Flacăra Iaşului, septembrie 1970 (Anul 26, nr. 7450-7475)

1970-09-18 / nr. 7465

,w.­vwwwwwww ANUL XXXI 4 PACINI JO DANI Proletari din toate ţurile, uniţi-va! Incorp Insului Organ al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean Cum gospodăriţi cimentul ? Actualitatea întrebării din titlu nu mai trebuie dovedită. Construim mult, tot mai mult, reconstruim chiar. Fabricile noastre de ciment produc ţi ele în cantităţi mereu spo­rite, fapt ce nu justifică însă risipa care se face simţită in utilizarea acestui preţios material de construcţie. E a­­devârat că marii săi consu­matori din judeţul Iaşi - din­tre care se detaşează Trus­tul de construcţii şi întreprin­derea nr. 4 construcţii-monta­­je şi care­­înghite anual zeci de mii de tone de ciment - reuşesc să se încadreze în consumurile tehnice (destul de ridicate de altfel) prevă­zute de normativele în vigoa­re. Aceasta nu înseamnă nici pe departe că se poate vor­bi de suficientă grijă pentru o folosire cit mai raţională. Faptul ne-a fost confirmat încă o dată în cursul raidu­­lui-anchetă întreprins pe şan­tierele întreprinderii nr. 4 construcţii-montaje unde am intilnit, e drept, şi multe lu­cruri bune, dar şi risipă, tă­răgănare în aplicarea măsu­rilor ce vizează reducerea consumului de ciment. Mai există cazuri cînd la punctele de lucru nu e rezolvată co­respunzător problema depozi­tării cimentului, cînd însem­nate cantităţi de mortar sau beton rămîn pietrificate, ne­­fiind puse în operă, cînd autobasculantele pot fi urmă­rite după dîra de mortar sau beton ce o lasă între staţia de betoane şi punctele de lucru, cînd un procent ridiv­i­cat de prefabricate (tuburi, f­­dale etc.) se sparg, urmare­­ a slabei calităţi sau neaten­ţiei în manipulare etc. Este vorba de risipa măruntă că­reia nu prea i se dă aten­­­­ţie, dar care, prin faptul că poate fi întilnită la fiecare pas, este deosebit de pă­gubitoare.­­ Se face încă puţin pe şantierele noastre pentru cre­area unei opinii de masă îm­potriva acestei forme de ri­sipă, aprecia tov. Alexandru Khar, inginer şef al Şantie­rului 405 chimie. Cred că la acest capitol sunt restanţiere în primul rînd grupele sin­dicale de pe şantiere, care nu dezbat decit foarte rar a­­semenea probleme în adu­nări. Trebuie luptat consec­vent, continuu cu mentalita­tea unor oameni, cu negli­jenţa ca macină, puţin cite puţin, mulţi bani. Şi e foar­te neplăcut că în multe ca­zuri printre cei nepăsători se află tocmai maiştrii şi şefii de echipe. Am mai adăuga doar că exigenţa ar trebui întărită pornindu-se de mai sus, de la şefii de şantiere şi ai punctelor de lucru. In zadar se vor căuta şi se vor aplica diverse soluţii pentru econo­misirea materialelor, dacă e­­ventualele economii vor fi a­nulate de risipa la punctele de lucru. Un plus de spirit gospodăresc ar fi făcut ca situaţia consumului de ciment de care ne ocupăm să fie alta. Cele 43 tone de ciment economisite în semestrul I 1970 la I.C.M. 4 reprezintă foarte puţin, o cantitate a­­proape neglijabilă in raport cu consumul total de ciment, neacoperind nici 10 procente din angajamentul luat de co­lectivul întreprinderii în ca­drul întrecerii socialiste pe 1970. Cînd şi cum va fi rea­lizată diferenţa pînă la 500 de tone ? Un popas mai îndelungat l-am făcut la baza de producţie a întreprinderii, unde funcţionează staţia de betoane şi atelierul de prefabricate. Aceasta nu pentru că aici lucrurile ar sta mai prost decit pe şan­tiere. Dimpotrivă, nn opt luni s-au