Flacăra Iaşului, septembrie 1970 (Anul 26, nr. 7450-7475)

1970-09-19 / nr. 7466

ASH XXI! Nr. 7466 SfnBaiA 19 SEPTEMBRIE 1970 ! PAGINI 1U BAN! Organ al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean VIZITA DE LUCRU A TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU ÎN JUDEŢUL MUREŞ Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Ro­mân, preşedintele Consiliului de Stat, a făcut în după-amiaza zilei de vineri o vizită de lucru in judeţul Mureş. Secretarul general al partidului a fost însoţit de tovarăşii Iosif Banc, membru supleant al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, şi Vasile Patilineţ, membru supleant al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R. La plecarea din Capitală, pe aeroportul Băneasa, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi ceilalţi conducători de partid şi de stat au fost salutaţi de to­varăşii Emil Bodnaraş, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Pană, Ilie Verdeţ, Flo­rian Dănălache, Constantin Drăgan, Emil Drăgănescu, Janos Fazekas, Petre Lupu, Dumitru Popescu, Vasile Vîlcu, Petre Blajovici, Mihai Gere, Ion Ilies­cu şi Ion Ioniţă. Sînt numai patru luni de cînd tovarăşul Nicolae Ceauşescu se afla in mijlocul oamenilor muncii de pe meleagurile mu­reşene. Era în perioada in ca­re apele Mureşului şi Tîrnavei, crescute dincolo de limita ori­cărei închipuiri, se revărsau sălbatic, distrugînd aşezări o­­meneşti, căi de comunicaţii, im­portante obiective econo­mice. Prezenţa în mijlocul cetăţeni­lor a conducătorului partidu­lui şi statului a avut efecte tonifiante inestimabile, cuvin­tele de îmbărbătare, îndemnu­rile şi indicaţiile practice ale tovarăşului Nicolae Ceauşescu mobilizînd energiile, dînd în­credere şi putere. Vizita în judeţ începe cu însăşi frumoasa şi vechea ce­tate a chimiei, combinatul din Tîrnăveni. La intrarea în întreprindere, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi ceilalţi conducători de partid şi de stat sunt salutaţi de ad­junctul ministrului industriei chimice, Ştefan Kiss, de colec­tivul de conducere al combi­natului. Sute de chimişti a­­plaudă îndelung pe oaspeţi. Din rîndul lor se desprinde un grup de tineri care dăruiesc — semn de dragoste şi stimă — fru­moase buchete de flori. Directorul general al Grupu­lui industrial de chimie Tîrnă­veni, inginerul Bujor Roşca, informează pe tovarăşul Ni­colae Ceauşescu că prin efor­turile eroice a mii de oa­meni, în luna iulie au intrat în circuitul productiv ultimele instalaţii ale acestei unităţi, în­treprinderea cea mai grav afec­tată din judeţ de inundaţii. Pierderile au fost mari, însă prin muncă perseverentă, în­cordată, continuă au fost rea­lizate încă la sfîrşitul lunii iu­lie sarcinile de plan ale ac­tualului cincinal. Combinatul lucrează în pre­zent cu întreaga capacitate proiectată, iar în unele secţii, datorită modernizării introduse o dată cu repunerea în funcţiu­ne a instalaţiilor şi proceselor tehnologice, se realizează o producţie mai mare decit îna­inte de calamităţi. Aceasta creează posibilitatea ca pînă la sfîrşitul anului chimiştii de aici să obţină o producţie su­plimentară de circa 10 milioa­ne lei. Se vizitează cuptoarele de carbid — principalul produs al combinatului. La cuptorul nr. 6 — noul o­­­biectiv al combinatului aflat in construcţie — se face un scurt popas. Oaspeţii sunt in­formaţi că această lucrare se desfăşoară conform graficelor la zi, ea urmînd, conform an­gajamentului constructorilor, să fie pusă în funcţiune cu o lu­nă mai devreme. Noul cuptor va mări producţia de carbid a combinatului cu 82 000 tone a­­nual. