Flacăra Iaşului, august 1970 (Anul 26, nr. 7425-7449)

1970-08-02 / nr. 7426

. *rwsmmmam V. Darea de seamă superficială nu a reuşit să ascundă lipsurile întreprinderii întreprinderea „Proletarul" este o unitate prestatoare de servicii către populaţie, o u­­nitate a cărei activitate se poate aprecia numai după modul cum a satisfăcut cerinţele acesteia, dar darea de seamă, prezentată de ing. şef Ilie Maer, a abordat numai în treacăt această problemă. Du­pă modelul ei, unii vorbitori, printre care şi Petru Mihăilă, şef de secţie, nu au amintit nimic în intervenţiile lor de noianul sesizărilor şi reclama­­ţiilor de la populaţie, sosite la întreprindere sau alte or­gane. Alţi participanţi la dez­bateri au privit însă activi­tatea întreprinderii lor cu mai multă răspundere. — Cum să avem beneficiari la produsele de olărie, spunea tov. Gh. Enache, şeful servi­ciului aprovizionare-desfacere, cînd noi le oferim numai ghi­vece de flori şi acelea de o calitate necorespunzătoare ? Dacă am mări gama sorti­mentală, alta ar fi situaţia. Ne-o dovedeşte faptul că în pieţele oraşului nostru se vînd însemnate cantităţi de produse de olărie, dar de la unele unităţi din Dorohoi sau Transilvania. Este de neînţeles cum se împacă atît conducerea unită­ţii, cit şi Direcţia judeţeană de industrie locală, cu o asemenea stare de lucruri, de altfel foarte bine cunos­cută. — Proasta aprovizionare a populaţiei cu capsule pentru auto-sifon — spunea tov. Leonida Reaboi, şef de sec­ţie, este generată de lipsa unui mijloc corespunzător pentru transportul acestora la unităţi. A fost deci nevoie de a­­dunarea generală semestrială pentru o asemenea consta­tare ! ! Că totul se rezolvă din birou, la umbra hîrtiilor salvatoare, că nu se cunoaş­te realitatea din secţii şi nu sunt preocupări pentru mai buna organizare a producţiei şi a muncii, ne-a confirmat-o şi muncitorul olar Ion Mari­­enciuc, care arăta printre al­tele : — Suntem criticaţi pentru neîndeplinirea sarcinilor. Dar, dacă inginerii şi tehnicienii noştri ar veni printre noi să cunoască mai bine condiţiile de lucru, am ieşi din impas. De pildă, deşi de mai multă vreme eu am solicitat aju­tor pentru găsirea unei solu­ţii de mecanizare a prepară­rii pămîntului, eventual prin montarea unei site la ieşirea din malaxor, nu am fost au­zit. Conducerea întreprinderii nu a dovedit vreo iniţiativă concretă şi hotărîtă. S-a vă­zut aceasta şi din modul în care comitetul de direcţie a prezentat darea de seamă în faţa adunării generale. După ce, în primele două pagini, a tra­tat despre importanţa adună­rilor generale (deci aproape un sfert din ea, dacă ne re­ferim la numărul de pagini), s-a trecut fugar prin toate domeniile de activitate, fără a se putea desprinde ceva concret, fără a se contura rezultatele economico-finan­­ciare şi minusurile din pri­mul semestru sau măsurile ce urmează a se iniţia în pe­rioada viitoare. Este adevărat că se menţionează unele „mă­suri organizatorice" pe care comitetul de direcţie le con­sideră oportune in lunile ur­mătoare dar, din păcate, a­­cestea nici pe departe nu pot fi încadrate aici. Aşa cum au fost formulate, redau doar e­­fectul unor acţiuni ce ar tre­bui să se întreprindă. Iată cîteva exemple: „Îndeplini­rea integrală a planurilor de producţie