Flacăra Iaşului, octombrie 1970 (Anul 26, nr. 7476-7502)

1970-10-18 / nr. 7491

ANUL XXVII Nr. 7491 wniNicl 18 ocionBRK­ 1970 * PAOiNi 50 BANI Proletari din toate forile, unifi-va!­iD­ori Insului Organ al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean Manifestări consacrate aniversării unui sfert de veac de la Conferinţa Naţională a P. C. R. In cuprinsul judeţului nos­tru au loc numeroase manifes­tări consacrate împlinirii unui sfert de veac de la Conferin­ţa Naţională a P.C.R. din oc­tombrie 1945. Astfel, Gabine­­tul judeţean de partid a or­ganizat la Casa de cultură a tineretului şi studenţilor din Iaşi simpozionul cu tema­­ „Conferinţa Naţională a P.C.R. din octombrie 1945 şi impor­tanţa sa pentru dezvoltarea procesului revoluţionar din ţara noastră". In cadrul aces­tui simpozion, conf. dr. Gonst. Secrieru, lector dr. Ion Că­­preanu şi conf. dr. Vasile Şerb au ţinut expuneri în le­gătură cu importanţa sarci­nilor stabilite de Conferinţa Naţională privind refacerea şi dezvoltarea economică a Ro­mâniei, consolidarea regimu­lui democrat-popular şi întă­rirea rolului conducător al partidului. Un simpozion cu aceeaşi temă a avut loc şi la casa armatei din Iaşi. In cursul zilei de astăzi au loc, de asemenea, expuneri şi alte manifestări consacrate a­­cestui eveniment la numeroa­se case de cultură şi cămine culturale din cuprinsul jude­ţului, iar în următoarele zile la unele întreprinderi şi insti­tuţii din municipiul Iaşi. wiiiimimmmmmHmmmmiimiiiiMUiiHHimimnHmH/Hgu/mmtirfmiwmntn/HifHHnuHHmmiiimiinitiniiiMfii/iiimimfm f Calitatea superioară a activităţii profesionale este răsplătită din plin Aplicarea noului sistem de salarizare şi majorarea sala­riilor în întreprinderea de transporturi auto Iaşi reliefea­ză destul de pregnant că a­­cesta reprezintă un instru­ment cu ajutorul căruia se aplică în mod consecvent principiul retribuţiei după can­titatea şi calitatea muncii, legînd organic veniturile fie­cărui salariat de participarea sa la realizarea producţiei. Pornind de la aceste conside­rente şi făcînd o comparaţie privind îndeplinirea planu­lui de transport pe în­treprindere înainte şi după introducerea noului sistem de salarizare, se poate afirma că au fost obţinute substanţiale îmbunătăţiri care se oglindesc în mod concret în creşterea productivităţii muncii cu 12 la sută în primele trei tri­mestre din acest an, faţă de perioada corespunzătoare anu­lui 1969. (Pe primele trei tri­mestre planul exprimat in tone km, conventionale a fost depăşit cu 6,1 la sută). Ca şi la celelalte ramuri ale eco­nomiei naţionale, aplicarea noului sistem de salarizare în unităţile întreprinderii de transporturi auto Iaşi a dus la creşterea substanţială a ponderii salariului tarifar în salariul total care, împreună cu diferenţierea salariilor pe trepte, în cadrul aceloraşi ca­tegorii tarifare, în raport cu calitatea lucrărilor efectuate, asigură o mai bună stabilita­te a veniturilor şi ridicarea continuă a pregătirii profesio­nale. Astfel cîştigul mediu din acest an a sporit cu 18 la sută faţă de anul 1969 în NOUL SISTEM DE SALARIZARE ŞI MAJORAREA SALARIILOR condiţiile creşterii ponderii salariului tarifar la 91 la sută faţă de 75 la sută cit a fost anul trecut. Noul sist­em de salarizare se bazează pe norme funda­mentate ştiinţific, norme a că­ror îndeplinire asigură pri­mirea salariului integral. Dacă analizăm situaţia normelor, constatăm că ele se îndeplinesc în medie în pro­porţie de 102,1 la sută — un procent de îndeplinire normal — dar dispersia existentă la­să să se vadă că mai avem greutăţi şi lipsuri în organiza­rea muncii, în ridicarea gra­dului de calificare şi întărirea disciplinei. îndeplinirea nor­melor variază între 69 la su­tă şi 130 la sută, cu aglome­rare maximă între 95 la su­tă şi 105 la sută, limite între care se