Flacăra Iaşului, septembrie 1970 (Anul 26, nr. 7450-7475)
1970-09-26 / nr. 7472
L FLACĂRA IAȘULUI PAGINA 2 * Societatea de medici şi naturalişti din Iaşi in preajma împlinirii a 140 de ani de existenţă In curlnd se Împlinesc 140 de ani de la Înfiinţarea Societăţii de medici şi naturalişti din Iaşi, eveniment deosebit In viaţa Culturală a ţării noastre, deriva prilejul manifestări ştiinţifice, menite tă dihsteâScd dceastd aniversate. Apărută inițial tub /arma umil „cerc te fian de bitire medicală* din inițiativa tir. lacob Gzihak, ea va deveni In 1932 aocWUrte«fe ttieflid $1 ftatiraliști, bare fiu numai ed a Conttlbult din plin la dezvoltarea silinței medicale si la rezolvarea unor probleme medico-sociale al Moldovei, dar a strcat si un însemnat rai irt istoria poporului hesial, partialped ticnit la actul unirii principatelor rorfidne. De ibdicp acestei societăţi este legat humble miltor cărturari de seamă al patriei — medici, naturalişti, farmcicişti, dar fi alţi Intelectuali intre care Gh. Atachi, remarcabil organizator şi fondator al invâţâmintului modern din Moldova. Nu mai vorbim de prestigiul ei peste hotare, concretizat în faptul că încă din primul deceniu de existenţă a avut 228 de membri corespondenți străini, printre care celebril chimist Berzelius, Al. von Humboldt, P. W. Oppenheim, I. Heckel, R. Liston, L Poincaré și alții. La rindul lor membrii dirtjara noastră al acestei societăți au fost cooptați ln diferite asociații științifice de prestigiu de peste hotare. Cel bbte irea astăzi pe lingă clădirea Impunătoare devenită celebră mai ales prin ,Adunările de la Elelent“, cum era denumită sala muzeului In ears ce alia scheletul unul elefant și unde se Întruneau un lordftli, n-au de unde să bănuiască ce sacrificii au fost necesare din partea membrilor Societăţii pentru achiziţionarea bocetei construcţii în sare i-a extins apoi atlt muzeul despre care aminteam, att sl biblioteaa. Zidurile el groase au fost Insă martore ale multor evenimente Mórice, ale unor slipe de mari frămlntări $1 librizi prin sare a trecut poporul nostru atunci. Adunările Comitetului Instituit în scopul sprijinirii Unirii Principatelor se ideeau — aşa cum arăta V. Alecsandri — chiar în apartamentul fostului preşedinte al societăţii, Dimitrie Ralet, Cabinetul Istoriei Naturale. De aceea nu poţi trece pragul acestei clădiri, nu poţi păşi prin camerele cu Bolţi ogivale fără a trăi îin Sentiment de puternică emoţie pentru acea pagină hotărltoare a Istoriei noastre care e a serii piei. Dincolo însă de această aură de filă de cromaci, nu putem uita că ln acest lăcaş efort sediul Societăţii medicilor şi nerturaliştilor care, malcite de toate, aşa cum sublinia în 1839 şi 1841 unul din foştii săi preşedinţi şi anume C. Sturla, a avut felul de a difuza, pentru prima fi dată, trt rîndurile maselor, cunoştinţe utile in domeniul medicinii şi al economiei rurale şi de a stabili fructuoase Contacte ştiinţifice. Un adevărat document al timpului il constituie Revista Medico- Chirurgicali, buletin al Societăţii de medici şi naturalişti din Iaşi, care a redat fidel in coloanele sale starea sănătăţii din Moldova şi a constituit un auxiliar de prim ordin al medicului de reţea, in coloanele săli, in cadrul Unor studii medicale, s-a protestat in legătură cu ifituaţia ferea a ţărănimii după 1907 şi in ani de după primul război mondial. De asemenea, este important faptul că in jurul acestei Societăţi şi a Muzeului de istorie naturală s-a creat prima terminologie românească in domeniul biologiei. Un alt aspect al activităţii Societăţii care merită a f1 subliniat este acela că încă de la landarta el s-a născut ideea Înfiinţării utilii Invăţămlnt medical la laşi, care vă dobinui viaţă Insă abia In emil 1879. O dată cu Înfiinţarea Facultăţii de medicina din Iaşi, cea mai mare Conf. dr. fraian