Flacăra Iaşului, septembrie 1970 (Anul 26, nr. 7450-7475)
1970-09-18 / nr. 7465
,w.vwwwwwww ANUL XXXI 4 PACINI JO DANI Proletari din toate ţurile, uniţi-va! Incorp Insului Organ al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean Cum gospodăriţi cimentul ? Actualitatea întrebării din titlu nu mai trebuie dovedită. Construim mult, tot mai mult, reconstruim chiar. Fabricile noastre de ciment produc ţi ele în cantităţi mereu sporite, fapt ce nu justifică însă risipa care se face simţită in utilizarea acestui preţios material de construcţie. E adevârat că marii săi consumatori din judeţul Iaşi - dintre care se detaşează Trustul de construcţii şi întreprinderea nr. 4 construcţii-montaje şi careînghite anual zeci de mii de tone de ciment - reuşesc să se încadreze în consumurile tehnice (destul de ridicate de altfel) prevăzute de normativele în vigoare. Aceasta nu înseamnă nici pe departe că se poate vorbi de suficientă grijă pentru o folosire cit mai raţională. Faptul ne-a fost confirmat încă o dată în cursul raidului-anchetă întreprins pe şantierele întreprinderii nr. 4 construcţii-montaje unde am intilnit, e drept, şi multe lucruri bune, dar şi risipă, tărăgănare în aplicarea măsurilor ce vizează reducerea consumului de ciment. Mai există cazuri cînd la punctele de lucru nu e rezolvată corespunzător problema depozitării cimentului, cînd însemnate cantităţi de mortar sau beton rămîn pietrificate, nefiind puse în operă, cînd autobasculantele pot fi urmărite după dîra de mortar sau beton ce o lasă între staţia de betoane şi punctele de lucru, cînd un procent ridivicat de prefabricate (tuburi, fdale etc.) se sparg, urmare a slabei calităţi sau neatenţiei în manipulare etc. Este vorba de risipa măruntă căreia nu prea i se dă atenţie, dar care, prin faptul că poate fi întilnită la fiecare pas, este deosebit de păgubitoare. Se face încă puţin pe şantierele noastre pentru crearea unei opinii de masă împotriva acestei forme de risipă, aprecia tov. Alexandru Khar, inginer şef al Şantierului 405 chimie. Cred că la acest capitol sunt restanţiere în primul rînd grupele sindicale de pe şantiere, care nu dezbat decit foarte rar asemenea probleme în adunări. Trebuie luptat consecvent, continuu cu mentalitatea unor oameni, cu neglijenţa ca macină, puţin cite puţin, mulţi bani. Şi e foarte neplăcut că în multe cazuri printre cei nepăsători se află tocmai maiştrii şi şefii de echipe. Am mai adăuga doar că exigenţa ar trebui întărită pornindu-se de mai sus, de la şefii de şantiere şi ai punctelor de lucru. In zadar se vor căuta şi se vor aplica diverse soluţii pentru economisirea materialelor, dacă eventualele economii vor fi anulate de risipa la punctele de lucru. Un plus de spirit gospodăresc ar fi făcut ca situaţia consumului de ciment de care ne ocupăm să fie alta. Cele 43 tone de ciment economisite în semestrul I 1970 la I.C.M. 4 reprezintă foarte puţin, o cantitate aproape neglijabilă in raport cu consumul total de ciment, neacoperind nici 10 procente din angajamentul luat de colectivul întreprinderii în cadrul întrecerii socialiste pe 1970. Cînd şi cum va fi realizată diferenţa pînă la 500 de tone ? Un popas mai îndelungat l-am făcut la baza de producţie a întreprinderii, unde funcţionează staţia de betoane şi atelierul de prefabricate. Aceasta nu pentru că aici lucrurile ar sta mai prost decit pe şantiere. Dimpotrivă, nn opt luni s-au economisit 134 tone ciment faţă de un angajament anual de 81 tone. Dar consumul mare de ciment la baza de producţie — aproape 2.000 de tone pe lună - ar permite ca orice perfecţionare adusă tehnologiei şi în funcţionarea utilajelor, orice portiţă de risipă închisă să aducă economii substanţiale. — Recent, ne spunea ing. M. Marcovici, şeful laboratorului bazei de producţie, normele tehnice de consum s-au redus cu 5 la sută la mortare şi 3 la sută la betoane. Am putea foarte bine să o reducem chiar cu 10 la sută dacă am dispune de agregate corespunzătoare calitativ. Primim însă de la balastiera Dolhasca sorturi amestecate, cu granulaţii necorespunzâtoare, insuficient spălate. Aceasta fiindcă