Flacăra Iaşului, noiembrie 1970 (Anul 26, nr. 7503-7527)

1970-11-26 / nr. 7524

ANEI XXVII Nr. 7524 1­oi 26 NOIEMBRIE 1970 4 RABINI 20 BANI Şedinţa Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. şi a Consiliului de Miniştri în ziua de 25 noiembrie a.c. a avut loc şedinţa Comitetului Exe­cutiv al C. C. al P.C.R. şi a Consi­liului de Miniştri al Republicii Socialiste România. Au participat, ca invitaţi, şefi de secţie la C. C. al P.C.R., şefi ai unor instituţii centrale, specialişti. în cadrul şedinţei au fost dez­bătute şi adoptate propunerile de îmbunătăţire a planului cincinal 1971—1975 şi a planului pe anul 1971, proiectul bugetului de stat pe anul 1971. în încheierea dezbaterilor la a­­cest punct de pe ordinea de zi a luat cuvîntul tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al P.C.R., preşedinte al Consiliului de Stat. Cuvîntarea va fi dată pu­blicităţii. De asemenea, Comitetul Execu­tiv şi Consiliul de Miniştri au e­­xaminat şi aprobat propunerile de măsuri privind organizarea, planificarea şi conducerea agri­culturii, cuprinse în expunerea to­varăşului Nicolae Ceauşescu la şedinţa de lucru care a avut loc la C. C. al P.C.R., în ziua de 23 noiembrie a.c., cu primii secretari şi secretarii pentru problemele de agricultură ai comitetelor ju­deţene de partid, conducerea Mi­nisterului Agriculturii şi Silvicul­turii şi a Uniunii Naţionale a Co­operativelor Agricole de Produc­ţie, directorii direcţiilor agricole judeţene, secretari ai unor comi­tete comunale de partid şi primari din comune, preşedinţi ai unor C.A.P., mecanizatori şi alţi spe­cialişti şi cadre din agricultură. Expunerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu va fi dată publicităţii. In cadrul şedinţei a fost pre­zentată o informare în legătura cu ajutorul acordat pentru înlă­turarea pagubelor provocate de calamităţile din primăvara aces­tui an, în legătură cu aceasta a fost adoptat un comunicat. (Co­municatul se publică în ziarul de azi). Comitetul Executiv al C. C. al P.C.R. și Consiliul de Miniștri au analizat, de asemenea, o serie de probleme curente, adoptînd mă­suri corespunzătoare. C­OMUNICAT In perioada care a trecut de la Plenara Comitetului Central al Partidului Comunist Român şi Sesiunea Marii Adu­nări Naţionale, din luna iulie a.c., care au analizat situaţia creată ca urmare a inundaţii­lor din primăvara acestui an. în Întreaga ţară s-a desfăşurat o activitate Intensă pentru în­lăturarea urmărilor deosebit de grele provocate de calami­tăţile naturale. Clasa munci­toare, ţărănimea, intelectuali­tatea, Întregul popor au mun­cit cu abnegaţie pentru Învin­gerea greutăţilor şi recupera­rea pierderilor suferite de e­­conomia naţională şi de popu­laţia din zonele sinistrate, pen­tru îndeplinirea planului de stat. La constituirea unei părţi din fondurile necesare pentru refacerea distrugerilor suferi­te, o contribuţie de mare preţ au adus oamenii muncii de toate categoriile, organizaţiile de masă, obşteşti, cooperatiste şi profesionale care, pe lingă donaţii de alimente, Îmbrăcă­minte, Încălţăminte şi obiecte de uz casnic, au oferit o par­te din veniturile lor băneşti pentru ajutorarea populaţiei şi zonelor sinistrate. Fondurile băneşti realizate pină in pre­zent din această contribuţie, împreună cu subscrierile fă­cute pentru luna noiembrie— care sunt în curs de încasare — Insmneazil 2.020 milioane lei. Comitetul Executiv al Comi­tetului Central al Partidului Comunist Român şi Consiliul de Miniştri al Republicii So­cialiste România adresează calde mulţumiri tuturor cetă­ţenilor ţării care prin eforturi­le lor la muncă şi prin aju­toarele acordate şi-au adus a­­portul la recuperarea pagube­lor cauzata de inundaţii. Totodată, România a primit un important ajutor din par­tea unor guverne, organizaţii şi asociaţii naţionale, a unui mare număr de cetăţeni din 68 de ţări, precum şi din par­tea unor organizaţii şi asocia­ţii internaţionale. Valoarea a­­jutoarelor materiale şi in bani oferite din străinătate însu­mează 1.590 milioane lei, din care, pînă in prezent, s-au pri­mit efectiv ajutoare in valoa­re de aproape 000 milioane Iei. Exprimăm recunoştinţa po­porului nostru ţărilor socia­liste, celorlalte state, organi­zaţiilor şi asociaţiilor interna­ţionale, persoanelor din alte ţări pentru ajutorul pe care ni l-au acordat in această perioa­dă. Eforturile făcute de stat şi de întregul nostru popor, aju­toarele acordate de populaţia ţării şi cele primite din stră­­inătate au permis să fie refă­cute o parte din distrugerile provocate de calamităţi şi sa­tisfăcute nevoile cele mai a­­cute ale populaţiei sinistrate. Pentru refacerea locuinţelor şi anexelor gospodăreşti distruse au fost acordate familiilor si­nistrate ajutoare băneşti in valoare de aproape 500 milioa­ne lei, iar 200 milioane Iei au fost