Flacăra Iaşului, septembrie 1970 (Anul 26, nr. 7450-7475)

1970-09-17 / nr. 7464

FLACĂRĂ I ASULUI PAHNA 2­. „Masă rotundă“ Materiile prime se DIMINUAREA CHELTUIELILOR MATERIALE AMPLIFICĂ EFICIENTA ECONOMICĂ cer gospodărite cu maximă chibzuință I­n repetata rlnduri condu­seră* euperioară da par­tid fi da stat a aublinlat necesitat** studiaric per­manenta, a investigă­­rii posibilităților si căilor de reducere a cheltuielilor mate­riala da producţia. Sa ara In vedara că ponderea cheltuieli­lor materiale In cadrul produ­sului social sa menţine prac­tic, de ciţiva ani, la acelaşi nivel. Se impune deci reali­zarea Integrală a măsurilor ce s-au preconizat In această di­recție pentru anul 1970, cunos­­cind faptul că reducerea nu­mai cu jumătate de procent a volumului cheltuielilor ma­teriale echivalează cu un spor articipanții (a .masa ro­tundă* *-au străduit să argumenteze că actualul nivel al consumurilor specifice s-a­r datora, in principal, unor cauze o­­biective, care se vor în­lătura in timp. Nu-i mai pu­ţin adevărat că au fost şi in­tervenţii In care, destul de timid, s-au formulat autocri­tici. .La noi — spunea ing. R. Marcu — consumurile nu sint ridicata, nu ies din co­mun faţă da celelalte unităţi cu profil asemănător. Dar, pentru că aproximativ 80 la sută din cheltuialile materia­le sunt reprezentate de ma­teria primă, nu putem fi mul­ţumiţi cu situaţia existentă". — La sfârşitul primului se­mestru — adăuga tov. S. Lebel — am Înregistrat, la produc­ţia realizată, 487.000 de lei economii, faţă de preţul ele cost planificat. Serviciul teh­nic chiar a raportat economii de fire de bumbac de 5,8 tone. Noi nu contestăm aceste re­zultate. Ele sunt insă globale şi estompează unele realităţi din fabrică. De pildă, datorită economiilor la coloranţi şi chi­micale de 781.000 de lei, la cheltuieli de aprovizionare de 249.000 de lei şi a altor ase­menea rezultate pozitive „nu se mai observă­ depăşirile de 686.000 de lei înregistrate la consumurile de materii prime. Tema noastră referindu-se la materiile prime nu vom mai aminti şi celelalte depăşiri de sute de mii de lei la alte ele­mente ale preţului de cost. In aceste condiţii, este evident că nu putem fi de acord cu sta­rea de automulţumire ce se manifestă la fabrica ieşeană şi, bineînţeles, la nivelul Combi­natului textil. Desigur, nu trebuie scăpate din vedere unele greutăţi din activitatea fabricii. — Fabrica noastră — arăta Ing. R. Marcu — a fost pro­iectată pentru utilaje cu di­mensiuni unice, în defavoarea unei gama largi de dimensiuni. A avea pentru 70—80 la sută din producţie o singură lăţi­me la tricoturile de bază în­seamnă un evident dezavan­taj. — Fiind prima fabrică de acest gen din ţară — a inter­venit ing. A. Balla — am pri­mit şi primele tipuri de ma­şini care se fabricau la noi în ţară. In special pentru trico­turile tetra, maşinile au fost prototip, pe parcurs adueîn­­du-li-se multe îmbunătăţiri. Este adevărat, însă, aşa cum arăta ing. R. Marcu, o bună parte din aceste mașini au fost înlocuite, în prezent cele vechi reprezentînd aproxima­tiv 21 la sută. Din dezbateri a rezultat că nici calitatea materiilor prime livrate de unii furnizori nu este întotdeauna corespunză­toare. Filatura românească de bumbac din Bucureşti, Fabrica ,Ţesătura" din Iaşi şi alte u­­nităţi nu-şi respectă clauzele contractuale privind