economisit 134 tone ci­ment faţă de un angaja­ment anual de 81 tone. Dar consumul mare de ci­ment la baza de producţie — aproape 2.000 de tone pe lună - ar permite ca orice perfecţionare adusă tehnologiei şi în funcţionarea utilajelor, orice portiţă de ri­sipă închisă să aducă eco­nomii substanţiale. — Recent, ne spunea ing. M. Marcovici, şeful labo­ratorului bazei de producţie, normele tehnice de consum s-au redus cu 5 la sută la mortare şi 3 la sută la be­toane. Am putea foarte bine să o reducem chiar cu 10 la sută dacă am dispune de agregate corespunzătoa­re calitativ. Primim însă de la balastiera Dolhasca sor­turi amestecate, cu granu­laţii necorespunzâtoare, in­suficient spălate. Aceasta fiindcă nu se respectă pro­cesul tehnologic de extrac­­ţie şi sortare, iar balastiera J nu dispune de un labora- t tor de analiză. ÎJ Dar la fel de importan- îj te pentru economisirea ci- J« mentului sunt funcţionarea «J corectă a utilajelor staţiei J■ de betoane, modul în care JÎ aceasta este exploatată şi grija cu care se întocmesc J» reţetele. Evidenţiind o se- ■ t rie de iniţiative ca utiliza- ÎJ rea la mortare a laptelui îj de var în locul varului pas- Ji tâ, utilizarea plastifianţilor ț - deocamdată la betoanele i; superioare - reducerea do- j! zajelor de nisip şi realiza- «J rea unor betoane mai vîrtoa­­se, încălzirea betoanelor pe jî timp friguros cu ajutorul a- îj barului -problemă in stu- J» diu la ora actuală - iniția- *î tive care aplicate reduc con- î| sumul de ciment, semnalăm J» necesitatea unei mai strinse J conlucrări intra atelierul de I| Gh. MIHALACHE îj (continuare la pag. a 2-e) î* H Constructorii mai fac casă bună cu risipa a Proiectanţii şi beneficiarii de investiţii să se gîndească cum se cheltuiesc banii statului ■ Sunt puţin va­lorificate avantajele prefabricăril­ orwWWIWWWWWWWWWWAWWWIWWWWWWWW* Un nou obiectiv în construcţie • Pe platforma industrială de la Rm. Vîlcea, a început recent construcţia unui important o­­biectiv al industriei chimice: Uzina de sodă numărul 3. Noua unitate care se execută de grupul de şantiere I.S.C.M. Craiova, după un proiect ela­borat de I.P.R.A.N. Bucureşti, urmează să intre în funcţiune peste 3 ani cu o capacitate e­­gală cu cea a uzinei nr. 2. Ea va fi dotată cu depozite me­canizate de calcar, cuptoare au­tomatizate şi alte instalaţii şi utilaje de mare randament fur­nizate de industria noastră. (Agerpres) Imagine din secţia al­­bitorie a Fabricii „Țesă­tura", secție complet re­­utilată. În pag. a 3-a Munca de partid sub semnul unei înalte exigenţe MASĂ ROTUNDĂ organizată de redacţia ziarului „Flacăra Iaşului“ la I. A. S. Iaşi „Să faci mereu ceva care să reziste timpului“ Suntem adesea martorii al­rtor fapte cotidiene, aparent banale, dar care adună in ele esenţa autentică a dăruirii. Şi nu o dată aceste fapte anoni­me, care se petrec arese şi, fără zgomot in şirul nesfirşit al milioanelor de acte, sur­prind omul In apogeul său. Am cunoscut recent astfel de oameni obişnuiţi, la prima vedere, totuşi, mai mult de­cit caracteristici prezentului. Oameni de o tărie morală autentică, cu caractere puter­nic reliefate, I-am cunoscut pe salariaţii staţiei Aviasan Iaşi şi laptele lor. l-am urmă­rit zile In şir, in intervenţii sau aşteptînd să plece in cursă. Un colectiv sudat, in care fiecare Îşi are rostul său bine determinat, rotiţă in an­grenaj. Mai m­ult, nişte scrisori de pe biroul comandantului îmi atrag atenţia. Citesc la in­­tlmplare: „îmi este greu să