nu se respectă procesul tehnologic de extracţie şi sortare, iar balastiera J nu dispune de un labora- t tor de analiză. ÎJ Dar la fel de importan- îj te pentru economisirea ci- J« mentului sunt funcţionarea «J corectă a utilajelor staţiei J■ de betoane, modul în care JÎ aceasta este exploatată şi grija cu care se întocmesc J» reţetele. Evidenţiind o se- ■ t rie de iniţiative ca utiliza- ÎJ rea la mortare a laptelui îj de var în locul varului pas- Ji tâ, utilizarea plastifianţilor ț - deocamdată la betoanele i; superioare - reducerea do- j! zajelor de nisip şi realiza- «J rea unor betoane mai vîrtoase, încălzirea betoanelor pe jî timp friguros cu ajutorul a- îj barului -problemă in stu- J» diu la ora actuală - iniția- *î tive care aplicate reduc con- î| sumul de ciment, semnalăm J» necesitatea unei mai strinse J conlucrări intra atelierul de I| Gh. MIHALACHE îj (continuare la pag. a 2-e) î* H Constructorii mai fac casă bună cu risipa a Proiectanţii şi beneficiarii de investiţii să se gîndească cum se cheltuiesc banii statului ■ Sunt puţin valorificate avantajele prefabricăril orwWWIWWWWWWWWWWAWWWIWWWWWWWW* Un nou obiectiv în construcţie • Pe platforma industrială de la Rm. Vîlcea, a început recent construcţia unui important obiectiv al industriei chimice: Uzina de sodă numărul 3. Noua unitate care se execută de grupul de şantiere I.S.C.M. Craiova, după un proiect elaborat de I.P.R.A.N. Bucureşti, urmează să intre în funcţiune peste 3 ani cu o capacitate egală cu cea a uzinei nr. 2. Ea va fi dotată cu depozite mecanizate de calcar, cuptoare automatizate şi alte instalaţii şi utilaje de mare randament furnizate de industria noastră. (Agerpres) Imagine din secţia albitorie a Fabricii „Țesătura", secție complet reutilată. În pag. a 3-a Munca de partid sub semnul unei înalte exigenţe MASĂ ROTUNDĂ organizată de redacţia ziarului „Flacăra Iaşului“ la I. A. S. Iaşi „Să faci mereu ceva care să reziste timpului“ Suntem adesea martorii alrtor fapte cotidiene, aparent banale, dar care adună in ele esenţa autentică a dăruirii. Şi nu o dată aceste fapte anonime, care se petrec arese şi, fără zgomot in şirul nesfirşit al milioanelor de acte, surprind omul In apogeul său. Am cunoscut recent astfel de oameni obişnuiţi, la prima vedere, totuşi, mai mult decit caracteristici prezentului. Oameni de o tărie morală autentică, cu caractere puternic reliefate, I-am cunoscut pe salariaţii staţiei Aviasan Iaşi şi laptele lor. l-am urmărit zile In şir, in intervenţii sau aşteptînd să plece in cursă. Un colectiv sudat, in care fiecare Îşi are rostul său bine determinat, rotiţă in angrenaj. Mai mult, nişte scrisori de pe biroul comandantului îmi atrag atenţia. Citesc la intlmplare: „îmi este greu să găsesc cele mai potrivite cuvinte pentru a vă mulţumi că aţi salvat viaţa fiicei mele", scrie Ecaterina Vasilescu din Coarnele Caprei. „M-aţi ajutat să-mi văd iar familia, vă mulţumesc din tot sufletul", citesc In altă scrisoare, adresată de Maria Duduman din Plugari, care fusese transportată de urgenţă cu avionul la Iaşi. „Vă mulţumim", „recunoştinţă", desigur sunt cuvinte obişnuite. S-au spus şi se vor mai spune. Dar mulţumirile adresate personalului navigant de la Aviasan nu ţin In primul rînd de sens, ci de Încărcătura lor emoţională. „E minunat să trăieşti intens, să faci mereu ceva care să dureze, un semn care să reziste timpului. Noi ne făurim mereu prieteni şi asta Carnet de reporter Înseamnă foarte mult. Omul care ne destăinuie aceste ginduri este pilotul Ion Odnostalco, comandantul staţiei Aviasan din Iaşi. Deşi nu a Împlinit Încă 40 de ani, a avut vreme să se călească atlt în văpaia soarelui pe care 11 simţi mai puternic în Înaltul azurului, cit şi In arşiţa infinit mai puternică a pasiunii. Pe obrazul său, dăltuit parcă In bronz, se reflectă de aceea atlt luminile din afară cit şi cele lăuntrice. Felul lui de a fi este un amestec de entuziasm şi de profundă meditaţie. Cînd a absolvit şcoala profesională, nu avea de unde să ştie ce li va rezerva viitorul. Ca mulţi tineri de-o seamă cu el, s-a gîndit să meargă mai departe, la o