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu adresează colectivului Combi­natului chimic din Tîrnăveni calde felicitări pentru spiritul de abnegaţie de care dă dova­dă în rezolvarea sarcinilor pre­zente şi de viitor ale acestei mari întreprinderi. Colectivul de conducere al combinatului, muncitorii se angajează să nu precupeţească nici un efort pentru ca obiec­tivele ce le revin în cadrul nou­lui plan cincinal să fie înde­plinite exemplar. La plecarea din Tîrnăveni, locuitorii oraşului aduc mulţu­mirile lor călduroase conduce­rii partidului şi statului pentru grija şi ajutorul acordat în zi­lele de grea Încercare din luna mai, pentru ştergerea rănilor pricinuite de inundaţii şi re­venirea la normal a vieţii în toate compartimentele eL Se aud urări în cinstea Partidului Comunist Român, se scandează cu căldură „P.G.R. — Ceauşes­cu, Ceauşescu — P.C.R.*. De la Tîrnăveni, oaspeţii s-au îndreptat spre îngrăşăto­­ria de bovine aparţinînd între­prinderii agricole de stat din Iernut. Aici, în faţa unor plan­şe se prezintă date cu privire la baza materială a complexu­lui, organizarea producţiei, rea­lizările obţinute. In cursul vizitei se dau in­formaţii detaliate asupra capa­cităţii de adăpostire a comple­xului (8 400 locuri), asupra teh­nologiei care permite ca în cursul unui an de producţie să se obţină 9.600 viţei îngrăşaţi precoce de la greutatea de 45 kg pînă la 350 kg, în timp Ce l, maximum 300 zile. Specialiştii complexului prezintă, de ase­menea, ca pe o realizare im­portantă, dotarea cu utilaje de concepţie şi fabricaţie exclusiv românească, adoptarea unor so­luţii originale care au permis obţinerea unor economii consi­derabile. Tovarăşul Ceauşescu apre­ciază eforturile depuse de spe­cialişti, eficienţa unora dintre soluţiile adoptate şi recomandă ca în extinderea întreprinderi­lor de felul celor de la Iernut să se aibă în vedere realizarea treptată a construcţiilor în funcţie de posibilităţile mate­riale şi financiare. De aseme­nea, pornind de la experienţa existentă în alte judeţe ale ţă­rii, printre care judeţul Argeş, privind colaborarea între între­prinderile agricole de stat şi cele cooperatiste, recomandă să se folosească toate mijloacele pentru ca această colaborare să fie cît mai rodnică, să ducă la creşterea producţiei anima­liere, la satisfacerea tot mai bună a cerinţelor populaţiei, la cointeresarea ţăranilor coope­ratori. De o parte şi de alta a şo­selei se întind lanuri de po­rumb. La intrarea în comuna Ogra, şi apoi la hotarul comu­nei Ungheni, se fac scurte po­pasuri. Tovarăşul Nicolae Ceau­şescu intră în lanurile de po­rumb, discută cu specialiştii despre perspectivele recoltei. Pe tot parcursul drumului, mii şi mii de locuitori ■— ro­mâni şi maghiari — au ieşit să salute pe secretarul general al partidului. Ei flutură stegu­­leţe, buchete de flori. Desprin­dem din mulţimea imaginilor, care exprimă bucuria, stima lo­cuitorilor acestor meleaguri pentru partid, pentru secretarul său general, una deosebit de semnificativă: un grup de ti­neri elevi ai şcolii din locali­tate scrisese pe o mare pan­cartă cuvintele „Ceauşescu — viitorul". Ele sintetizează mi­nunat încrederea poporului, ti­neretului patriei, în cel care, în fruntea conducerii