calitatea firelor. Bunăoară, Filatura din Olteniţa nu numai că livrea­ză fire de calitate îndoielni­că, dar şi înfăşurarea pe cop­­suri nu este întotdeauna co­rectă, ceea ce generează la fabrica ieşeană de tricotaje ri­sipă de materii prime. A rezultat, de asemenea, că fabrica întâmpină mari greu­tăţi în aprovizionare. — In prezent — arăta ing. Gh. Marian — nu mai discu­tăm de necesarul de plan şi cel de aprovizionat. Ceea ce soseşte, intră imediat în sec­ţiile de fabricaţie, al venitului naţional de a­­proape 1,5 miliard* de lei. Ţintnd seama de aceste lu­cruri, precum şi da faptul că 1* Fabric* da tricotaje »Mol­dova* consumurile specifice sa menţin la un nivel ridicat, am Încercat, prin intermediul­­me­sei rotunde“, să evidenţiam atit uneia din cazurile genera­toare ala situaţie­ amintita, cit şi măsurile ce se impun a fi iniţiate. Aceasta cu atit mai mult cu cit In cincinalul vii­tor fabrica va avea sarcina da reducere a consumului speci­fic cu 7 la sută, faţă de rea­lizările actuale, in condiţiile creşterii ponderii producţiei destinată exportului. — De multa ori — adăuga ing. C. Paraschiv — analizei* de laborator sunt formal*. In­diferent de concluziile aces­tora, materiile prime sosite merg In producţie­— Filaturile cunosc acest lu­cru — a intervenit şi ing. C. Oarză — şi de aceea in foar­te multe cazuri ne livrează fire de slabă calitate. In mod conştient scade exigenţa noas­tră la recepţia firelor. — Sunt şi cazuri cind r­efu­­zăm, dar foarte­ rar — Subli­nia­tov. S. Lebel. Şi aceasta pentru că stocul tampon, co­respunzător producţiei pe timp de zece zile, ce ar trebui să-l avem In fabrică. In prezent nu reuşim să-l formăm. S-a conturat astfel, din dez­bateri, idee* unei superiorităţi cantitativ* a capacităţilor de utilizer* a firelor, faţă da cel* de filare. Numai aşa se ex­plică aprovizionarea fabricii cu fire de pe o zi pe alta, numai aşa unii furnizori Îşi pot per­mite devieri de la calitatea contractată (Filatura româneas­că de bumbac şi­­Dacia" din Bucureşti, Fabrica ,Ţesătura" din Iaşi, Filatura din Olteni­ţa 5-a.). Inginerii G. Paraschiv şi O. Oarză au mai arătat şi un alt aspect. Există, in prezent, o neconcordantă intre normele de calitate a firelor furnizate de filaturi şi cele de la fabri­cile de tricotaje. Bunăoară, nu Întotdeauna din firele consi­derate de filaturi ca fiind de calitatea întîi, rezultă produse de aceeaşi calitate. Deşi firele au neregularităţi sau alte de­fecte evidente, totuşi normele filaturilor trec uşor peste ele. In aceste condiţii orice even­tuale obiecţiuni ale Fabricii de tricotaje se lovesc de­­zidul­ impenetrabil al stasurilor sus­­amintite. In intervenţia sa, ing. O. Oarză sublinia, de asemenea, unele greutăţi din activitatea fabricii, printre care lipsa u­­nor piese de schimb (garnituri de cardă ş­i ), precum şi ca­litatea necorespunzătoare a a­­pei furnizate. Dar, tot discuţiile în cadrul „mesei rotunde" au scos un re­lief şi unele din cauzele su­biective ale consumurilor spe­cifice ridicate. Bobinatul, de pildă, nu este întotdeauna sa­tisfăcător, ceea ce duce la consumuri suplimentare. „La maşinile de bobinat — arăta ing. C. Paraschiv — sistemul de parafinare pasivă presupu­ne o permanentă curăţire, ur­mărire şi atenţie deosebită. Când aceste deziderate sunt ne­glijate se ajunge ca aproape 25 la sută din fire să