găsesc cele mai potrivite cu­vinte pentru a vă mulţumi că aţi salvat viaţa fiicei mele", scrie Ecaterina Vasilescu din Coarnele Caprei. „M-aţi aju­tat să-mi văd iar familia, vă mulţumesc din tot sufletul", citesc In altă scrisoare, adre­sată de Maria Duduman din Plugari, care fusese transpor­tată de urgenţă cu avionul la Iaşi. „Vă mulţumim", „recunoş­tinţă", desigur sunt cuvinte obişnuite. S-au spus şi se vor mai spune. Dar mulţumirile a­­dresate personalului navigant de la Aviasan nu ţin In pri­mul rînd de sens, ci de În­cărcătura lor emoţională. „E minunat să trăieşti in­tens, să faci mereu ceva ca­re să dureze, un semn care să reziste timpului. Noi ne făurim mereu prieteni şi asta Carnet de reporter Înseamnă foarte mult. Omul care ne destăinuie aceste gin­­duri este pilotul Ion Odnos­­talco, comandantul staţiei A­­viasan din Iaşi. Deşi nu a Împlinit Încă 40 de ani, a avut vreme să se călească a­­tlt în văpaia soarelui pe care 11 simţi mai puternic în Înal­tul azurului, cit şi In arşiţa infinit mai puternică a pasiu­nii. Pe obrazul său, dăltuit parcă In bronz, se reflectă de aceea atlt luminile din afară cit şi cele lăuntrice. Felul lui de a fi este un amestec de entuziasm şi de profundă me­ditaţie. Cînd a absolvit şcoala pro­fesională, nu avea de unde să ştie ce li va rezerva viitorul. Ca mulţi tineri de-o seamă cu el, s-a gîndit să meargă mai departe, la o şcoală de spe­cialitate. După zile şi nopţi de muncă Încordată, şi-a vă­zut visul realizat. A primit diploma şi s-a prezentat la TAROM. După ce a străbătut toată Europa ca pilot de cursă lungă, a venit la Iaşi, oraşul său natal, unde a fost numit comandant al staţiei Aviasan. Caracteristici ! A parcurs pes­te 2 milioane de km. In cele 9.500 de ore de zbor. Împăr­ţiţi acest număr şi veţi alia cite zile şi nopţi s-a aliat In­tre cer şi pămînt lan Odnos­­talco In cei 20 de ani de clnd a cunoscut pentru prima oară botezul aerului. Despre prietenii şi colegii săi are numai cuvinte de la­udă. Astfel, vorbind despre Mihai Ungureanu, pilot şi el, ne declară că ... „e foarte simpatic, cu el nu te plicti­seşti niciodată, fiind mereu cu surîsul pe buze". Intr-adevăr, Mihai Ungurea­nu te cucereşte de prima da­tă. L-am cunoscut In exerci­ţiul funcţiunii. Are ochi de şoim. Maşina li ascultă cu docilitate, făcind parte din voinţa sa. lală-1 Intorcind manşa sau palonierul cu ochii aţintiţi către zenit. Intr-o tre­sărire scurtă, aripile Încep să oscileze şi să alunece lin În­tocmai ca aripile vulturului deasupra norilor. E In drum către Bîrlad, de unde are de făcut un transport de o extre­mă urgenţă. Dar la Spitalul Birnova viaţa unui bolnav se Ion SACHELARIE (continuare in pag. a 2-a) O parte din clădirile în care s-a amenajat recent Casa de copii din Hălăucești. Foto : M. D. ­ In pagina a 4-a " ■ ■ Sesiunea O.N.U. ■ ■ Situația din Iordania ■ continuă si se agraveze ! " Conferința cvadripartită în problema vietnameză ntilnirea tovarăşului Nicolae Ceauşescu cu specialişti din domeniul tehnicii electronice de calcul şi informaticii economice Boi dimineaţa, tovarăşul Ni­colae Ceauşescu, secretar ge­neral al Partidului Comunist Român, s-a întîlnit într-o con­sfătuire de lucru, la sediul C.C. al P.C.R., cu specialişti din do­meniul tehnicii de calcul şi prelucrării automate a datelor, oameni de ştiinţă, cadre di­dactice din învăţământul supe­rior, directori şi ingineri şefi din mari întreprinderi. Au luat parte tovarăşii Ilie Verdeţ, Manea Mănescu, pre­cum