Flacăra Iaşului, noiembrie 1970 (Anul 26, nr. 7503-7527)

1970-11-22 / nr. 7521

FLAGARA IAȘULUI PAGINA 2* Fiziologia cosmică, un nou domeniu de cercetare Ca Timars» a dezvoltării impetuoase a cosmonauticii, a apărut şi s-a dez­voltat in ultimul deceniu, in cadrul ştiinţelor biologice şi medicale, o nouă şi importantă disciplină fizio­­logia cosmică, — reprezentînd astăzi unul din domeniile cele mai actuale ale ştiinţei, legat de studiul particu­larităţilor funcţionale ale organismu­lui în condiţiile zborului cosmic. Prin­tre principalii factori studiaţi in acest nou domeniu de cercetare, care inter­vin în cursul zborului cosmic, trebu­ie menţionaţi: iradiaţia ionizantă, vidul şi meteoriţii, caracterizind spa­ţiul cosmic, acceleraţia, impondera­bilitatea, zgomotele şi vibraţiile le­gate de dinamica zborului şi stările de adinamie, încordarea emoţională şi acţiunea microclimatului provoca­te de şederea îndelungată In mediul artificial al modulului de comandă al rachetei purtătoare. Anual, au loc numeroase simpozioane, conferinţe şi congrese internaţionale dedicate zbo­rului omului în Cosmos, iar in lite­ratura de specialitate apar tot mai numeroase lucrări şi monografii con­sacrate acestui nou domeniu — fizio­logia cosmică, — dintre care aş men­ţiona, în primul rînd, lucrarea mono­grafică a lui V. Parin şi colaboratorii dedicată aspectelor fiziologiei cosmi­ce. Cele mai intense cercetări desfăşu­rate in ultimul timp în acest dome­niu privesc studiul reacţiilor aparatu­lui cardio-vascular şi respirator, par­ticularităţile funcţionale ale analizori­­lor. Îndeosebi ale aparatului vestibu­lar, reactivitatea sistemului nervos central, capacitatea şi randamentul în munca fizică şi intelectuală, stările e­­moţionale etc. ale cosmonautului. Condiţiile cu totul speciale în care se află organismul uman, ca obiect de studiu al fiziologiei cosmice, permi­te numai intr-o mică măsură utili­zarea arsenalului instrumental şi me­todicilor clasice, dat fiind că una din ŞTIINŢA PENTRU TOŢI particularităţile esenţiale ale acestei noi discipline constă în faptul că, pentru acumularea informaţiilor ştiin­ţifice, este necesară folosirea în pri­mul rind a sistemelor biotelemetrice de măsurare a diferiţilor parametri funcţionali de la foarte mare distan­ţă. Zborurile cosmice cu animale şi primele zboruri ale omului in Cosmos au permis acumularea unei bogate experienţe privind proiectarea şi con­strucţia unor sisteme perfecţionate de radiotelemetrie, cu posibilităţi de memorizare a informaţiilor, pentru buna asigurare a zborului cosmic şi rezolvarea programului de cercetare, în prezent, pe baza unui bogat ma­terial experimental obţinut, s-au pu­tut stabili influenţele diverşilor fac­tori care acţionează asupra organis­mului uman In diferitele etape ale zborului cosmic. Astfel, încă In etapa imediată dinaintea zborului (startului), datele obţinute au arătat apariţia unor modificări pronunţate in activi­tatea multor sisteme din organism, în­deosebi alterarea funcţiilor sistemului nervos central, intrucît această etapă, prestartică a zborului cosmic, re­prezintă pentru organismul uman o stare psihică deosebit de stressantă, manifestată prin accelerarea mişcări­lor respiratorii, tahicardie şi modifi­cări electrocardiografice, creşterea presiunii arteriale etc., provocate de excitaţia majoră a centrilor diencefa­­lici ca­re reglează funcţiile neuro-ve­­getative, în partea activă a zborului, cosmonautul este supus acţiunii su­prasolicitărilor, determinând perturba­rea circulaţiei sanguine cerebrale, ce­ea ce duce nemijlocit la unele