BARAN Secretar al Societăţi de medici şi ■etnrallştl Iaşi parte a profesorilor el au devenit membri al Societăţii de medici şi naturalişti, iar sub Influenţa lor cercetările medicale au luat un mare avoit. Treceula prin vicisitudinile vremilor, această asociaţie Ştiinţifică de prestigiu a ovili de Înfruntat, de-a lungul anilor, vrăjmăşia boierimii reacţionare, lipsurile materiale, obstacolele ce i s-au pus oficiile şi totuşi, datorită oamenilor luminaţi, patrioţi plini de Însufleţire pe care l-a avut în sinul său, a reuşit să facă faţă tuturor greutăţilor şi să-şi lege numele de o operă mobilă de dezvoltare şi răspindire a ştiinţei, de momente istorice cruciale din viaţa poporului nostru, la anii puterii populare reluind ca entuziasm o activitate de astă dată altfel planificata şi organizata, cu drumul civiâUCefli ae partidat ae stat. Societatea noastră a adus şi aduce Valoroase Contribuţii în probleme medico-sociale şi ale cercetării ştiinţifice. Astfel, activitatea a fost Împărţită pe secţii de specialitate, 30 Inaugurat şi dezvoltat o muncă susţinută pe teren prin conferinţe şi Îndrumare tehnică directă in colaborare cu Institutul de mediatii şi farmacie, precum şi organizarea de simpozioane, constatuiri iau diverse alte forma de manifestare. In Concluzie, Societatea a siat o largă dezvoltare organizlndu-te, cum arătam mai sus, diferite manifestări ştiinţifice pe probleme meritea-mntime speciile Moldovei şi ajutlnd totodată filialele vecine atlt pe plan teoretic cit şi practic, în jurul Societăţii, a vechii sale biblioteci şi a orţjdnului său .Revista medico-chirurgicală ne-a dezvoltat un centru de documentare cu contribuţia şi sprijinul Direcţiei Banitare Iaşi. În forma lor actuală secţiile noastre au acces la toate societăţile similare din Străinătate legăturile membrilor Societăţii ieşene cu oameni de ştiinţă străini s-au amplificat, participarea lor la manifestările de peste hotare a sporii. Iar ln revistele de profil din străinătate apar tot mai multe lucrări elaborate aici. Revista medico-chirurgicală laţi, pe Ungă să publici articole ale unor bine cunoscuţi oameni de ştiinţă din alte ţări, continuă şi vechiul schimb care astăzi s-a extins la 150 de reviste din cele cinci cahumină. sadieratori de medici şi naturalişti laţi, filială a Uniunii de ştiinţe medicătrijiHţiepublîcă Socialişti Români«, este Considerată drept una dlft cele mai bune filiale din ţară, cu activitate organizatorică multilaterală şi de conţinut adecvat nevoilor reţelei sanitare şi voltării actuale a ştiinţelor medicale. Pentru a sintetiza preocupările şi tematica şedinţelor de comunicări vom da doar cîteva exemple care dovedesc că au fost abordate probleme de mare actualitate teoretică şi practică. Este vorba de cancerul gastric, gripa, reumatismul la copil, probleme de nutriţie, Igiena muncii ln industrie şi agricultură, Igiena mediului, inficienţa antibioticelor asupra macroorganismului, probleme de radiologie şi aplicarea izotopilor radioactivi l şi practica medicală, modificări funcţionale şi bioelectrice un efort şi oboseală etc. Multe din aceste teme au figurat de altfel şi pe ordinea de zi a numeroase congrese internaţionale şi naţionale. tPătară de aceasta, merită a fi reliefat Şi faptul că în Baza unei colaborări strânse Intre I.M.F., Direcţia sanitară şi Societatea de ştiinţe medicale, membrii noştri se deplasează in diverse localităţi din Moldova pentru Îndrumarea tehnică şi rezolvarea operativă a unor situaţii ivite pe teren. Trebuie remarcată prezenţa la şedinţele de comunicări a numeroşi medici din judeţul Iaşi şi din alte judeţe, în afară de faptul că unele secţii organizează plenare ln alte judeţe. Tote acestea, desigur, constituie mijloace însemnate de stimulare directă la o activitate susţinută de Inforamare şi le antrenarea cadrelor din reţea in minnee