Flacăra Iaşului, septembrie 1970 (Anul 26, nr. 7450-7475)

1970-09-26 / nr. 7472

L FLACĂRA IAȘULUI PAGINA 2 * Societatea de medici şi naturalişti din Iaşi­­ in preajma împlinirii a 140 de ani de existenţă In curlnd se Împlinesc 140 de ani de la Înfiinţarea Societăţii de medici şi na­­turalişti din Iaşi, eveniment deosebit In viaţa Culturală a ţării noastre, deri­va prilejul manifestări ştiinţifice, menite tă dihsteâScd dceastd aniversate. Apărută inițial tub /arma umil „cerc te fian de bitire medicală* din inițiativa tir. lacob Gzihak, ea va deveni In 1932 aocWUrte«­­fe ttieflid $1 ftati­raliști, bare fiu numai ed a Conttlbult din plin la dez­­voltarea silinței medicale si la rezolva­rea unor probleme medico-sociale al Moldovei, dar a strcat si un însemnat rai irt istoria poporului hesial, partialped ticnit la actul unirii principatelor rorfidne. De ibdicp acestei societăţi este legat humble miltor cărturari de seamă al pa­triei — medici, naturalişti, farmcicişti, dar fi alţi Intelectuali intre care Gh. Ata­­chi, remarcabil organizator şi fondator al invâţâmintului modern din Moldova. Nu mai vorbim de prestigiul ei peste hotare, concretizat în faptul că încă din primul deceniu de existenţă a avut 228 de mem­bri corespondenți străini, printre care ce­­lebril chimist Berzelius, Al. von Hum­boldt, P. W. Oppenheim, I. Heckel, R. Liston, L Poincaré și alții. La rindul lor membrii dirt­jara noastră al acestei so­cietăți au­ fost cooptați ln diferite asocia­ții științifice de prestigiu de peste hotare. Cel bbte irea astăzi pe lingă clădirea Impunătoare devenită celebră mai ales prin ,Adunările de la Elelent“, cum era denumită sala muzeului In ears ce alia scheletul unul elefant și unde se Întru­neau un lordftli, n-au de unde să bănu­iască ce sacrificii au fost necesare din partea membrilor Societăţii pentru achi­ziţionarea bocetei construcţii în sare i-a extins apoi atlt muzeul despre care a­­minteam, att sl biblioteaa. Zidurile el groase au fost Insă martore ale multor evenimente Mórice, ale unor slipe de mari frămlntări $1 librizi prin sare a tre­­cut poporul nostru atunci. Adunările Co­mitetului Instituit în scopul sprijinirii Uni­rii Principatelor se ideeau — aşa cum arăta V. Alecsandri — chiar în aparta­mentul fostului preşedinte al societăţii, Dimitrie Ralet,­­ Cabinetul Istoriei Na­­turale. De aceea nu poţi trece pragul acestei clădiri, nu poţi păşi prin came­rele cu Bolţi ogivale fără a trăi îin Sen­timent de puternică emoţie pentru acea pagină hotărltoare a Istoriei noastre care e­ a serii piei. Dincolo însă de această aură de filă de crom­aci, nu putem uita că ln acest lăcaş e­fort sediul Societăţii medicilor şi nerturaliştilor care, m­alcite de toate, aşa cum sublinia în 1839 şi 1841 unul din foştii săi preşedinţi şi anume C. Sturla, a avut felul de a difuza, pentru prima fi dată, trt rîndurile maselor, cunoştinţe utile in domeniul medicinii şi al econo­miei rurale şi de a stabili fructuoase Con­tacte ştiinţifice. Un adevărat document al timpului il constituie Revista Medico- Chirurgicali, bu­letin al Societăţii de me­dici şi naturalişti din Iaşi, care a redat fidel in coloanele sale starea sănătăţii din Moldova şi a const­itu­it un auxiliar de prim ordin al medicului de reţea, in coloanele săli, in cadru­l Unor studii me­­dicale, s-a protestat in legătură cu ifi­tuaţia ferea a ţărănimii după 1907 şi in an­­i de după primul război mondial. De asemene­a, este important faptul că in jurul acestei Societăţi şi a Muzeului de istorie naturală s-a creat prima termino­logie românească in domeniul biologiei. Un alt aspect al activităţii Societăţii care merită a f1 subliniat este acela că încă de la landarta el s-a născut ideea Înfiinţării utilii Invăţămlnt medical la laşi, care vă dobinui viaţă Insă abia In emil 1879. O dată cu Înfiinţarea Facul­tăţii de medicina din Iaşi, cea mai mare Conf. dr. fraian BAR­AN Secretar