partidu­lui, militează cu neobosită dă­ruire pentru ca luminosul țel, mărețul program adoptat pen­tru înflorirea continuă a patri­ei socialiste, să se realizeze pe deplin. Aici, la intrarea în oraş, mii de cetăţeni fac secretarului ge­neral al partidului o emoţio­nantă primire. Tovarăşul Vasile Rus, prim-secretar al Comitetu­lui municipal de partid Tg. Mu­reş, adresează o urare de bun venit. Zeci de tineri şi tinere oferă buchete de flori. O fan­fară intonează Imnul de stat. Garda de onoare, formată din militari, membri ai gărzilor pa­triotice şi tineri din detaşa­mentele de pregătire militară, prezintă onorul. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu trece în revistă garda de o­­noare. Din mulţime se aud pu­ternice urale şi ovaţii: .P.C.R., Ceauşescu", „Ceauşescu şi po­porul". Oaspeţii vizitează în conti­nuare întreprinderea „Metalo­­tehnica", unitate profilată pen­tru construcţia de maşini des­tinate sectoarelor de tricotaje şi confecţii. Pe parcurs, oaspeţii sunt in­formaţi că această unitate a cunoscut o dezvoltare conside­rabilă în actualul plan cincinal, volumul producţiei globale spo­rind de 25 de ori; ea reali­zează în prezent 47 tipodimen­­siuni de utilaje pentru tricota­je şi confecţii, multe din aces­tea concepute de specialiştii întreprinderii, în hala de montaj general, conducătorii de partid şi de stat se întreţin cu proiectanţii întreprinderii asupra caracteris­ticilor tehnice ale unor maşini. Este apreciată invenţia Ingine­rului Filep Emod datorită că­reia, cu ajutorul unui aparat special, se determină tempe­ratura caracteristică a oţeluri­lor folosite în construcţia uti­lajelor pentru industria texti­lă. Tot aici, oaspeţilor li se pre­zintă cîteva din utilajele rea­lizate de Întreprindere şi care urmează a fi prezentate la a­­propiatul tîrg internaţional de la Bucureşti. De asemenea, sunt prezentate unele produse rea­lizate de elevi ai şcolii profe­sionale care funcţionează pe lingă întreprindere. Tovarăşul Ceauşescu recomandă ca în procesul de învăţămînt să se pună un mai mare accent pe însuşirea meseriei, pe proble­me tehnice, să se înlăture para­lelismele rezultate din copierea profilului şcolii de cultură ge­nerală. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu se interesează despre modali­tăţile de cooperare dintre în­treprinderi şi măsurile luate pentru specializarea lor, subli­niind importanţa acestor mă­suri pentru creşterea producti­vităţii muncii, perfecţionarea producţiei şi sporirea calităţii produselor. Gazdele informează că uzina va cunoaşte în anii următori o nouă dezvoltare atît în ce pri­veşte volumul producţiei, cît şi diversificarea produselor. Se află în curs de construcţie o nouă hală de montaj cu o su­prafaţă de 5 800 m.p. care va permite fabricarea unor noi maşini şi utilaje necesare uni­tăţilor industriei textile din ţa­ra noastră. Secretarul general al parti­dului apreciază pozitiv efortu­­rile depuse de colectivul uzi­nei, felicită călduros pa mun­citorii şi specialiştii de aici pentru realizările obţinute, a­­dresează celor prezenţi urări de sănătate şi noi succese. Ultima unitate vizitată ieri în judeţul Mureş a fost Com­plexul de selecţie şi testare pentru porcine al întreprinde­rii agricole de stat din comu­na Goro­eşti. Această unitate este creată în scopul creşterii unor animale de elită necesa­re sporirii efectivului de por­cine de rasă superioară, atît în unităţile agricole