Flacăra Iaşului, noiembrie 1970 (Anul 26, nr. 7503-7527)
1970-11-22 / nr. 7521
FLAGARA IAȘULUI PAGINA 2* Fiziologia cosmică, un nou domeniu de cercetare Ca Timars» a dezvoltării impetuoase a cosmonauticii, a apărut şi s-a dezvoltat in ultimul deceniu, in cadrul ştiinţelor biologice şi medicale, o nouă şi importantă disciplină fiziologia cosmică, — reprezentînd astăzi unul din domeniile cele mai actuale ale ştiinţei, legat de studiul particularităţilor funcţionale ale organismului în condiţiile zborului cosmic. Printre principalii factori studiaţi in acest nou domeniu de cercetare, care intervin în cursul zborului cosmic, trebuie menţionaţi: iradiaţia ionizantă, vidul şi meteoriţii, caracterizind spaţiul cosmic, acceleraţia, imponderabilitatea, zgomotele şi vibraţiile legate de dinamica zborului şi stările de adinamie, încordarea emoţională şi acţiunea microclimatului provocate de şederea îndelungată In mediul artificial al modulului de comandă al rachetei purtătoare. Anual, au loc numeroase simpozioane, conferinţe şi congrese internaţionale dedicate zborului omului în Cosmos, iar in literatura de specialitate apar tot mai numeroase lucrări şi monografii consacrate acestui nou domeniu — fiziologia cosmică, — dintre care aş menţiona, în primul rînd, lucrarea monografică a lui V. Parin şi colaboratorii dedicată aspectelor fiziologiei cosmice. Cele mai intense cercetări desfăşurate in ultimul timp în acest domeniu privesc studiul reacţiilor aparatului cardio-vascular şi respirator, particularităţile funcţionale ale analizorilor. Îndeosebi ale aparatului vestibular, reactivitatea sistemului nervos central, capacitatea şi randamentul în munca fizică şi intelectuală, stările emoţionale etc. ale cosmonautului. Condiţiile cu totul speciale în care se află organismul uman, ca obiect de studiu al fiziologiei cosmice, permite numai intr-o mică măsură utilizarea arsenalului instrumental şi metodicilor clasice, dat fiind că una din ŞTIINŢA PENTRU TOŢI particularităţile esenţiale ale acestei noi discipline constă în faptul că, pentru acumularea informaţiilor ştiinţifice, este necesară folosirea în primul rind a sistemelor biotelemetrice de măsurare a diferiţilor parametri funcţionali de la foarte mare distanţă. Zborurile cosmice cu animale şi primele zboruri ale omului in Cosmos au permis acumularea unei bogate experienţe privind proiectarea şi construcţia unor sisteme perfecţionate de radiotelemetrie, cu posibilităţi de memorizare a informaţiilor, pentru buna asigurare a zborului cosmic şi rezolvarea programului de cercetare, în prezent, pe baza unui bogat material experimental obţinut, s-au putut stabili influenţele diverşilor factori care acţionează asupra organismului uman In diferitele etape ale zborului cosmic. Astfel, încă In etapa imediată dinaintea zborului (startului), datele obţinute au arătat apariţia unor modificări pronunţate in activitatea multor sisteme din organism, îndeosebi alterarea funcţiilor sistemului nervos central, intrucît această etapă, prestartică a zborului cosmic, reprezintă pentru organismul uman o stare psihică deosebit de stressantă, manifestată prin accelerarea mişcărilor respiratorii, tahicardie şi modificări electrocardiografice, creşterea presiunii arteriale etc., provocate de excitaţia majoră a centrilor diencefalici care reglează funcţiile neuro-vegetative, în partea activă a zborului, cosmonautul este supus acţiunii suprasolicitărilor, determinând perturbarea circulaţiei sanguine cerebrale, ceea ce duce nemijlocit la unele