ajuns ca preţul de cost pe unitatea de produs să se reducă, în cazul de faţă, cu 10 la sută. Tocmai de aceea se impune continuarea căutărilor de noi procedee şi soluţii menite să îmbunătăţească activitatea. După părerea noastră se impune trecerea cu mai mult curaj la folosirea in masă a înlocuitorilor metalului, economisirea acestuia fiind una din sarcinile centrale ale industriei. Inginerii, economiştii, tehnicienii şi toţi muncitorii trebuie să studieze perseverent găsirea unor soluţii eficace de înlăturare a rebuturilor, ce se mai înregistrează de uzină, reducerea cheltuielilor cu forţa de muncă la reperele cu rentabilitate mai scăzută decit cea programată. In vederea creşterii productivităţii muncii este necesară o folosire intensivă şi cu maximă eficienţă a celor opt ore de muncă, printr-o mai judicioasă organizare a producţiei, o raţională normare a muncii, Căi neexplorate Maşini care mai mult stau dică peste 5 000—6.0*30 kg. Ce priveşte cea de a doua sarcină importantă — insăminţarea culturilor succesive — raidul a scos in evidenţă că aceasta nu se realizează, aşa cum se cere, imediat după recoltat. In afară de C.A.P. Balş, unde a-au arat şi insăminţat 30 de hectare cu porumb în cultură dublă (ceea ce reprezintă şi aici prea puţin faţă de cele 140 de hectare planificate), în celelalte unităţi vizitate aratul şi semănatul culturilor duble sunt lăsate pe ultimul plan- Am găsit în multe părţi tractoare stînd zile întregi lingă batoze defecte şi care se reparau foarte lent, în loc ca acestea să fi lucrat In acest timp la arat. Asta din cauză că tractoriştii nu şi-au luat cu el şi plugurile sau nimeni nu le-a indicat să facă acest lucru. Mai mult, la brigada I a C.A.P. Cîrjoaba a găsit patru tractoare aliniate în aşteptarea repunerii combinelor in funcţiune. La C.A.P. Podu Iloaiei, deşi există teren arat, însămînţarea culturilor succesive nu se mai face in prezent (abia 45 hectare s-au realizat din 180 hectare plan). In ziua raidului, Vasile Dascălu, şeful secţiei IMA, ne-a spus că era tractoare disponibile si atei multe semănători S-P-C.-6, dar că n-a primit indicaţie de le specialiştii şi conducerea cooperativei să însăminţeze cele 80 de hectare pregătite la punctul „Henci". Trebuie să se înţeleagă ci timpul este şi aşa destul de înaintat, şi de aceea nu trebuie admisă nici o tărăgănare în efectuarea însămînţării culturilor duble planificate. Cu mai multă răspundere şi operativitate în organizarea muncii din partea lectorilor de conducere din unităţi recoltarea griului şi însămînţarea culturilor duble pot şi trebuie să fie încheiate în cel mai scurt termen, (urmare din pag. 1) feratul de la claie în claie, în tarlaua de 40 hectare secerată manual. La celelalte brigăzi, îndeosebi la Cogeasca, unde se află celelalte 8 combine, se lucrează în lanuri şi se treieră din clăi ceva mai cu spor. Dar, din situaţiile zilnice de recoltare rezultă că media realizărilor pe combină nu se ri- Consiliul popular al municipiului Iași Comitetul executiv aduce la cunoștința cetățenilor ce se încadrează în prevederile H.C.M. nr. 1647/1968, că de la data de 5 august 1970 începe distribuirea tichetelor de combustibili solizi pe anii 1971-1972 în localul din str. Dancu nr. 2 (în curte). GRUPUL ŞCOLAR DE CONSTRUCŢII IAŞI organizează concurs de admitere pentru şcoala profesională — curs de zi şi ucenicie la locul de muncă pentru următoarele meserii: Şcoala profesională curs de zi — lăcătuşi construcţii metalice — lăcătuşi mecanici utilaje de construcţii — dulgheri — zidari în construcţii — mozaicari faianţari — instalatori de ventilaţie şi condiţionarea aerului — izolatori in construcţii Şcoala profesională — ucenicie la locul de muncă — dulgheri — zidari în construcţii — instalatori de ventilaţie — izolatori în construcţii — sudori înscrierile se fac începînd cu 1 august 1970, la sediul şcolii din Iaşi str. Bucium nr. 17, pînă la data de 2 septembrie 1970. Examenul se va ţine între 3 şi 10 septembrie la limba română şi matematică, scris şi oral. Se primesc candidaţi din toate judeţele ţării. UZINA DE REPARAŢII AUTO IAŞI str. Aurel Vlaicu nr. 77 angajează de urgenţă: pentru sectorul de construcţii utilaje din Păcurari, str. Sergent Grigore Ioan nr. 7 - lăcătuşi ajustori - sudori - vopsitori industriali - mecanici întreţinere utilaje; pentru sectorul reparaţii auto din str. Aurel