de stat cit şi în cele cooperatiste. In faţa unor grafice de pro­ducţie, directorul complexului, ing. Ion Lupu, informează pe oaspeţi că această întreprin­dere, în care ştiinţa se împle­teşte la modul cel mai strîns cu interesele producţiei, are o capacitate de 26.000 de capete şi livrează anual unităţilor de specialitate din ţară 3 000 de vieruşi şi 7.000 de scrofiţe pentru reproducţie din cele mai bune rase. Se relevă, de asemenea, experienţa căpătată de această unitate în îngră­­şarea animalelor prin cele mai modeme procedee. In continuare, tovarăşul Ni­colae Ceauşescu şi ceilalţi con­ducători de partid şi de stat vizitează cîteva hale ale com­plexului, primind pe parcurs explicaţii cu privire la proce­deele tehnologice folosite, la rezultatele cercetărilor ştiinţi­fice, precum şi la perspective­le de dezvoltare ale complexu­lui. In încheierea vizitei, secre­tarul general al partidului re­comandă să se ia toate mă­surile pentru a se realiza in­tegral investiţiile alocate dez­voltării acestui sector atît de important, pentru a se genera­liza experienţa bună existen­tă în această unitate şi a se face totul în vederea amplifi­cării ei, adresează totodată felicitări specialiştilor comple­xului pentru rezultatele obţi­nute, urîndu-le ca, prin inten­sificarea eforturilor întregului colectiv, să le adauge altele noi, pe măsura posibilităţilor şi capacităţilor de care dis­pun. Seara tîrziu, coloana maşi­nilor s-a înapoiat în Tg. Mu­reş, oaspeţii fiind întimpinaţi cu aceeaşi căldură şi dragoste de localnicii care au ţinut să-şi exprime încă o dată gîn­­durile şi sentimentele lor calde, mulţumirea pentru ceea ce partidul a făcut şi face în scopul dezvoltării armonioase a tuturor regiunilor ţării, apro­barea deplină faţă de politica internă şi externă a partidu­lui, respectul şi stima faţă de conducerea sa, în frunte cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Vizita de lucru a tovarăşu­lui Nicolae Ceauşescu în jude­ţele ţării continuă. N. Popescu-BOGDANEŞTI Nicolae DRAGOŞ Mircea S. IONESCU ERSITARA­L­I­AS! La Uzina de fibre sintetice Iaşi Instalaţia de fire poliesterice de 3.050 tone/an a intrat in funcţiune cu două luni şi jumătate înainte de termenul fixat TELEGRAMĂ Comitetului Central al Partidului Comunist Român Tovarăşului Nicolae Ceauşescu BUCUREŞTI însufleţiţi de hotărîrea fermă de a contribui, alături de în­tregul nostru popor, la înfăptuirea exemplară a măreţelor sar­cini trasate de partid pe linia edificării societăţii socialiste multilateral dezvoltate in patria noastră, muncitorii, inginerii şi tehnicienii Uzinei de fibre sintetice din Iaşi, constructorii şi instalatorii raportează conducerii de partid şi de stat, dumnea­voastră personal, iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, intrarea în funcţiune, în ziua de 16 septembrie 1970, cu 2 luni şi jumă­tate înainte de termenul fixat prin planul de stat, a instalaţiei de fire poliesterice de 3.050 tone/an. Această a doua etapă a dezvoltării uzinei noastre se în­scrie în ansamblul de măsuri trasate de Congresul al X-lea al partidului privind progresul industrial al României socialiste şi ea va fi urmată de altele, astfel incit în cincinalul 1971—1975 capacitatea de producţie a uzinei va creşte de circa 4 ori. In aceste clipe de deplină satisfacţie pentru întregul co­lectiv de salariaţi, gindurile noastre de sinceră recunoştinţă se îndreaptă către conducerea de