tulburări ale dinamicii funcţionale a sistemului nervos central (tulburări ale funcţiei respiratorii, cardiace şi motorii prin reacţii neuro-reflexe şi humorale), în sectorul orbital al zborului, în care acţionează cu precădere factorul imponderabilităţii, se constată o uşurare a activităţii unor organe şi sisteme : scăderea lucrului inimii ca urmare a lipsei factorului hidrostatic al circulaţiei sanguine, lipsa forţelor gravitaţionale duce şi spre o scădere a cheltuielilor de energie in activitatea muşchilor, scade încordarea tonică reflexă a musculaturii posturale, se modifică şi metabolismul material. Au loc procese de restructurare a funcţiilor organismului ca urmare a aceleiaşi stări de imponderabilitate. Dacă in fine, procesul aselenizării nu pare să pună probleme deosebite pentru moment privind funcţiile organismului, in schimb deplasarea cosmonauţilor pe lună a ridicat şi ridică o astfel de problemă: un astronaut este nevoit să meargă de 5 ori mai încet pe tună dectt pe Pămînt, să facă 20 de paşi pe minut în loc de 100, un kilometru pe oră in loc de 5. Adevărata problemă este deci mersul şi eventual salturile de cangur, ce trebuie efectuate de astronauţi pe tună. Au fost totodată imaginate variate mijloace pentm deplasarea omului pe Lună, proiectate şi construite în diferite variante; experienţele realizate la Centrul medical al Universităţii din California, la Los Angeles, par să fie concludente, în ceea ce priveşte reacţia organismului în timpul revenirii pe orbită şi coborîrii pe Pămînt, ea este mult solicitată prin marea încordare emoţională a cosmonauţilor (al 2-lea stress emoţional) la care se supraadaugă şi suprasarcina gravitaţională. In concluzie, cucerirea spaţiului cosmic este legată de buna funcţionare a organismului şi de activitatea depusă în cabina navei, în calitate de pilot şi operator, precum şi de activitatea depusă pe suprafaţa Lunii, iar în viitorul apropiat chiar pe suprafaţa altor planete ale sistemului nostru solar. Studiul posibilităţilor psiho-fiziologice ale organismului uman, legate de problema acţiunii reciproce a diferiţilor factori în raport cu condiţiile de mediu extraterestre şi capacităţii sale de stăpinire a sistemelor tehnice de comandă ale navei, reprezintă şi în viitor un capitol extrem de important al medicinei cosmice, îndeosebi a fiziologiei cosmice. Const. SOLOMON doctor în ştiinţe medicale Institutul de sănătate publică şi cercetări medicale Iaşi „Societatea sinucigaşă“ ««» Consumul artificial fe oxigen nu se limitează numai la trafic. Expertul britanic dr. J. Lovelock a calculat că arderea Cărbunelui şi petrolului reclamă astăzi 15 la sută din producţia de oxigen biologic. In actualul, ritmal dezvoltării indusstriale, precizează el, p Pînă în 3—4 decenii petrolul şi cărbunele vor fi principalii «ionstranteti ai oxigenului. In acelaşi timp în care societatea civilizată măreşte considerabil consumul de oxigen, ea strangulează producţia de oxigen a principalului furnizor — algele marine — pe care le distruge pe calea poluării mărilor cu ape industriale, reziduuri chimice, gunoaie, petrol, DDT şi alte insecticide, acestea din urmă avînd capacitatea de a se răspîndi, menţine şi acumula. In primăvara acestui an, biologii oceanografi, Întruniţi la Edinburg, au relevat că In ultimii 20 de ani familia algelor s-a împuţinat vertiginos. In plus, omul taie pădurile, sursa celei mai mari părţi din cele 30 la sută ale oxigenului produs pe uscat. S-a calculat că, în ciuda normelor privind raţionalizarea tăierii