Flacăra Iaşului, septembrie 1970 (Anul 26, nr. 7450-7475)
1970-09-17 / nr. 7464
FLACĂRĂ I ASULUI PAHNA 2. „Masă rotundă“ Materiile prime se DIMINUAREA CHELTUIELILOR MATERIALE AMPLIFICĂ EFICIENTA ECONOMICĂ cer gospodărite cu maximă chibzuință In repetata rlnduri conduseră* euperioară da partid fi da stat a aublinlat necesitat** studiaric permanenta, a investigării posibilităților si căilor de reducere a cheltuielilor materiala da producţia. Sa ara In vedara că ponderea cheltuielilor materiale In cadrul produsului social sa menţine practic, de ciţiva ani, la acelaşi nivel. Se impune deci realizarea Integrală a măsurilor ce s-au preconizat In această direcție pentru anul 1970, cunoscind faptul că reducerea numai cu jumătate de procent a volumului cheltuielilor materiale echivalează cu un spor articipanții (a .masa rotundă* *-au străduit să argumenteze că actualul nivel al consumurilor specifice s-ar datora, in principal, unor cauze obiective, care se vor înlătura in timp. Nu-i mai puţin adevărat că au fost şi intervenţii In care, destul de timid, s-au formulat autocritici. .La noi — spunea ing. R. Marcu — consumurile nu sint ridicata, nu ies din comun faţă da celelalte unităţi cu profil asemănător. Dar, pentru că aproximativ 80 la sută din cheltuialile materiale sunt reprezentate de materia primă, nu putem fi mulţumiţi cu situaţia existentă". — La sfârşitul primului semestru — adăuga tov. S. Lebel — am Înregistrat, la producţia realizată, 487.000 de lei economii, faţă de preţul ele cost planificat. Serviciul tehnic chiar a raportat economii de fire de bumbac de 5,8 tone. Noi nu contestăm aceste rezultate. Ele sunt insă globale şi estompează unele realităţi din fabrică. De pildă, datorită economiilor la coloranţi şi chimicale de 781.000 de lei, la cheltuieli de aprovizionare de 249.000 de lei şi a altor asemenea rezultate pozitive „nu se mai observă depăşirile de 686.000 de lei înregistrate la consumurile de materii prime. Tema noastră referindu-se la materiile prime nu vom mai aminti şi celelalte depăşiri de sute de mii de lei la alte elemente ale preţului de cost. In aceste condiţii, este evident că nu putem fi de acord cu starea de automulţumire ce se manifestă la fabrica ieşeană şi, bineînţeles, la nivelul Combinatului textil. Desigur, nu trebuie scăpate din vedere unele greutăţi din activitatea fabricii. — Fabrica noastră — arăta Ing. R. Marcu — a fost proiectată pentru utilaje cu dimensiuni unice, în defavoarea unei gama largi de dimensiuni. A avea pentru 70—80 la sută din producţie o singură lăţime la tricoturile de bază înseamnă un evident dezavantaj. — Fiind prima fabrică de acest gen din ţară — a intervenit ing. A. Balla — am primit şi primele tipuri de maşini care se fabricau la noi în ţară. In special pentru tricoturile tetra, maşinile au fost prototip, pe parcurs adueîndu-li-se multe îmbunătăţiri. Este adevărat, însă, aşa cum arăta ing. R. Marcu, o bună parte din aceste mașini au fost înlocuite, în prezent cele vechi reprezentînd aproximativ 21 la sută. Din dezbateri a rezultat că nici calitatea materiilor prime livrate de unii furnizori nu este întotdeauna corespunzătoare. Filatura românească de bumbac din Bucureşti, Fabrica ,Ţesătura" din Iaşi şi alte unităţi nu-şi respectă clauzele contractuale privind calitatea firelor. Bunăoară, Filatura din Olteniţa nu numai că livrează fire de calitate îndoielnică, dar şi înfăşurarea pe copsuri nu este întotdeauna corectă, ceea ce generează la fabrica ieşeană de tricotaje risipă de materii prime. A rezultat, de asemenea, că fabrica întâmpină mari greutăţi în aprovizionare. — In prezent — arăta ing. Gh. Marian — nu mai discutăm de necesarul de plan şi cel de aprovizionat. Ceea ce soseşte, intră imediat în secţiile de fabricaţie, al