nu fie pa­rafinate, ceea ce are urmări negative: firele nu mai merg bine prin maşini, apar ruperi de fire, ochiuri neuniforme ş.a. Defecţiuni în flux apar şi datorită innodării incorecte a firelor". La rîndul său, ing. A. Balla arăta necesitatea res­pectării mai stricte a discipli­nei tehnologice pentru evita­rea acestor neajunsuri. Din intervenţiile ing. R. Marcu şi ing. O. Oarză au mai rezultat şi alte neajunsuri. Astfel, nu la toate maşinile de tricotat opritoarele sunt sen­sibilizate­ conducătorului de fir abia acum i se aduc unele transformări pentru a reduce tensiunea prin schimbarea un­ghiului şi mărirea orificiului. La maşinile „Interlok", sunt încă prea dese ochiurile scă­pate, ceea ce duce la mărirea volumului de mărfuri rămase de la export şi sporirea vo­lumului deşeurilor. Că se pot evita acesta carenţe ne-o a­testa iniţiativa recentă de În­locuire a dispozitivului de fur­nizare a firului, care a dus la îmbunătăţirea situaţiei aminti­te şi totodată la mărirea zo­nel de deservire, da la 2 la 3 maşini. După cum relata ing. O. Paraschiv, numai prin a­­ceastă acţiune consumul spe­cific se va micşora cu aproa­pe 12 la sută. S-a arătat, de asemenea, şi acţiunea întreprinsă pentru schimbarea acelor de trico­tat, care va atrage după sine îmbunătăţirea calităţii tricotu­rilor, concomitent cu reduce­rea simţitoare a consumurilor specifice. Ing. R. Mereu a Intervenit cu o problemă tangentă, ară­­ttnd că M trebui îmbunătăţit şi sistemul punctajului da ca­„Deşi pentru producţia In­ternă normei* de sortare sunt foarte exigente — sublinia ing. R. Marcu — totuşi, cind este vorba de export, apar căză­turi care, in majoritatea si­tuaţiilor, Întrunesc condiţiile şi se vind pe piaţa internă ca produse de calitatea I". Ing. R. Marcu Încerca să justifice acest lucru arătînd că fabrica se străduieşte să producă măr­furi bune nu numai pentru a face faţă cererii, ci şi pentru a concura pe piaţa externă. După părerea noastră insă, se uită un lucru esenţial. Un alt element de bază al sporirii competitivităţii pe lingă cali­tate este tocmai reducerea permanentă a nivelului chel­tuielilor de producţie. Nu vrem să exportăm la orice preţ şi in orice condiţii. Şi tov. S. Lebel Încerca să acre­diteze ideea că tot ce se con­sumă în plus la aceste pro­duse se recuperează prin pre­ţul de vînzare. Da, este ade­vărat, dar competitivitatea pre­supune necondiţionat un preţ de cost ci­t mai scăzut, numai astfel sporind avantajele fabricii pe piaţa externă. Cu cît nivelul cheltuielilor materiale de pro­ducţie va fi mai redus, cu atit volumul venitului naţional va­lu­ate la tricoturi, care ar in­fluenţa pozitiv Indicatorul ca­lităţii in celelalte secţii ale fabricii. Participanţii la dezbateri s-au referit, în majoritatea lor, la un factor esenţial care determină menţinerea ridica­tă a consumurilor de materii prim*. Este vorba da produ­sei* destinat* exportului. La înregistrarea depășirii amin­tite mai sus au contribuit in­tr-o foarte mare măsură toc­mai produsele pentru benefi­ciarii externi. Ing. R. Mereu arăta, da pildă, că la artico­lele plusate pentru export consumul specific creşte cu 2—4 la sută, faţă de arti­cole similare destinate consu­mului intern. Este relevant faptul că, deşi in ambele tri­mestre ale acestui an indicii de consum specific la pro­ducţia realizată se situează sub cei