Vlaicu nr. 77 - mecanici auto (lăcătuşi montatori) - lăcătuşi ajustori - matriţeri - presatori - reglori prese - mecanici întreţinere utilaje - sudori. Relaţii suplimentare la sediul U.R.A. Iaşi sau la telefon 13020—13021. , FLACĂRĂ IAȘULUI PAGINA 33 — ingineri în specialitatea instalaţii termice şi ventilaţii angajează de urgenţă Institutul de proiectări laşi Condiţiile de angajare sunt cele prevăzute în H.C.M. 1509/1965. Relaţii suplimentare se pot obţine la telefon 15840 interior 125, serviciul salarizare — personal. REGIONALA DE CĂI FERATE IAŞI anunţă la 17 august 1970 un concurs de admitere în şcoala de impiegaţi de mişcare, la care pot participa candidaţi cu domiciliul stabil pe raza Regionalei căi ferate Iaşi, absolvenţi ai liceului de cultură generală cu sau fără examenul de bacalaureat, cu stagiul militar satisfăcut, etatea maximă 43 ani. înscrierile se primesc pînă la 11 august 1970, la 1 septembrie 1970 un concurs de admitere în şcoala de şefi de tren la care pot participa candidaţi de pe cuprinsul Regionalei căi ferate Iaşi, absolvenţi ai şcolii generale de 7 sau 8 ani cu stagiul militar satisfăcut, etatea maximă 43 ani, exceptînd secţiile Buhăieşti — Frunzeasca şi Buhăieşti — Roman, de unde nu se recrutează candidaţi, înscrierile se primesc pînă la 26 august 1970. Dosarele cu actele necesare vor fi întocmite în conformitate cu Ordinul nr. 44.475 publicat în Foaia Oficială C.F.R. nr. 24(1967, care se găseşte la orice staţie C.F.R. Dosarul va cuprinde în plus o adeverinţă sau certificat de sănătate. Concursul va avea loc la 17 august 1970 şi respectiv la 1 septembrie 1970, la Grupul şcolar C.F.R. Iaşi str. 30 Decembrie nr 2. Pe toată perioada de şcolarizare, elevii se vor bucura de anumite drepturi, înlesniri, gratuităţi (bursă lunară de întreţinere, rechizite şcolare şi cazare gratuită în cămin etc). Informaţii suplimentare se pot cere la telefon 18080, interior 447, 188, 396. I.B.I.L .PROLETARUL, anunţa pe cei interesaţi că la Paşcani, în str. Kogălniceanu nr. 17, (vizavi da spitalul C.F.R.), funcţionează un centru de primire haine spălătorie şi curăţătorie chimică. In acelaşi magazin se desfac şi produse de ceramică, oglinzi şi luminări. — un post de gestionar are vacant COMBINATUL TEXTIL IAȘI Condiții de angajare : studii 7—8 clase și o vechime de cel puţin 4 ani în munca de gestiune sau studii medii și 2 ani vechime în munci administrative. Cei interesați se pot adresa zilnic, între orele 13— 15:30, la serviciul personal, telefon 14850, interior 232. Mica publicitate SCHIMBURI DE LOCUI IINŢĂ Ofer două camere (naţionalizate) pentru similar bloc. Cucu 48 — Vrabie. Ofer apartament 2 camere, Tătăraşi pentru similar sau 3 camere, Cantemir, Nicolina, Pd. de piatră, Pd. Roș. Telefon 14699. ________ Ofer apartament 3 camere confort III, Primăverii 7, bloc R 1, scara C etaj 4, apart.s. Doresc apartament 3 camere confort I. VIIU2ARICUMPARARI Vind „Moskvici 408“, două faruri — 35.000 km. Şoseaua Nicolina 39. PIERDERI Pierdut legitimaţia eliberată de .Ţesătura" Iaşi pe numele Buiceac Elena. O declar nulă. Pierdut legitimaţia eliberată de C.I.M.P. Iaşi pe numele Berbece Lidia. O declar nulă. Pierdut legitimaţia eliberată de Industria laptelui Iaşi pe numele Cucuteanu Iosif. O declar nulă. Pierdut legitimaţia eliberată de Ţesătoria „Victoria" Iaşi pe numele Anichitoaie Bucur. O declar nulă. Pierdut legitimaţia eliberată de U.F.S. Iaşi pe numele Holeră Eugen. O declar nulă. Pierdut bilet de călătorie C.F.R. nr. 169 eliberat de Asigurări sociale Iaşi pe numele Hermănescu Ioan. II declar nul. Pierdut legitimaţia eliberată de Ţesătoria de mătase pe numele Jugaru Viorica. O declar nulă. Pierdut legitimaţia eliberată de J.T.I. pe numele Matache Vasile. O declar nulă. Pierdut legitimaţia eliberată de „Ţesătura” pe numele Rotaru Ioan. O declar nulă. Pierdut legitimaţia eliberată de Industria cărnii pe numele Anică Dumitru. O declar nulă. DECESE Familia îndurerată anunţă încetarea din viaţă, după o lungă şi grea suferinţă, a scumpei lor soţie, mamă, soră, cumnată şi mătuşă. COCA BUCH înmormântarea va avea loc, duminică, 2 august 1970, ora 14, la cimitirul evreiesc, unde se află depus corpul neînsufleţit. Familia anunţă cu adinei durere încetarea din viaţă a scumpei lor CALINCIUC ELISABETA Inmormlntarea are loc astăzi, 2 august, ora 15, la cimitirul Sf. Vasile.