venitului naţional de aproape 1,5 miliard* de lei. Ţintnd seama de aceste lucruri, precum şi da faptul că 1* Fabric* da tricotaje »Moldova* consumurile specifice sa menţin la un nivel ridicat, am Încercat, prin intermediulmesei rotunde“, să evidenţiam atit uneia din cazurile generatoare ala situaţie amintita, cit şi măsurile ce se impun a fi iniţiate. Aceasta cu atit mai mult cu cit In cincinalul viitor fabrica va avea sarcina da reducere a consumului specific cu 7 la sută, faţă de realizările actuale, in condiţiile creşterii ponderii producţiei destinată exportului. — De multa ori — adăuga ing. C. Paraschiv — analizei* de laborator sunt formal*. Indiferent de concluziile acestora, materiile prime sosite merg In producţie— Filaturile cunosc acest lucru — a intervenit şi ing. C. Oarză — şi de aceea in foarte multe cazuri ne livrează fire de slabă calitate. In mod conştient scade exigenţa noastră la recepţia firelor. — Sunt şi cazuri cind refuzăm, dar foarte rar — Subliniatov. S. Lebel. Şi aceasta pentru că stocul tampon, corespunzător producţiei pe timp de zece zile, ce ar trebui să-l avem In fabrică. In prezent nu reuşim să-l formăm. S-a conturat astfel, din dezbateri, idee* unei superiorităţi cantitativ* a capacităţilor de utilizer* a firelor, faţă da cel* de filare. Numai aşa se explică aprovizionarea fabricii cu fire de pe o zi pe alta, numai aşa unii furnizori Îşi pot permite devieri de la calitatea contractată (Filatura românească de bumbac şiDacia" din Bucureşti, Fabrica ,Ţesătura" din Iaşi, Filatura din Olteniţa 5-a.). Inginerii G. Paraschiv şi O. Oarză au mai arătat şi un alt aspect. Există, in prezent, o neconcordantă intre normele de calitate a firelor furnizate de filaturi şi cele de la fabricile de tricotaje. Bunăoară, nu Întotdeauna din firele considerate de filaturi ca fiind de calitatea întîi, rezultă produse de aceeaşi calitate. Deşi firele au neregularităţi sau alte defecte evidente, totuşi normele filaturilor trec uşor peste ele. In aceste condiţii orice eventuale obiecţiuni ale Fabricii de tricotaje se lovesc dezidul impenetrabil al stasurilor susamintite. In intervenţia sa, ing. O. Oarză sublinia, de asemenea, unele greutăţi din activitatea fabricii, printre care lipsa unor piese de schimb (garnituri de cardă şi ), precum şi calitatea necorespunzătoare a apei furnizate. Dar, tot discuţiile în cadrul „mesei rotunde" au scos un relief şi unele din cauzele subiective ale consumurilor specifice ridicate. Bobinatul, de pildă, nu este întotdeauna satisfăcător, ceea ce duce la consumuri suplimentare. „La maşinile de bobinat — arăta ing. C. Paraschiv — sistemul de parafinare pasivă presupune o permanentă curăţire, urmărire şi atenţie deosebită. Când aceste deziderate sunt neglijate se ajunge ca aproape 25 la sută din fire să nu fie parafinate, ceea ce are urmări negative: firele nu mai merg bine prin maşini, apar ruperi de fire, ochiuri neuniforme ş.a. Defecţiuni în flux apar şi datorită innodării incorecte a firelor". La rîndul său, ing. A. Balla arăta necesitatea respectării mai stricte a disciplinei tehnologice pentru evitarea acestor neajunsuri. Din intervenţiile ing. R. Marcu şi ing. O. Oarză au mai rezultat şi alte neajunsuri. Astfel, nu la toate maşinile de tricotat opritoarele sunt sensibilizate conducătorului de fir abia acum i se aduc unele transformări pentru a reduce tensiunea prin schimbarea unghiului şi mărirea orificiului. La maşinile „Interlok", sunt încă prea dese ochiurile scăpate, ceea ce duce la mărirea volumului de mărfuri rămase de la export şi sporirea volumului deşeurilor. Că se pot evita acesta carenţe ne-o atesta iniţiativa recentă de Înlocuire a dispozitivului de furnizare a firului, care a dus la îmbunătăţirea situaţiei amintite şi