planificaţi, inregis­­trindu-se economii de materii prime, totuşi, datorită consu­mului specific ridicat la pro­dusele de export, acestea au fost anihilate. Din tabelul de mai jos rezultă tocmai aces­te rezultate pozitive estom­pate. Totodată, se poate ob­serva cum Însuşi indicele pla­nificat da consum specific creşte de la un trimestru la altul In funcţie de sporirea producţiei pentru export, fi mai mare. Sunt doar citeva argumente care trebuie avute în vedere de cadrele tehnice şi economice din fabrică şi din Combinatul textil. Şi a­­ceasta cu atit mai mult cu cît fabrica ieşeană de tricotaje exportă aproximativ jumătate din producţia fizică. Şi încă ceva. Se menţine ridicat volumul mărfurilor ră­mase de la export, uneori a­jungînd chiar pînă la 40 la sută. Să nu se uite că aceste mărfuri constituie o ţară a activităţii fabricii, care afec­tează negativ rezultatele eco­­nomico-financiare. Iată, de pil­dă, numai la articolul maieu tetra pentru bărbaţi s-a înre­gistrat în semestrul I a.c., da­torită răminerii de la export, pierderi de peste 40.000 de lei. Pierderile au fost mai vi­zibile aici pentru că au dus, pur şi simplu, la nerentabili­­zarea articolului, dar sunt mai multe articole în această si­tuaţie la care se înregistrează pierderi generate de diferen­ţe de preţ. Este adevărat că nu s-au înregistrat re­fuzuri de calitate, dar existen­ţa volumului ridicat de aseme­nea mărfuri atestă că multe rezerve sunt nevalorificate. Este adevărat că se mai re­cuperează, ulterior, prin des­trămarea In cedrul filaturilor de lină sau prin exportarea lor. Refolosirea lor se face însă In condiţiile unor sub­stanţiale pierderi. In anul 1969, de pildă, s-au Înregistrat 1.340.600 kg deşeuri, care s-au evaluat (la preţuri C.C.A.) la 1.733.000 de lei. Din intervenţiile unor par­ticipanţi a rezultat că la fa­bricile de tricotaje deşeurile ar reprezenta o fatalitate, o „necesitate tehnică*. După pă­rerea noastră este un domeniu unde s-au explorat insuficient rezervele de reducere a lor. Chiar din dezbateri s-a des­prins acest fapt, participanţii nefiind in măsură să jaloneze direcţiile în care trebuie să acţioneze. Ing. R. Marcu a­­răta, de pildă, că se preco­nizează reproiectarea unor modele de maleuri şi panta­loni, care prin forma tiparu­lui să necesite un consum a .masa rotundă* s-au abordat şi unele mă­suri ce se preconizea­ză pentru perioada vii­toare. — S-au făcut investigaţii şi s-a elaborat un studiu pen­tru folosirea optimă a dimen­siunilor existente la produse­le tetra — relata ing. C. Pa­raschiv. Scopul final este să obţinem cu­ mai multe pro­duse tubulare, fără cusături laterale, care presupun con­sumuri specifice mai reduse cu 1,5 la sută şi facilitează creşterea productivităţii mun­cii la croit cu circa 10 la sută. Tot in acest scop pen­tru dezvoltările prevăzute in cincinalul viitor, cu 3,5 mili­oane tricotaje, am comandat o gamă corespunzătoare de dimensiuni. In vederea reducerii consu­murilor specifice, ing. R. Mar­cu sublinia preocupările din fabrică pentru Înlocuirea in­­tr-o măsură­­ cit mai mare a firelor groase (54/1) cu cele fine (70/1). In intervenţia sa arăta că, dacă la întreaga pro­ducţie a anului 1970 s-ar uti­liza firele fine, s-ar obţine o econo­fi­e de materii prime de 94 de tone în valoare de 506.000 de lei, iar produsele ax ît mai uşoare cu 13 la