Flacăra Iaşului, august 1970 (Anul 26, nr. 7425-7449)
1970-08-07 / nr. 7430
ANSImi Nr. 7430 viNnii 7 AUGUST 1970 I PAGINI SO BANI Organ al Comitetului judeţean laşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean succese de prestigiu î n cinstea marii sărbători •ggggggggggggggggggggggggggggggggggggggggggggggggggggggggggggp* % avtggggrgwgggggggggggggggggggggggggggggggggggggggggggggggggggg. I # 5 I în întreprinderile Industriale § IEconomii de energie I electrică de 10.000 M. w.h. I Reducerea cheltuielilor materiale de producție constituie un obiectiv de seamă al întrecerii socialiste ţi aceasta permite realizarea unor importante economii. Marea sărbătoare a Eliberării patrie găseşte întreprinderile industriale din Judeţul nostru in plin avînt de sporire a economicităţii producţiei, acţionînd in toate compartimentele tehnologice. Astfel, printr-o raţionalizare judicioasă a consumurilor de energie electrică, s-au economist în primul semestru 10.000 de megawatt ore, din care 4 123 M.w.h. se înregistrează la Fabrica de antibiotice, 720 M.w.h. la Uzina metalurgică etc. Uzina de reparaţii auto Munca devine tot mai productivă Uzina de reparaţii auto se numără prin- J tre unităţile care au îndeplinit planul cinci- % nai la producţia globală înainte de termen. § Aceasta se explică în mare măsură prin creş- J § terea continuă a productivităţii muncii, care t J a atras după sine crearea unor valori supli- ţ mentare în ansamblul producţiei. Acordînd şi 5 § în acest an o deosebită atenţie întrecerii so- $ J cialiste, acum, în preajma marii sărbători, ,5 ° colectivul uzinei raportează noi succese în % § activitatea sa. Pînă la sfîrşitul lunii iulie, pro- reductivitatea muncii a cunoscut o creştere de § $ 5,2 la sută faţă de prevederi, contribuind pa hotărîtor la depăşirea volumului lucrărilor de § S reparaţii cu 2,5 milioane lei. ^////#f///r///////0/r/////r<///»r«/>//<///n/z</////#/«/^ La ferma „Căpriţa“ a I.A.S. Iaşi O carte de vizită păstrată cu grijă Nu departe de Iaşi, în drum spre Leţcani, se află ferma „Căpriţa" a întreprinderii agricole de stat Iaşi, care creşte vaci de lapte din rase indigene. Mulţi dintre cititorii ziarului nostru, dar mai ales cei care practică aceeaşi meserie ca şi cei de la „Căpriţa" au auzit deseori vorbindu-se despre colectivul fermei amintite ca fiind un colectiv harnic, priceput şi care a livrat pieţei oraşului Iaşi zeci de mii de hectolitri de lapte. In ultima vreme, ferma „Căpriţa” a devenit şi mai cunoscută. De doi ani, ea s-a situat pe primul loc la producţia de lapte in cadrul întrecerii pe ţară ce se desfăşoară între fermele cu acelaşi profil şi cu aceleaşi rase de vaci. In 1968, colectivul de aici a reuşit să obţină în loc de 3.450 de litri de lapte, cît avea planificat, o producţie mult mai mare şi anume 3.710 litri , pentru ca în 1969, pe graficul întrecerii să înscrie o producţie medie de 3.830 de litri faţă de 3.585 de litri prevăzuţi. O asemenea producţie s-a obţinut în condiţiile sporirii efectivului de vaci de lapte de la 600 în 1968 la 640 în 1969. „Anul acesta ce producţie aveţi prevăzută ?” l-am întrebat pe şeful fermei, inginerul Mircea Olărescu. „Planul este de 3.750 de litri, ne-a spus interlocutorul nostru. Noi însă ne-am angajat să obţinem 3.900 de litri. Pe parcurs ne-am dat seama că angajamentul