al Societăţi de medici şi ■etnrallştl Iaşi parte a profesorilor el au devenit mem­bri al Societăţii de medici şi naturalişti, iar sub Influenţa lor cercetările medicale au luat un mare avo­it. Treceula prin vicisitudinile vremilor, a­­ceastă asociaţie Ştiinţifică de prestigiu a ovili de Înfruntat, de-a lungul anilor, vrăjmăşia boierimii reacţionare, lipsurile materiale, obstacolele ce i s-au pus ofi­ciile şi totuşi, datorită oamenilor lumi­naţi, patrioţi plini de Însufleţire pe care l-a avut în sinul său, a reuşit să facă faţă tuturor greutăţilor şi să-şi lege nu­mele de o operă mobilă de dezvoltare şi răspindire a ştiinţei, de mom­ente isto­rice cruciale din viaţa poporului nostru, la anii puterii populare reluind ca en­tuziasm o activitate de astă dată altfel planificata şi organizata, cu drumul civi­­âUCefli ae partid­at ae stat. Societatea noastră a adus şi aduce Valo­roase Con­tribuţii în probleme medico-sociale şi ale cercetării ştiinţifice. Astfel, activitatea a fost Împărţită pe secţii de specialitate, 3­0 Inaugurat şi dezvoltat o muncă sus­ţinută pe teren prin conferinţe şi Îndru­mare tehnică directă in colaborare cu Institutul de mediatii şi farmacie, pre­cum şi organizarea de simpozioane, con­­statuiri iau diverse alte forma de mani­festare. In Concluzie, Societatea a siat o largă dezvoltare organizlndu-te, cum a­­rătam mai sus, diferite manifestări şti­inţifice pe probleme meritea-mntime spe­ciile­ Moldovei şi ajutlnd totodată filia­­lele vecine atlt pe plan teoretic cit şi practic, în jurul Societăţii, a vechii sale biblioteci şi a orţjdnului său .Revista medico-chirurgicală n­e-a dezvoltat un cen­tru de documentare cu contribu­ţia şi spri­jinul Direcţiei Banitare Iaşi. În forma lor actuală secţiile noastre au acces la toate societăţile similare din Străinătate­­ legăturile membrilor Socie­tăţii ieşene cu oameni de ştiinţă străini s-au amplificat, participarea lor la mani­festările de peste hotare a sporii. Iar ln revistele de profil din străinătate apar tot mai multe lucrări elaborate aici. Re­vista medico-chirurgicală laţi, pe Ungă să publici articole ale unor bine cunos­cuţi oameni de ştiinţă din alte ţări, con­tinuă şi vechiul schimb care astăzi s-a extins la 150 de reviste din cele cinci cahu­mină. sadieratori de medici şi natu­ralişti laţi, filială a Uniunii de ştiinţe medicătrijiH­ţiepublîcă Socialişti Români«, este Considerată drept una dlft cele mai bune filiale din ţară, cu activitate orga­nizatorică multilaterală şi de conţinut a­decvat nevoilor reţelei sanitare şi voltării actuale a ştiinţelor medicale. Pen­tru a sintetiza preocupările şi tematica şedinţelor de comunicări vom da doar cîteva exemple care dovedesc că au fost abordate probleme de mare actua­­litate teoretică şi practică. Este vorba de cancerul gastric, gripa, reumatismul la copil, probleme de nutriţie, Igiena muncii ln industrie şi agricultură, Igiena mediu­lui, inficienţa antibioticelor asupra macro­­organismului, probleme de radiologie şi aplicarea izotopilor radioactivi l şi prac­tica medicală, modificări funcţionale şi bioelectrice un efort şi oboseală etc. Mul­te din aceste teme au figurat de altfel şi pe ordinea de zi a numeroase con­­grese internaţionale şi naţionale. tP­ătară de aceasta, merită a fi relie­fat Şi faptul că în Baza unei colaborări strânse Intre I.M.F., Direcţia sanitară şi Societatea de ştiinţe medicale, membrii noştri se deplasează in diverse localităţi din Moldova pentru Îndrumarea tehnică şi rezolvarea operativă a unor situaţii ivite pe teren. Trebuie remarcată pre­zenţa la şedinţele de comunicări a nu­meroşi medici din judeţul Iaşi şi din alte judeţe, în afară de faptul că unele secţii organizează plenare ln alte judeţe. Tote acestea, desigur, constituie mijloace în­semnate de stimulare directă la o acti­vitate susţinută de Inforamare şi le an­trenarea cadrelor din reţea in minnee de cercetare. Pe