totodată la mărirea zonel de deservire, da la 2 la 3 maşini. După cum relata ing. O. Paraschiv, numai prin această acţiune consumul specific se va micşora cu aproape 12 la sută. S-a arătat, de asemenea, şi acţiunea întreprinsă pentru schimbarea acelor de tricotat, care va atrage după sine îmbunătăţirea calităţii tricoturilor, concomitent cu reducerea simţitoare a consumurilor specifice. Ing. R. Mereu a Intervenit cu o problemă tangentă, arăttnd că M trebui îmbunătăţit şi sistemul punctajului da ca„Deşi pentru producţia Internă normei* de sortare sunt foarte exigente — sublinia ing. R. Marcu — totuşi, cind este vorba de export, apar căzături care, in majoritatea situaţiilor, Întrunesc condiţiile şi se vind pe piaţa internă ca produse de calitatea I". Ing. R. Marcu Încerca să justifice acest lucru arătînd că fabrica se străduieşte să producă mărfuri bune nu numai pentru a face faţă cererii, ci şi pentru a concura pe piaţa externă. După părerea noastră insă, se uită un lucru esenţial. Un alt element de bază al sporirii competitivităţii pe lingă calitate este tocmai reducerea permanentă a nivelului cheltuielilor de producţie. Nu vrem să exportăm la orice preţ şi in orice condiţii. Şi tov. S. Lebel Încerca să acrediteze ideea că tot ce se consumă în plus la aceste produse se recuperează prin preţul de vînzare. Da, este adevărat, dar competitivitatea presupune necondiţionat un preţ de cost cit mai scăzut, numai astfel sporind avantajele fabricii pe piaţa externă. Cu cît nivelul cheltuielilor materiale de producţie va fi mai redus, cu atit volumul venitului naţional valuate la tricoturi, care ar influenţa pozitiv Indicatorul calităţii in celelalte secţii ale fabricii. Participanţii la dezbateri s-au referit, în majoritatea lor, la un factor esenţial care determină menţinerea ridicată a consumurilor de materii prim*. Este vorba da produsei* destinat* exportului. La înregistrarea depășirii amintite mai sus au contribuit intr-o foarte mare măsură tocmai produsele pentru beneficiarii externi. Ing. R. Mereu arăta, da pildă, că la articolele plusate pentru export consumul specific creşte cu 2—4 la sută, faţă de articole similare destinate consumului intern. Este relevant faptul că, deşi in ambele trimestre ale acestui an indicii de consum specific la producţia realizată se situează sub cei planificaţi, inregistrindu-se economii de materii prime, totuşi, datorită consumului specific ridicat la produsele de export, acestea au fost anihilate. Din tabelul de mai jos rezultă tocmai aceste rezultate pozitive estompate. Totodată, se poate observa cum Însuşi indicele planificat da consum specific creşte de la un trimestru la altul In funcţie de sporirea producţiei pentru export, fi mai mare. Sunt doar citeva argumente care trebuie avute în vedere de cadrele tehnice şi economice din fabrică şi din Combinatul textil. Şi aceasta cu atit mai mult cu cît fabrica ieşeană de tricotaje exportă aproximativ jumătate din producţia fizică. Şi încă ceva. Se menţine ridicat volumul mărfurilor rămase de la export, uneori ajungînd chiar pînă la 40 la sută. Să nu se uite că aceste mărfuri constituie o ţară a activităţii fabricii, care afectează negativ rezultatele economico-financiare. Iată, de pildă, numai la articolul maieu tetra pentru bărbaţi s-a înregistrat în semestrul I a.c., datorită răminerii de la export, pierderi de peste 40.000 de lei. Pierderile au fost mai vizibile aici pentru că au dus, pur şi simplu, la nerentabilizarea articolului, dar sunt mai multe articole în această situaţie la care se înregistrează pierderi generate de diferenţe de preţ. Este adevărat că nu s-au înregistrat refuzuri de calitate, dar existenţa volumului ridicat de asemenea mărfuri atestă că multe rezerve sunt nevalorificate. Este