sută. Dezbaterile nu au evidenţiat însă de ce s-a acţionat atit de puţin in direcţia convin­gerii beneficiarilor, deşi avan­tajele sunt atit de concluden­te şi foarte bine cunoscute de cadrele fabricii. Justificările formulate ad-hoc in cadrul „mesei rotunde" au atestat încă o dată necesitatea am­plificării eforturilor în acest domeniu. Ing. A. Balla a accentuat necesitatea diminuării număru­lui de furnizori de materii prime şi totodată majorarea loturilor livrate de aceştia. Este adevărat că în prezent situaţia s-a mai îmbunătăţit, specific mai redus şi, totodată, să evite producerea deşeuri­lor. Este o idee bună, dar s-a acţionat prea timid pen­tru materializarea, ei. Ar tre­bui măsuri energice pe linia calificării profesionale a ca­drelor şi a asigurării asisten­tei tehnice in toate schim­burile, in vederea respectării întocmai in toate fazele pro­cesului de producţie a pres­cripţiilor tehnolgice. Se impu­ne acordarea unei atenţii deo­sebite calităţii in toate faze­le, incepind de 1« recepţia materiei prime şi plnă la ob­ţinerea produsului finit. Con­trolul tehnic de calitate, atit cel interfazic cît şi cel fi­nal, se cere Intensificat. Ast­fel, volumul necrezut de mare de deşeuri va anihila In con­tinuare multe din rezultatele pozitive ale fabricii, va su­foca Iniţiativa şi eforturile de­puse, dar posibilităţile sunt încă multe. „înainte de înfiinţarea Combinatului textil — arăta ing. C Paraschiv — firele primite de la Fabrici .Țesă­tura" reprezentau 1/5 din toa­te aprovizionările noastre, iar acum am ajuns la peste 40 la sută. Preconizăm în viitor să primim circa 60 la sută din cantitatea de fire nece­sară". Din dezbateri a reieșit că o altă cale de utilizare mai efi­cientă a materiei prime o constituie introducerea pe sca­ră largă a înlocuitorilor. Un domeniu în care posibilităţi­le nu sunt valorificate pe de­plin. Deşi din studiile efectua­te de specialişti a rezultat că prin introducerea fibrelor sin­tetice s-ar putea economisi bumbacul importat, deci şi va­luta ţării, se manifestă o oa­recare inerţie lin introducerea noului. Intr-adevăr, este mai comod să se m­eargă pe căi bă­tătorite, dar se înfieh­tează negativ atit interesele între­prinderii, cit mai ales cele ale economiei naţionale. Uzi­na de fibre sintetice din Iaşi aşteaptă, de mai multă vreme, ca fabricile Combinatului tex­til ieșean să devină consuma­toarele produselor ei, dar se pare că industria uşoară a fost luată prin surprindere, neavind create condiţiile de prelucrare a acestor noi şi moderne materii prime. Unii dintre participanţi au arătat avantajele folosirii acestora. — S-a experimentat la noi In fabrică fibra poliesterică de la U.F.S. Iaşi, In combinaţie cu bumbacul (67 şi, respectiv, 33 la sută) —­ spunea ing. R. Marcu — şi lucrurile merg destul de bine. Produsele au o uniformitate superioară, fa­cilitează o prelucrare mai bună a tricoturilor, rezistenţa firu­lui creşte, iar productivitatea muncii la tricotat şi calitatea firului sunt mult superioare. Se pun intr-adevăr probleme la vopsire şi finisare, în spe­cial la culorile medii şi închi­se. Sunt operaţii ce reclamă utilaje de vopsire la tempe­raturi Înalte. Noi am infor­mat Combinatul textil de re­zultatele experimentărilor şi sîntem in aşteptarea unei ho­­tăriri. Păcat Insă că totul a ră­mas şi în prezent tot în faza tatonărilor, a căutărilor. In