de altt parte, coi mai dese sunt vi­zitele unor personalităţi de renume mon­dial care vin să cunoască mişcarea noas­tră medicala şi să prezinte alei conferinţe. Cilindu-ne in cel de al 140-lea drt al activităţii Societăţii, suntem­ conştienţi de obiectivele şi sarcinile sporite ce ne re­vin, de complexitatea problemelor unei perioade de mari prefaceri sociale şi eco­nomice şi de impetuos trvnit al ştiinţei medicale contemporane. Continuind tra­diţiile progresiste ale Înaintaşilor, ne preocupă adaptarea continuă a preocupă­rilor, mijloacelor şi eforturilor noastre la noile cerinţe. Considerăm că datoria noastră principală este să acordăm tot sprijinul atit medicilor care de-abil au­ părăsit băncile facultăţii, cit şi practicie­nilor cu experienţă, cercetătorilor şi ca­­dreior didactice cu malta coliamé. Hotărlţi să urmăm exemplul via ei străluciţilor noştri înaintaşi care c­u ta­lonat drumul ascendent al Societăţii de medici şi naturalişti timp de mai bine de un secol înfruntînd perioade deosebit de critice, noi, cei care beneficiem astăzi­­de condiţii optime de m­uncă, efecte prin grija partidului şi statului, vom păstra şi fructifica inestimabila moştenire pe care ne-au lăsat-­o, ridicind pe trepte tot ■ mai Înalte munca pusă în slujba sănă­tăţii omului şi a dezvoltării culturale a Întregului popor. Imagine de la staţia de producere a asfaltului, la punctul Vlădeni, necesar şoselei Iaşi—Vlădeni, aflată în construcţie. Foto­: G. paul Plenara Comitetului municipal de partid Iaşi Iari a avut fee plenara se­mirehihui municipal de partid Iaşi, care a analizat Îndepli­nirea planului de Investiţii in perioada 1 ianuarie — 31 au­gust a.c., măsurile ce trebuie luate pentru Îndeplinirea In­tegrală a planului până la sfir­­ţitul amilal, precum şi pregă­tirea condiţiilor in vederea realizării investieriei prevăzu­te pentru 1971 in municipiul Iaşi. La lucrările plenarei a par­­ticipat tovarăşul Alexandru Dumitrache, secretar al Co­mitetului judeţean de partid laşi. Au mai participat m ori invi­taţi, cadre de conduc®% din unităţile de construcţii, de proiectare şi din întreprinde­rile beneficiare, secretari de organizaţii de partid. In Încheierea dezbaterilor, a luat cuvîntul tovarăşul A­­lexandru Dumitrache. Ven­in­d la intimplinarea dorinţei tinerilor de ridi­care a chreieriei de califi­care, organizaţiile U. T. G. din judeţul nostru au ini­ţiat acţiuni menite să con­tribuie­­« efe­rterea comti­­b­ilă a măiestriei profesio­nale şi a interesului pen­tru ştiinţa şi tehnica con­temporană pe fiecare de­fect» Se­mnifies. Aceste acţiuni au declanşat pe în­treprinderile ieşene o ade­vărată întrecere olimpică, in catre fiecare participant se străduieşte să atingă cota maximă a perfecţiu­nii profesionale. Clteva dintre acestea te află pe plină desfăşurăre. O mie de tineri, şoferi de la autobuzele şi gara­jele din judeţ, au depăşit deja cu succes faza pe den­treprindere­a concursului „Stăpân pe volan’ şi se pregătesc să concureze la­ faza judeţeană care va a­­vea loc în ziua de 27 sep­tembrie a.c. la Iaşi. La fabrică!« ,'Ţesătura' şi Ţesători« de mătase .Victoria*, Încep­ind din Iun« aprilie a.c., filatoare­le și ţesătoarei« au luat startul te Întrecerea con­curs .MUni măiestre tre­­cind cu rezTuStat* Bune pro­ba teoretică. Proba practi­că, «Haită In curs d« desfă­șurare, antren« eaaă ua »u­­măr de peste 800 de tinere. Luna aceasta va introdu­ce In competiţie o nouă ca­tegoria de tineri electri­cieni. .Olimpiada electrteh­nilor­ va debute cu probă teoretică căreia li va UffrrS proba practică şi care an­trenează 200 de electricieni de la 4 înfceprintdefii din judeţ, .Siguranţă şl măiestrie­ este concursul cons­acrat tinerilor angajaţi in cadrul Regionalei Iaşi. C.P.R. 500 de mecanici de locomotivă, mecanici ajutori şi fochişti de la depourile Iaşi şi Paş­cani îşi consolidează re prezent, în cadrul probei practice, cunoştinţele