şi conducători ai unor ministere economice şi institu­ţii centrale. Cu acest prilej au fost ana­lizate stadiul şi aspectele prin­cipale ale aplicării tehnicii e­­lectronice de calcul în activi­tatea de conducere şi planifi­care a economiei, precum şi în gestiunea întreprinderilor. In cadrul discuţiilor s-a exa­minat modul de înfăptuire a programului de înzestrare a e­­conomiei naţionale cu echipa­mente de calcul, pentru perioa­da anilor 1967—1970. Au fost subliniate realizările obţinute în crearea premiselor necesare introducerii informaticii în e­­conomie. S-a înfăţişat experi­enţa acumulată pînă acum în utilizarea calculatoarelor elec­tronice în gestiunea economi­că, în conducerea şi dirijarea unor procese tehnologice, re­zultatele dobândite pe această cale în funcţionarea intensivă a utilajelor, creşterea produc­tivităţii, calităţii produselor, , e­­ficienţei economice a produc­ţiei. Totodată au fost scoase în evidenţă unele probleme care se cer a fi soluţionate în vederea folosirii pe scară mai largă a calculatoarelor e­­lectronice. Vorbitorii au făcut nume­roase propuneri pentru îmbu­nătăţirea dotării cu tehnică modernă de calcul, organizarea mai bună a muncii, accelera­rea lucrărilor de simplificare şi raţionalizare a evidenţelor, extinderea aplicaţiilor matema­ticii şi ciberneticii, a prelu­crării automate a datelor. O atenţie deosebită a fost acor­dată elaborării de programe de calcul, utilizării la întrea­ga capacitate a calculatoare­lor existente, rezolvarea în mai bune condiţii a probleme­lor activităţii economice. Un loc important în discuţii l-a ocupat problema pregăti­rii cadrelor pentru informatică — analişti, programatori, ope­ratori — făcîndu-se unele pro­puneri privind căile şi măsu­rile de asigurare a necesaru­lui de specialişti. S-a relevat însemnătatea şi necesitatea in­tensificării eforturilor pentru asimilarea şi dezvoltarea fabri­caţiei în ţara noastră a calcu­latoarelor electronice şi altor echipamente moderne de cal­cul. Participanţii au exprimat ho­­tărîrea lor de a depune toate eforturile pentru înfăptuirea sarcinilor trasate de Congresul al X-lea al partidului în scopul perfecţionării sistemului infor­maţional economic. Luînd cuvîntul în concluzie, tovarăşul Nicolae Ceauşescu •» a apreciat rezultatele obţinute pe linia introducerii şi aplică­rii tehnicii electronice de cal­cul in economia noastră naţio­nală şi a indicat orientările de bază pentru îmbunătăţirea şi dezvoltarea activităţii In a­­cest domeniu, corespunzător cerinţelor actuale şi de per­spectivă. Secretarul general al partidului a subliniat necesita­tea elaborării şi promovării u­­nei concepţii unitare în reali­zarea sistemului naţional de in­formatică şi conducere care să asigure legătura organică în­tre informatică şi decizie la toate nivelele activităţii eco­nomice. Totodată, a recoman­dat ca în etapa imediat urmă­toare să se asigure dezvolta­rea unui număr de centre de calcul teritoriale, puternice, ca­pabile să răspundă prompt nevoilor unităţilor economice. De asemenea, a relevat nece­sitatea unei mai bune coor­donări a întregii activităţi din acest domeniu, creării unui cadru organizatoric corespun­zător, care să permită con­centrarea şi folosirea raţiona­lă a tuturor forţelor în vede­rea realizării obiectivelor pro­puse. Secretarul general al parti­dului a arătat că accentul trebuie pus, în primul rînd, pe informatica procesului de producţie, pe rezolvarea efec­tivă, cu ajutorul calculatoare­lor şi