cadrul „mesei rotunde* s-au mai relevat şi alte mă­suri ce-şi aşteaptă împlinirea, printre care amintim : repro­iectarea unor modele, polica­lificarea unui număr cît mai mare de cadre, participarea într-o măsură mai mare a ca­drelor din fabrică la prospecta­rea pieţei interne şi externe, îmbunătăţirea unor maşini şi utilaje etc. Recent, redacţia ziarului „Flacăra Iaşului* a organizat o „masă rotundă“ la Fabrica de tricotaje „Moldova* din Iaşi, unde s-au discutat probleme legate de utilizarea cit mai ra­ţională a fondului de materii prime — condiţie principală a ridicării eficienţei economice. Au participat: ing. CORNELIU PARASCHIV, inginer şef; SIMON LEBEL, contabil şef; ing. OVIDIU OARZA, şe­ful serviciului C.T.C.; ing. ATILA BALLA, şeful secţiei de tricotaj; DUMITRU ARHIP, locţiitorul secretarului comitetu­lui de partid din fabrică; ing. RENE MARCU, şefa biroului tehnic; ing. GHEORGHE MARIAN, şeful serviciului pro­ducţie la Combinatul textil. Sub paravanul cauzelor obiective, consumurile specifice se menţin ridicate P­C Deşeurile - o fatalitate­C­ ind am aflat că volu­mul deşeurilor la aceas­tă fabrică ajunge pină la 25 la sută din can­titatea de materie pri­mă consumată, aproape că nu am dat crezare, considerind afirmaţia ca nefondată. Ulte­rior însă, ne-am­ convins de această tristă realitate, de a­­nomalia economică pe care cadrele tehnice şi economice din întreprindere au încercat să ne-o prezinte ca fiind nor­mală. Ele provin în principal de la operaţiile de croire şi confecţii, împreună cu tov. S. Lebel am făcut un calcul su­’­mar pentru a ne da mai bine seama ce ascund aceste deşeuri. Aşa cum spuneam, un calcul aproximativ ne-a evi­denţiat că intr-un an materiile prime transformate în deşeuri se evaluează la nu mai pu­ţin de circa 30 de milioane de­ lei din care, prin valori­ficare la D.C.A., se recupe­rează aproape 400.000 de lei.­­ Deziderate ce-şi aşteaptă finalizarea Desigur,­­mesa rotundă* organizată nu şi-a propus să dezbată întreaga problematică re­feritoare la utilizarea cit mai raţională a fondului de materii prime. Apreciem însă că semna­larea unor preocupări în acest domeniu va stimula şi mai mult cadrele din fabrică şi din cadrul Combinatului textil pentru o valorificare superioară a materiilor prime. Pentru că, aşa cum bine se ştie, este sursa principală de reducere a cheltuielilor de producţie şi de sporire a beneficiilor. Practica ne dovedeşte cu prisosinţă că prin utilizarea de tehnologii avansate, prin folosirea de Înlocuitori, prin crearea unor produse noi, mai eficiente, se pot obţine, cu cheltuieli reduse, produse mai multe şi o valoare ridicată din aceeaşi cantitate de materii prime. Nu se poate spune că la Fabrica de tricotaje „Moldova" nu există o preocupare pentru buna uti­lizare a materiilor prime. Dar, unele rezultate au fost simţitor diminuate de neajunsurile ma­nifestate. Şi la carenţele proprii ale fabricii se adaugă, de multe ori, aşa cum a reieşit şi din dezbateri, deficienţele din activitatea Combinatului textil, a uzinelor furnizoare de materii prime. Există la fabrica ieşeană o organizaţie puternică de comunişti. Aşa cum sublinia tov. D. Arhip, aproape 115 din numărul salariaţilor sunt membri de partid, care şi-ar putea aduce un aport mai vizibil în această direcţie. In condiţiile calamităţilor naturale din acest an, cind