pe secţii şi sectoa­re la toate produsele şi asi­gurarea unei desfaceri la timp" ; „îmbunătăţirea cali­tăţii produselor şi asumarea răspunderii personale a fie­cărui muncitor, şef de secţie, atelier, etc. asupra respectă­rii consumurilor specifice şi a cheltuielilor" ; .creşterea productivităţii muncii şi a rentabilităţii economice" ş.a. Este oare aşa de greu de intuit că era util şi in folosul în­treprinderii de a se arăta iu sarcina indeplinirii planului de producţie, ci măsurile concrete care se impun în a­­cest scop ? Ne vine greu să credem că nimeni din această unitate nu s-a gândit la vreo acţiune menită să ducă la sporirea rentabilităţii, creşte­rea productivităţii muncii, re­ducerea consumurilor speci­fice sau îmbunătăţirea cali­tăţii. Nu am înţeles de ce a fost nevoie să se menţioneze în darea de seamă unele din sar­cinile curente ce revin ser­viciilor funcţionale. Mai o­­portun ar fi fost, de pildă, să se scoată la lumină de ce u­­nele din măsurile tehnico-or­­ganizatorice, prevăzute a se iniţia în semestrul care a tre­cut, nui s-au realizat, iar a­­cum sunt expediate în planul M.T.O. pentru 1971 (amenaja­rea unei ventilaţii naturale la secţiile de bioxid de carbon, luminări şi săpun, calificarea cadrelor la secţia ceramică ş.a.). Referitor la planul M.T.O. pentru 1971 remarcăm numărul mare de „măsuri" (peste 30), dar In acelaşi timp şi sărăcia lor în conţinut. Da­că este analizat mai bine, se observă transpunerea mecani­că a unor obiective din pla­nul de investiţii pe 1971, pro­gramarea obţinerii unor noi sortimente fără Insă a se spe­cifica măsurile în acest scop şi care sunt acele produse, sau sunt înscrise unele obiective care ar fi mult mai oportu­ne în acest an. Este vorba, de pildă, de pregătirea cadrelor necesare noii secţii de execu­tat covoare textile, cu sarcini şi pentru export; de aseme­nea, procurarea războaielor de ţesut necesare. Dacă a­­ceastă secţie trebuie să lu­creze chiar din primele zile ale lui 1971, de ce se prevăd măsuri abia în trimestrul I al anului viitor ? De fapt şi unii vorbitori s-au referit la alte asemenea necorelări. , — Trebuie să ştim de pe acum sortimentele ce le vom produce — spunea tovarăşul Ion Rotaru, şi să prevedem măsuri concrete pentru reali­zarea lor. — Pentru pregătirea mai te­meinică a planului pe 1971, consider mai oportună efec­tuarea în acest an a schimbu­lui de experienţă la Mihăi­­leni — arăta, la rîndul său, şeful secţiei olărie, Gh. Popo­vici. — Eu consider uşurele sar­cinile din planul M.T.O., a intervenit şi tov. C-tin Neagu, şeful secţiei spălătorie „Ex­pres", dacă mă refer la acti­vitatea noastră. Ele ar fi tre­buit să fie rodul unei analize profunde la faţa locului. Adunarea generală de la întreprinderea „Proletarul" a evidenţiat, după părerea noas­tră, şi faptul că Direcţia ju­deţeană de industrie locală ar trebui să-şi revadă necondi­ţionat optica şi stilul de lucru cu unităţile din subordine, să facă totul pentru a imprima mai multă responsabilitate fa­ţă de sarcinile majore care stau în faţa industriei locale. Eugeniu ZIDĂRIŢA DE LA ADUNĂRILE GENERALE ALE SALARIAȚILOR Pe str. Ţuţora se construieşte un nou bloc-turn cu­­66 de apartamente. foto: B. PETROVICI Itinerarii turistice peste hotare (urmare din pag. 1) . V­e 