pădurilor şi mărirea suprafeţelor de iarbă şi legume, care produc de altfel mult mai puţin oxigen, cantitatea de oxigen este în scădere. . In plus, spaţiul retras vegetaţiei de către reţeaua de şosele asfaltate este în continuă creştere. Pe teritoriul S.U.A., uscatul nu produce astăzi mai mult de 60 la sută din oxigenul consumat. Restul este acoperit de flora Pacificului. In centrele urbane, diferenţa dintre consumul şi producţia de oxigen este atit de flagrantă, incit nivelul coborît al conţinutului de oxigen al aerului poate fi stabilit cu precizie. La Los Angeles, de exemplu, acest nivel este în mod constant cu circa 6 la sută sub nivelul existent immediul ruralînconjurător. In asemenea oraşe, copiii şi cei suferinzi de căile respiratorii se resimt în mod deosebit, în anul 2000... Dacă ritmul actual al poluării apei şi aerului şi al defrişării pădurilor va continua, spun oamenii de ştiinţă, pînă in anul 2000 marja de siguranţă a oxigenului riscă să se Îngusteze In mod critic. Dr. Berkner, care pare a fi cel mai alarmat dintre ei, spune printre altele că omul nu-şi va modifica vechile obiceiuri şi vechile atitudini decit sub imperiul unei forţe irezistibile. El se teme că această forţă ar putea fi foamea, boala şi violenţa. Poluarea costă, depoluarea costă mai mult Problema poluării în ansamblul său devine tot mai greu de rezolvat. Diferiţii agenţi ai poluării există şi trebuie să existe, într-o măsură tot mai mare, proporţională cu dezvoltarea industrială. Primejdiile poluării sunt universal recunoscute, dar se face prea puţin pentru înlăturarea lor. In acest domeniu, omenirea pare a fi intrat intr-un cerc vicios. Pe de o parte, poluarea costă mult, prin pierderile pe care le provoacă. S-a calculat că in S.U.A., de exemplu, pe lingă nota de plată pentru curentulelectric, fiecare familie plătește, invizibil, cete 60 dolari pe an pentru acea poluare a aerului care rezultă de pe urma producţiei de curent electric , iar pentru poluarea aerului în ansamblul său, pierderile revin, în S.U.A., la circa 200 dolari de persoană pe an... Pe de altă parte, măsurile ce s-ar putea lua pentru purificarea aerului sau apei, sau neutralizarea agenților poluanți, sunt legate de mari cheltuieli. S-a preconizat, de exemplu, ca fiecare întreprindere industrială să suporte cheltuielile necesare pentru a menţinepuritatea ei, urmînd să amortizeze aceste cheltuieli pe calea preţurilor de vînzare a produselor sale. Unele mari firme ar fi chiar dispuse să treacă pe această bază la măsuri pentru evitarea poluării, pretinzînd, în mod logic, garanţia că firmele concurente indigene sau străine vor lua măsuri similare şi vor încărca, la rîndul lor, preţul propriilor produse. Ar fi, deci, necesară o acţiune internaţională concertată, care de fapt ar avea drept rezultat scumpirea în lanţ a numeroase produse, pe seama consumatorului. Purificarea reziduurilor lichide sau gazoase industriale ar fi încă cea mai uşoară. Problema se complică, în termeni economici, în sectorul traficului aerian şi terestru. Ea se complică mai mult în privinţa lichidării deşeurilor şi gunoaielor. In S.U.A., de exemplu, anual sunt aruncate la gunoi 7 milioane automobile, 30 milioane tone de hîrtie, 48 miliarde de cutii de conserve, fără a mai vorbi de sticle, materiale plastice etc. încă mai grea este problema asanării şireînvierii, lacurilor şi apelor curgătoare. Există diferite proiecte — in R.F.G., in Suedia — care ar putea fi realizabile — cu cheltuieli mari in bani si timp — pentru lacuri avînd o