ciberneticii, a probleme­lor planificării şi conducerii activităţii productive, a apro­vizionării tehnico-materiale şi desfacerii produselor. In con­tinuare, a subliniat necesita­tea de a se realiza, cu aju­torul calculatoarelor electro­nice, conducerea proceselor de producţie şi gestiunea com­pletă a cîtorva uzine importan­te, asigurîndu-li-se dotarea corespunzătoare, iar pe baza rezultatelor obţinute să se treacă la extinderea şi în al­te întreprinderi. Tovarăşul Ni­colae Ceauşescu a atras aten­ţia că în acest scop se im­pune luarea măsurilor pregăti­toare adecvate. O deosebită importanţă va trebui să se a­­corde statisticii, căreia îi re­vine un rol primordial în rea­lizarea sistemului informatio­nal al întregii economii natio­nale. In ce priveşte pregătirea cadrelor, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a indicat o serie de măsuri pentru formarea in continuare a necesarului de specialişti potrivit ritmului de dotare cu echipamente de cal­cul în anii următori. In ace­laşi timp, a subliniat că toa­te cadrele cu munci de răs­pundere din economie, din aparatul de partid şi de stat trebuie să-şi însuşească ele­mentele de bază ale Informa­ticii moderne, pentru a pu­tea folosi cît mai eficient a­­vantajele acesteia în activita­tea de­­ conducere. Totodată, a arătat că, atit în construcţia de maşini de calcul, cît şi în informatică, este necesară in­tensificarea cercetării ştiinţific­­e proprii, aplicarea mai rapi­­dă în practică a rezultatelor obţinute, studierea şi valorifi­carea experienţei avansate pa plan international. In lumina rolului crescînd pe care urmează să-l capete informatica în asigurarea pro­gresului economic al tării noastre, secretarul general al partidului a trasat sarcina că, în vederea realizării siste­mului national de informatică și conducere, să se elaboreze un program pe deceniul 1971- 1980 privind înzestrarea între­prinderilor și centrelor de calcul cu mașini și echipa­mente electronice, pregătirea cadrelor necesare ; obiectivele prevăzute pentru perioada 1971-1975 vor face parte in­tegrantă din planul cincinal de dezvoltare a economiei na­ţionale. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a apreciat că în ţara noastră s-a format un fond de cadre capabile să asigure introduce­rea mai rapidă a informaticii în economie, că unind toate forţele de care dispunem, vom putea îndeplini în bune condiţiuni obiectivele din a­­cest domeniu de activitate. In încheiere, secretarul ge­neral al partidului şi-a expri­mat convingerea că specialiş­tii în informatică îşi vor pune întreaga pricepere şi putere de muncă în slujba înfăptuirii importantelor sarcini ce le re­vin, contribuind astfel la pro­cesul general de modernizare a economiei naționale, la pro­pășirea patriei noastre socia­liste. BRIGADA REDACŢIEI­­ LA DRUM SCOBINŢI:UNII MUNCESC, ALŢII „ADUNA“ ROADELE Prezent socialist File Îngălbenite de cronici vorbesc des­pre Scobinţi ca existînd cu mult înaintea domniei lui Ştefan cel Mare. De fapt, fiecare dintre cele patru sate componente îşi are istoria lui. O istorie frumoasă, o istorie care-i face pe localnici să fie mîndri de trecutul lor. Un sentiment de mîndrie, pe deplin justificată, îl tră­iesc oamenii acestor aşezări in faţa rea­lizărilor socialiste prezente la Scobinţi la tot pasul. Comparînd din acest punct de vedere trecutul cu prezentul, deosebirile, nu­mai in domeniul aşezămintelor de învăţă­­mînt şi cultură, de exemplu, sînt imense : în 1930, în