acu­mulate la proba teoretică. Spre cota maxima a perfecţiunii profesionale a tinerilor Sport MÜNCHEN 25 (Agerpres). In runde a 10-a a tur­neului final al ol­mptedei masculine de şah de la Sie­gen, echipa U.R.S.S. a în­vins cu 3,5—0,5 puncte for­maţia Canadei. Alte rezul­tate : Bulgaria — Spania 2,5- 01,5 (1) ; R. I. a Ger­maniei — Argentina 1,5— 1,5 (1); Iugoslavia — Be­­ritania 2,5—1,5 j Cehoslova­cii — R. D. A grinăiiă 1,5 —1,5 (1) j Ungaria — S.U.A. 1,5— 1,5 (1). Se strînge recolta. Nu însă cu toate forţele­ ­armate din pag. 11 recită « comitetului de partid, s-a asigurat as ritm destul de bun la recoltarea culturi­lor tirzii şi nu alta brigăzi. Lucru de care ne-am convins. Tovarăşul Gheorghe Sava, şef de sector in cadrul coopera­tivei agricole, ne-a prezentat în cifre hărnicia dovedită pînă acum de marea parte a tira­nilor cooperatori din Tg. Fru­mos. Din isp de hectare cu sfeclă de *«hă» au fost re­coltate 140. Cu 5 remorci şi cu numeroase atelaje, produc­­ţia era dusă la­ baza de recep­ţie. O ab­s­­olu­tUTS, care la acest an a ocupat 100 de hec­tare, şi anume floarea-soare­­lui, se afla, de asemenea, in­­tr-un stadiu avansat de recol­tare. La data de 24 septm­brie, şapte combine treierau din plin capitolele straine de pe 400 de hectare, iar o altă combină treiera lucerna pen­tru rămteţă. Porumbul, Insă, ocupă la G.A.P. Tg. Frumos o supra­faţă mai mare decft toate su­prafeţele celorlalte culturi de toamnă luate la un fee. In cadrul fiecărei brigăzi, m­unca a fost In aşa fel organizată incit sa înaintează cu recol­tatul tuturor culturilor de toamnă.­— Plnă acum, a vn­ut să ne spună inginerul şef Wichita Mihailov, a fost adunat po­rumbul de pe circa 300 de hectare. Mai Irttl­ am început treaba pe tari­­fele destinate griului. După porumb urmează că insămlnţăm grlii pe 570 de hectare, adică jumătate din euprâîâţa destinată «ceste! cuî­­tori.­LS PfigWerit, pe o tarla de lîrigS «actorul zootehnic, unde cu­ ctteva zile Iti urmă se mai aflâ porumbul, «cum tractoa­rele Sfăți. Cu 5 tractoare se ară, ,cu titlul se fertiliza, iar cu­ altei« ie ,pre”găteă patu­! germinativ. — Avem gata pregătite pen­tru »«măriăi 450 de hectare, ne-a spus inginerul șef N. Mihailov. In continuare lu­crăm la pregătirea patului ger­minativ cu 19 tractoare. —Cînd Începeţi semănatul ? — Do minne (ieri 25 sep­tembrie—­n.n.). Ca toate semănătorile, nouă la număr, să funcţioneze aşa cura trebuia, inginerul şăf, lift-preună cu şeful secţiei de me­canizare şi cu inginerul Aurel Iacob de la I.M.A. Tg. Fru­mos ruiai verificau o dată se­­mănătorie cu Seminţe. La Tg. Frumos, în această toamnă, treburile merg mai bine ca în alţi alii. Totuşi­ tre­buie să «flătăm­ că tiu în toate brigăzile există o Bună parti­cipare la muncă aşa cum am întîlnit la brigada condusă de Gheorghe G. Florea, în briga­da I de la centru. In brigada a III-a de la Buznea, ca şi în brigada a VIl-a de la Războ­­ietni mulţi cooperatori lipseau de pe ctrr­p unde acum toam­nă sînt prezenţi aproape toţi, locuitorii satelor. Pe uliţe, prin ogrăzi, am văzut numeroşi oa­meni apţi de m­uncă irosind timpul. Dacă ar fi venit cu toţii la treabă, în cadrul coo­perativei agricole, s-ar fi pu­tut recolta suprafeţe mai mari de porumb, s-ar fi putut în­cepe culesul viei (la sectorul de Vinificare am aflat de la toV, Vasile Băbuşănu că şi alte unităţi din jurul centrului de vinificare, care trebuie să aducă strugurii aici, se află cu viile încă neculese). Timpul e frumos, prielnic lucrărilor de toamnă. E nece­sar ca fiecare cooperator să participe zi de zi la muncă în cooperativa agricolă pentru ca toată recolta de pe cîmp să fie strinsă cit mai repede. Ifr felul acesta se vor evita pierderile, iar mecanizatorii vor putea ara din toamnă toa­te suprafeţele destinate însă­­mîntârilor de primăvară. Eveniment politic important în viaţa organizaţiilor de partid miilor da partid, concretizindu-se in rezultate