poate fi depăşit şi acum ţintim la 4.000 de litri”. Ne-am aruncat privirile pe un grafic aflat pe biroul fermierului. Un grafic obişnuit, am putea spune, pe care notările sunt făcute cu cinci culori. Fermierul Mircea Olărescu nu-i spune grafic, ci oglinda fermei. In el se poate vedea In oricare dintre zile, nivelul la care se află producţia de lapte obţinută faţă de cea planificată, cum sunt realizaţi ceilalţi indicatori de plan ai fermei. N-a fost nevoie de calcul pentru a afla volumul livrărilor pe piaţă, la zi. Fermierul îl cunoştea pe de rost. „Pînă la 31 iulie a.c., ferma noastră a livrat, peste plan, 18 vagoane de lapte, ne-a spus dînsul. In cinstea zilei de 23 August, colectivul fermei vrea ca să sporim şi mai mult această depăşire. Nu este o dorinţă, ci o hotărîre, a noastră, a tuturor pe care o traducem In fapte prin muncă conştiincioasă şi perseverentă". De la bun început trebuie să arătăm că meritul pentru îndeplinirea planului pe șase luni, pentru livrarea peste plan a celor 18 vagoane de lapte nu-i numai al fermierului, al ingrijitorilor-mulgători, ci și al altor lucrători din fermă. Alaltăieri, la amiază, pe o căldură care topea smoala am văzut în mijlocul cîmpului o echipă de mecanizatori, care neţinînd seama de nivelul ridicat la care a urcat mercurul în termometre, zoreau cu recoltatul porumbului şi transportul acestuia la locul de însilozare. Aici am cunoscut pe tractoriştii Gheorghe Airinei, Gheorghe Macarie, Gheor- Gheorghe STEJARU (continuare in pag. a 3-a) II ■ Sedința Comitetului pentru dezarmare ■ In pagina a 4-a ■ ■ Constituirea noului guvern italian Apreciind că în condiţiile specifice judeţului nostru, obţinerea unei a doua recolte de pe suprafeţele cultivate cu plante care părăsesc timpuriu terenul este perfect posibilă, Direcţia agricolă şi U.J.C.A.P. au indicat cooperativelor agricole sarcini concrete in această privinţă. Respectînd indicaţiile primite, numeroase unităţi cooperatiste au găsit resursele necesare pentru insămînţări de culturi duble, in miriştile năzării, orzului şi griului. In multe locuri, porumbul insămînţat este bine răsărit, promiţind o producţie certă, care, fie în boabe, fie în masă verde sau nutreţ pentru siloz, va influenţa pozitiv balanţele economice ale cooperativelor. Am văzut o asemenea cultură pe 57 de hectare la cooperativa agricolă Răducăneni. Inginera Maria Proca ne-a declarat că şi pe alte 73 de hectare porumbul însămînţat în miriştea griului va răsări fără îndoială în bune condiţiuni, că semănatul continuă cu vigoare pînă la acoperirea sarcinii de plan fixată la 300 de hectare. Suntem, aşadar, în faţa unui indiciu care demonstrează că la această cooperativă există o certă preocupare pentru transpunerea în viaţă a indicaţiilor primite, dar, numai cu intenţii bune, treaba nu poate fi încheiată conform planului întocmit de la birou. Spunem aceasta, gândindu-ne la unele calcule făcute privind capacitatea de lucru a tractoarelor repartizate pentru arat,rn care îN UNELE COOPERATIVE AGRICOLE s-au pus mari speranţe, dar care, pe alocuri, au infirmat prevederile. — Secţia de mecanizare care ne deserveşte — ne-a relatat de pildă Teodor Boziac, preşedintele cooperativei, are 17 tractoare de câmp, din care 9 sunt ocupate la combine, batoză şi prese de balotat pate. Ne-au mai rămas