de cercetare. Pe de altt parte, coi mai dese sunt vizitele unor personalităţi de renume mondial care vin să cunoască mişcarea noastră medicala şi să prezinte alei conferinţe. Cilindu-ne in cel de al 140-lea drt al activităţii Societăţii, suntem conştienţi de obiectivele şi sarcinile sporite ce ne revin, de complexitatea problemelor unei perioade de mari prefaceri sociale şi economice şi de impetuos trvnit al ştiinţei medicale contemporane. Continuind tradiţiile progresiste ale Înaintaşilor, ne preocupă adaptarea continuă a preocupărilor, mijloacelor şi eforturilor noastre la noile cerinţe. Considerăm că datoria noastră principală este să acordăm tot sprijinul atit medicilor care de-abil au părăsit băncile facultăţii, cit şi practicienilor cu experienţă, cercetătorilor şi cadreior didactice cu malta coliamé. Hotărlţi să urmăm exemplul via ei străluciţilor noştri înaintaşi care cu talonat drumul ascendent al Societăţii de medici şi naturalişti timp de mai bine de un secol înfruntînd perioade deosebit de critice, noi, cei care beneficiem astăzide condiţii optime de muncă, efecte prin grija partidului şi statului, vom păstra şi fructifica inestimabila moştenire pe care ne-au lăsat-o, ridicind pe trepte tot ■ mai Înalte munca pusă în slujba sănătăţii omului şi a dezvoltării culturale a Întregului popor. Imagine de la staţia de producere a asfaltului, la punctul Vlădeni, necesar şoselei Iaşi—Vlădeni, aflată în construcţie. Foto: G. paul Plenara Comitetului municipal de partid Iaşi Iari a avut fee plenara semirehihui municipal de partid Iaşi, care a analizat Îndeplinirea planului de Investiţii in perioada 1 ianuarie — 31 august a.c., măsurile ce trebuie luate pentru Îndeplinirea Integrală a planului până la sfirţitul amilal, precum şi pregătirea condiţiilor in vederea realizării investieriei prevăzute pentru 1971 in municipiul Iaşi. La lucrările plenarei a participat tovarăşul Alexandru Dumitrache, secretar al Comitetului judeţean de partid laşi. Au mai participat m ori invitaţi, cadre de conduc®% din unităţile de construcţii, de proiectare şi din întreprinderile beneficiare, secretari de organizaţii de partid. In Încheierea dezbaterilor, a luat cuvîntul tovarăşul Alexandru Dumitrache. Venind la intimplinarea dorinţei tinerilor de ridicare a chreieriei de calificare, organizaţiile U. T. G. din judeţul nostru au iniţiat acţiuni menite să contribuie« eferterea comtibilă a măiestriei profesionale şi a interesului pentru ştiinţa şi tehnica contemporană pe fiecare defect» Semnifies. Aceste acţiuni au declanşat pe întreprinderile ieşene o adevărată întrecere olimpică, in catre fiecare participant se străduieşte să atingă cota maximă a perfecţiunii profesionale. Clteva dintre acestea te află pe plină desfăşurăre. O mie de tineri, şoferi de la autobuzele şi garajele din judeţ, au depăşit deja cu succes faza pe dentreprinderea concursului „Stăpân pe volan’ şi se pregătesc să concureze la faza judeţeană care va avea loc în ziua de 27 septembrie a.c. la Iaşi. La fabrică!« ,'Ţesătura' şi Ţesători« de mătase .Victoria*, Începind din Iun« aprilie a.c., filatoarele și ţesătoarei« au luat startul te Întrecerea concurs .MUni măiestre trecind cu rezTuStat* Bune proba teoretică. Proba practică, «Haită In curs d« desfășurare, antren« eaaă ua »umăr de peste 800 de tinere. Luna aceasta va introduce In competiţie o nouă categoria de tineri electricieni. .Olimpiada electrtehnilor va debute cu probă teoretică căreia li va UffrrS proba practică şi care antrenează 200 de electricieni de la 4 înfceprintdefii din judeţ, .Siguranţă şl măiestrie este concursul consacrat tinerilor angajaţi in cadrul Regionalei Iaşi. C.P.R. 500 de mecanici de locomotivă, mecanici ajutori şi fochişti de la depourile Iaşi şi Paşcani îşi consolidează re prezent, în cadrul probei practice, cunoştinţele