o bună parte din fondul de ma­terii prime a fost distrus sau degradat de puhoaiele de apă, mereu nesătule, economisirea re­surselor materiale capătă o deosebită importanţă. Materiile prime se cer gospodărite cu maximă chibzuinţă. Masă rotundă organizată de Eugeniu ZIDARIŢA Economii Indici de consum specific de materii _____________ prime Plan Efectiv (In kg) Trim. I 1970 1,38« 1,384 1.W1 trim. II 1970 1,381 1,378 3 *38 La Porţile de Fier (urmele din pag. 1) anului să-l conecteze la sis­temul energetic national, in­tr-un ritm alert se desfăşoară operaţiunile de montaj la hi­­droagregatele 3 şi 4. Potrivit angajamentului comun al mon­tărilor şl constructorilor, pri­mul dintre ele urmează să intre In probe încă In acest an. Celălalt, echipat In întregi­me cu utilaje şi Instalafii ro­mâneşti, va constitui premiera energetică a viitorului cincinal. Lista celor care s-au eviden­ţiat pentru rezultatele deosebi­te obţinute In cei 0 ani de eforturi continue la Porţile de Pier este foarte bogată. A­­ceiaşi oameni — montori, con­structori, energeticieni, navi­gatori, scafandri — încep cel de-al 7-lea an de muncă, anul hotărltor pentru darea în func­ţiune a întregului obiectiv, cu încrederea de a devansa ma­joritatea lucrărilor, pentru ca economia naţională să primeas­că de la Porțile de Fier peste prevederile de plan însemnate cantităţi de energie electrică, iar volumul de investiții ma­terializat aici să fie recuperat intr-un termen cit mai scurt. Instruirea directorilor de cămine culturale, ai caselor de cultură şi a bibliotecarilor comunali Astăzi, la Iaşi, are loc in­struirea directorilor de cămine culturale, case de cultură şi a bibliotecarilor comunali din judeţul Iaşi. Cu acest prilej se vor da indicaţii privind pregătirea şi organizarea activităţilor cultu­ral-educative de masă în peri­oada de toamnă şi iarnă. In­structajul prevede, de aseme­nea, comunicări pentru organi­zarea şi participarea aşezămin­telor culturale la unele acţiuni de amploare din care amintim Festivalul de poezie „M. Emi­­nescu", Bienala de teatru „I. D Caragiale“ etc. Uzina „23 August" din Capitală. Se lucrează la un nou lot de locomotive Diesel hidraulice ce vor pleca peste hotare. Foto : AGERPRES (P. DUMITRESCU) in 24 de ore Radio Iaşi Programul de seară (17 septem­­brie): 17.00 Buletin de ştiri; 17.05 Estrada zilei­ 17.30 Ritmuri indus­triala româneştii 17.45 Prelucrări da folclor? 18.00 Colocviu radiofonic­­ 18.20 La portativul undelor, melo­dia preferată­ 19.00 Radiojurnal ! 19.15 Cântece de masă şi Jocuri popularei 19.30 Jazzul in comentariu şi am­eti 20.00 O oră cu tinereţea­­ 21.00 Buletin de ştirii 21.05 Con­certul In rol major pentru flaut şi orchestră, de Cristoph Wilibald Gluckl 21.30 Scenar 21.45 Refrene Îndrăgite. Programul de dimineaţă (18 sep­tembrie): 6.00 Buletin de ştirii 6.05 Matineu muzicali 6.30 Emisiune pentru «atei 6.40 De pe deal şi de pe vale» 7.00 Informaţii şi muzică. Televiziune 17.30 Deschiderea emisiunii. Emi­­siune în limba maghiară? 18.00 Concursul şi Festivalul internaţio­nal „George Enescu" — Recitalul flautistului Jean—Pierre Rampai ? 18.45 Rapsodia română — „Horă la Prislop"? 19.10 Anunțuri, publicitate, sumarul seriil 19.20 1001 de seri — emisiune pentru cei mici? 19.30 Te­lejurnalul de seară? 20.00 Film se­rial : „Noile aventuri ale lui Huckleberry Finn" („Gheţarii sínt In primejdie")? 