pentru arături şi însămînţări 8 tractoare, care, aparent, sunt suficiente P. COSTIN (continuare In pag. a 2-a) (om se irosite patinat timp optim rămas pentru semănatul culturilor succesive C.A.P. Costuleni. Se ară intens pentru însămîntări în cultură dublă. Foto: G. PAUL Ora 7 dimineaţa. Tractoriştii de la C.A.P. Osoi nu par grăbiţi deloc, deşi mai au de realizat o mare suprafaţă de arături. PAŞCANI. Noi blocuri de locuințe în construcție. Foto: Ov. SPIRTU — coresp. Proletari din toate fárile, uniti-vat ■ ■ Astăzi, la Iaşi se deschide un nou obiectiv muzeistic: „Casa Dosoftei“ Astăzi, 7 august a.c., ora 12, va avea loc deschiderea festivă a unui nou şi interesant obiectiv muzeistic ieşean. Este vorba de „Casa Dosoftei“ unde s-a amenajat secţia de literatură română veche din cadrul Muzeului de literatură a Moldovei. Vizitatorii vor avea ocazia să vizioneze numeroase exponate, mărturie a dezvoltării tiparului, de-a lungul timpului, în Moldova. Pregătiri pentru noul an şcolar In întreaga ţară se fac pregătiri în vederea redeschiderii şcolilor. Aducînd cîteva elemente noi, anul şcolar 1970— 1971 va marca un progres pentru învăţămîntul de cultură generală şi liceal. Astfel, cu începere din toamnă vor fi cuprinşi în şcoală toţi copiii care pînă la data de 15 septembrie împlinesc vîrsta de 6 ani. Concomitent, continuă trecerea la învăţămîntul general de 10 ani, acţiune începută cu bune rezultate în anul şcolar trecut. Funcţionarea pentru prima dată a clasei a X-a, din cadrul şcolii generale obligatorii, va fi corelată cu o creştere substanţială în ceea ce priveşte cuprinderea absolvenţilor clasei a VIII-a în clasa a IX-a în aşa fel incit să se creeze premisele pentru generalizarea învăţămîntului obligatoriu de 10 ani. Noul an şcolar va consemna, totodată, mărirea ponderii liceelor de specialitate. Ca atare, la 15 septembrie îşi vor începe activitatea șa noi asemenea licee. Ministerul de resort a elaborat sau a revizuit 65 de programe şcolare. De asemenea, din cele 871 titluri de manuale , preconizate să apară pentru noul an şcolar, aproximativ 600 de titluri erau editate încă de la incendiul acestei luni. (Agerpres) Operativitatea măsurilor dorite de cetăţeni se află la o apreciabilă distanţă in „Flacăra Iaşului“ din 30 iulie a.c. se semnala, între altele, faptul că, deşi I.L.F. a depăşit planul valoric, aprovizionarea populaţiei cu legume şi fructe nu este corespunzătoare. După cîteva zile am vizitat din nou pieţele şi magazinele. Am fi vrut să vedem că I.L.F. a luat măsuri operative în urma criticilor aduse de ziar. Din păcate însă operativitatea dorită de cetăţenii oraşului se află la o apreciabilă distanţă. Dacă global I.L.F.-ul şi-a îndeplinit şi depăşit substanţial planul la preluări şi desfacere, structural sunt serioase rămineri in urmă la unele sortimente ca : tomate, ardei, vinete. Numai in luna iulie, de exemplu, s-a înregistrat o nerealizare de plan de 50 la sută la tomate şi 69 la sută la ardei. Lipsa acestor produse ar fi fost cu mult mai mare dacă nu s-ar fi luat o serie de măsuri pentru a se aduce din alte judeţe unde s-au obţinut producţii bune. Dintre C.A.P.