comuna Scobinţi exista doar o singură şcoală şi un cămin cultural (atunci înfiinţat). Astăzi, reţeaua şcolară numără patru şcoli generale totalizînd 26 de săli de clasă, patru cămine culturale, o biblio­tecă comunală înzestrată cu peste 13.000 de volume, iar o dată cu introducerea cu­rentului electric aproape 200 de familii și-au cumpărat aparate de radio, iar alte 36 — televizoare. Mai vîrstnicii comunei cu care am stat de vorbă ne-au relatat despre viaţa ce o duc ei şi consătenii lor astăzi ca despre o viaţă lipsită de griji. Cooperativa agri­colă oferă tuturor posibilitatea ca prin mun­că să-şi poată asigura un trai bun. Popu­laţia are la îndemînă unităţi comerciale ale cooperaţiei de consum, aprovizionate cu cele trebuincioase gospodăriei lor, iar dis­pensarul medical, încadrat cu personal bine pregătit, veghează cu atenţie ca sănătatea oamenilor acestor locuri să nu sufere cu nimic. Pentru aceste înfăptuiri şi pentru multe altele pe care nu le-am inserat aici se poate spune că la Scobinţi prezentul so­cialist poate fi intilnit la tot pasul. Cuvinte despre oameni harnici şi... mai puţin harnici Preşedintele cooperativei agricole, ingi­nerul Gheorghe Costache, ne-a caracterizat munca oamenilor din Scobinţi printr-un singur exemplu, dar deosebit de convin­gător .­­ Anul trecut, valoarea zilei-muncă a fost în cooperativa noastră de 21 de lei­­ în bani şi produse. Anul acesta sperăm să fie şi mai mare. Dar dacă la cooperativa agricolă din Sco­binţi, majoritatea sătenilor participă cu re­gularitate la treabă, mai sunt şi unii cărora le place... să taie frunză la cîini. Cine sînt aceştia, veţi vedea. Prima măsură pe care consiliul de conducere a luat-o, pe baza hotărîrii adunării generale, a fost re­tragerea dreptului de folosire a lotului a­­cordat de cooperativa agricolă. In această categorie au intrat mai mulţi inşi, printre care şi Ştefan Antohi, Costache C. Bel­­cescu, Nicolae Aniţă, Nicolae Simină, Ni­colae I. Ciobanu şi alţii. L-am vizitat acasă pe Nicolae Aniţă. Cu ciţiva ani în urmă el a fost preşedinte al cooperativei agricole, apoi înlocuit. — De ce nu mai vreţi să munciţi în cooperativa agricolă ? îl întrebăm noi. Ni se îndrugă verzi şi uscate. Realitatea e că dacă ar munci in cooperativa agri­colă... i s-ar reţine din datoria de circa 5.000 de lei. Aşa că preferă să ocolească C.A.P.-ul. Noi nu înţelegem un lucru : de ce conducerea cooperativei agricole nu acţionează pentru ca Nicolae Aniţă să-şi achite d­in orice condiţii­­ debitul pe care-l are ? In fond, el şi-a însuşit bunuri din averea obştească pe care n-are nimeni voie s-o ştirbească. Poate că pînă la urmă Nicolae Aniţă va înţelege că locul lui este alături de ceilalţi membri cooperatori din comună. In ultima vreme, la Scobinţi a apărut o serie de cărăuşi, adică de oameni care şi-au procurat cai şi căruţe şi care acum... „prestează servicii la terţi". Unul dintre a­­ceştia e şi Ştefan Ţurcanu. — Cite norm­e ai prestat anul acesta în­ cooperativa agricolă ? l-am întrebat. — Apoi, cite ? (Nu știe exact. Nici n-are de unde dacă nu merge la muncă alături de majoritatea țăranilor cooperatori din sat pe ogoarele cooperativei agricole). Pentru munca pe care am prestat-o anul aces­ta, încearcă totuşi să ne spună, am pri­mit la avansul griului 22 kg. Ne -am convins. După cum ne-a spus ing. Gh. Costache ca avans pentru o nor­mă de muncă convenţională s-au dat 1,5 Andrei BRATU Gheorghe STEJARU Vlad FILIPESCU (continuare In pag. a 2-a)

Next