şcoală de specialitate. După zile şi nopţi de muncă Încordată, şi-a văzut visul realizat. A primit diploma şi s-a prezentat la TAROM. După ce a străbătut toată Europa ca pilot de cursă lungă, a venit la Iaşi, oraşul său natal, unde a fost numit comandant al staţiei Aviasan. Caracteristici ! A parcurs peste 2 milioane de km. In cele 9.500 de ore de zbor. Împărţiţi acest număr şi veţi alia cite zile şi nopţi s-a aliat Intre cer şi pămînt lan Odnostalco In cei 20 de ani de clnd a cunoscut pentru prima oară botezul aerului. Despre prietenii şi colegii săi are numai cuvinte de laudă. Astfel, vorbind despre Mihai Ungureanu, pilot şi el, ne declară că ... „e foarte simpatic, cu el nu te plictiseşti niciodată, fiind mereu cu surîsul pe buze". Intr-adevăr, Mihai Ungureanu te cucereşte de prima dată. L-am cunoscut In exerciţiul funcţiunii. Are ochi de şoim. Maşina li ascultă cu docilitate, făcind parte din voinţa sa. lală-1 Intorcind manşa sau palonierul cu ochii aţintiţi către zenit. Intr-o tresărire scurtă, aripile Încep să oscileze şi să alunece lin Întocmai ca aripile vulturului deasupra norilor. E In drum către Bîrlad, de unde are de făcut un transport de o extremă urgenţă. Dar la Spitalul Birnova viaţa unui bolnav se Ion SACHELARIE (continuare in pag. a 2-a) O parte din clădirile în care s-a amenajat recent Casa de copii din Hălăucești. Foto : M. D. In pagina a 4-a " ■ ■ Sesiunea O.N.U. ■ ■ Situația din Iordania ■ continuă si se agraveze ! " Conferința cvadripartită în problema vietnameză ntilnirea tovarăşului Nicolae Ceauşescu cu specialişti din domeniul tehnicii electronice de calcul şi informaticii economice Boi dimineaţa, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, s-a întîlnit într-o consfătuire de lucru, la sediul C.C. al P.C.R., cu specialişti din domeniul tehnicii de calcul şi prelucrării automate a datelor, oameni de ştiinţă, cadre didactice din învăţământul superior, directori şi ingineri şefi din mari întreprinderi. Au luat parte tovarăşii Ilie Verdeţ, Manea Mănescu, precum şi conducători ai unor ministere economice şi instituţii centrale. Cu acest prilej au fost analizate stadiul şi aspectele principale ale aplicării tehnicii electronice de calcul în activitatea de conducere şi planificare a economiei, precum şi în gestiunea întreprinderilor. In cadrul discuţiilor s-a examinat modul de înfăptuire a programului de înzestrare a economiei naţionale cu echipamente de calcul, pentru perioada anilor 1967—1970. Au fost subliniate realizările obţinute în crearea premiselor necesare introducerii informaticii în economie. S-a înfăţişat experienţa acumulată pînă acum în utilizarea calculatoarelor electronice în gestiunea economică, în conducerea şi dirijarea unor procese tehnologice, rezultatele dobândite pe această cale în funcţionarea intensivă a utilajelor, creşterea productivităţii, calităţii produselor, , eficienţei economice a producţiei. Totodată au fost scoase în evidenţă unele probleme care se cer a fi soluţionate în vederea folosirii pe scară mai largă a calculatoarelor electronice. Vorbitorii au făcut numeroase propuneri pentru îmbunătăţirea dotării cu tehnică modernă de calcul, organizarea mai bună a muncii, accelerarea lucrărilor de simplificare şi raţionalizare a evidenţelor, extinderea aplicaţiilor matematicii şi ciberneticii, a prelucrării automate a datelor. O atenţie deosebită a fost acordată elaborării de programe de calcul, utilizării la întreaga capacitate a calculatoarelor existente, rezolvarea în mai bune condiţii a problemelor activităţii economice. Un loc important în discuţii l-a ocupat problema pregătirii cadrelor pentru informatică — analişti, programatori, operatori — făcîndu-se unele propuneri privind căile şi măsurile de asigurare a necesarului de specialişti. S-a relevat însemnătatea şi necesitatea intensificării eforturilor pentru asimilarea şi dezvoltarea fabricaţiei în ţara noastră a calculatoarelor electronice şi altor echipamente moderne de calcul. Participanţii au exprimat hotărîrea lor de a depune toate eforturile pentru înfăptuirea sarcinilor trasate de Congresul