acumulate la proba teoretică. Spre cota maxima a perfecţiunii profesionale a tinerilor Sport MÜNCHEN 25 (Agerpres). In runde a 10-a a turneului final al olmptedei masculine de şah de la Siegen, echipa U.R.S.S. a învins cu 3,5—0,5 puncte formaţia Canadei. Alte rezultate : Bulgaria — Spania 2,5- 01,5 (1) ; R. I. a Germaniei — Argentina 1,5— 1,5 (1); Iugoslavia — Beritania 2,5—1,5 j Cehoslovacii — R. D. A grinăiiă 1,5 —1,5 (1) j Ungaria — S.U.A. 1,5— 1,5 (1). Se strînge recolta. Nu însă cu toate forţele armate din pag. 11 recită « comitetului de partid, s-a asigurat as ritm destul de bun la recoltarea culturilor tirzii şi nu alta brigăzi. Lucru de care ne-am convins. Tovarăşul Gheorghe Sava, şef de sector in cadrul cooperativei agricole, ne-a prezentat în cifre hărnicia dovedită pînă acum de marea parte a tiranilor cooperatori din Tg. Frumos. Din isp de hectare cu sfeclă de *«hă» au fost recoltate 140. Cu 5 remorci şi cu numeroase atelaje, producţia era dusă la baza de recepţie. O absolutUTS, care la acest an a ocupat 100 de hectare, şi anume floarea-soarelui, se afla, de asemenea, intr-un stadiu avansat de recoltare. La data de 24 septmbrie, şapte combine treierau din plin capitolele straine de pe 400 de hectare, iar o altă combină treiera lucerna pentru rămteţă. Porumbul, Insă, ocupă la G.A.P. Tg. Frumos o suprafaţă mai mare decft toate suprafeţele celorlalte culturi de toamnă luate la un fee. In cadrul fiecărei brigăzi, munca a fost In aşa fel organizată incit sa înaintează cu recoltatul tuturor culturilor de toamnă.— Plnă acum, a vnut să ne spună inginerul şef Wichita Mihailov, a fost adunat porumbul de pe circa 300 de hectare. Mai Irttl am început treaba pe tarifele destinate griului. După porumb urmează că insămlnţăm grlii pe 570 de hectare, adică jumătate din euprâîâţa destinată «ceste! cuîtori.LS PfigWerit, pe o tarla de lîrigS «actorul zootehnic, unde cu ctteva zile Iti urmă se mai aflâ porumbul, «cum tractoarele Sfăți. Cu 5 tractoare se ară, ,cu titlul se fertiliza, iar cu altei« ie ,pre”găteă patu! germinativ. — Avem gata pregătite pentru »«măriăi 450 de hectare, ne-a spus inginerul șef N. Mihailov. In continuare lucrăm la pregătirea patului germinativ cu 19 tractoare. —Cînd Începeţi semănatul ? — Do minne (ieri 25 septembrie—n.n.). Ca toate semănătorile, nouă la număr, să funcţioneze aşa cura trebuia, inginerul şăf, lift-preună cu şeful secţiei de mecanizare şi cu inginerul Aurel Iacob de la I.M.A. Tg. Frumos ruiai verificau o dată semănătorie cu Seminţe. La Tg. Frumos, în această toamnă, treburile merg mai bine ca în alţi alii. Totuşi trebuie să «flătăm că tiu în toate brigăzile există o Bună participare la muncă aşa cum am întîlnit la brigada condusă de Gheorghe G. Florea, în brigada I de la centru. In brigada a III-a de la Buznea, ca şi în brigada a VIl-a de la Războietni mulţi cooperatori lipseau de pe ctrrp unde acum toamnă sînt prezenţi aproape toţi, locuitorii satelor. Pe uliţe, prin ogrăzi, am văzut numeroşi oameni apţi de muncă irosind timpul. Dacă ar fi venit cu toţii la treabă, în cadrul cooperativei agricole, s-ar fi putut recolta suprafeţe mai mari de porumb, s-ar fi putut începe culesul viei (la sectorul de Vinificare am aflat de la toV, Vasile Băbuşănu că şi alte unităţi din jurul centrului de vinificare, care trebuie să aducă strugurii aici, se află cu viile încă neculese). Timpul e frumos, prielnic lucrărilor de toamnă. E necesar ca fiecare cooperator să participe zi de zi la muncă în cooperativa agricolă pentru ca toată recolta de pe cîmp să fie strinsă cit mai repede. Ifr felul acesta se vor evita pierderile, iar mecanizatorii vor putea ara din toamnă toate suprafeţele destinate însămîntârilor de primăvară. Eveniment politic important în viaţa organizaţiilor de partid miilor da partid, concretizindu-se in rezultate