1.5 excursii de scurtă durată cu avionul, Oficiul National de Turism organizează excursii de 4—5 zile la Moscova, Ber­lin, Praga, la care se adaugă excursii la Varșovia, Sofia, Budapesta sau Belgrad. Turiș­tii au astfel prilejul să cu­noască monumentele din Tir­­novo şi Plevna, vestita clădire a primăriei din Praga, sau castelele din R.S. Cehoslovacă, Tirgul de la Leipzig, Galeriile din Dresda, sau istoricul loc de la Potsdam, obiectivele turis­tice din Cracovia, sau Gdansk, staţiunile de pe malul lacului Balaton, Kremlinul sau Muzeul Central „Lenin" din Moscova, Ermitajul din Leningrad, pito­rescul Samarkand, sau obiecti­vele turistice din Kiev, Taș­­kentul sau Erevanul etc. Trebuie să arătăm că o dez­voltare tot mai largă au că­pătat excursiile de sfârșit de săptămină organizate, cu auto­carele O.N.T. în localităţile apropiate din ţările vecine. Ce­tăţenii români aliaţi la Mama­ia, Eforie, Mangalia sau în alte staţiuni de pe litoral la odihnă, pe lingă excursiile interne pot participa la excursii de o zi, organizate în R.P. Bulgaria, cu vizitarea unor interesante o­­biective turistice din Varna, Balde, Nisipurile de Aur şi din alte localităţi aşezate pe acest traseu. Evident, este dificil de epui­zat în această succintă pre­zentare varietatea genurilor de excursii internaţionale. O­­ficiul Naţional de Turism, ne-a asigurat tov. Ştefan Toth, este pregătit ca în acest an să a­­sigure o vacanţă plăcută unui număr mai mare de turişti. (urmare din pag. 1) discuţia comitetului de direcţie al uzinei şi se studiază posibi­lităţile înfiinţării unui astfel de atelier", ne spunea tehnicia­nul Mihai Toma . Aşteptăm traducerea ei în viaţă cît mai repede. înzestrarea tehnică este un domeniu în care uzina a înre­gistrat paşi însemnaţi. In acest sens, amintim de montarea şi darea în funcţiune a unor noi şi moderne utilaje printre ca­re : o maşină de sablat, o­­foarfecă-ghilotină, o presă, o­­maşină pentru format la secţia turnătorie ş.a. Muncitorii A­­lexandrov Irimia, Ivan Vasile, Andriesei Constantin ş.a., prin inovaţiile şi raţionalizările lor, care şi-au găsit o aplicare ime­diată în producţie (sită auto­mată pentru cernerea pământu­­lui de turnătorie, dispozitiv pentru tăiat profile laminate ş.a.), au contribuit la realizarea unei economii suplimentare la preţul de cost de peste 10 000 de lei. Dar, pentru că uzina are to­tuşi o slabă dotare tehnică atit sub aspect cantitativ cit şi calitativ se cer întreprinse măsuri mai energice din partea comitetului de direcţie, acor­darea unui ajutor mai substan­ţial pe această linie din partea organului tutelar şi o mai lar­gă cooperare cu alte unităţi la vederea realizării unor produ­se de bună calitate. Pe lingă problemele impuse de folosirea potenţialului teh­nic sunt şi unele imperative în domeniul potenţialului uman. Este vorba de pregătirea ca­drelor, ridicarea permanentă a calificării şi recalificarea unor muncitori. Este adevărat că nu de mult 19 muncitori au absol­vit un curs de calificare în meseria de strungar, dar da­că avem în vedere condiţiile speciale din uzină trebuie în­treprinse măsuri urgente de re­calificare a unor muncitori şi de ridicare a gradului de ca­lificare al altora. Deschiderea unui curs de calificare în me­seria de turnător, despre