partid şi de stat, către dumnea­voastră, stimate tovarăşe secretar general, mulţumindu-vă din inimă pentru sprijinul pe care ni-1 acordaţi tn permanenţă, pen­tru îndrumările preţioase date, cu prilejul ultimei dumneavoas­tră vizita In uzina noastră, în vederea realizării acestui im-­ portant obiectiv, care sporeşte potenţialul industrial al Jude­ţului Iaşi, al industriei chimice româneşti. Asigurăm conducerea partidului şi statului nostru, pe dumneavoastră personal, că nu ne vom precupeţi eforturile în munca noastră de zi cu zi pentru obţinerea de noi rezultate valoroase. In acest sens, am hotărît să depăşim angajamentele asumate in întrecerea socialistă producînd, peste plan, în acest an 300 tone fire poliesterice, conştienţi fiind că astfel ne ală­turăm eforturilor întregului nostru popor în măreaţa operă de propăşire a României socialiste. COMITETUL DE PARTID COMITETUL DE DIRECŢIE 34 de Invenţii, inovaţii şi raţionalizări aplicate De la începutul anului şi pînă în prezent, la biroul de inovaţii al U­­zinei metalurgice din Iaşi au fost în­registrate 90 de propuneri de in­venţii, inovaţii şi raţionalizări, 34 dintre acestea fii­nd deja aplicate. „îmbunătăţire în transportul barelor de oţel* şi „Modi­ficarea transmisii­lor cardanice de la liniile fabrica­ţie profile" — ino­vaţii aparţinînd maistrului Vasile Gălăţeanu şi, res­pectiv, muncitoru­lui Ioan Nistor — au fost recent ac­ceptate pentru a­­plicare. Alături de alte interesante propu­neri pentru valori­ficarea deşeurilor se înscrie şi ulti­ma inovaţie a in­ginerului Leon Stă­cescu, numită „Pro­cedeu tehnologic pentru sortarea de­şeurilor de zinc praf în vederea valorificării lor su­perioare", lucrare admisă în faza de experimentare. Menţioned!,, cât prin aplicarea industria­lă a acestei ino­vaţii se preconi­zează obţinerea u­­nei economii anu­ale de peste 5 mi­lioane de lei. vi ■ ■ 3 i ■ ■ aa in pagina a 6-a ■ Sesiunea O.N.U. ■ Situația din Iordania se menține încordată ■ ■ ■ Mile peilte iernatei animalelor să fie temeinic pile ! Despre felul cum înţeleg şi cum se străduiesc cooperatorii din judeţul nostru să facă pregătirile necesare pentru ier­­narea animalelor, ziarul nos­tru a mai scris. îndeosebi, am subliniat necesitatea re­coltării la timp şi depozită­rii în bune condiţii a fura­jelor, problemă care încă este în actualitate, în sensul că pe cîmp maii sunt des­tule resurse de furaje care trebuie adunate şi conservate. De astă dată ne-am pro­pus să relatăm despre pre­gătirea adăposturilor existen­te, cît şi a celor noi, plani­ficate pentru anul în curs, căci sosirea anotimpului fri­guros impune o deosebită grijă pentru iernarea anima­lelor în grajduri bune, căl­duroase şi igienice. Un raid întreprins în mai multe coo­perative agricole de producţie ne-a prilejuit constatarea că în multe unităţi au fost chiar încheiate pregătirile necesare sau se depun eforturi pentru a se face în bune condiţii ultimele reparaţii capitale şi sunt bine pregătite pentru stabulaţia animalelor. Totuşi, pe ansamblul jude­ţului, faţă de cele 56 obiec­tive zootehnice planificate a se construi în acest an, nu s-au început decît 26, din care 3 grajduri, 3 maternităţi, 2 saivane, 6 pătule de porumb. ing. Costache Uliciuc, de la serviciul de investiţii al Di­recţiei agricole judeţene, ne spunea că la baza ritmului destul de scăzut al realizării noilor construcţii, nu stă nici o cauză obiectivă, ci doar tărăgănarea şi neglijenţa de care dau dovadă o serie de conduceri de unităţi şi sec­toare zootehnice, care nu or­ganizează munca, nu se preo­cupă de astfel de probleme. La C.A.P.