deosebite in toate domeniile construcţiei socialiste. Astfel, In centrul ptanţiei adu­nărilor şi conferinţelor de ale­geri din industrie vor trebui să stea activitatea desfăşurată de organizaţiile de partid şi comi­tetele de direcţie pentru mobili­zarea forţelor la Îndeplinirea tu­turor Indicatorilor de plan, a angajamentelor lua­te în Întrece­rea pe anul curent, pentru recu­perarea pierderilor provocate de calamităţile naturale. Măsurile ce se vor adopte trebuie să du­că la dezvoltarea capacităţii or­­ganizaţiei de partid, a întregu­lui colectiv al uzinei ori fabricii, In asigurarea creşterii eficienţei economice a Unităţii, urmărind obiective majore «Um stet , uti­lizarea tuturor rezervelor Interne, folosirea la Întreaga capacitate a utilajelor, a tuturor capaci­­tăţilor de producţie, imbunătă­­ţirea calităţii produselor, redu­cerea cheltuielilor materiale de producţie, modul in care sunt traduse In viaţă măsurile privind organizarea ştiinţifică a muncii, pe domeniul investiţiilor accentul urmează să fie pus pe modul în care se desfăşoară munca pe şantierele de construcţie, atenţia comuniştilor trebuind orientată cu precădere spre stabilirea de mă­suri care să permită punerea la timp în funcţiune a noilor obiec­tive industriale, realizarea para­metrilor proiectaţi la noile capa­cităţi de producţie, crearea tutu­ror condiţiilor pentru trecerea la înfăptuirea planului de investi­ţii pe anul viitor in aşa fel Incit să se poată realiza punct cu punct tot ceea ce a fost o dată stabilit şi aprobat. Adunările Şi conferinţei* pen­tru alegeri constituie un nou prilej de Intensificare a măsuri­lor politice şi organizatorice in scopul mobilizării tuturor terţe­lor la îndeplinirea exemplară a sarcinilor de plart din acest an - ultimul din actualul cincinal - In aşa fel îneit rezultatele obţinute să permită judeţului nostru menţinerea locului frun­­tal de­lectoral terJustrie, Investiţii şi circulaţia mărfurilor, obţinut anul trecut ln întrecerea dintre Organizaţie Judeţene de partid. Organizaţiile de partid din agricultură vor analiza, fireşte, activitatea depusă pentru mobi­lizarea lucrStorîlor ogoarelor la înfăptuirea complexului de mă­suri stabilit de conducerea parti­dului pentru accelerarea proce­sului de deivoltare intensivă a agriculturii; Ifi I.M.A. Şl I.A.S. adunările Şi conferinţe!« de ale­geri vor înallte triodul irt core­ctt â£ţi«nat organizaţiil­e de partid, com­itetele de direcţie şi consiliile de administraţie pentru introducerea progresului tehnic In procesul muncii, îmbunătăţi­rea indicilor calitativi, rentabili­zarea tuturor sectoarelor de ac­tivitate. Adunările şi conferinţele de alegeri din C.A.P.-uri vor pune în centrul atenţiei activi­tatea desfăşurată pentru apli­carea măsurilor privind îmbu­nătăţirea organizării, normării şi retribuirii muncii, pentru atrage­rea membrilor cooperatori la e­­fectuarea la timp şi de calitate a lucrărilor agricole, pentru di­minuarea pagubelor produse de calamităţile naturale, îndeplinirea obligaţiilor pri­vind predarea la fondul statului a produselor contractate, modul în care se înfăptuiesc sarcinile privind dezvoltarea şeptelului şi creşterea producţiei animaliere, combaterea risipei şi a lipsei de grijă faţă de avutul obştesc con­stituie, de asemenea, obiective ce vor trebui să reţină atenţia participanţilor la adunările şi conferinţele de alegeri din uni­tăţile agricole. In perioada de pregătire şi desfăşurare a adunărilor şi conferinţelor pentru alegeri Să se aibă In vedere rezolvarea problemelor curente din agricul­tură, recoltarea la vreme­a cul­turilor ttrtiî, executarea în bune condiţiurti a îrtsămtrtţărilor de toamnă, îndeplinirea integrală a obligaţiilor contractuale — lucrări care prezintă încă unele rămîneri în urmă în judeţul nostru-în ge­neral îndeplinirea exemplară a sarcinilor reieşite­­din scrisoa­rea Secretariatului C.C. al P.C.R. privind răspunderile