deosebite in toate domeniile construcţiei socialiste. Astfel, In centrul ptanţiei adunărilor şi conferinţelor de alegeri din industrie vor trebui să stea activitatea desfăşurată de organizaţiile de partid şi comitetele de direcţie pentru mobilizarea forţelor la Îndeplinirea tuturor Indicatorilor de plan, a angajamentelor luate în Întrecerea pe anul curent, pentru recuperarea pierderilor provocate de calamităţile naturale. Măsurile ce se vor adopte trebuie să ducă la dezvoltarea capacităţii organizaţiei de partid, a întregului colectiv al uzinei ori fabricii, In asigurarea creşterii eficienţei economice a Unităţii, urmărind obiective majore «Um stet , utilizarea tuturor rezervelor Interne, folosirea la Întreaga capacitate a utilajelor, a tuturor capacităţilor de producţie, imbunătăţirea calităţii produselor, reducerea cheltuielilor materiale de producţie, modul in care sunt traduse In viaţă măsurile privind organizarea ştiinţifică a muncii, pe domeniul investiţiilor accentul urmează să fie pus pe modul în care se desfăşoară munca pe şantierele de construcţie, atenţia comuniştilor trebuind orientată cu precădere spre stabilirea de măsuri care să permită punerea la timp în funcţiune a noilor obiective industriale, realizarea parametrilor proiectaţi la noile capacităţi de producţie, crearea tuturor condiţiilor pentru trecerea la înfăptuirea planului de investiţii pe anul viitor in aşa fel Incit să se poată realiza punct cu punct tot ceea ce a fost o dată stabilit şi aprobat. Adunările Şi conferinţei* pentru alegeri constituie un nou prilej de Intensificare a măsurilor politice şi organizatorice in scopul mobilizării tuturor terţelor la îndeplinirea exemplară a sarcinilor de plart din acest an - ultimul din actualul cincinal - In aşa fel îneit rezultatele obţinute să permită judeţului nostru menţinerea locului fruntal delectoral terJustrie, Investiţii şi circulaţia mărfurilor, obţinut anul trecut ln întrecerea dintre Organizaţie Judeţene de partid. Organizaţiile de partid din agricultură vor analiza, fireşte, activitatea depusă pentru mobilizarea lucrStorîlor ogoarelor la înfăptuirea complexului de măsuri stabilit de conducerea partidului pentru accelerarea procesului de deivoltare intensivă a agriculturii; Ifi I.M.A. Şl I.A.S. adunările Şi conferinţe!« de alegeri vor înallte triodul irt corectt â£ţi«nat organizaţiile de partid, comitetele de direcţie şi consiliile de administraţie pentru introducerea progresului tehnic In procesul muncii, îmbunătăţirea indicilor calitativi, rentabilizarea tuturor sectoarelor de activitate. Adunările şi conferinţele de alegeri din C.A.P.-uri vor pune în centrul atenţiei activitatea desfăşurată pentru aplicarea măsurilor privind îmbunătăţirea organizării, normării şi retribuirii muncii, pentru atragerea membrilor cooperatori la efectuarea la timp şi de calitate a lucrărilor agricole, pentru diminuarea pagubelor produse de calamităţile naturale, îndeplinirea obligaţiilor privind predarea la fondul statului a produselor contractate, modul în care se înfăptuiesc sarcinile privind dezvoltarea şeptelului şi creşterea producţiei animaliere, combaterea risipei şi a lipsei de grijă faţă de avutul obştesc constituie, de asemenea, obiective ce vor trebui să reţină atenţia participanţilor la adunările şi conferinţele de alegeri din unităţile agricole. In perioada de pregătire şi desfăşurare a adunărilor şi conferinţelor pentru alegeri Să se aibă In vedere rezolvarea problemelor curente din agricultură, recoltarea la vremea culturilor ttrtiî, executarea în bune condiţiurti a îrtsămtrtţărilor de toamnă, îndeplinirea integrală a obligaţiilor contractuale — lucrări care prezintă încă unele rămîneri în urmă în judeţul nostru-în general îndeplinirea exemplară a sarcinilor reieşitedin scrisoarea Secretariatului C.C. al P.C.R. privind