20.30 Cadran interna­ţional? 21.10 Al cincilea Concurs şi Festival internaţional „George E­­nescu" — Concertul In Do major pentru violoncel şi orchestră de Haydn, interpretează Mstislav Ros­­tropovici? 21.45 Poşta T.V. de Ion Bucheru? 21.55 Film artistic: „De unul singur" cu Harry Guardino şi Barbara Mc­Nair. Premieră pe ţară? 23.25 Telejurnalul de noapte. Cinematografe VICTORIA : „Mayerling", cine­mascop. Orele : 8.45? 11.35? 14.4Q; 17.35, 20.30. REPUBLICA: „Intilnire la vechea moschee", cinemascop. Orele : 9? 11. 15. 17? 19. 21. CI­NEMATOGRAFUL DE ARTA „CO­­POU": „Aventurile lui Juan“, ci­nemascop. Orele: 9? 11.15, 14.30? 16.45, 18.55, 21. ARTA : ,Joc du­blu în serviciul secret", orele : 9. 0i 15. 17? 19? 21. GRADINA „POMUL VERDE*: „Cei 1000 de ochi al doctorului Mabuse", ora 19.45. TATARASI : „Adio, Texas”, cinemascop. Orele : 16? 18? 20. NICOLINA: „Bătălie pentru Roma"| ambele serii. Orele: 16? 19. Casa de cultură a tineretului şi studenţilor La ora 28.00, in sala de specta­cole a Casai da cultură a tinere­tului ,­ studenţilor va fi prezentată o expunere pe tema­­ „Probleme ala situaţiei Internaţionale*. O.N. T.—Agenţia judeţeană de turism laşi La Tirgul Internaţional „Bucureşti 1970", Agenţia Judeţeană de turism laşi organizează In perioada 13—24 octombrie a.c. excursii cu trenul accelerat, la preţul de 140 lei pen­tru o persoană şi cu trenul special, la preţul de 130 lei, înscrierile se fac individual şi în grup la sediul agenţiei. Cu autocarul, pentru tu­riştii neorganizaţi, se programează o excursie la Tirgul internaţional „Bucureşti 1970*, de două zile,­­ data de 19—20 octombrie, avînd următorul traseu : Iaşi — Bacău — Braşov — Valea Prahovei — Ploieşti — Bucureşti — Buzău — Mărăşeşti—­ Tecuci — Bârlad — Vaslui — Iaşi. Pentru Intilnirea folclorică de la Strunga din ziua de 20 septembrie, se organizează o excursie de o zi, pe traseul Iaşi — Strunga, cu ple­carea la orele 8 şi 10. Costul excursiei este de 33 lei pentru o­ persoană, înscrierile se fac plnă slmbătă 19 septembrie. Muzee In Palatul Culturii, azi, Intra @fi­rele 10—13 şi 17—20, puteţi vi­zita : Muzeul de artă, Muzeul et­nografic al Moldovei, Muzeul Poli­tehnic. La aceleaşi ore, poate fi vizitat Muzeul Unirii (situat în str. Lăpuşneanu) şi Muzeul memo­rial Vila „Sonet" Mihai Codreanu (situat la parterul clădirii din str. Rece nr. 5). Muzeul „Casa Dosof­­tei" (din imediata apropiere a Pa­latului Culturii) este deschis între orele 10—17. Monumentul istoric bi­serica „Trei Ierarhi* şi sala gotică, pot fi vizitate între orele 7.30-­ 20.00. Pronoexpres La concursul Pronoexpres nr. 38 din 16 septembrie 1970, au fost extrase următoarele numere : EXTRAGEREA I : 32 31 17 2 42 30 Fond de premii lei : 343 072.­­plus report categ. I 33 575 lei și report categ. a II-a 33 575 lei. EXTRAGEREA A II-a : 34 33 8 38 29 22 7 44 Fond de premii lei : 305 376. plus report categ. A 44 731 lei* Timpul probabil Vreme în general frumoasă și căl­duroasă cu cerul variabil. In cursul după-amiezii în nordul Moldovei fi In zona de munte se vor semnala averse de ploaie însoţite de descăr­cări electrice. Vint slab pînă la potrivit cu intensificări trecătoare din sectorul sudic. Temperatura ae­rului uşor variabilă: minimele vor fi cuprinse între 11 şi 16 grade, iar maximele intre 24 şi 30 grade.­ T i

Next