suprafaţă de... 1.000 ml. Dar in cazul unor lacuri ca Erie sau Michigan sau al mărilor si oceanelor lucrurile devin utopice. O altă problemă pentru care deocamdată nu se întrevede perspectiva unei soluţii este cea a purificării faunei marine de diferiţii produşi toxici. Oamenii de ştiinţă au făcut sugestivul calcul că, dacă astăzi s-ar pune definitiv capăt împrăştierii mercurului sau derivatelor lui ar trebui să treacă 100 de ani pînă ce în peşti nu se vor mai găsi urme de mercur... Omul, spun specialiştii, infectează şi destramă natura, fără a avea vreo reţetă pentru restabilirea ei. Al. A. (Va urma) JOCURI CIRCULARA ORIZONTAL: 1. Circulară I— Necircumspect ! 2. Scena circului — Circumspect; • 3. Circumstanţe; 4. Denivelare de teren •— Aproape rotund ! — In urmă ! — Plantă textilă; 5. Ajutător ; 6. Zar la table — Circulare — Cercuri pe portativ ; 7. De timp, de mod, de circumstanţă — Are ţinta de ochire în cercuri concentrice ; 8. Tudor Rotundu — Vulcan în Sicilia — E de formă circulară, dar... de pus pe cap ; 9. Popor antic (sing.) — Traian T. Raluca — Livadă (trans.); 10. Dresat la... circ— înconjuraţi; 11. Sau — In retină! — Apel telegrafic — Denumirea veche a notei „do"; 12. Unii le scriu mai rotunde, alţii mai... ascuţite (sing.) — Pistrui (reg.). it 5 VERTICAL: L Soare egiptean — Poate fi şi de circ; 2. Instrument muzical compus din tuburi, prin care circula aerul — Hoţi de mare; 3. Pronume — Ba — Ivit; 4. împreunat — „Mihail, cîine de circ", roman de Jack London (pl.); 5. Din dinam! — Medic oftalmolog german (sec. XIX) — Refren pentru colinde; 6. Circumspect •— Pronume posesiv ; 7. Circa (pl.); 8. Circumscrie ochiul pe dinăuntru (pl.) — Carne 10. în împrejurare ! — Nume feminin — Piesă circulară, unsă cu tuș, în tipo-', grafie; 10. Pană de despicat lemne (pl.) — Diminutivul lui Aurel; 11. Sărac — Circumferinţă peste nacelă ; 12. Primele la cuarţ 1 — Circulari (fig.); 13. In pătrime ! ■—■ Arbore ce poate atinge circa 1000 de ani (mase.) — Ţesătură foarte fină de mătase sau bumbac; 14. înconjurate ; Dicţionar: ARLT, TIS. Emilia BURSUC Şah la şcoală » » La şcoala secundară din localitatea Strebek din regiunea Magdeburg (R.D.G.) a fost introdusă în programa şcolară, începînd din acest an, o nouă materie: şahul. Elevii din clasele a V-a— a VIII-a vor studia teoria jocului de şah cu demonstraţii practice în clasă. Jocul de şah a constituit din vremurile străvechi faima acestei localităţi. Locuitorii sunt într-atît de pasionaţi de acest joc incit unei cooperative de producţie de aici i-au dat numele .Şahul“, faţadele multor oase sunt împodobite cu pătrate sau figuri de şah. In uriele de sărbătoare cetăţenii localităţii se întrec în sportul favorit. Atunci elevii de şcoală sînt folosiţi drept figuri de şah cu ajutorul cărora veterani în ale jocului demonstrează cele mai iscusite soluţii. Agent de circulaţie » electronic La tot mai multe intersecţii ale marilor bulevarde ale Bruxelles-ului, instalaţiile electronice au luat locul agenţilor de circulaţie. Ele înregistrează numărul maşinii care trece pe culoarea roşie stabilindu-l, în acelaşi timp, şi viteza. Poliţistul electronic lucrează fără încetare, puţind să efectueze în 24 de ore 1.200 fotografii de maşini infractoare. Primele experienţe cu instalaţia electronică au dat rezultate „rodnice”, în două ore de funcţionare instalaţia a eliberat 30 de chitanţe de amenzi. ELVEŢIA, un tînăr din Geneva, Willy Troillet, a inventat şi construit un scuter de zăpadă, care poate dezvolta o viteză de 50 km. pe oră