răspunderile actuale în agricultură. Concomitent cu analiza îndeplinirii sarcinilor de plan, comuniştii din unităţile comerţului de stat şi cooperatist, din unităţile de prestări de servicii vor trebui să dezbată pe larg şi să jaloneze măsuri eficiente pentru ridicarea întregii munci de deservire, ceea ce implică, între altele, acţiuni concrete de ridicare a conştiinţei profesionale a lucrătorilor, pentru păstrarea şi dezvoltarea avutului obştesc. Obiectivul principal al dărilor de seamă şi dezbaterilor comuniştilor din şcoli şi facultăţiI constituie procesul instructiv-educativ, modul pe care se acţionează, la nivelul fiecărei Instituţii şcolare, pentru aplicarea Directivelor C.C. al P.C.R. privind dezvoltarea Invăţămlntului. Faptul că In curlnd Işi vor des-» chide porţile institutele de învăţămlnt superior «• care la Iaşi vor funcţiona cu un număr sporit de secţii - sarcina organizaţiilor de partid din centrul nostru universitar constă în ridicarea, încă de la începutul anului academic, a ştachetei exigenţei faţă de Conţinutul întregului proces de învăţă rare, pentru pregătirea temeinică a viitorilor specialişti. In instituţiile de cercetări, de artă şi cultură accentul va trebui pus pe activitatea de dezvoltare a cercetării ştiinţifice, urmărindu-se îndeosebi legarea acesteia de cerinţele concrete ale societăţii noastre, respectiv, pe problemele creaţiei artistice, ale orientării ei ideologice, analizîndu-se modul ifi care se acţionează împotriva ideilor nestîtețlfie», retrograde. Examinarea atentă Și, totodată, profundă a aspectelor esențiale dfe minicii profesionale difi fiecare umuitate, indiferent de specific, se cere a fi în atenția tuturdr comnitetelor și organizațiilor de partid. Aceasta se va face, desigur, intr-o armonioasă îmbinare cu analiza laturilor generale ale muncii de partid, in aşa fel Incit să creeze cadrul necesar adoptării unor măsuri eficiente de îmbunătăţire a metodelor, formelor şi mijloacelor folosite pentru conducerea activităţii economice şi social-culturale. In toate organizaţiile de partid, în adunării* şi conferinţele de alegeri, să se analizeze activitatea desfăşurată pentru întărirea rindurilor partidului, pentru respectarea normelor vieţii interna de partid, modul in care se respectă principiul muncii colective, cum s-a asigurat conducerea de către partid a organizaţiilor de masă şi obşteşti, imbunătăţirea, de general, a stilului şi metodelor de muncă. Un loc important il va constitui activitatea de propaganda şi munca politico-educativă desfăşurată în rîndul comuniştilor, al tuturoor oameniilor muncii pentru cunoaşterea şi însuşirea hotărîrilor partidului, pentru educarea in spiritul hotărîrii ferme de a acţiona în vederea realizării acestora, pentru cultivarea trăsăturilor moralei comuniste, educarea în spiritul patriotismului, al internaţionalismului socialist. Experienţa pozitivă trebuie astfel evocată incit să permită desprinderea unor concluzii clare pentru activitatea de viitor, situînd, fireşte, pe primul plan al atenţiei problemele încă nerezolvate, deficitare. Aşadar, organizaţiile de partid trebuie să insiste asupra modalităţilor de soluţionare a sarcinilor actuale şi de perspectivă, trăsătura caracteristică a adunărilor şi conferinţelor de alegeri trebuind s-o constituie caracterul de lucru, nu spiritul festivist. Adunările de alegeri, manifestâind mraximă receptivitate faţă de opiniile comuniştilor, trebuie să adopte hotârâri care să reflecte voinţa întregii organizaţii, prevederile acestora incluzând şi observaţiile şi propunerile judicioase ale membrilor de partid. Aşa cum ne confirmă şi experienţa muncii, nivelul activităţii de partid este condiţionat in mod hotăritor de componenţa birourilor şi comitetelor de partid. De aici rezultă şi maxima exigenţă faţă de calităţile profesionale, politice