încadrează 75 la sută din numărul celor care lucrea­ză în acord. Totuşi proporţia aceasta nu ne satisface şi de aceea vom lua măsuri în con­tinuare pentru ca toţi munci­torii care lucrează in acord să-şi îndeplinească normele. Totodată acţionăm pentru ex­tinderea muncii în acord, ca­re asigură o mai justă core­lare între cîştig şi producţia realizată. Rezultatele obţinute pînă la 1 octombrie a.c., în această direcţie sînt destul de favorabile, realizîndu-se o creştere a extinderii muncii în acord de 11,7 la sută în trimestrul al III-lea faţă de trimestrul I. Cele mai bune rezultate au fost înregistrate de Autobaza Paşcani, unde, până la 1 octombrie a.c., s-a realizat extinderea muncii în acord la peste 92 la sută din şoferi. Cele mai slabe rezultate pe aceas­tă linie au fost înregistrate la Autobaza nr. 2 Iaşi, dar Economist Mihai PINTILIE directorul întreprinderii de transporturi auto Iaşi (continuare In pag. a 3-a) De curînd, la Uzina de fibre sintetice din Iaşi a intrat in producţie secţia firm. In clişeu : o parte din instalaţia de prelucrare a firului textil. Foto c­aurian Iarăşi despre călătoria cu tramvaiele şi autobuzele ieşene După apariţia arti­colului intitulat „Dimi­neaţa­­ cu autobuzul sau tramvaiul" în zia­rul „Flacăra Iaşului” nr. 7­440, redacţia noas­tră a primit numeroa­se scrisori prin care au­torii lor ne-au semna­lat alte şi alte neajun­suri ce continuă să se facă simţite în trans­portul în comun. „Două -trei zile după publi­carea articolului­­ consemna în scrisoarea adresată redacţiei co­respondentul nostru Gheorghe Antoniu, din Iaşi. Şoseaua Naţiona­lă­­ pe traseele 13 şi 29 am avut impresia că circulaţia autobuzelor s-a îmbunătăţit oare­cum. Pe urmă a apă­rut din nou aglomera- I ţia datorită neregulari­­­­tăţii circulaţiei. Mai­­ ales în autobuzele de pe traseul 13 dacă susţin că aglomeraţia este excesiv de mare este încă prea puţin spus. Şi nu numai în orele de dimineaţă, ci şi în tot restul zilei. Adeseori, mă-ntreb : oare salariaţii I.T.I. nu folosesc şi ei autobu­zele şi tramvaiele cînd vin la întreprindere, sau la ieşirea din schimb cînd merg spre casă ? Şi dacă le fo­losesc, n-au nimic de spus despre lungile aş­teptări in staţii, des­pre aglomeraţia ade­seori avea de suportat şi despre celelalte ne­cazuri atrase de proas­ta circulaţie, îndeosebi intîrzierile de la sluj­bă? Vă spun drept că mă miră faptul de ce factorii răspunzători de la I.T.I. nu sporesc nu­mărul autobuzelor pe traseul 13, atît timp cit sînt alte trasee în care nici vorbă nu poate fi de aglomera­ţie. Aceasta cu atit mai mult cu cit pe a­cest traseu nu se pu­ne măcar problema nerentabilitaţii". Observaţiile cores­pondentului nostru ni se par cit se poate de juste, şi-l solicităm pe tov. Gheorghe Di­­mitriu, şeful serviciului organizării prestaţiilor de la I.T.I., să ia mă­surile de rigoare. Din noianul scriso­rilor primite, desprin­dem in continuare noi semnale cetăţeneşti ca­re atestă desfăşurarea defectuoasă a trans­portului în comun şi pe alte trasee. Există in oraşul Iaşi un car­tier care nu s-a prea bucurat de atenţia or­ganizatorilor transpor­tului de la I.T.I. şi a­­nume, cartierul Sără­­rie. Cu prilejul modi­ficării liniei de tram­vai de pe str. 23 Au­gust, aceşti organiza­tori au schimbat mer­sul autobuzelor de pe traseele 14, 14 baraj şi 27, orientindu-le de la Universitatea „Al. I. Cuza“ spre str. Karl Marx, Piaţa Gh. Dimi­trov, Piaţa Unirii etc. Pentru locuitorii cartie­rului Sărarie schimba­rea aceasta a fost ca un fel de mană cereas­că, intrucît n-au mai fost nevoiţi să parcurgă dis­tanţe lungi pe jos, sau să folosească vechiul tramvai numit (iertată să ne fie expresia pe care o redăm textual din scrisoare­ tără­­boanţă. Dar, o dată cu terminarea lucrări­lor din partea din va­le a străzii 23 August, s-a revenit, chipurile, la „normal". Cu alte cuvinte, locuitorii din Sărarie au rămas cu acelaşi tramvai înve­chit care, de cele mai multe ori, se lasă prea mult aşteptat. Există vreo posibilitate de soluţionare a acestei anomalii? Există, şi subscriem la propune­rea comunicată de grupul de cetăţeni în scrisoarea sosită zile­le acestea la redacţie: „Traseul 27 să fie una­ din scrisorile sosite la redacţie dificat, astfel ca au­tobuzele să circule de la Universitate spre Grupul judeţean de pompieri din str. Karl Marx, şi de aici mai departe spre Piaţa Gh. Dimitrov, Teatrul Na­ţional, str. Ştefan cel Mare pînă-n Tataraşi. Iar autobuzele 14 şi 14 barat să circule ca şi pină acum pentru a deservi locuitorii de pe traseul respectiv*. Pro­punerea de mai sus merită atenţie. Un alt aspect nu mai puţin important. Autobuzele de pe tra­seul 10 asigură şi transportul unui în­semnat număr de sala­riaţi ai Fabricii de confecţii.­­ Datorită circula­ţiei defectuoase a au­tobuzelor de pe acest traseu­­ ne-a relatat, nu de mult, directo­rul acestei întreprin­deri, ing. Mircea An­­dronic - nu e zi în care să nu vină cite 15-20 salariaţi cu ci­te cel puţin un sfert de oră intîrziere la program. Sunt şi sala­riaţi care preferă să se lipsească de auto­buz, tot aşteptîndu-l, la încheierea schimbului de lucru, și să plece pe jos pină la pasa­rela Socola. Al. SEVERIN (continuare In pag. a 3-a) W Produse peste plan Colectivele de muncitori, ingineri şi tehnicieni din industria uşoară ieşeană au înregistrat şi la sfîrşitul celor nouă luni de activi­tate rezultate îmbucurătoa­re la principalii Indicatori. S-au obţinut astfel însem­nate cantităţi de produse peste plan printre care­­ 135.000 m.p. ţesături de mă­tase, 358.000 m.p. ţesături d­e bumbac, 182 tone fire bumbac, 183.000 de trico­taje de bumbac, peste 2,8 milioane lei confecţii şi altele. Om de ştiinţă ieşean, membru Intr-un organism internaţional Gob­b­et al Federaţiei Mondiale de Neurologie, cu sediul la Londra, a hotărât ca prof. dr. N. Oblu, şeful catedrei de neurologie şi neurochirur­gie de la Institutul de me­dicină şi farmacie din Iaşi, să fie cooptat ca membru fondator al Grupului de cercetare în problemele de neurologie industrială, cen­tru ce a luat flintă în a­­cest an. Este încă o dovadă a recunoașterii valorii şcolii ieșene de neurologie pe plan international. U Opera Ieşeană Spectacole extraordinare Pe scena Operei de stat din Iaşî vor avea loc luni, 19 octombrie şi miercuri, 21 octombrie, ora 19.30, spectacolele „Gio-Cio-San* şi, respectiv „Traviata* di­rijate de Danuta Kolod- Etejska. Turneul cunoscutei diri- toare de la Opera varşo­­viană se înscrie pe linia schimburilor culturale din­tre ambele țări, urmînd ca într-un viitor apropiat unul din soliștii Teatrului nos­tru liric să se deplaseze în Polonia. St In pag. a 3-a SPORT wwwwwsw www In aceste zile prin viile cooperativei agricole din Cotnari Foto: G. PAUL ■ ■ ■ Luni, 19 octombrie 1970, în jurul orei 16,45 se va trans­mite în direct la posturile noastre de radio şi televizi­une cuvîntarea preşedintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, la sesiunea jubi­liară a Organizaţiei Naţiunilor Unite. ■ ■ ■ ■ ■ ■ VIZITA PREŞEDINTELUI NICOLAE CEAUŞESCU ÎN CALIFORNIA La sistemul de irigaţii In continuarea vizitei neofi­ciale pe care o întreprinde pe coasta de vest a Statelor U­­nite, preşedintele Consiliului de Stat al României, Nicolae Ceauşescu, împreună cu per­soanele care-l însoţesc, a ple­cat vineri de la San Francisco spre oraşul Fresno din Cali­fornia. Distinşii oaspeţi români sunt însoţiţi de reprezentanţi ai întreprinderii pentru echipa­ment destinat industriei alimen­tare şi irigaţiilor „Food Machi­nery Corporation“, ale cărei uzine se află în localitatea Fresno, Hubier Byrd, prim-vi­­cepreşedinte al F.M.G., Jack Ratjens şi Elmer