tul­burări ale dinamicii funcţionale a sis­temului nervos central (tulburări ale funcţiei respiratorii, cardiace şi moto­rii prin reacţii neuro-reflexe şi hu­morale), în sectorul orbital al zbo­rului, în care acţionează cu precăde­re factorul imponderabilităţii, se con­stată o uşurare a activităţii unor or­gane şi sisteme : scăderea lucrului ini­mii ca urmare a lipsei factorului hi­drostatic al circulaţiei sanguine, lip­sa forţelor gravitaţionale duce şi spre o scădere a cheltuielilor de energie in activitatea muşchilor, scade încor­darea tonică reflexă a musculaturii posturale, se modifică şi metabolis­mul material. Au loc procese de re­structurare a funcţiilor organismului ca urmare a aceleiaşi stări de impon­derabilitate. Dacă in fine, procesul aselenizării nu pare să pună probleme deosebite pentru moment privind funcţiile or­ganismului, in schimb deplasarea cos­monauţilor pe lună a ridicat şi ridică o astfel de problemă: un astronaut este nevoit să meargă de 5 ori mai încet pe tună dectt pe Pămînt, să fa­că 20 de paşi pe m­inut în loc de 100, un kilometru pe oră in loc de 5. Adevărata problemă este deci mersul şi eventual salturile de cangur, ce trebuie efectuate de astronauţi pe tu­nă. Au fost totodată imaginate variate mijloace pentm deplasarea omului pe Lună, proiectate şi construite în dife­rite variante; experienţele realizate la Centrul medical al Universităţii din California, la Los Angeles, par să fie concludente, în ceea ce priveşte reacţia organis­mului în timpul revenirii pe orbită şi coborîrii pe Pămînt, ea este mult solicitată prin marea încordare emo­ţională a cosmonauţilor (al 2-lea stress emoţional) la care se supra­­adaugă şi suprasarcina gravitaţională. In concluzie, cucerirea spaţiului cosmic este legată de buna funcţiona­re a organismului şi de activitatea de­pusă în cabina navei, în calitate de pilot şi operator, precum şi de activi­tatea depusă pe suprafaţa Lunii, iar în viitorul apropiat chiar pe suprafaţa altor planete ale sistemului nostru so­lar. Studiul posibilităţilor psiho-fizio­­logice ale organismului uman, legate de problema acţiunii reciproce a di­feriţilor factori în raport cu condi­ţiile de mediu extraterestre şi capaci­tăţii sale de stăpinire a sistemelor tehnice de comandă ale navei, repre­zintă şi în viitor un capitol extrem de important al medicinei cosmice, în­deosebi a fiziologiei cosmice. Const. SOLOMON doctor în ştiinţe medicale Institutul de sănătate publică şi cercetări medicale Iaşi „Societatea sinucigaşă“ ««» Consumul artificial f­e oxigen nu se li­mitează numai la trafic. Expertul brita­nic dr. J. Lovelock a calculat că arderea Cărbunelui şi petrolu­lui reclamă astăzi 15 la sută din produc­ţia de oxigen biolo­gic. In actualul, ritm­­al dezvoltării indus­­striale, precizează el, p Pînă în 3—4 decenii petrolul şi cărbune­le vor fi principalii «ionstranteti ai­ oxige­nului. In acelaşi timp în care societatea civi­lizată măreşte consi­derabil consumul de oxigen, ea strangu­lează producţia de o­­xigen a principalului furnizor — algele marine — pe care le distruge pe calea poluării mărilor cu ape industriale, rezi­duuri chimice, gunoa­ie, petrol, DDT şi alte insecticide, acestea din urmă avînd capa­citatea de a se răs­­pîndi, menţine şi a­­cumula. In primăvara acestui an, biologii oceanografi, Întruniţi la Edinburg, au rele­vat că In ultimii 20 de ani familia alge­lor s-a împuţinat ver­tiginos. In plus, omul taie pădurile, sursa celei mai mari părţi din cele 30 la sută ale oxigenului produs pe uscat. S-a calculat că, în ciuda norme­lor privind raţionali­zarea