adevărat că se mai recuperează, ulterior, prin destrămarea In cedrul filaturilor de lină sau prin exportarea lor. Refolosirea lor se face însă In condiţiile unor substanţiale pierderi. In anul 1969, de pildă, s-au Înregistrat 1.340.600 kg deşeuri, care s-au evaluat (la preţuri C.C.A.) la 1.733.000 de lei. Din intervenţiile unor participanţi a rezultat că la fabricile de tricotaje deşeurile ar reprezenta o fatalitate, o „necesitate tehnică*. După părerea noastră este un domeniu unde s-au explorat insuficient rezervele de reducere a lor. Chiar din dezbateri s-a desprins acest fapt, participanţii nefiind in măsură să jaloneze direcţiile în care trebuie să acţioneze. Ing. R. Marcu arăta, de pildă, că se preconizează reproiectarea unor modele de maleuri şi pantaloni, care prin forma tiparului să necesite un consum a .masa rotundă* s-au abordat şi unele măsuri ce se preconizează pentru perioada viitoare. — S-au făcut investigaţii şi s-a elaborat un studiu pentru folosirea optimă a dimensiunilor existente la produsele tetra — relata ing. C. Paraschiv. Scopul final este să obţinem cu mai multe produse tubulare, fără cusături laterale, care presupun consumuri specifice mai reduse cu 1,5 la sută şi facilitează creşterea productivităţii muncii la croit cu circa 10 la sută. Tot in acest scop pentru dezvoltările prevăzute in cincinalul viitor, cu 3,5 milioane tricotaje, am comandat o gamă corespunzătoare de dimensiuni. In vederea reducerii consumurilor specifice, ing. R. Marcu sublinia preocupările din fabrică pentru Înlocuirea intr-o măsură cit mai mare a firelor groase (54/1) cu cele fine (70/1). In intervenţia sa arăta că, dacă la întreaga producţie a anului 1970 s-ar utiliza firele fine, s-ar obţine o econofie de materii prime de 94 de tone în valoare de 506.000 de lei, iar produsele ax ît mai uşoare cu 13 la sută. Dezbaterile nu au evidenţiat însă de ce s-a acţionat atit de puţin in direcţia convingerii beneficiarilor, deşi avantajele sunt atit de concludente şi foarte bine cunoscute de cadrele fabricii. Justificările formulate ad-hoc in cadrul „mesei rotunde" au atestat încă o dată necesitatea amplificării eforturilor în acest domeniu. Ing. A. Balla a accentuat necesitatea diminuării numărului de furnizori de materii prime şi totodată majorarea loturilor livrate de aceştia. Este adevărat că în prezent situaţia s-a mai îmbunătăţit, specific mai redus şi, totodată, să evite producerea deşeurilor. Este o idee bună, dar s-a acţionat prea timid pentru materializarea, ei. Ar trebui măsuri energice pe linia calificării profesionale a cadrelor şi a asigurării asistentei tehnice in toate schimburile, in vederea respectării întocmai in toate fazele procesului de producţie a prescripţiilor tehnolgice. Se impune acordarea unei atenţii deosebite calităţii in toate fazele, incepind de 1« recepţia materiei prime şi plnă la obţinerea produsului finit. Controlul tehnic de calitate, atit cel interfazic cît şi cel final, se cere Intensificat. Astfel, volumul necrezut de mare de deşeuri va anihila In continuare multe din rezultatele pozitive ale fabricii, va sufoca Iniţiativa şi eforturile depuse, dar posibilităţile sunt încă multe. „înainte de înfiinţarea Combinatului textil — arăta ing. C Paraschiv — firele primite de la Fabrici .