Anderson, vi­cepreşedinţi. Oficiile de gazdă sunt îndepli­nite de doamna Shirley Temple Black, vicepreşedinta agenţiei pentru protejarea mediului în­conjurător, fostă membră în delegaţia S.U.A. la O.N.U., fostă actriţă de film cunoscută şi în România. Avionul special pus la dis­poziţia şefului statului român de Casa Albă zboară deasupra unei regiuni brăzdate de o re­ţea de canale de irigaţii şi lacuri de acumulare. Pînă nu de mult, această zonă era în ge­neral aridă. Datorită irigaţii­lor, pămîntul sterp a devenit roditor. Există acum, aici, plan­taţii de citrice, în special por­tocali, de viţă de vie, de bum­bac, livezi de pomi fructiferi, lanuri de cereale. Preşedintele Nicolae Ceauşescu se interesea­ză îndeaproape de caracte­risticile acestui sistem, primeş­te explicaţii amănunţite din partea proiectantului principal al sistemului de irigaţii şi de control al regimului apelor. După ce survolează regiunea Island Valley, avionul ateri­zează pe aeroportul din Fresno. In întîmpinarea preşedintelui Ceauşescu au venit primarul ad-interim al oraşului, Paul Wasemiller, şi alţi reprezentanţi ai autorităţilor locale. In semn de omagiu, primarul înmînea­­ză şefului statului român o diplomă prin care i se conferă titlul de cetăţean de onoare al oraşului Fresno, precum şi cheia oraşului. Numeroşi zia­rişti înregistrează aceste mo­mente semnificative pentru sti­ma şi consideraţia de care se bucură peste hotare ţara noas­tră, preşedintele Consiliului de Stat personal. Oaspeţii sunt invitaţi apoi să ia loc în automobile care se îndreaptă spre plantaţiile de portocali irigate. Se dau ex­plicaţii asupra sistemului de aducţiune, pompare şi distri­buire a apei. Apa vine aici prin conducte subterane şi a­­poi se reîntoarce prin canale la suprafaţă, încheind un cir­cuit complet. Următorul popas se face la barajul friant de pe rîul San Joaquin. Apa acumulată în la­cul artificial permite irigarea a 350.000 ha. Preşedintele Nicolae Ceauşescu se intere­sează îndeaproape de unele aspecte concrete ale sistemu­lui de irigaţie folosit: debitul de apă distribuită anual pen­tru fiecare ha., eficienţa eco­nomică a sistemului în ansam­blu etc. Specialiştii prezenţi dau răspunsurile solicitate. In încheierea vizitei la baraj, pre­şedintele Nicolae Ceauşescu semnează în cartea de onoa­re. După o călătorie de o oră cu avionul, oaspeţii poposesc în localitatea San Jose, unde se află centrala întreprinderii După-amiază, preşedintele Nicolae Ceauşescu şi persoa­nele care-l însoţesc au vizitat Uzinele „Memorex" din Santa Clara (California), producătoare de echipamente pentru calcu­latoare electronice. Deasupra intrării principale se află scri­să, în limba română, urarea „Bine aţi venit la Memorex”. La sosire, oaspeţii au fost sa­lutaţi de preşedintele compa­niei, Lawrence Spitters, care înainte de începerea vizitării unor secţii şi laboratoare a prezentat un scurt istoric al acestei întreprinderi, precum şi principalele coordonate ale ac­tivităţii tehnice şi economice. Uzinele „Memorex" fabrică trei tipuri de produse: benzi me­­morizatoare pentru calculatoa­re electronice, un sistem care preia de la computere infor­maţiile şi se notează direct pe microfilm şi centrale de re­­cepţionare şi transmitere a da­telor. Ea exportă produse în numeroase ţări printre care şi România. In secţiile de fabri­caţie, preşedintele Ceauşescu s-a interesat de tehnologia a­­plicată şi de performanţele teh­nice obţinute, a discutat cu specialiştii relevînd existenţa posibilităţilor de dezvoltare a schimburilor de cooperare teh­­nico-economică între această firmă şi firmele româneşti. A­­junşi în secţia unde se asam­blează centrale de recepţionare şi transmitere electronică a da­telor, oaspeţii au fost invitati vizitate. In întîmpinare au ve­nit primarul oraşului, James Ron, şi preşedintele