care ne-a relatat inginerul Petri Roşea, iniţierea altor cursuri şi măsuri sunt, intr-adevăr, mijloace de creştere a compe­tenţei profesionale a colectivu­lui, o cale sigură de creştere a productivităţii muncii. Dar pen­tru aceasta trebuie depuse efor­turi susţinute, trebuie să se acţioneze cu mai multă ener­gie. Ancheta efectuată de noi a scos la lumină existenţa şi a altor căi de reducere a cheltu­ielilor materiale şi de sporire a beneficiilor, de care uzina tre­buie să ţină seama. Experien­ţa arată că acolo unde s-a ac­ţionat, s-au obţinut rezultate deosebite, dovedindu-se că în faţa competenţei preţul de cost şi deci rentabilitatea unităţii capătă valenţe superioare. De pildă, în ultimul timp s-au a­­dus îmbunătăţiri la tehnologia de lucru, prin înlocuirea roţi­lor metalice de la căruciorul pentru transportul instalaţiilor de irigare cu roţi din material plastic, ceea ce a generat o economie substanţială de me­tal. Cu alte îmbunătăţiri ulte­rioare s-a ajuns ca preţul de cost pe unitatea de produs să se reducă, în cazul de faţă, cu 10 la sută. Tocmai de aceea se impune continuarea căutărilor de noi procedee şi soluţii me­nite să îmbunătăţească acti­vitatea. După părerea noastră se impune trecerea cu mai mult curaj la folosirea in ma­să a înlocuitorilor metalului, economisirea acestuia fiind u­­na din sarcinile centrale ale industriei. Inginerii, economiştii, tehnicienii şi toţi muncitorii trebuie să studieze perseverent găsirea unor soluţii eficace de înlăturare a rebuturilor, ce se mai înregistrează de uzină, re­ducerea cheltuielilor cu forţa de muncă la reperele cu ren­tabilitate mai scăzută decit cea programată. In vederea creşterii productivităţii muncii este necesară o folosire inten­sivă şi cu maximă eficienţă a celor opt ore de muncă, prin­­tr-o mai judicioasă organizare a producţiei, o raţională nor­mare a muncii, Căi neexplorate Maşini care mai mult stau dică peste 5 000—6.0*30 kg. Ce priveşte cea de a doua sarcină importantă — insă­­minţarea culturilor succesive — raidul a scos in evidenţă că aceasta nu se realizează, aşa cum se cere, imediat du­pă recoltat. In afară de C.A.P. Balş, unde a-au arat şi insă­­minţat 30 de hectare cu po­rumb în cultură dublă (ceea ce reprezintă şi aici prea pu­ţin faţă de cele 140 de hectare planificate), în celelalte unităţi vizitate aratul şi semănatul culturilor duble sunt lăsate pe ultimul plan- Am găsit în mul­te părţi tractoare stînd zile în­tregi lingă batoze defecte şi care se reparau foarte lent, în loc ca acestea să fi lucrat In acest timp la arat. Asta din cauză că tractoriştii nu şi-au luat cu el şi plugurile sau nimeni nu le-a indicat să facă acest lucru. Mai mult, la bri­gada I a C.A.P. Cîrjoaba a găsit patru tractoare aliniate în aşteptarea repunerii combine­lor in funcţiune. La C.A.P. Podu­ Iloaiei, deşi există teren arat, însămînţarea culturilor suc­cesive nu se mai face in pre­zent (abia 45 hectare s-au re­alizat din 180 hectare plan). In ziua raidului, Vasile Dascălu, şe­ful secţiei IMA, ne-a spus că era tractoare disponibile si atei multe semănători S-P-C.