Țesătura" reprezentau 1/5 din toate aprovizionările noastre, iar acum am ajuns la peste 40 la sută. Preconizăm în viitor să primim circa 60 la sută din cantitatea de fire necesară". Din dezbateri a reieșit că o altă cale de utilizare mai eficientă a materiei prime o constituie introducerea pe scară largă a înlocuitorilor. Un domeniu în care posibilităţile nu sunt valorificate pe deplin. Deşi din studiile efectuate de specialişti a rezultat că prin introducerea fibrelor sintetice s-ar putea economisi bumbacul importat, deci şi valuta ţării, se manifestă o oarecare inerţie lin introducerea noului. Intr-adevăr, este mai comod să se meargă pe căi bătătorite, dar se înfiehtează negativ atit interesele întreprinderii, cit mai ales cele ale economiei naţionale. Uzina de fibre sintetice din Iaşi aşteaptă, de mai multă vreme, ca fabricile Combinatului textil ieșean să devină consumatoarele produselor ei, dar se pare că industria uşoară a fost luată prin surprindere, neavind create condiţiile de prelucrare a acestor noi şi moderne materii prime. Unii dintre participanţi au arătat avantajele folosirii acestora. — S-a experimentat la noi In fabrică fibra poliesterică de la U.F.S. Iaşi, In combinaţie cu bumbacul (67 şi, respectiv, 33 la sută) — spunea ing. R. Marcu — şi lucrurile merg destul de bine. Produsele au o uniformitate superioară, facilitează o prelucrare mai bună a tricoturilor, rezistenţa firului creşte, iar productivitatea muncii la tricotat şi calitatea firului sunt mult superioare. Se pun intr-adevăr probleme la vopsire şi finisare, în special la culorile medii şi închise. Sunt operaţii ce reclamă utilaje de vopsire la temperaturi Înalte. Noi am informat Combinatul textil de rezultatele experimentărilor şi sîntem in aşteptarea unei hotăriri. Păcat Insă că totul a rămas şi în prezent tot în faza tatonărilor, a căutărilor. In cadrul „mesei rotunde* s-au mai relevat şi alte măsuri ce-şi aşteaptă împlinirea, printre care amintim : reproiectarea unor modele, policalificarea unui număr cît mai mare de cadre, participarea într-o măsură mai mare a cadrelor din fabrică la prospectarea pieţei interne şi externe, îmbunătăţirea unor maşini şi utilaje etc. Recent, redacţia ziarului „Flacăra Iaşului* a organizat o „masă rotundă“ la Fabrica de tricotaje „Moldova* din Iaşi, unde s-au discutat probleme legate de utilizarea cit mai raţională a fondului de materii prime — condiţie principală a ridicării eficienţei economice. Au participat: ing. CORNELIU PARASCHIV, inginer şef; SIMON LEBEL, contabil şef; ing. OVIDIU OARZA, şeful serviciului C.T.C.; ing. ATILA BALLA, şeful secţiei de tricotaj; DUMITRU ARHIP, locţiitorul secretarului comitetului de partid din fabrică; ing. RENE MARCU, şefa biroului tehnic; ing. GHEORGHE MARIAN, şeful serviciului producţie la Combinatul textil. Sub paravanul cauzelor obiective, consumurile specifice se menţin ridicate PC Deşeurile - o fatalitateC ind am aflat că volumul deşeurilor la această fabrică ajunge pină la 25 la sută din cantitatea de materie primă consumată, aproape că nu am dat crezare, considerind afirmaţia ca nefondată. Ulterior însă, ne-am convins de această tristă realitate, de anomalia economică pe care cadrele tehnice şi economice din întreprindere au încercat să ne-o prezinte ca fiind normală. Ele provin în principal de la operaţiile de croire şi confecţii, împreună cu tov. S. Lebel am făcut un calcul su’mar pentru a ne da mai bine seama ce ascund aceste deşeuri. Aşa cum spuneam, un calcul aproximativ ne-a evidenţiat că intr-un an materiile prime transformate în deşeuri se evaluează la nu mai puţin de circa 30 de milioane de lei din care, prin valorificare la D.C.A., se recuperează aproape 400.000 de lei. Deziderate ce-şi aşteaptă finalizarea Desigur,mesa rotundă* organizată nu şi-a propus să dezbată întreaga problematică referitoare la utilizarea cit mai raţională a fondului de materii prime. Apreciem însă că semnalarea unor preocupări în acest domeniu va stimula şi mai mult cadrele din fabrică şi din cadrul Combinatului textil pentru o valorificare superioară a materiilor prime. Pentru că, aşa cum bine se ştie, este sursa principală de reducere a cheltuielilor de producţie şi de sporire a beneficiilor. Practica