şi poate urca pante cu o înclinare de 45 de grade. Nu cîntăreşte decit 45 kg. şi încape în portbagajul unui turism. In clişeu: O demonstraţie cu mini-scuterul de zăpadă. Lapte proaspăt Laptele muls de la vacile din cirezile care pasc pe muntele situat în apropierea localităţii Forni Avoltri (Italia) este de o calitate excepţională. Dar, din cauza configuraţiei terenului, transportul rapid al laptelui proaspăt spre cumpărători se face cu o mare dificultate. Locuitorii din regiune au construit atunci o conductă cu o lungime de 5 km, prin care laptele proaspăt muls se scurge de la o înălţime de 1.500 m direct în... paharele turiştilor. STATUIA LUI CUZA Forţat să abdice la 11 februarie 1866 şi să plece din ţară, fostul domnitor Alexandru Ioan Cuza şi-a sfîrşit zilele în ziua de 5 iunie a anului 1873. Rămăşiţele pămînteşti i-au fost aduse în ţară şi înmormîntate în biserica de la Ruginoasa. Amintirea lui, a faptelor şi evenimentelor la care a participat, prin care s-au pus bazele statului român modern, n-a putut fi acoperită de tSrîrta aruncată în grabă peste sicriul său. Cei care l-au urît au, căutat, insă, să .iulindS un văl gros peste activitatea şi realizările sale. Dar, un istoric de mare valoare ca A. D. Xenopol a ţinut să reactualizeze amintirea domnitorului Unirii, să-i facă cunoscute realizările noii generaţii, prin publicarea în anul 1903 a lucrării, în două volume, intitulată „Domnia lui Cuza Vodă". De-abia acum noua generaţie a înţeles că i se ascunsese o parte din adevărata istorie a ţării. Urmarea imediată a apariţiei lucrării lui A. D. Xenopol a fost, Încă din aprilie 1903, luarea iniţiativei ridicării unei statui lui Cuza Vodă în Iaşi, în Piaţa Unirii. Comitetul de iniţiativă, compus din peste 30 de membri, din care făceau parte Dimitrie Greceanu, Petru Poni, A. D. Heiban, A.D. Xenopol, N. Iorga şi alţii, a început să lucreze sub preşedinţia lui Gr. Ghica-Deleni. Statuia urma să se ridice prin subscripţie publică. In toată ţara se manifesta un curent puternic pentru ridicarea unui monument lui Alexandru Ioan Cuza. Totuşi, fiindcă D. Sturza, cel mai mare duşman al lui Cuza Vodă, se afla în fruntea guvernului liberal, subscripţiile deschise la 14 octombrie 1903 mergeau foarte greu. El încerca, să acrediteze ideea că nu e cazul să se ceară contribuţia autorităţilor, statuia trebuind să fie ridicată numai prin subscripţie publică. Guvernul conservator, care a urmat la crima ţării celui liberal, a continuat aceeaşi linie. Totuşi membrii comitetului nu s-au lăsat descurajaţi şi după nouă ani de eforturi reuşiră să adune întreaga sumă necesară ridicării statuiei lui Cuza Vodă. Guvernul văzînd că nu poate împiedica ridicarea statuiei, a hotărît să nu aprobe amplasarea ei in Piaţa Unirii, unde a, propus să se ridice un monument all Unirii. In aceste condiţii s-a dat sugestia ca statuia lui Cuza Să fie fixată în „rotonda din Aleea Ghica Monumente ieşene Vodă", piaţa Universităţii sau locul din faţa căzărmii de la Copou. Majoritatea membrilor comitetului s-au opus sugestiilor primarului. Vorbitorii au susţinut că „nici se poate cugeta a ridica statuia lui Cuza decit în centrul, în Inima oraşului, care este Piaţa Unirii". Primarul s-a arătat uimit de atitudinea membrilor comitetului. Ulterior, Primăria a cumpărat terenul caselor lui G. Rosetti — Solescu, din faţa caselor fraţilor Const. şi Al. Cantacuzino — Paşcanu — (actualmente imobilul în care se află redacţiile ziarului „Flacăra laşului" şi revistei „Croniţa") şi l-a amenajat pentru plasarea