tăierii pădurilor şi mărirea suprafeţe­lor de iarbă şi legu­me, care produc de altfel mult mai puţin oxigen, cantitatea de oxigen este în scăde­re. . In plus, spaţiul retras vegetaţiei de­ către reţeaua de şo­sele asfaltate este în continuă creştere. Pe teritoriul S.U.A., us­catul nu produce astăzi mai mult de 60 la sută din oxigenul consumat. Restul este acoperit de flora Pa­cificului. In centrele urbane, diferenţa dintre con­sumul şi producţia de oxigen este atit de flagrantă, incit ni­velul coborît al con­ţinutului de oxigen al aerului poate fi stabilit cu precizie. La Los Angeles, de exemplu, acest nivel este în mod constant cu circa 6 la sută sub nivelul existent im­­mediul rural­­în­conjurător. In aseme­nea oraşe, copiii şi cei suferinzi de căi­le respiratorii se re­simt în mod deose­bit, în anul 2000... Dacă ritmul actual al poluării apei şi aerului şi al defrişă­rii pădurilor va con­tinua, spun oamenii de ştiinţă, pînă in anul 2000 marja de siguranţă a oxigenu­lui riscă să se În­gusteze In mod cri­tic. Dr. Berkner, ca­re pare a fi cel mai alarmat dintre ei, spune printre altele că omul nu-şi va mo­difica vechile obice­iuri şi vechile atitu­dini decit sub impe­riul unei forţe irezis­tibile. El se teme că această forţă ar pu­tea fi foamea, boala şi violenţa. Poluarea costă, depoluarea costă mai mult Problema poluării în ansamblul său de­vine tot mai greu de rezolvat. Diferiţii agenţi ai poluării e­­xistă şi trebuie să existe, într-o măsură tot mai mare, propor­ţională cu dezvolta­rea industrială. Pri­mejdiile poluării sunt universal recunoscu­te, dar se face prea puţin pentru înlătu­rarea lor. In acest domeniu, omenirea pare a fi intrat intr-un cerc vicios. Pe de o par­te, poluarea costă mult, prin pierderile pe care le provoacă. S-a calculat că in S.U.A­., de exemplu, pe lingă nota de plată pentru curentul­­electric, fiecare fami­lie plătește, invizibil, cete 60 dolari pe an pentru acea poluare a aerului care rezul­tă de pe urma pro­ducţiei de curent e­­lectric , iar pentru poluarea aerului în ansamblul său, pier­derile revin, în S.U.A., la circa 200 dolari de persoană pe an... Pe de altă parte, măsurile ce s-ar pu­tea lua pentru puri­ficarea aerului sau apei, sau neutraliza­rea agenților poluanți, sunt legate de mari cheltuieli. S-a preco­nizat, de exemplu, ca fiecare întreprin­dere industrială să suporte cheltuielile necesare pentru a menţine­­puritatea­ ei, urmînd să amor­tizeze aceste cheltu­ieli pe calea preţuri­lor de vînzare a pro­duselor sale. Unele mari firme ar fi chiar dispuse să treacă pe această bază la mă­suri pentru evitarea poluării, pretinzînd, în mod logic, garan­ţia că firmele concu­rente indigene sau străine vor lua mă­suri similare şi vor încărca, la rîndul lor, preţul propriilor produse. Ar fi, deci, necesară o acţiune internaţională concer­tată, care de fapt ar avea drept rezultat scumpirea în lanţ a numeroase produse, pe seama consuma­torului. Purificarea reziduu­rilor lichide sau ga­zoase industriale ar fi încă cea mai u­­şoară. Problema se complică, în termeni economici, în secto­rul traficului aerian şi terestru. Ea se complică mai mult în privinţa lichidării deşeurilor şi gunoa­ielor. In S.U.A., de exemplu, anual sunt aruncate la gunoi 7 milioane automobile, 30 milioane tone de hîrtie, 48 miliarde de cutii de conserve, fără a mai vorbi de sticle, materiale plas­tice etc. încă mai grea este problema asanării şi­­reînvierii, lacurilor şi apelor curgătoare. Există diferite pro­iecte — in R.F.G., in Suedia — care ar pu­tea fi realizabile — cu cheltuieli mari in bani si timp — pen­tru lacuri avînd o su­prafaţă de... 1.000 ml. Dar in cazul u­­nor lacuri ca Erie sau Michigan sau al mărilor si oceanelor lucrurile devin uto­pice. O altă problemă pentru care deocam­dată nu se întreve­de perspectiva unei soluţii este cea a pu­rificării faunei marine de diferiţii produşi toxici. Oamenii de ştiinţă au făcut su­gestivul calcul că, dacă astăzi s-ar pu­ne definitiv capăt împrăştierii mercu­rului sau derivatelor lui ar trebui să trea­că 100 de ani pînă ce în peşti nu se vor mai găsi urme de mercur... Omul, spun specia­liştii, infectează şi destramă natura, fără a avea vreo reţetă pentru restabilirea ei. Al. A. (Va urma) JOCURI CIRCULARA ORIZONTAL: 1. Circulară I— Necircumspect ! 2. Scena circului — Circumspect; • 3. Circumstanţe; 4. Denivelare de teren •— Aproape rotund ! — In urmă ! — Plantă textilă; 5. Ajutător ; 6. Zar la table — Circulare — Cercuri pe por­tativ ; 7. De timp, de mod, de circumstanţă — Are ţinta de ochire în cercuri concentrice ; 8. Tudor Rotundu — Vulcan în Sicilia — E de formă cir­culară, dar... de pus pe cap ; 9. Popor antic (sing.) — Tra­ian T. Raluca — Livadă (trans.); 10. Dresat la... circ­­— înconjuraţi; 11. Sau — In retină! — Apel telegrafic — Denumirea veche a notei „do"; 12. Unii le scriu mai rotunde, alţii mai... ascuţite (sing.) — Pistrui (reg.). it 5 VERTICAL: L Soare egip­tean — Poate fi şi de circ; 2. Instrument muzical compus din tuburi, prin care circula aerul — Hoţi de mare; 3. Pronume — Ba — Ivit; 4. îm­preunat — „Mihail, cîine de circ", roman de Jack London (pl.); 5. Din dinam! — Medic oftalmolog german (sec. XIX) — Refren pentru colinde; 6. Cir­cumspect •— Pro­nume posesiv ; 7. Circa (pl.); 8. Cir­cumscrie ochiul pe dinăuntru (pl.) — Carne 1­­­0. în îm­prejurare ! — Nu­me feminin —­ Pie­să circulară, unsă cu tuș, în tipo-', grafie; 10. Pană de despicat lemne (pl.) — Diminutivul lui Aurel; 11. Să­rac — Circumferinţă peste na­celă ; 12. Primele la cuarţ 1 — Circulari (fig.); 13. In pătri­me ! ■—■ Arbore ce poate atin­ge circa 1000 de ani (mase.) — Ţesătură foarte fină de mătase sau bumbac; 14. în­conjurate ; Dicţionar: ARLT, TIS. Emilia BURSUC Şah la şcoală » » La şcoala secundară din lo­calitatea Strebek din regiunea Magdeburg (R.D.G.) a fost in­trodusă în programa şcolară, începînd din acest an, o nouă materie: şahul. Elevii din cla­sele a V-a— a VIII-a vor studia teoria jocului de şah cu de­monstraţii practice în clasă. Jocul de şah a constituit din vremurile străvechi faima a­­cestei localităţi. Locuitorii sunt într-atît de pasionaţi de acest joc incit unei cooperative de producţie de aici i-au dat nu­mele .Şahul“, faţadele multor oase sunt împodobite cu pă­trate sau figuri de şah. In uri­­ele de sărbătoare cetăţenii localităţii se întrec în sportul favorit. Atunci elevii de şcoa­lă sînt folosiţi drept figuri de şah cu ajutorul cărora vete­rani în ale jocului demonstrea­ză cele mai iscusite soluţii. Agent de circulaţie » electronic La tot mai multe intersecţii ale marilor bulevarde ale Bruxelles-ului, instalaţiile elec­tronice au luat locul agenţi­lor de circulaţie. Ele înregis­trează numărul maşinii care trece pe culoarea roşie sta­­bilindu-l, în acelaşi timp, şi viteza. Poliţistul electronic lucrează fără încetare, puţind să efectueze în 24 de ore 1.200 fotografii de maşini in­fractoare. Primele experienţe cu in­stalaţia electronică au dat rezultate „rodnice”, în două ore de funcţionare instalaţia a eliberat 30 de chitanţe de amenzi. ELVEŢIA, un tînăr din Geneva, Willy Troil­­let, a inventat şi construit un scuter de zăpadă, care poate dezvolta