ne dovedeşte cu prisosinţă că prin utilizarea de tehnologii avansate, prin folosirea de Înlocuitori, prin crearea unor produse noi, mai eficiente, se pot obţine, cu cheltuieli reduse, produse mai multe şi o valoare ridicată din aceeaşi cantitate de materii prime. Nu se poate spune că la Fabrica de tricotaje „Moldova" nu există o preocupare pentru buna utilizare a materiilor prime. Dar, unele rezultate au fost simţitor diminuate de neajunsurile manifestate. Şi la carenţele proprii ale fabricii se adaugă, de multe ori, aşa cum a reieşit şi din dezbateri, deficienţele din activitatea Combinatului textil, a uzinelor furnizoare de materii prime. Există la fabrica ieşeană o organizaţie puternică de comunişti. Aşa cum sublinia tov. D. Arhip, aproape 115 din numărul salariaţilor sunt membri de partid, care şi-ar putea aduce un aport mai vizibil în această direcţie. In condiţiile calamităţilor naturale din acest an, cind o bună parte din fondul de materii prime a fost distrus sau degradat de puhoaiele de apă, mereu nesătule, economisirea resurselor materiale capătă o deosebită importanţă. Materiile prime se cer gospodărite cu maximă chibzuinţă. Masă rotundă organizată de Eugeniu ZIDARIŢA Economii Indici de consum specific de materii _____________ prime Plan Efectiv (In kg) Trim. I 1970 1,38« 1,384 1.W1 trim. II 1970 1,381 1,378 3 *38 La Porţile de Fier (urmele din pag. 1) anului să-l conecteze la sistemul energetic national, intr-un ritm alert se desfăşoară operaţiunile de montaj la hidroagregatele 3 şi 4. Potrivit angajamentului comun al montărilor şl constructorilor, primul dintre ele urmează să intre In probe încă In acest an. Celălalt, echipat In întregime cu utilaje şi Instalafii româneşti, va constitui premiera energetică a viitorului cincinal. Lista celor care s-au evidenţiat pentru rezultatele deosebite obţinute In cei 0 ani de eforturi continue la Porţile de Pier este foarte bogată. Aceiaşi oameni — montori, constructori, energeticieni, navigatori, scafandri — încep cel de-al 7-lea an de muncă, anul hotărltor pentru darea în funcţiune a întregului obiectiv, cu încrederea de a devansa majoritatea lucrărilor, pentru ca economia naţională să primească de la Porțile de Fier peste prevederile de plan însemnate cantităţi de energie electrică, iar volumul de investiții materializat aici să fie recuperat intr-un termen cit mai scurt. Instruirea directorilor de cămine culturale, ai caselor de cultură şi a bibliotecarilor comunali Astăzi, la Iaşi, are loc instruirea directorilor de cămine culturale, case de cultură şi a bibliotecarilor comunali din judeţul Iaşi. Cu acest prilej se vor da indicaţii privind pregătirea şi organizarea activităţilor cultural-educative de masă în perioada de toamnă şi iarnă. Instructajul prevede, de asemenea, comunicări pentru organizarea şi participarea aşezămintelor culturale la unele acţiuni de amploare din care amintim Festivalul de poezie „M. Eminescu", Bienala de teatru „I. D Caragiale“ etc. Uzina „23 August" din Capitală. Se lucrează la un nou lot de locomotive Diesel hidraulice ce vor pleca peste hotare. Foto : AGERPRES (P. DUMITRESCU) in 24 de ore Radio Iaşi Programul de seară (17 septembrie): 17.00 Buletin de ştiri; 17.05 Estrada zilei 17.30 Ritmuri industriala româneştii 17.45 Prelucrări da folclor? 18.00 Colocviu radiofonic 18.20 La portativul undelor, melodia preferată 19.00 Radiojurnal ! 19.15 Cântece de masă şi Jocuri popularei 19.30 Jazzul in comentariu şi ameti 20.00 O oră cu tinereţea 21.00 Buletin de ştirii 21.05 Concertul In rol major pentru flaut şi orchestră, de Cristoph Wilibald Gluckl 21.30 Scenar 21.45 Refrene Îndrăgite. Programul de dimineaţă (18 septembrie): 6.00 Buletin de ştirii 6.05 Matineu muzicali 6.30 Emisiune pentru «atei 6.40 De pe deal şi de pe vale» 7.00 Informaţii şi muzică. Televiziune 17.30 Deschiderea emisiunii. Emisiune în limba maghiară? 