statuiei lui Cuza Vodă. Cea mai mare parte a membrilor comitetului, în frunte cu A. D. Xenopol şi N. Iorga, n-au admis planul şi au mobilizat opinia publică ieşeană. La 15 septembrie 1910 primarul laşului informa pe primul ministru că o parte din membrii comitetului care voiau ca statuia lui Cuza Vodă să se înalţe in Piaţa Unirii agită tinerimea universitară şi locuitorii oraşului şi nu-şi reţin expresiunile tari la adresa guvernului. Sub presiunea opiniei publice ieşene, Consiliul comunal al oraşului Iaşi, in şedinţele din 9 octombrie 1910 şi 2 mai 1911, a luat hotărîrea ca statuia domnitorului Alexandru Ioan Cuza să fie plasată in Piaţa Unirii, deoarece aceasta reprezenta „tradiţia Unirii”, pentru că aici, pe locul din faţa hanului „lui Petrea Bacalu" s-a „jucat Hora Unirii de către poporul luptător pentru marele act". Ca atare consilierii au fost convinşi că numele domnitorului Alexandru Ioan Cuza nu poate fi „desprins" de această viaţă, iar statuia lui nu poate fi aşezată decit aici. Statuia, executată de sculptorul italian Raffaele Romanoni, are un soclu de granit pe care este aşezată figura în bronz a lui Alexandru Ioan Cuza, iar mai jos un grup de patru persoane, reprezentînd pe principalii săi sfetnici : Mihail Kogălniceanu, Costache Negri, V. Creţulescu şi generalul Em. Florescu. Dezvelirea statuiei s-a făcut între 25—27 mai 1912 in cadrul unor mari festivităţi. S-au luat măsuri pentru „decorarea oraşului" şi pentru găzduirea marelui număr de delegaţi, care şi-au anunţat participarea. Au venit în Iaşi, cu această ocazie, peste 6.000 de ţărani dornici să cinstească astfel memoria domnitorului care-i scăpase de jugul clăcii şi al boierescului. Participanţii la solemnitatea din 25—27 mai 1912 au văzut în această statuie, cum vedem şi noi astăzi, simbolul recunoştinţei adus de popor celor care au luptat pentru progres, demnitate şi libertate naţională. Prof. N. GRIGORAŞ SATIRA ŞI UMOR Cronica rimată Spre Universitate „Pe trotuar alături saltă Două fete vesele, Zău că-mi vine să-mi las baltă Toate interesele" ! C ! Asta-a scris-o Topirceanu Cind — spun amintirile - Pe Copou, ca tot ieşeanul, Işi nălţa privirile ... Şi de-atunci, cînd mergi agale Şi cînd trec studentele, Parcă-ţi reapar In cale Toate sentimentele ... Flori de vis şi gingăşie Umplu trotuarele, Radiind lumină vie Şi-eclipsînd chiar soarele ! Se apropie senine, Gîngurind ca vrăbiile, După ce-au trecut detine, Mi s-au dus... corăbiile ! Iarăşi vin şi iar te-ndeamnă Să-ţi mai schimbi părerile ; Pe Copou, chiar de e toamnă. Trec doar ... primăveriie ! Unde merg? La ce învaţă? Astea-ar fi secretele ... Dar curînd te dau pe faţă Şi le spun chiar fetele ... ................................. Cu o dicţie ca la teatru," Mirosind garoafele, Iau şi taie firu-n patru Ele, filozoafele! Dar în fraze cadenţate, Fără tente lirice, Le răspund documentate ... Ştiinţele Juridice ! Cu o vorbă cristalină Işi întind antenele Şi-n discuţii-aduc lumină Ele ... fizicienele ! iar chimistele semeţe, Etalîndu-şi graţiile, Mi-amintesc, din tinereţe, Toate ... combinaţiile ! Pe Copou trec şi băieţii! „Ei şi ce", zice ieşeanul. Despre ei nu scriu poeţii, Şi n-a scris nici... Toplrceanul Nelu MARIAN ANECDOTE — La bar sau la cofetărie. — Este ospătar ? — Nu, scriitor. • — Logodna ta este Încă o chestiune secretă ? — Da, așa spune toată lumea. • învățătoarea Întreabă un elev: — Unde lucrează tatăl tău ? — Nu puteai să vînzei o panteră sau o focă ? Am deja o haină de iepure! „JOURS DE FRANCE' (Paris) In de 24 ore Radio laşi Programul de seară (22 noiembrie) . 