-urile Bohotin, Vic­toria şi altele, deşi există posibilitatea să se scoată balast de la Prut, nu s-a organizat toată vara nici un transport. Doar cooperatorii din Prisăcani, văzînd că În­treprinderea economică Paș­cani nu livrează cele 400 de tone de balast comandat, abia In fiecare cooperativă agricolă curente la adăposturile exis­tente, precum şi pentru termi­narea noilor construcţii pla­nificate. Cooperatorii din Popricani, de pildă, au ter­minat atît grajdul nou de 100 de capete, cît şi repa­raţiile la construcţiile mai vechi. In ziua raidului, am găsit la lucru un număr mare de cooperatori. Se efec­tua înlocuirea ţiglelor stri­cate la unele acoperişuri, se reparau ferestrele şi uşile, teslele,, se lipeau şi văruiau pereţii exteriori şi interiori. „Am tras învăţăminte din anii trecuţi cînd, datorită faptului că am neglijat renovarea adăposturilor, animalele au avut de suferit — ne-a spus brigadierul zootehnic Ion Tudoran. Din această cauză, ne menţineam nu numai cu o producţie mică de carne şi lapte, dar înregistram şi mor­talităţi, îndeosebi la tineret. Cauza principală care ducea la tărăgănarea şi neglijarea pregătirilor era lipsa mese­riaşilor. Pentru a curma această situaţie, s-a hotărît ca fiecare brigadă să dea oamenii necesari la lucră­rile pentru construcţii şi re­paraţii în zootehnie". .. Bine organizată este munca de pregătire a adăposturilor ,­ la cooperativele agricole Bivolari, Trifeşti, Movileni. La Bivolari, de pildă, s-a ter­minat de mult un grajd nou de 100­0 de capete, iar la Movieni, unul asemănător a ajuns la şarp­illa. . Iarna, poate veni, totul este pus la punct" — ne spunea şi ingi­nerul Ion Paleu de la C.A­. Şipote, unde toate grajdurile recent s-a apucat să obţină acest material din rîul Prut. Din această cauză, la coope­rativa respectivă construcţia noului grajd, ca şi repararea celorlalte, însă nu s-au în­cheiat. Tîrziu au depus co­menzile de balast pentru noile construcţii ce le au în plan şi cooperativele Toto­­ieşti, Spineni, Aroneanu, Şcheia, Moşna, Roşia, Schitu- Duca şi altele, care şi ele au de executat diferite lu­crări la adăposturile animale­lor. In multe locuri s-a ne­glijat şi ridicarea materialu­lui lemnos, repartizat a fi luat direct din pădure. Chiar dacă unele unităţi ca Horleşti, Ciurea şi altele, au amînat executarea noilor construcţii pentru anul viitor, materia­lul lemnos repartizat trebuia adus din timp, nu lăsat în pădure pînă la anul. Au comis această greşeală şi cooperatorii din Vînători-Iaşi şi Şcheia care, ridicînd ma­ternităţile au , oprit lucră­rile, lipsindu-le materialul lemnos. Şi, cum acesta nu vine singur din pădure, con­strucţiile respective nu se vor putea termina, animalele avînd de suferit. Şi acum, încă un neajuns: în ipoteza cind pe total judeţ nu se va asigura cantitatea de 160.000 buc. tiglă şi 64.000 plăci azbociment pen­tru învelitori la acoperişuri, indicaţia este ca­ în acest caz să se folosească posibi­lităţile locale per­ftru a se Mirai ICHIM (continuare în pag.