-urile care au înregistrat serioase rămineri în urmă faţă de graficele de predare a legumelor stabilite iniţial pe luna iulie amintim : Grozeşti, Bălţaţi, Bosia, Focuri, care nu au predat nici un ardei din cele 40 de tone prevăzute în contracte, şi Deleni, Prisecani, care au predat doar 2.700 kg. din cele 50 de tone prevăzute în contracte. Este adevărat că această situaţie se datorează şi întirzierii sezonului in general şi calamităţilor naturale din luna mai in Adrian BARTICA (continuare in pag. a 2-a) __ Din nou despre comerţul cu legume şi fructe ITINERAR ROMÂNESC 1970 itiiri la p spită In Piaţa Nicolae Bălcescu, în plin centru al Capitalei. I acolo unde dintr-o inexpli- ' eabilă uitare se risipea un spaţiu de aproape 4 hecta re, au Început sa se desfu- I şoare tn martie 1967 lucră- rile pentru realizarea unui ansamblu urbanistic de prim I ordin, reprezentativ pentru „ fizionomia de astăzi a ora- | şului, expresie a talentului J şi necesităţilor spirituale a- ■ Ie oamenilor lui. Imagina- I fia edililor-arhitecţi a aşe- ' zat aici, ca principal edifi- j eiu, templu Thaliei române — noua şi impunătoarea I clădire a Teatrului Naţio- . nal, perfectă Îmbinare Intre | modern şi tradiţie, Intre ar- chitectură şi poezie, simbol I al culturii naţionale, aşe- I zat la Întretăierea marilor bulevarde, expus cugetului şi privirii Întregului oraş. Dominat pe verticală de im- I pozanta clădire cu 24 de e- J taje a hotelului Interconti- | nental", ansamblul din Pia- « ta Bălcescu mai Înglobează | un mare parcaj auto subte- |ran, cu două niveluri, și un pasaj circular pentru | pietonii Înzestrat cu scări , rulante, magazine şi alte... | surprize. Un obelisc de citi- J va zeci de metri va susţine o baterie de reflectoare, ca- I re vor lumina puternic pia- J ta, Întregul ansamblu şi lm- | pre jurimite sale. ' Din acest complex de iu- | cran', ce vor aduce un plus de frumuseţe Bucureştiului, I ne oprim astăzi să vă pre- J zentam Teatrul Naţional. Să devansăm timpul, să I anticipăm imaginîndu-ne a- * ceastă instituţie de cultură I peste citeva luni. tn seara * premierei. Iată-ne așadar | lingă Universitate cu bile- • lele pentru spectacol in bu- J zunar. Pentru a ajunge vi- | zavi pășim pe una din scă- * rile rulante, care ne co- | boară In pasajul circular. * unde eventual bem o cafea, I după care urcăm pe alte J scări rulante spre platfor- • ma-grărlină din fata sălii principale a teatrului. In- J dreplindu-se spre una din cele cinci intrări vom fi I copleşiţi de splendoarea ! mozaicului policrom, ce de- | cotează pe trei laturi faţa ' da sălii cu reprezentări din I istoria culturii româneşti. , din istoria teatrului romă- | nesc şi a teatrului univer- ' sal. Sala propriu-zisă ne va | oferi apoi, ca şi celor a- ' proape o mie de spectatori, | o acustică perfectă şi condi- * ţii de vizibilitate ideale. I Astfel, portalul scenei are o deschidere variabilă, a scena propriu-zisă, cu buzu- I navele de fund şi laterale, J permite manipularea rapidă a decorurilor, precum şi montarea unor spectacole de anvergură. Turnul see- i nel, de aproape 50 metri I Înălţime, sesizat ca ele- | ment decorativ din exteri- ior, Îşi dovedeşte un inte- I rior utilitatea. In pauză, dacă dorim să | felicităm personal un actor, | va trebui să parcurgem corpul anexă, compus nu nu- | Theodor MATEESCU | (continuare in pag. a 3-a) | în interiorul ziarului ■ PAŞCANI Şantier sociologic studenţesc * Calitatea—un atribut care se cere extins asupra întregii producţii