18.00 Concursul şi Festivalul internaţional „George Enescu" — Recitalul flautistului Jean—Pierre Rampai ? 18.45 Rapsodia română — „Horă la Prislop"? 19.10 Anunțuri, publicitate, sumarul seriil 19.20 1001 de seri — emisiune pentru cei mici? 19.30 Telejurnalul de seară? 20.00 Film serial : „Noile aventuri ale lui Huckleberry Finn" („Gheţarii sínt In primejdie")? 20.30 Cadran internaţional? 21.10 Al cincilea Concurs şi Festival internaţional „George Enescu" — Concertul In Do major pentru violoncel şi orchestră de Haydn, interpretează Mstislav Rostropovici? 21.45 Poşta T.V. de Ion Bucheru? 21.55 Film artistic: „De unul singur" cu Harry Guardino şi Barbara McNair. Premieră pe ţară? 23.25 Telejurnalul de noapte. Cinematografe VICTORIA : „Mayerling", cinemascop. Orele : 8.45? 11.35? 14.4Q; 17.35, 20.30. REPUBLICA: „Intilnire la vechea moschee", cinemascop. Orele : 9? 11. 15. 17? 19. 21. CINEMATOGRAFUL DE ARTA „COPOU": „Aventurile lui Juan“, cinemascop. Orele: 9? 11.15, 14.30? 16.45, 18.55, 21. ARTA : ,Joc dublu în serviciul secret", orele : 9. 0i 15. 17? 19? 21. GRADINA „POMUL VERDE*: „Cei 1000 de ochi al doctorului Mabuse", ora 19.45. TATARASI : „Adio, Texas”, cinemascop. Orele : 16? 18? 20. NICOLINA: „Bătălie pentru Roma"| ambele serii. Orele: 16? 19. Casa de cultură a tineretului şi studenţilor La ora 28.00, in sala de spectacole a Casai da cultură a tineretului , studenţilor va fi prezentată o expunere pe tema „Probleme ala situaţiei Internaţionale*. O.N. T.—Agenţia judeţeană de turism laşi La Tirgul Internaţional „Bucureşti 1970", Agenţia Judeţeană de turism laşi organizează In perioada 13—24 octombrie a.c. excursii cu trenul accelerat, la preţul de 140 lei pentru o persoană şi cu trenul special, la preţul de 130 lei, înscrierile se fac individual şi în grup la sediul agenţiei. Cu autocarul, pentru turiştii neorganizaţi, se programează o excursie la Tirgul internaţional „Bucureşti 1970*, de două zile, data de 19—20 octombrie, avînd următorul traseu : Iaşi — Bacău — Braşov — Valea Prahovei — Ploieşti — Bucureşti — Buzău — Mărăşeşti— Tecuci — Bârlad — Vaslui — Iaşi. Pentru Intilnirea folclorică de la Strunga din ziua de 20 septembrie, se organizează o excursie de o zi, pe traseul Iaşi — Strunga, cu plecarea la orele 8 şi 10. Costul excursiei este de 33 lei pentru o persoană, înscrierile se fac plnă slmbătă 19 septembrie. Muzee In Palatul Culturii, azi, Intra @firele 10—13 şi 17—20, puteţi vizita : Muzeul de artă, Muzeul etnografic al Moldovei, Muzeul Politehnic. La aceleaşi ore, poate fi vizitat Muzeul Unirii (situat în str. Lăpuşneanu) şi Muzeul memorial Vila „Sonet" Mihai Codreanu (situat la parterul clădirii din str. Rece nr. 5). Muzeul „Casa Dosoftei" (din imediata apropiere a Palatului Culturii) este deschis între orele 10—17. Monumentul istoric biserica „Trei Ierarhi* şi sala gotică, pot fi vizitate între orele 7.30- 20.00. Pronoexpres La concursul Pronoexpres nr. 38 din 16 septembrie 1970, au fost extrase următoarele numere : EXTRAGEREA I : 32 31 17 2 42 30 Fond de premii lei : 343 072.plus report categ. I 33 575 lei și report categ. a II-a 33 575 lei. EXTRAGEREA A II-a : 34 33 8 38 29 22 7 44 Fond de premii lei : 305 376. plus report categ. A 44 731 lei* Timpul probabil Vreme în general frumoasă și călduroasă cu cerul variabil. In cursul după-amiezii în nordul Moldovei fi In zona de munte se vor semnala averse de ploaie însoţite de descărcări electrice. Vint slab pînă la potrivit cu intensificări trecătoare din sectorul sudic. Temperatura aerului uşor variabilă: minimele vor fi cuprinse între 11 şi 16 grade, iar maximele intre 24 şi 30 grade. T i