întreprin­derilor „Food Machinery Cor­poration", James Hall. îndată după sosire, este prezentat un interesant film despre activita­tea întreprinderilor care au le­gături de afaceri şi cu ţara noastră, despre diverse tipuri de maşini şi instalaţii. Are loc apoi un dejun ofe­rit de conducerea întreprinde­rilor. în cadrul discuţiilor a­­vute cu acest prilej au fost evocate posibilităţile de extin­dere în continuare a relaţiilor de colaborare dintre firmele americane şi firmele din ţara noastră —­ inclusiv cooperarea în producţie — şi, în general, de Intensificare a raporturilor economice dintre România şi S.U.A. în faţa unei asemenea maşini aflate în funcţiune. Preşedinte­le companiei a precizat că ma­şina tocmai reproducea un me­saj transmis de la 25 mile de o altă centrală şi memorizat printr-un procedeu de microfil­­mare. Pe coala albă de hîrtie a apărut următorul text în limba română : „Bine ati venit domnule Nicolae Ceauşescu, preş­edinte al Consiliului de Stat al Re­publicii Socialiste România. Prezenta dumneavoastră la „Memorex" în această după­­amiază este o mare onoare pentru noi. Aparatul pe care îl vedeţi este o staţie termi­nus de comunicaţii memorex 1240. Staţia terminus transmi­te sau primeşte date de la un computer central sau de la altă staţie terminus. Ea redă datele în text tipărit. Demon­straţia pe care o urmăriţi este o tipărire de informaţii cu o viteză medie de 30 de semne pe secundă. Maşina poate ti­pări maximum 60 de semne pe secundă. Printr-un sistem de programare, staţia poate executa şi grafice, pe lingă ti­părirea unui text. După termi­narea porţiunii cu text, a aces­tei demonstraţii veţi vedea un asemenea exemplu. Vă mulţu­mim pentru amabila dv. aten­ţie*. In următoarele secunde, maşina a realizat din semne tipografice un desen reprezen­ (continuare în pag. a 4-a) La Uzinele de echipament electronic „Memore” din Santa Clara SCHIJE IN CREION ____ Şi ce frumos ar fi fost Am aşteptat, ca toată lumea, cu sinceră nerăb­dare prezentarea la televiziune a spectacolului de varietăţi „Intîlnire la Copou". Nu negăm valoarea iniţiativei celor ce-au plănuit prezenţa „muzical-coregrafică" ieşeană pe micul ecran. Pentru asta se cuvine chiar să mulţumim. Nu făgăduim nici valoarea unor momente, a unor scene, a scenografiei (deşi nu izbutesc să înţeleg ce legătură a avut cu titlul transmisiunii din urbea unde realmente există un vechi parc numit Copou), fără să mai pun în discuţie talentul unor reprezentanţi ai Naţionalului ca Miluţă Gheor­­ghiu, Sava, Tuca, Ciubotaru, contribuţia distinsă a Operei, ca şi a altora pe care i-am admirat duminica trecută. De fapt nici nu se cuvine să mai discutăm adevărul că la Iaşi suntem­ posesorii unui tezaur uman care poate da stră­lucire nu unuia, ci multor spectacole de estradă. De ce totuşi am rămas nemulţumiţi, cu senti­mentul că nu am fost prezentaţi la nivelul posibilităţilor noastre ? Să încercăm răspunsuri. Cred că principalii autori au fost cel puţin ne­inspiraţi, regia — neîndemânatică, iar operatorii în contra­timp. Totul a arătat ca o diademă de aur şi topaze, lucrată însă cu toporul şi barosul. Nu mai spun că cei cu foarfe­că, de la montaj, parcă s-au apucat de lucru într-un mo­ment cînd erau cam plictisiţi de viaţă. Un tînăr atît de dotat cu voce, cu talent de imitator­­şi autor al cîtorva cîntece reuşite) - Dorin Cer­­nei - în stare să electrizeze o sală, a apărut legat la sub­suori cu un şnur ca un elev de grădiniţă la serbarea de sfîrşit de an, speriat bine de o educatoare înăcrită ascun­să în culise. Preţuita orchestră „Roşu şi Negru", ca şi actorul Cornel Constantiniu în postura de cîntăreţ, parcă tocmai aterizase forţat din lumea lui Münchhausen, bateristul poa­te rămăsese cu un oarecare şoc pe care operatorul se Mihai DUMITRI© (continuare în pag. a 3-a) I

Next