al X-lea al partidului în scopul perfecţionării sistemului informaţional economic. Luînd cuvîntul în concluzie, tovarăşul Nicolae Ceauşescu •» a apreciat rezultatele obţinute pe linia introducerii şi aplicării tehnicii electronice de calcul in economia noastră naţională şi a indicat orientările de bază pentru îmbunătăţirea şi dezvoltarea activităţii In acest domeniu, corespunzător cerinţelor actuale şi de perspectivă. Secretarul general al partidului a subliniat necesitatea elaborării şi promovării unei concepţii unitare în realizarea sistemului naţional de informatică şi conducere care să asigure legătura organică între informatică şi decizie la toate nivelele activităţii economice. Totodată, a recomandat ca în etapa imediat următoare să se asigure dezvoltarea unui număr de centre de calcul teritoriale, puternice, capabile să răspundă prompt nevoilor unităţilor economice. De asemenea, a relevat necesitatea unei mai bune coordonări a întregii activităţi din acest domeniu, creării unui cadru organizatoric corespunzător, care să permită concentrarea şi folosirea raţională a tuturor forţelor în vederea realizării obiectivelor propuse. Secretarul general al partidului a arătat că accentul trebuie pus, în primul rînd, pe informatica procesului de producţie, pe rezolvarea efectivă, cu ajutorul calculatoarelor şi ciberneticii, a problemelor planificării şi conducerii activităţii productive, a aprovizionării tehnico-materiale şi desfacerii produselor. In continuare, a subliniat necesitatea de a se realiza, cu ajutorul calculatoarelor electronice, conducerea proceselor de producţie şi gestiunea completă a cîtorva uzine importante, asigurîndu-li-se dotarea corespunzătoare, iar pe baza rezultatelor obţinute să se treacă la extinderea şi în alte întreprinderi. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a atras atenţia că în acest scop se impune luarea măsurilor pregătitoare adecvate. O deosebită importanţă va trebui să se acorde statisticii, căreia îi revine un rol primordial în realizarea sistemului informational al întregii economii nationale. In ce priveşte pregătirea cadrelor, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a indicat o serie de măsuri pentru formarea in continuare a necesarului de specialişti potrivit ritmului de dotare cu echipamente de calcul în anii următori. In acelaşi timp, a subliniat că toate cadrele cu munci de răspundere din economie, din aparatul de partid şi de stat trebuie să-şi însuşească elementele de bază ale Informaticii moderne, pentru a putea folosi cît mai eficient avantajele acesteia în activitatea de conducere. Totodată, a arătat că, atit în construcţia de maşini de calcul, cît şi în informatică, este necesară intensificarea cercetării ştiinţifice proprii, aplicarea mai rapidă în practică a rezultatelor obţinute, studierea şi valorificarea experienţei avansate pa plan international. In lumina rolului crescînd pe care urmează să-l capete informatica în asigurarea progresului economic al tării noastre, secretarul general al partidului a trasat sarcina că, în vederea realizării sistemului national de informatică și conducere, să se elaboreze un program pe deceniul 1971- 1980 privind înzestrarea întreprinderilor și centrelor de calcul cu mașini și echipamente electronice, pregătirea cadrelor necesare ; obiectivele prevăzute pentru perioada 1971-1975 vor face parte integrantă din planul cincinal de dezvoltare a economiei naţionale. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a apreciat că în ţara noastră s-a format un fond de cadre capabile să asigure introducerea mai rapidă a informaticii în economie, că unind toate forţele de care dispunem, vom putea îndeplini în bune condiţiuni obiectivele din acest domeniu de activitate. In încheiere, secretarul general al partidului şi-a exprimat convingerea că specialiştii în informatică îşi vor pune întreaga pricepere şi putere de muncă în slujba înfăptuirii importantelor sarcini ce le revin, contribuind astfel la procesul general de modernizare a economiei naționale, la propășirea patriei noastre socialiste. BRIGADA