şi medii ale tovarăşilor care urmează a fi aleşi din organele de cortducere şi care trebuie să fie oameni cu prestigiu și autoritate în colectivul în care-și desfășoară activitatea, oameni cu pasiune pentru muniea de partid. Consecvent dezvoltării continue a democrației interne de partid, Statutul P.C.R. prevede dreptul ca fiecare membru de partid să ia parte nu numai la alegerea propriilor organe de conducere, ci şi la desemnarea candidaţilor pentru forurile de conducere ele organizaţiilor imediat superioare. Pe această bază, noile Instrucţiuni prevăd că adunările organizaţiilor de bază vor desemna candidaţi pentru organele de partid imediat superioare, ceea ce va asigura alegerea in comitetele organizaţiilor de partid a celor mai bune cadre, cunoscute şi apreciate în locurile unde-şi desfăşoară practic activitatea. Expresie a dezvoltării continue a democraţiei Interne de partid este şi prevederea din instrucţiuni potrivit căreia la organizaţia de bază candidaturile pentru organul de conducere, pentru delegaţii la conferinţa organizaţiei de partid superioare şi pentru cei ce urmează a fi desemnaţi să candideze pentru organele de partid imediat superioare se propun direct de participanţii la adunarea generală, la adunarea generală a organizaţiei de partid condusă de comitet pe întreprindere, instituţie, cooperativă agricolă de producţie etc., precum şi la conferinţele organizaţiilor de partid, propunerile de candidaţi pentru organele de partid respective se fac de către organizațiile de partid subordonate și de către comisiile de propuneri alese de adunările sau conferințele respective; candidaturile pentru delegați la conferința organizației de partid Superioare și pentru cei ce urmează a fi desemnați pentru organul de partid imediat Superior se propun de către comisia de propuneri. Şi în aceste condiţii insă, participanţii la adunări ori conferinţe îşi vor putea exprima fie stingherit voinţa, avînd dreptul de a discuta candidaturile, de a fi ori nu a fi de acord cu includerea lor In listele de alegeri, de a propune noi candidaţi. O nouă prevedere ce se Inscrie pe linia profundului democratism ce caracterizează viaţa noastră de partid este cea potrivit căreia se recomandă ca numărul membrilor de partid puşi in dezbatere spre a fi Incluşi pe lista de candidaţi pentru organele de partid şi ca delegaţia conferinţei organizaţiilor de partid superioare să fie, de regulă, mai mare decit cel al comuniştilor ce urmează a fi aleşi în organele de partid respective. Această prevedere va asigura alegerea din organele de conducere a celor mai buni comunişti, o dată cu creşterea răspunderii participanţilor la alegeri pentru componenţa noului organ de partid, ceea ce va conduce la îmbunătăţirea pe toate planurile a marteil de partid. Buna desfăşurare a adunărilor şi conferinţelor de alegeri* acţiune politică importantă, de mare răspundere, şi care în judeţul nostru vor avea loc în nu mai puţin de 1.677 de organizaţii de bază şi 257 de comitete de partid de diferite categorii, care cuprind întregul efectiv al comuniştilor din judeţ — reclamă măsuri eficiente de îndrumare şi control din partea tuturor organelor de partid. Sensul major al adunărilor şi conferinţelor de alegeri trebuie să-l constituie participarea activă a comuniştilor le elaborarea şî înfăptuirea politicii partidului, să consfîtuie un nou prilej de mobilizare a oamenilor muncii la realizarea mărețului program trasat de Congresul al X-lea al partidului. In de 24 ore Radio lasi htfiamil de start fr* **** Umbrii): 17.00 BuUUn 4* sttrt 1 17.05 litrida silvii 17.30 Dl tip* cu ucultltorilf 17.45 folcloricul ÎS» Rudo-menlut» Boaitei I 18. 