-6, dar că n-a primit indicaţie de le specialiştii şi conducerea coo­perativei să însăminţeze cele 80 de hectare pregătite la punctul „Henci". Trebuie să se înţeleagă ci timpul este şi aşa destul de înaintat, şi de aceea nu tre­buie admisă nici o tărăgănare în efectuarea însămînţării cul­turilor duble planificate. Cu mai multă răspundere şi opera­tivitate în organizarea muncii din partea lectorilor de con­ducere din unităţi recoltarea griului şi însămînţarea cultu­rilor duble pot şi trebuie să fie încheiate în cel mai scurt termen, (urmare din pag. 1) feratul de la claie în claie, în tarlaua de 40 hectare secerată manual. La celelalte brigăzi, în­deosebi la Cogeasca, unde se află celelalte 8 combine, se lucrează în lanuri şi se tre­ieră din clăi ceva mai cu spor. Dar, din situaţiile zilnice de recoltare rezultă că media rea­lizărilor pe combină nu se ri- Consiliul popular al municipiului Iași Comitetul executiv aduce la cunoștința cetățenilor ce se încadrează în prevederile H.C.M. nr. 1647/1968, că de la data de 5 august 1970 începe dis­tribuirea tichetelor de combustibili solizi pe anii 1971-1972 în loca­lul din str. Dancu nr. 2 (în curte). GRUPUL ŞCOLAR DE CONSTRUCŢII IAŞI organizează concurs de admitere pentru şcoala profesională — curs de zi şi ucenicie la locul de muncă pentru următoarele meserii: Şcoala profesională curs de zi­ — lăcătuşi construcţii metalice — lăcătuşi mecanici utilaje de construcţii — dulgheri — zidari în construcţii — mozaicari faianţari — instalatori de ventilaţie şi condiţionarea aerului — izolatori in construcţii Şcoala profesională — ucenicie la locul de muncă­­ — dulgheri — zidari în construcţii — instalatori de ventilaţie — izolatori în construcţii — sudori înscrierile se fac începînd cu 1 august 1970, la sediul şcolii din Iaşi str. Bucium nr. 17, pînă la data de 2 septembrie 1970. Examenul se va ţine între 3 şi 10 septembrie la limba română şi matematică, scris şi oral. Se primesc candidaţi din toate judeţele ţării. UZINA DE REPARAŢII AUTO IAŞI str. Aurel Vlaicu nr. 77 angajează de urgenţă: pentru sectorul de­ construcţii uti­laje din Păcurari, str. Sergent Gri­­gore Ioan nr. 7 - lăcătuşi ajustori - sudori - vopsitori industriali - mecanici întreţinere utilaje; pentru sectorul reparaţii auto din str. Aurel Vlaicu nr. 77 - mecanici auto (lăcătuşi montatori) - lăcătuşi ajustori - matriţeri - presatori - reglori prese - mecanici întreţinere utilaje - sudori. Relaţii suplimentare la sediul U.R.A. Iaşi sau la telefon 13020—13021. , FLACĂRĂ I­AȘ­ULUI PAGINA 3­3 — ingineri în speciali­tatea instalaţii termice şi ventilaţii angajează de urgenţă Institutul de proiectări laşi Condiţiile de angajare sunt cele prevă­zute în H.C.M. 1509/1965. Relaţii suplimentare se pot obţine la telefon 15840 interior 125, serviciul salarizare — personal. REGIONALA DE CĂI FERATE IAŞI anunţă­ la 17 august 1970 un concurs de admitere în şcoala de impiegaţi de mişcare, la care pot participa candidaţi cu domiciliul stabil pe raza Regionalei căi fera­te Iaşi, absolvenţi ai liceului de cul­tură generală cu sau fără examenul de bacalaureat, cu stagiul militar satisfăcut, etatea maximă 43 ani. înscrierile se primesc pînă la 11 august 1970, la 1 septembrie 1970 un concurs de admitere în şcoala de şefi de tren la care pot partici­pa candidaţi de pe cuprinsul Regionalei căi ferate Iaşi, absol­venţi ai şcolii generale de 7 sau 8 ani cu stagiul militar satisfăcut, etatea maximă 