actuale în agricultură. Concomitent cu analiza înde­plinirii sarcinilor de plan, co­muniştii din unităţile comerţului de stat şi cooperatist, din uni­tăţile de prestări de servicii vor trebui să dezbată pe larg şi să jaloneze măsuri eficiente pentru ridicarea întregii munci de de­servire, ceea ce implică, între altele, acţiuni concrete de ridi­care a conştiinţei profesionale a lucrătorilor, pentru păstrarea şi dezvoltarea avutului obştesc. Obiectivul principal al dărilor de seamă şi dezbaterilor comu­niştilor din şcoli şi facultăţi­­I constituie procesul instructiv-e­­ducativ, modul pe care se ac­ţionează, la nivelul fiecărei Insti­tuţii şcolare, pentru aplicarea Directivelor C.C. al P.C.R. pri­vind dezvoltarea Invăţămlntului. Faptul că In curlnd Işi vor des-» chide porţile institutele de în­­văţămlnt superior «• care la Iaşi vor funcţion­a cu un număr spo­rit de secţii - sarcina organiza­ţiilor de partid din centrul nos­tru universitar constă în ridi­carea, încă de la începutul anu­lui academic, a ştachetei exi­genţei faţă de Conţinutul între­gului proces de învăţă rare­, pen­­tru pregătirea temeinică a viito­rilor specialişti. In instituţiile de cercetări, de artă şi cultură ac­centul va trebui pus pe activita­tea de dezvoltare a cercetării şti­inţifice, urmărindu-se îndeosebi legarea acesteia de cerinţele concrete ale societăţii noastre, respectiv, pe problemele creaţiei artistice, ale orientării ei ideo­logice, analizîndu-se modul ifi care se acţionează împotriva ide­ilor nestîtețlfie», retrograde. Examinarea atentă Și, totoda­tă, profundă a aspectelor esen­țiale dfe minicii profesionale difi fiecare umuitate, indiferent de specific, se cere a fi în atenția tuturdr comnitetelor și organiza­țiilor de partid. Aceasta se va face, desigur, intr-o armonioasă îmbinare cu analiza laturilor ge­nerale ale muncii de partid, in aşa fel Incit să creeze cadrul ne­cesar adoptării unor măsuri efi­ciente de îmbunătăţire a meto­delor, formelor şi mijloacelor fo­losite pentru conducerea acti­vităţii economice şi social-cultu­rale. In toate organizaţiile de partid, în adunării* şi conferinţele de alegeri, să se analizeze activi­tatea desfăşurată pentru întări­rea rindurilor partidului, pen­tru respectarea normelor vieţii interna de partid, modul in care se respectă principiul muncii co­lective, cum s-a asigurat condu­cerea de către partid a organi­zaţiilor de masă şi obşteşti, im­­bunătăţirea, de general, a stilu­lui şi metodelor de muncă. Un loc important il va consti­tui activitatea de propaganda şi munca politico-educativă desfăşurată în rîndul comuniş­tilor, al tuturoor oameniilor mun­­cii pentru cunoaşterea şi însu­şirea hotărîrilor partidului, pen­tru educarea in spiritul hotărîrii ferme de a acţiona în vederea realizării acestora, pentru cul­tivarea trăsăturilor moralei co­muniste, educarea în spiritul pa­triotismului, al internaţionalismu­lui socialist. Experienţa pozitivă trebuie astfel evocată incit să permită desprinderea unor concluzii clare pentru activitatea de vi­itor, situînd, fireşte, pe primul plan al atenţiei problemele încă nerezolvate, deficitare. Aşadar, organizaţiile de partid trebuie să insiste asupra modalităţilor de soluţionare a sarcinilor ac­tuale şi de perspectivă, trăsă­tura caracteristică a adunărilor şi conferinţelor de alegeri tre­buind s-o constituie caracterul de lucru, nu spiritul festivist. Adunările de alegeri, manifes­­tâind m­raximă receptivitate faţă de opiniile comuniştilor, trebuie să adopte hotârâri care să re­flecte voinţa întregii organizaţii, prevederile acestora incluzând şi observaţiile şi propunerile judi­cioase ale membrilor de partid. Aşa cum ne confirmă şi ex­perienţa muncii, nivelul activi­tăţii de partid este condiţionat in mod hotăritor de componen­ţa birourilor şi comitetelor de partid. De aici rezultă şi maxi­ma exigenţă faţă de calităţile profesionale, politice şi