17.00 Buletin de ştiri ? 17.05 Estrada zilei ? 17.30 Cîntecul care mi-e drag » 18.00 Magazin duminical I 19.00 Radiojurnal » 19.15 Voci care au cucerit lumea : Maria Callas şi Nicolai Gedda In opera »Madame Butterfly“, de Puccini ! 19.30 Jurnal literar i 20.00 Pe portativul undelor, melodia preferată i 20.45 Pe-un picior de plai i 21.00 Buletin de ştiri I 21.05 Melodii-club. Programul de dimineaţă (23 noiembrie) i 6.00 Buletin de ştiri i 6.05 Matineu muzical i 6.30 Emisiune pentru sate 1 6.40 Cu cîntecul şi jocul pe plaiuri moldo-4 vene i 7.00 Informaţii şi muzi-r că. Televiziune 8.45 Deschiderea emisiunii. Gimnastica de dimineaţă. 9.00 Teatru pentru copii şi şcolari : „Fata din dafin“ — scenariu de Dan Târchilă 9.45 Film: .Veveriţa"» 10.00 Viaţa satului» 11.30 AmfH teatru muzical — Marţian Negrea? 12.00 De strajă patriei » 12.30 Hochei pe gheaţă : România — Polonia. înregistrare de la patinoarul „23 August"; 14.30 In reluare, la cererea telespectatorilor. Interpreţi îndrăgiţi de muzică uşoară şi populară; 15.00 Emisiune în limba maghiară; 16.45 Studioul „N"; 18.00 Patrium Carmen — Cîntare patriei. Concurs coral interjudeţean? 19.15 Desene animate; 19.30 Telejurnalul de seară; 20.00 Reportajul filmat al vizitei oficiale de prietenie a delegaţiei de partid şi guvernamentale a Republicii Socialista România, condusă de tovarășul Nicolae Ceaușescu, în Republica Populară Bulgaria» 20.30 România în 1000 de imagini — Colegii ; 20.50 Tele—recital Costache Antoniu; 21.35 Recital Patty Prav© (Italia) ; 21.50 Telejurnalul de noapte; 22.00 Handbal masculin : România — R.D.G. (reeditarea finalei Campionatului mondial 1970).; înregistrare de la Cluj. Cinematografe VICTORIA, orele 9 , 11.10 | 14.30 » 16.40 , 18.50 « 21 .Sentinţa“. Completare „Brâncuşi“ » REPUBLICA, orele 8.45 ; 11 » 14 » 16.15 I 18.30 I *20.45 : „De şapte ori şapte“, cinemascop ; Cinematograful de artă „COPOU“, orele 9 I 11 » 15 I 17 y 19 » 21 s .Tiffany memorandum*, cinemascop color? ARTA, orele 9.15 , 11.15 ; „Tinereţe fără bătrîneţe“, orele 15 » 17 ; 19 J 21 : .Străinii'. Completare „Oaspeţi de iarnă" | TATARAST, ora 10, program de filme pentru copii şi tineret, orele 16; 18 ; 20 ; „Ambuscada“, cinemascop. Completare „De 214 ori**." NICOLINA, ora 10, program de filme pentru copii şi tineret. Orele 16 ? 18 . 20 . „Misteriosul X din Cosmos", cinemascop. Teatrul Naţional La ora 10.00, Teatrul Naţional prezintă un spectacol cu piesa „Catiheţii de la Humuleşti". Sunt valabile biletele cu seria 151. La ora 19.30, va fi prezentat un spectacol cu piesa „Tartufle". Sunt valabile biletele cu seria 152, Opera de stat La ora 15.00, un spectacol cu „My fair lady". Teatrul de păpuşi La ora 11.00, Teatrul de păpuşi prezintă un spectacol în premieră cu piesa : ,V?nf — Expresul veseliei". Casa de cultură a sindicatelor La ora 9.00, în sala mică a Casei de cultură a sindicatelor , dezbateri pe marginea expoziţiei filatelice. La ora 11.00, traista cu poveşti: „Micul patriot padovan". Prezintă tov. A. Teodoriu. In sala de spectacole, la ora 19.30, va avea loc un spectacol-concurs. Susţin recitaluri Dorin Cornel şi Cornel Constantiniu. Timpul probabil Vreme schimbătoare cu cerul variabil mai mult noros. Local se vor semnala ploi slabe temporare, iar dimineaţa şi seara, ceaţă locală. Vintul va continua să sufle slab la potrivit din sectorul vest, sud-vest. Temperatura aerului uşor variabilă, minimele vor fi cuprinse între 4 şi 8 grade, iar maximele între 8 şi 12 grade. Y)