43 ani, exceptînd secţiile Buhăieşti —­ Frunzeasca şi Buhăieşti — Roman, de unde nu se recrutează candidaţi, înscrierile se primesc pînă la 26 august 1970. Dosarele cu actele necesare vor fi întocmite în conformitate cu Ordi­nul nr. 44.475 publicat în Foaia Ofi­cială C.F.R. nr. 24(1967, care se gă­seşte la orice staţie C.F.R. Dosarul va cuprinde în plus o adeverinţă sau certificat de sănătate. Concursul va avea loc la 17 august 1970 şi respectiv la 1 septembrie 1970, la Grupul şcolar C.F.R. Iaşi str. 30 Decembrie nr 2. Pe toată perioada de şcolarizare, elevii se vor bucura de anumite drepturi, înlesniri, gratuităţi (bursă lunară de întreţinere, rechizite şco­lare şi cazare gratuită în cămin etc). Informaţii suplimentare se pot cere la telefon 18080, interior 447, 188, 396. I.B.I.L .PROLETARUL, anunţa pe cei interesaţi că la Paşcani, în str. Ko­­gălniceanu­ nr. 17, (viza­vi da spitalul C.F.R.), funcţionează un centru de primire haine spălă­torie şi curăţătorie chi­mică. In acelaşi magazin se desfac şi produse de ceramică­, oglinzi şi lu­minări. — un post de ges­tionar are vacant COMBINATUL TEXTIL IAȘI Condiții de anga­jare : studii 7—8 clase și o vechime de cel puţin 4 ani în munca de ges­tiune sau studii medii și 2 ani ve­chime în munci ad­ministrative. Cei interesați se pot adresa zilnic, între orele 13— 15:30, la serviciul personal, telefon 14850, interior 232. Mica publicitate SCHIMBURI DE LOC­UI IINŢĂ Ofer două camere (na­ţionalizate) pentru similar bloc. Cucu 48 — Vrabie. Ofer apartament 2 ca­mere, Tătăraşi pentru simi­lar sau 3 camere, Cante­­mir, Nicolina, Pd. de pia­tră, Pd. Roș. Telefon 14699. ________ Ofer apartament 3 came­re confort III, Primăverii 7, bloc R 1, scara C etaj 4, apart.­s. Doresc aparta­ment 3 camere confort I. VIIU2ARI­CUMPARARI Vind „Moskvici 408“, do­uă faruri — 35.000 km. Şo­seaua Nicolina 39. PIERDERI Pierdut legitimaţia elibe­rată de .Ţesătura" Iaşi pe numele Buiceac Elena. O declar nulă. Pierdut legitimaţia elibe­rată de C.I.M.P. Iaşi pe nu­mele Berbece Lidia. O de­clar nulă. Pierdut legitimaţia elibe­rată de Industria laptelui Iaşi pe numele Cucu­­teanu Iosif. O declar nulă. Pierdut legitimaţia elibe­rată de Ţesătoria „Victoria" Iaşi pe numele Anichitoaie Bucur. O declar nulă. Pierdut legitimaţia elibe­rată de U.F.S. Iaşi pe nu­mele Holeră Eugen. O de­clar nulă. Pierdut bilet de călătorie C.F.R. nr. 169 eliberat de Asigurări sociale Iaşi pe numele Hermănescu Ioan. II declar nul. Pierdut legitimaţia elibe­rată de Ţesătoria de măta­se pe numele Jugaru Vio­rica. O declar nulă. Pierdut legitimaţia elibe­rată de J.T.I. pe numele Matache Vasile. O declar nulă. Pierdut legitimaţia elibe­rată de „Ţesătura” pe nu­mele Rotaru Ioan. O declar nulă. Pierdut legitimaţia elibe­rată de Industria cărnii pe numele Anică Dumitru. O declar nulă. DECESE Familia îndurerată anun­ţă încetarea din viaţă, du­pă o lungă şi grea sufe­rinţă, a scumpei lor soţie, mamă, soră, cumnată şi mătuşă. COCA BUCH înmormântarea va avea loc, duminică, 2 august 1970, ora 14, la cimitirul evreiesc, unde se află de­pus corpul neînsufleţit. Familia anunţă cu adinei durere încetarea din viaţă a scumpei lor CALINCIUC ELISABETA Inmormlntarea are loc astăzi, 2 august, or­a 15, la cimitirul Sf. Vasile.

Next