*..3-a) Ce drepturi conferă spectatorului biletul de intrare la stadion ? In prima jumăta­te a săptămlnii îşi consumă impresiile despre partida din duminica anterioa­ră . In cealaltă ju­mătate acumulează cantitatea emoţio­nală absolut nece­sară pentru a par­ticipa la partida de sfirşit de săptămî­­nă. in ziua meciu­lui n-are linişte. Se uită mereu la ceas, dă răspunsuri ana­poda la orice În­trebare care este In afara fotbalului. Priveşte la cer să vadă dacă nu se schimbă vremea. E Îngrijorat pentru un norişor, căci e­­chipa adversă joa­că mai bine pe ploaie. Mănincă cu glndul aiurea. Îşi controlează mereu buzunarul în care păstrează biletul. Aleargă spre staţia de tramvai pentru a prinde un vagon mai devreme. Se salută cu cel puţin jumătate din Încăr­cătura vagonului. Ii cunoaşte de ani de zile pe cei din jur, vecini de bancă la stadion, deşi nu se ştie li­neari nici numele. Aşteaptă cu nerăb­dare ca tramvaiul să oprească In staţia de la stadi­on, 11 dojeneşte pe vatman care parcă merge prea încet, deci nu-i place fotbalul, sare din vagon şi o ia cu paşi sprinteni spre una din intrările colosului de beton. Îşi caută cu infri­­gurare locul, se a­­şează şi abia a­­tunci un zlmbet destins 11 Înfloreş­te pe chip. „Ce facem astăzi, ba­tem ...Acesta este spectatorul de fot­bal. i­ In cronica la me­ciul de fotbal Po­litehnica — C.F.R. Timişoara promi­sesem că vom pu­ne în discuţie co­lul şi influenţa spectatorului asu­pra jucătorilor, în­­trucit mulţi ama­tori de fotbal sunt dornici ca Iaşul să obţină la sfirşitul acestei ediţii „tro­­feul Petchowschi" , pentru public, am DĂRESCU, antre­norul echipei de fotbal Politehnica . Spectatorul este unul dintre ele­mentele de bază ale jocului de fot­bal, fără de care competiţiile ar lua forma unor antre- Ancheta noastră găsit nimerit ca a­­ceastă discuţie să fie începută acum. In ajunul derbiului etapei, Politehnica — Universitatea Cluj. GH. MATEI: Du­pă dicţionar, spec­tatorul este „per­soana care asistă la un spectacol ar­tistic sau la o competiţie sporti­vă". Dacă vi s-ar cere, ce definiţie aţi formula ? VINTILA MAR­ namente. El deter­mină In mare mă­sură factorul psi­hologic al jocului, ridică pînă la cul­me starea emoţio­nală sau o coboa­ră la ini­inii. DR. TIBERIU VLAD: Spectato­rul este un om curios din fire şi incorigibil entu­ziast. GH. M.: Puteţi face o categorisire a spectatorilor ? GH. RĂCHIŢEA­NU, tehnician, în­treprinderea poli­grafică : Sunt spec­tatori obiectivi — oameni principiali; sunt spectatori su­biectivi — care do­resc cu orice preţ şi-n orice condiţii să câştige echipa favorită . In a treia categorie i-aș include pe cei ca­re habar ii-au de tot bai, dar vin la stadion ca să se afle în treabă. Din­tre ei se recrutea­ză cei care comit acte de huliga­nism. GH. M. : Ce drepturi li confe­­ră spectatorului bi­letul de intrare ? TEODOR ONI­­GA, arbitru: Drep­tul de a sta In banca lui şi a ur­mări spectacolul. La teatru dacă te duci şi nu-ţi pla­ce jocul actorilor, li fluieri, îi jig­neşti ? Nu. In cel mai rău caz, pără­seşti sala. V. MARDÅRES­CU: Intruclt fot­balul este o În­trecere şi nu nu­mai un spectacol, omul din tribună are posibilitatea să sprijine una dintre echipe. El este Uber să se manifeste cu toată Însufleţirea, fără insă a-şi obstruc­­ţiona adversarii şi avind limite de bunăvoinţă faţă de arbitraj. GH. M.: Un spectator poate fi obiectiv ? In ce mod ? GH. RÂCHIŢEA­­NU : Preferata mea este Politehnica. Voi susţine echipa, o voi aplauda pen­tru reuşite, dar nu voi putea să nu aplaud şi reuşite­le formaţiei adver­se. „ GH. M. : Cînd trebuie susţinută echipa preferată ? Gh. MATEI (continuare în pag. a 2-a)

Next