1 Univar« nusical , 18.00 Radiojurnal» 18.1* Amintiri, amintirii 18.80 Laeturi dramatisatai 10.80 Compoiitori moldovani din trsept şi da asii ,8.80 Zace minute da muzici naoari ca Duntu Conatantinaeui II.S Buluffa da ştirii 81.08 Invitaţia U dana 21.30 Arta plazticui 11.40 Invitaţia la dana. Programul Sa dimfeuci« (87 ssptsmbric), 7.00 Bulat!« da ştiri, 7.05 Matineu muzicali 7 50 Satul românean contemporani 7.50 Ai* ta-1 hora horalori 8.00 Buletin da stirii 8.05 Raliul raelodiilori 8.30 CutezItorii. Televiziune 15.15 Deschiderea amblunlp Fotbal I Rapid — U.T.A. Trane* misiune da la stadionul Republicii — la pauză, filmul »In lumea pescarilor sportivi’i 17.00 Emisiune la limb» garmsnic 18.05 Mterdavaipremiere Zilalt 18.11 Bun» »tara, falai Bait seara, băieţii (Emisiune pentru tineret), 19.15 Anunţuri—publicttalai 19.20 1001 dasari — emisiune pentru cei mici, 18.30 Telejurnalul da seară — Lucrările agricola da toamnă — ediţia specialăi 20.00 Avanpremieră la o teeiuă «ml* sluSa-confers pantra dhetat: „O* colul t*mil ln opt luni’i 20.15 Campionatul balcanic da boschet masculin i România — Bulgaria (repriza a II-a). Transmisiune directă da la Sala Floreascai 20.50 Film «ariei: .Incoruptiblul’i 21.40 Rociurii fiaSireşiâăflă, Prografii de varietăţi muzical-coregrafice i 22.55 Reportaj filmat de la vizita tovarăşului Nicolae Ceauşescu, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Solda- IlsTe România, in Austria i 22.40 Talijurnalul de noaptăi 23.00 Fotbal: Faljănoord — U.TA. (Rezumat filmat primit da la Rotterdam). I Cinematografe VICTORIA:, „Crajostosl». Viteză’. Completare : .Los Za’firos”, crete: Si 11.15) U.151 lA.JOi 18.45. 21. REPUBLICA: .Ben Wolodylowski, ambele serii. Completare: .300 de ani de la nașterea lul Rembrandt', orele ! t.iii 121 18.45, 20.00. CINEMATOGRAFUL' .COPOU": .Misteriosul 3D din Cosmos’, Completer« : .Prieteni din Vatra veche*, rreia : 9, li, ii, 17, l9, 21. ARTA : «Vin*totul de , căprioare”, completare: .Iarna in Cehoslovacia", orele: 9, ii, 15, 17, 19, 21. TATARAȘI: Program de filmă pentru copii și tineret, ora 10: ,,Fredy și" cintecul preriei". Cöröpléfáre: ,Regenerarea", orele: 15- 18, 20. NICOLINA: ,Mai periculbááé décít bărbații", dheitioscop, oreiét 16; tör 20. Programul competițional Asteti ATLETISM, stadional ,20 August*, ora 10: „Cupa Iajului1"* Și-au afrufitat participarea atletic în Bacău, Botoşani, Galați, Neamț, Suceava, Vaslui Iași. Milhe ATLETISM, stadionul ,2S August, ora 0,30: mCupi Ionului (ziua a doua). BASCHET, terenul C.R.M., ora 10.30: Constructorul Iași — Rapid C.P.R. Galaţi: (maacuilini div. Bj*; ECTEAL, stadionul ,tineretului are tăcerea Iaşi *— Tăcerea Bacău» ora 13: Şcoala Sportivă Unirea — Chimia Suceava (câmp, juniori)» terenul „Penicilina*, ora 11: Penicilina — Petrolul Moineşti (div. G)» ora 13: Penicilina — Textila Botoşani (câmp. juniori) » etadlominT din Paşcani, ora I0 C.P.R. — Politehnica Galaţi (div. B), ora 13: I.T.A. — G.P.R. Paşcani (câmp. juniori). HANDBAL, terenul 0Volnar, ora 10: C.S.M. Iaşi — Şcoala sportivă Dr. Gh. Gheorghiu-Dej (faminin, câmp, juniori). Ora 11: Universitatea — Chimia Buzău (feminin, div. B); ora 12: Şcoala sportivă nr. 1 ■— Liceul nr. 2 Iaşi (feminin, catep. juniori); ora 13 : Şcoala sportivă nr. 1 — Liceul „M. Eminestru” Botoşani (masculin, camp, juniori); terenul Liceului nr. 2, ora 10: Liceul tr. 2 Viitorul Suceava (masculin, camp, juniori). Loto La tragerea Loto de 25 septembrie 1970 au fost extrase următoarele numere : Extragerea I : 54 87 15 86 2 24 60 33 80. Fond de premii lei 436.407. Extragerea a II-a: 82 81 .60 89 63 40 3. Fond de premii lei 416.527. Timpul probabil Vremea se menține răcoroasă, dar în general frumoaii că cerul variabil, temporar noro din nordul Moldovei şi zona de munte, unde izolat se vor semnala averse de ploaie. Vîntul va sufla slab la potrivit din vest, sudvest. Temperatura în general staţionară» minimele vor fi cu«i prinse între 0 şi 5 grade, iar maximele între .13 tt tfj grad* i i * r