REDACŢIEI LA DRUM SCOBINŢI:UNII MUNCESC, ALŢII „ADUNA“ ROADELE Prezent socialist File Îngălbenite de cronici vorbesc despre Scobinţi ca existînd cu mult înaintea domniei lui Ştefan cel Mare. De fapt, fiecare dintre cele patru sate componente îşi are istoria lui. O istorie frumoasă, o istorie care-i face pe localnici să fie mîndri de trecutul lor. Un sentiment de mîndrie, pe deplin justificată, îl trăiesc oamenii acestor aşezări in faţa realizărilor socialiste prezente la Scobinţi la tot pasul. Comparînd din acest punct de vedere trecutul cu prezentul, deosebirile, numai in domeniul aşezămintelor de învăţămînt şi cultură, de exemplu, sînt imense : în 1930, în comuna Scobinţi exista doar o singură şcoală şi un cămin cultural (atunci înfiinţat). Astăzi, reţeaua şcolară numără patru şcoli generale totalizînd 26 de săli de clasă, patru cămine culturale, o bibliotecă comunală înzestrată cu peste 13.000 de volume, iar o dată cu introducerea curentului electric aproape 200 de familii și-au cumpărat aparate de radio, iar alte 36 — televizoare. Mai vîrstnicii comunei cu care am stat de vorbă ne-au relatat despre viaţa ce o duc ei şi consătenii lor astăzi ca despre o viaţă lipsită de griji. Cooperativa agricolă oferă tuturor posibilitatea ca prin muncă să-şi poată asigura un trai bun. Populaţia are la îndemînă unităţi comerciale ale cooperaţiei de consum, aprovizionate cu cele trebuincioase gospodăriei lor, iar dispensarul medical, încadrat cu personal bine pregătit, veghează cu atenţie ca sănătatea oamenilor acestor locuri să nu sufere cu nimic. Pentru aceste înfăptuiri şi pentru multe altele pe care nu le-am inserat aici se poate spune că la Scobinţi prezentul socialist poate fi intilnit la tot pasul. Cuvinte despre oameni harnici şi... mai puţin harnici Preşedintele cooperativei agricole, inginerul Gheorghe Costache, ne-a caracterizat munca oamenilor din Scobinţi printr-un singur exemplu, dar deosebit de convingător . Anul trecut, valoarea zilei-muncă a fost în cooperativa noastră de 21 de lei în bani şi produse. Anul acesta sperăm să fie şi mai mare. Dar dacă la cooperativa agricolă din Scobinţi, majoritatea sătenilor participă cu regularitate la treabă, mai sunt şi unii cărora le place... să taie frunză la cîini. Cine sînt aceştia, veţi vedea. Prima măsură pe care consiliul de conducere a luat-o, pe baza hotărîrii adunării generale, a fost retragerea dreptului de folosire a lotului acordat de cooperativa agricolă. In această categorie au intrat mai mulţi inşi, printre care şi Ştefan Antohi, Costache C. Belcescu, Nicolae Aniţă, Nicolae Simină, Nicolae I. Ciobanu şi alţii. L-am vizitat acasă pe Nicolae Aniţă. Cu ciţiva ani în urmă el a fost preşedinte al cooperativei agricole, apoi înlocuit. — De ce nu mai vreţi să munciţi în cooperativa agricolă ? îl întrebăm noi. Ni se îndrugă verzi şi uscate. Realitatea e că dacă ar munci in cooperativa agricolă... i s-ar reţine din datoria de circa 5.000 de lei. Aşa că preferă să ocolească C.A.P.-ul. Noi nu înţelegem un lucru : de ce conducerea cooperativei agricole nu acţionează pentru ca Nicolae Aniţă să-şi achite din orice condiţii debitul pe care-l are ? In fond, el şi-a însuşit bunuri din averea obştească pe care n-are nimeni voie s-o ştirbească. Poate că pînă la urmă Nicolae Aniţă va înţelege că locul lui este alături de ceilalţi membri cooperatori din comună. In ultima vreme, la Scobinţi a apărut o serie de cărăuşi, adică de oameni care şi-au procurat cai şi căruţe şi care acum... „prestează servicii la terţi". Unul dintre aceştia e şi Ştefan Ţurcanu. — Cite norme ai prestat anul acesta în cooperativa agricolă ? l-am întrebat. — Apoi, cite ? (Nu știe exact. Nici n-are de unde dacă nu merge la muncă alături de majoritatea țăranilor cooperatori din sat pe ogoarele cooperativei agricole). Pentru munca pe care am prestat-o anul acesta, încearcă totuşi să ne spună, am primit la avansul griului 22 kg. Ne -am convins. După cum ne-a spus ing. Gh. Costache ca avans pentru o normă de muncă convenţională s-au dat 1,5 Andrei BRATU Gheorghe STEJARU Vlad FILIPESCU (continuare In pag. a 2-a)