o viteză de 50 km. pe oră şi poate urca pante cu o înclinare de 45 de grade. Nu cîntăreşte decit 45 kg. şi încape în portbagajul unui turism. In clişeu: O demonstraţie cu mini-scuterul de zăpadă. Lapte proaspăt Laptele muls de la vacile din cirezile care pasc pe muntele situat în apropierea localităţii Forni Avoltri (Ita­lia) este de o calitate excep­ţională. Dar, din cauza confi­guraţiei terenului, transportul rapid al laptelui proaspăt spre cumpărători se face cu o ma­re dificultate. Locuitorii din regiune au construit atunci o conductă cu o lungime de 5 km, prin care laptele proaspăt muls se scurge de la o înălţi­me de 1.500 m direct în... pa­harele turiştilor. STATUIA LUI CUZA Forţat să abdice la 11 febru­arie 1866 şi să plece din ţară, fostul domnitor Alexandru Ioan Cuza şi-a sfîrşit zilele în ziua de 5 iunie a anului 1873. Rămăşiţele pămînteşti i-au fost aduse în ţară şi în­­mormîntate în biserica de la Ruginoasa. Amintirea lui, a faptelor şi evenimentelor la care a parti­cipat, prin care s-au pus ba­­­­zele statului român modern, n-a putut fi acoperită de tS­­rîrta aruncată în grabă peste sicriul său. Cei care l-au urît au, căutat, insă, să .iulindS un văl gros peste activitatea şi realizările sale. Dar, un isto­ric de mare valoare ca A. D. Xenopol a ţinut să reactuali­zeze amintirea domnitorului Unirii, să-i facă cunoscute realizările noii generaţii, prin publicarea în anul 1903 a lu­crării, în două volume, intitu­lată „Domnia lui Cuza Vodă". De-abia acum noua generaţie a înţeles că i se ascunsese o parte din adevărata istorie a­ ţării. Urmarea imediată a apari­ţiei lucrării lui A. D. Xeno­pol a fost, Încă din aprilie 1903, luarea iniţiativei ridică­rii unei statui lui Cuza Vodă în Iaşi, în Piaţa Unirii. Co­mitetul de iniţiativă, compus din peste 30 de membri, din care făceau parte Dimitrie Gre­­ceanu, Petru Poni, A. D. Heiban, A.D. Xenopol, N. Iorga şi alţii, a început să lucreze sub preşe­dinţia lui Gr. Ghica-Deleni. Statuia urma să se ridice prin subscripţie publică. In toată ţara se manifesta un curent puternic pentru ridica­rea unui monument lui Ale­xandru Ioan Cuza. Totuşi, fi­indcă D. Sturza, cel mai mare duşman al lui Cuza Vodă, se afla în fruntea guvernului li­beral, subscripţiile deschise la 14 octombrie 1903 mergeau foarte greu. El încerca, să a­­crediteze ideea că nu e cazul să se ceară contribuţia auto­rităţilor, statuia trebuind să fie ridicată numai prin sub­scripţie publică. Guvernul conservator, care a urmat la crima ţării celui liberal, a continuat aceeaşi linie. Totuşi membrii comite­tului nu s-au lăsat descura­jaţi şi după nouă ani de efor­turi reuşiră să adune întrea­ga sumă necesară ridicării statuiei lui Cuza Vodă. Guvernul văzînd că nu poa­te împiedica ridicarea s­ta­­tuiei, a hotărît să nu aprobe amplasarea ei in Piaţa Unirii, unde a, propus să se ridice un monument all­ Unirii. In aces­te condiţii s-a dat sugestia ca statuia lui Cuza Să fie fixată în „rotonda din Aleea Ghica Monumente ieşene Vodă", piaţa Universităţii sau locul din faţa căzărmii de la Copou. Majoritatea membrilor co­mitetului s-au opus sugestiilor primarului. Vorbitorii au sus­ţinut că „nici se poate cu­geta a ridica statuia lui Cuza decit în centrul, în Inima o­­raşului, care este Piaţa Uni­rii". Primarul s-a arătat uimit de atitudinea membrilor co­mitetului. Ulterior, Primăria a cumpărat terenul caselor lui G. Rosetti — Solescu, din fa­ţa caselor fraţilor Const. şi Al. Cantacuzino — Pa­şcanu — (actualmente imobilul în care se află redacţiile ziarului „Flacăra laşului" şi revistei „Croniţa") şi l-a