me­dii ale tovarăşilor care urmează a fi aleşi din organele de cortdu­­cere şi care trebuie să fie oa­meni cu prestigiu și autoritate în colectivul în care-și desfă­șoară activitatea, oam­eni cu pasiune pentru muniea de partid. Consecvent dezvoltării conti­nue a democrației interne de partid, Statutul P.C.R. prevede dreptul ca fiecare membru de partid să ia parte nu numai la alegerea propriilor organe de condu­cere, ci ş­i la desemnarea candidaţilor pentru forurile de conducere ele organizaţiilor i­­mediat superioare. Pe această bază, noile Instrucţiuni prevăd că adunările organizaţiilor de bază vor desemna candidaţi pentru organele de partid ime­diat superioare, ceea ce va a­­sigura alegerea in comitetele organizaţiilor de partid a celor mai bune cadre, cunoscute şi apreciate în locurile unde-şi desfăşoară practic activitatea. Expresie a dezvoltării conti­nue a democraţiei Interne de partid este şi prevederea din instrucţiuni potrivit căreia la organizaţia de bază candidatu­rile pentru organul de condu­­cere, pentru delegaţii la con­ferinţa organizaţiei de partid superioare şi pentru cei ce ur­mează a fi desemnaţi să candi­deze pentru organele de partid imediat superioare se propun direct de participanţii la adu­narea generală, la adunarea generală a or­ganizaţiei de partid condusă de comitet pe întreprindere, insti­tuţie, cooperativă agricolă de producţie etc., precum şi la conferinţele organizaţiilor de partid, propunerile de candidaţi pentru organele de partid res­­pective se fac de către orga­nizațiile de partid subordonate și de către comisiile de propu­neri alese de adunările sau conferințele respective; candi­daturile pentru delegați la con­ferința organizației de partid Superioare și pentru cei ce ur­mează a fi desemnați pentru organul de partid imediat Su­perior se propun de către co­misia de propuneri. Şi în aces­te condiţii insă, participanţii la adunări ori conferinţe îşi vor putea exprima fie stingherit vo­inţa, avînd dreptul de a discu­ta candidaturile, de a fi ori nu a fi de acord cu includerea lor In listele de alegeri, de a propune noi candidaţi. O nouă prevedere ce se In­­scrie pe linia profundului de­mocratism ce caracterizează viaţa noastră de partid este cea potrivit căreia se recoman­dă ca numărul membrilor de partid puşi in dezbatere spre a fi Incluşi pe lista de candi­daţi pentru organele de partid şi ca delegaţi­­a conferinţei­ organizaţiilor de partid supe­rioare să fie, de regulă, mai mare decit cel al comuniştilor ce urmează a fi aleşi în orga­nele de partid respective. A­­ceastă prevedere va asigura a­­legerea d­in organele de condu­cere a celor mai buni comu­nişti, o dată cu creşterea răs­punderii participanţilor la ale­geri pentru componenţa noului organ de partid, ceea ce va conduce la îmbunătăţirea pe toate planurile a marteil de partid. Buna desfăşurare a adunări­­lor şi conferinţelor de alegeri­* acţiune politică importantă, de mare răspundere, şi care în ju­deţul nostru vor avea loc în nu mai puţin de 1.677 de or­ganizaţii de bază şi 257 de co­mitete de partid de diferite ca­tegorii, care cuprind întregul e­­fectiv al comuniştilor din judeţ — reclamă măsuri eficiente de îndrumare şi control din partea tuturor organelor de partid. Sensul major al adunărilor şi conferinţelor de alegeri trebuie să-l constituie participarea ac­tivă a comuniştilor le elabora­rea şî înfăptuirea politicii parti­dului, să consfîtuie un nou pri­lej de mobilizare a oamenilor muncii la realizarea mărețului program trasat de Congresul al X-lea al partidului. In de 24 ore Radio lasi htfiamil de start fr* **** Umbrii): 17.00 BuUUn 4* sttrt 1 17.05 litrida silvii 17.30 Dl tip* cu ucultltorilf 17.45 folcloricul ÎS» Rudo-m­enlut» Boaitei I 18. 