amenajat pentru plasarea statuiei lui Cuza Vodă. Cea mai mare parte a mem­brilor comitetului, în frunte cu A. D. Xenopol şi N. Iorga, n-au admis planul şi au mo­bilizat opinia publică ieşeană. La 15 septembrie 1910 prima­rul laşului informa pe primul ministru că o parte din mem­brii comitetului care voiau ca statuia lui Cuza Vodă să se înalţe in Piaţa Unirii agită tinerimea universitară şi lo­cuitorii oraşului şi nu-şi re­ţin expresiunile tari la adre­sa guvernului. Sub presiunea opiniei pu­blice ieşene, Consiliul comu­nal al oraşului Iaşi, in şedin­ţele din 9 octombrie 1910 şi 2 mai 1911, a luat hotărîrea ca statuia domnitorului A­­lexandru Ioan Cuza să fie plasată in Piaţa Unirii, deoa­rece aceasta reprezenta „tra­diţia Unirii”, pentru că aici, pe locul din faţa hanului „lui Petrea Bacalu" s-a „jucat Ho­ra Unirii de către poporul luptător pentru marele act". Ca atare consilierii au fost convinşi că numele domnito­rului Alexandru Ioan Cuza nu poate fi „desprins" de a­­ceastă viaţă, iar statuia lui nu poate fi aşezată decit aici. Statuia, executată de sculp­torul italian Raffaele Roma­noni, are un soclu de granit pe care este aşezată figura în bronz a lui Alexandru Ioan Cuza, iar mai jos un grup de patru persoane, reprezentînd pe principalii săi sfetnici : Mi­hail Kogălniceanu, Costache Negri, V. Creţulescu şi gene­ralul Em. Florescu. Dezvelirea statuiei s-a făcut între 25—27 mai 1912 in ca­drul unor mari festivităţi. S-au luat măsuri pentru „decora­rea oraşului" şi pentru găz­duirea marelui număr de de­legaţi, care şi-au anunţat par­ticiparea. Au venit în Iaşi, cu această ocazie, peste 6.000 de ţărani dornici să cinstească astfel memoria domnitorului care-i scăpase de jugul clăcii şi al boierescului. Participanţii la solemnitatea din 25—27 mai 1912 au văzut în această statuie, cum ve­dem şi noi astăzi, simbolul recunoştinţei adus de popor celor care au luptat pentru progres, demnitate şi liberta­te naţională. Prof. N. GRIGORAŞ SATIRA ŞI UMOR Cronica rimată Spre Universitate „Pe trotuar alături saltă Două fete vesele, Zău că-mi vine să-mi las baltă Toate interesele" ! C ! Asta-a scris-o Topirceanu Cind — spun amintirile - Pe Copou, ca tot ieşeanul, Işi nălţa privirile ... Şi de-atunci, cînd mergi agale Şi cînd trec studentele, Parcă-ţi reapar In cale Toate sentimentele ... Flori de vis şi gingăşie Umplu trotuarele, Radiind lumină vie Şi-eclipsînd chiar soarele ! Se apropie senine, Gîngurind ca vrăbiile, După ce-au trecut de­­tine, Mi s-au dus... corăbiile ! Iarăşi vin şi iar te-ndeamnă Să-ţi mai schimbi părerile ; Pe Copou, chiar de e toamnă. Trec doar ... primăveriie ! Unde merg? La ce învaţă? Astea-ar fi secretele ... Dar curînd te dau pe faţă Şi le spun chiar fetele ... .................................­ Cu o dicţie ca la teatru," Mirosind garoafele, Iau şi taie firu-n patru Ele, filozoafele! Dar în fraze cadenţate, Fără tente lirice, Le răspund documentate ... Ştiinţele Juridice ! Cu o vorbă cristalină Işi întind antenele Şi-n discuţii-aduc lumină Ele ... fizicienele ! iar chimistele semeţe, Etalîndu-şi graţiile, Mi-amintesc, din tinereţe, Toate ... combinaţiile ! Pe Copou trec şi băieţii! „Ei şi ce", zice ieşeanul. Despre ei nu scriu poeţii, Şi n-a scris nici... Toplrceanul Nelu MARIAN ANECDOTE — La bar sau la cofetărie. — Este ospătar ? — Nu, scriitor. • — Logodna ta este Încă o ches­tiune secretă ? — Da, așa spu­ne toată lumea. • învățătoarea Întreabă un elev: — Unde lucrează tatăl tău ? — Nu puteai să vînzei o panteră sau o focă ? Am deja o haină de iepure! „JOURS DE FRANCE' (Paris) In de 24 ore Radio laşi Programul de seară (22 noiem­brie) . 17.00 Buletin de ştiri ? 17.05 Estrada zilei ? 17.30 Cîntecul ca­re mi-e drag » 18.00 Magazin du­minical I 19.00 Radiojurnal » 19.15 Voci care au cucerit lumea : Ma­ria Callas şi Nicolai Gedda In opera »Madame Butterfly“, de Puccini ! 19.30 Jurnal literar i 20.00 Pe portativul undelor, me­lodia preferată i 20.45 Pe-un pi­cior de plai i 21.00 Buletin de ştiri I 21.05 Melodii-club. Programul de dimineaţă (23 no­iembrie) i 6.00 Buletin de ştiri i 6.05 Matineu muzical i 6.30 Emi­siune pentru sate 1 6.40 Cu cînt­­ecul şi jocul pe plaiuri moldo-4 vene i 7.00 Informaţii şi muzi-r că. Televiziune 8.45 Deschiderea emisiunii. Gim­nastica de dimineaţă. 9.00 Tea­tru pentru copii şi şcolari : „Fa­ta din dafin“ — scenariu de Dan Târchilă­­ 9.45 Film: .Veveriţa"» 10.00 Viaţa satului» 11.30 AmfH teatru muzical — Marţian Ne­grea? 12.00 De strajă patriei » 12.30 Hochei pe gheaţă : Româ­nia — Polonia. înregistrare de la patinoarul „23 August"; 14.30 In reluare, la cererea telespectatori­lor. Interpreţi îndrăgiţi de mu­zică uşoară şi populară; 15.00 Emisiune în limba maghiară; 16.45 Studioul „N"; 18.00 Patrium Car­men — Cîntare patriei. Concurs coral interjudeţean? 19.15 Desene animate; 19.30 Telejurnalul de seară; 20.00 Reportajul filmat al vizitei oficiale de prietenie a de­legaţiei de partid şi guvernamen­tale a Republicii Socialista Ro­mânia, condusă de tovarășul Nicolae Ceaușescu, în Republica Populară Bulgaria» 20.30 România în 1000 de imagini — Colegii ; 20.50 Tele—recital Costache An­­toniu; 21.35 Recital Patty Prav© (Italia) ; 21.50 Telejurnalul de noapte; 22.00 Handbal masculin : România — R.D.G. (reeditarea fi­nalei Campionatului mondial 1970).; înregistrare de la Cluj. Cinematografe VICTORIA, orele 9 , 11.10 | 14.30 » 16.40 , 18.50 « 21­­ .Sen­tinţa“. Completare „Brâncuşi“ » REPUBLICA, orele 8.45 ; 11 » 14 » 16.15 I 18.30 I *20.45 : „De şapte ori şapte“, cinemascop ; Cinema­tograful de artă „COPOU“, orele 9 I 11 » 15 I 17 y 19 » 21 s .Tiffany memorandum*, cinemascop color? ARTA, orele 9.15 , 11.15 ; „Tine­reţe fără bătrîneţe“, orele 15 » 17 ; 19 J 21 : .Străinii'. Completa­re „Oaspeţi de iarnă" | TATA­­RAST, ora 10, program de filme pentru copii şi tineret, orele 16; 18 ; 20 ; „Ambuscada“, cinema­scop. Completare „De 214 ori**." NICOLINA, ora 10, program de filme pentru copii şi tineret. O­­rele 16 ? 18 . 20 . „Misteriosul X din Cosmos", cinemascop. Teatrul Naţional La ora 10.00, Teatrul Naţional prezintă un spectacol cu piesa „Catiheţii de la Humuleşti". Sunt valabile biletele cu seria 151. La ora 19.30, va fi prezentat un spectacol cu piesa „Tartufle". Sunt valabile biletele cu seria 152,­ Opera de stat La ora 15.00, un spectacol cu „My fair lady". Teatrul de păpuşi La ora 11.00, Teatrul de păpuşi prezintă un spectacol în premie­ră cu piesa : ,V?nf — Expresul veseliei". Casa de cultură a sindicatelor La ora 9.00, în sala mică a Casei de cultură a sindicatelor , dezbateri pe marginea expoziţiei filatelice. La ora 11.00, traista cu poveşti: „Micul patriot padovan". Prezin­tă tov. A. Teodoriu. In sala de spectacole, la ora 19.30, va avea loc un spectacol-­­concurs. Susţin recitaluri Dorin­ Cornel şi Cornel Constantiniu.­ Timpul probabil Vreme schimbătoare cu cerul variabil mai mult noros. Local se vor semnala ploi slabe tem­porare, iar dimineaţa şi seara, ceaţă locală. Vintul va continua să sufle slab la potrivit din sec­torul vest, sud-vest. Temperatura aerului uşor variabilă, minimele vor fi cuprinse între 4 şi 8 grade, iar maximele între 8 şi 12 grade. Y)

Next