1 Uni­var« nusical , 18.00 Radiojurnal» 18.1* Amintiri, amintirii 18.80 Laeturi dramatisa­­tai 10.80 Compoiitori moldovani din trsept şi da asii ,8.80 Zace minute da muzici naoari ca Du­­ntu Conatant­inaeui II.S Buluffa da ştirii 81.08 Invitaţia U dana­­ 21.30 Arta plazticui 11.40 Invitaţia la dana. Programul Sa dimfeuci« (87 ssptsmbric), 7.00 Bulat!« da ştiri, 7.05 Matineu muzicali 7 50 Satul românean contemporani 7.50 Ai* ta-1 hora horalori 8.00 Buletin da stirii 8.05 Raliul raelodiilori 8.30 CutezItorii. Televiziune 15.15 Deschiderea amb­lunlp Fotbal I Rapid — U.T.A. Trane* misiune da la stadionul Republi­cii — la pauză, filmul »In lu­mea pescarilor sportivi’­i 17.00 Emisiune la limb» garmsnic 18.05 Mterdavaipremiere Zilalt 18.11 Bun» »tara, falai Bait seara, băieţii (Emisiune pentru tineret), 19.15 Anunţuri—publicttalai 19.20 1001 da­sari — emisiune pentru cei mici, 18.30 Telejurnalul da seară — Lucrările agricola da toamnă — ediţia specialăi 20.00 Avanpremieră la o teeiuă «ml* sluSa-confers pantra d­hetat: „O* colul t*mil ln opt luni’i 20.15 Campionatul balcanic da boschet masculin i România — Bulgaria (repriza a II-a).­ Transmisiune di­rectă da la Sala Floreascai 20.50 Film «ariei: .Incoruptiblu­l’i 21.40 Rociurii fiaSireşiâăflă, Prografii de varietăţi muzical-coregrafice i 22.55 Reportaj filmat de la vizita tovarăşului Nicolae Ceauşescu, preşedintele Consiliu­lui de Stat al Republicii Solda- IlsTe România, in Austria i 22.40 Talijurnalul de noaptăi 23.00 Fot­bal: Faljănoord — U.TA. (Re­zumat filmat primit da la Rotter­dam). I Cinematografe VICTORIA:,­ „Crajosto­sl». Vite­ză’. Completare : .Los Za’firos”, crete: Si 11.15) U.151 lA.JOi 18.45. 21. REPUBLICA: .Ben W­olody­­lowski, ambele serii. Comple­­tare: .300 de ani de la nașterea lul Rembrandt', orele ! t.iii 121 18.45, 20.00. CINEMATOGRAFUL' .COPOU": .Misteriosul 3D din Cosmos’, Completer« : .Prie­teni din Vatra veche*, r­reia : 9, li, ii, 17, l9, 21. ARTA : «Vin*totul de , căprioare”, com­pletare: .Iarna in Cehoslovacia", orele: 9, ii, 15, 17, 19, 21. TA­­T­AR­AȘI: Program de filmă pentru copii și tineret, ora 10: ,,Fredy și" cintecul preriei". Cöröpléfáre: ,Regenerarea", orele: 15- 18, 20. NICOLINA: ,Mai periculbááé dé­­cít bărbații", dheitioscop, oreiét 16; tör 20. Programul competițional As­teti ATLETISM, stadional ,20 Au­­gu­st*, ora 10: „Cupa Iajului1"* Și-au afrufitat participarea atleti­c în Bacău, Botoşani, Galați, Neamț, Suceava, Vaslui Iași. Milhe ATLETISM, stadionul ,2S Au­­gust, ora 0,30: mCu­pi Ionului (ziua a doua). BASCHET, terenul C.R.M., ora 10.30: Constructorul Iași — Rapid C.P.R. Galaţi: (maacuilini div. Bj*; ECTEAL, stadionul ,tineretu­­lui are tăcerea Iaşi *— Tăce­rea Bacău» ora 13: Şcoala Spor­­tivă Unirea — Chimia Suceava (câmp, juniori)» terenul „Penicili­na*, ora 11: Penicilina — Petrolul Moineşti (div. G)» ora 13: Peni­cilina — Textila Botoşani (câmp.­ juniori) » etadlomin­T din Paşcani, o­­ra I0 C.P.R. — Politehnica Ga­laţi (div. B), ora 13: I.T.A. — G.P.R. Paşcani (câmp. juniori). HANDBAL, terenul 0Voln­ar, ora 10: C.S.M. Iaşi — Şcoala sportivă Dr. Gh. Gheorghiu-Dej (fa­­minin, câmp, juniori). Ora 11: Universitatea — Chimia Buzău (feminin, div. B); ora 12: Şcoala sportivă nr. 1 ■— Liceul nr. 2 Iaşi (femin­in, catep. juniori); ora 13 : Şcoala sportivă nr. 1 — Lic­eul „M. Eminestru­” Botoşani (masculin, camp, juniori); tere­nul Liceului nr. 2, ora 10: Li­ceul t­r. 2 Viitorul Suceava (masculin, camp, juniori). Loto La tragerea Loto de 25 sep­tembrie 1970 au fost extrase ur­mătoarele numere : Extragerea I : 54 87 15 86 2 24 60 33 80. Fond de premii lei 436.407. Extragerea a II-a: 82 81 .60 89 63 40 3. Fond de premii lei 416.527. Timpul probabil Vremea se menține răcoroasă, dar în general frumoaii că cerul variabil, temporar noro d­in nor­dul Moldovei şi zona de munte, unde izolat se vor semnala a­­verse de ploaie. Vîntul va sufla slab la potrivit din vest, sud­­vest. Temperatura în general staţionară» minimele vor fi cu«i prinse între 0 şi 5 grade, iar­ maximele între .13 tt tfj grad* i i * r

Next