alocate pentru construi­rea a 5.000 de apartamente destinate populaţiei rămase fără adăpost. Din ajutoarele provenite din ţară şi străină­tate, populaţia sinistrată a pri­mit gratuit alimente in valoa­re de peste 200 milioane lei, medicamente in valoare de circa 32 milioane lei, articole de îmbrăcăminte, încălţăminte şi de uz casnic in valoare de circa 250 milioane lei şi alte bunuri. Pentru ajutorarea coopera­tivelor agricole de producţie, în vederea refacerii bunurilor distruse şi recuperării pagube­lor, s-au alocat fonduri în va­loare de peste 900 milioane lei. In scopul refacerii căilor de comunicaţii şi telecomunicaţii, a reţelelor de energie, a insti­tuţiilor de invăţămint şi sănă­tate au fost angajate fonduri in valoare de peste 1,2 miliar­de lei, din care o parte sunt asigurate din bugetul statului, iar o parte sunt acoperite din fondurile băneşti şi ajutoarele materiale primite din ţari şi străinătate. Donaţiile primite sau în curs de primire din străinătate, sub formă de Uti­laje, aparatură, materii prime şi materiale, sunt folosite pen­tru refacerea întreprinderilor, a unor căi de comunicaţii, sis­teme de apărare Împotriva I­­nundaţiilor şi obiectiva de interes social distrusa sau a­­variate de inundaţii. Ţinind seama de modul cum se desfăşoară acţiunea de re­cuperare a pagubelor Înregis­trate în urma inundaţiilor, Co­mitetul Executiv al C.C. al P.C.R. şi Consiliul de Miniştri au stabilit să se sisteze Înca­sarea ajutoarelor subscrise de oamenii muncii din salariile lor. Desigur, refacerea completă a distrugerilor pricinuite de inundaţii care, aşa cum este cunoscut, totalizează peste 10 miliarde lei, impune continua­rea eforturilor pentru îndepli­nirea şi depăşirea planului de stat pe acest an şi pregătirea tuturor condiţiilor în vederea realizării obiectivelor stabilite prin planul pe anul 1971. Secţia de fabricare a margarinei a Fabricii de uleiuri vegetale „Unirea" — Iaşi, în clişeu , moderna maşină de ambalat. Foto: L. STRATULAT, corespondent Proletari din toate țurile, unifi­că! Fabrica de tricotaje „Moldova" Angajamentul pe anul 1970 va fi îndeplinit Rodnica activita­te a tinerului co­lectiv al Fabricii de tricotaje „Mol­dova" se concreti­zează în îndepli­nirea și depășirea principalilor indi­catori economici și financiari pe primele 10 luni, ceea ce constituie o asigurare în plus că angajamentul pe anul 1970, de a realiza o produc­ţie globală supli­mentară de 9,1 mi­lioane de lei, se va traduce în fapt. De altfel, deja s-au­ realizat 6,6 milioa­ne de lei din acest angajament, pînă la finele lunii oc­tombrie. S-a obţinut, de a­­semenea, în aceas­tă perioadă, o e­­conomie de 7,4 to­ne fire faţă de in­dicele de consum planificat, iar pro­ductivitatea muncii a fost depăşită cu 3 la sută. oraş industrial Foto: G. PAUL Simpozion consacrat împlinirii a 150 de ani de la naşterea lui Fr. Engels Ieri, la Universitatea „Al. I. Cuza" a avut loc un simpo­zion consacrat Împlinirii a 150 de ani de la naşterea lui Friedrich Engels. In cadrul simpozionului, au fost prezentate comunicările : „Contribuţia lui Fr. Engels la crearea materialismului dialec­tic şi istoric" de­­către conf. univ. Mihai Sărmăşan; „Ac­tualitatea dialecticii lui Frie­drich Engels" de către lector univ. Tudor Ghideanu, şi „Va­loarea modelului clasificării ştiinţelor la Friedrich Engels" de lector univ. Ştefan Papa­­ghiuc. Cel mai mare utilaj de transformare realizat in tară La Uzina „Elec­­troputere“ din Cra­iova a început fa­bricaţia transfor­matorului bloc de 250 Mwa, socotit cel mai mare uti­laj de transforma­re realizat pină acum în tară. El are o lungime de 12 m, o înălţime de 8 m şi o greu­tate de 251 tone, fiind destinat e­­chipării Centralei termoelectrice de la Rogojelu. (Agerpres) Unu­l li tal ii nmei iu nil hi iE li slit umiliri Hi iill Considerată o formă cu reale posibilităţi de învăţare a me­seriei, ucenicia la locul de mun­că, deşi nu e în primul an de aplicare, mai cunoaşte încă multe deficienţe la Fabrica de mobilă din Iaşi. Forma de or­ganizare a acestui învâţâmînt este aici deosebită de a altor unităţi, în sensul că anual se fac 3 luni de cursuri teoretice şi 9 luni de practică­­în pro­ducţie, separat. Din păcate, distanţa faţă de „Grupul şco­lar de industrializare a lemnu­lui „Suceava" nu ne permite aprecierea­­exactă a rticdului cum se însuşesc noţiunile te­oretice. Singura observaţie ar fi că s-a practicat pină acum un an un sistem ciudat: elevii anului I făceau mai întîi cele 9 luni de practică şi apoi mer­geau la şcoală. In prezent, cei din anul I, sînt la Suceava, ur­­mînd ca anii II şi III să ple­ce pe rînd în trimestrele ur­mătoare. Dar pină cînd vor pleca la cursuri, li se asigură oare împrospătarea şi fixarea cunoştinţelor ? - Sigur , că da, ne spune tov, director tehnic al C.E.I.L., ing. Valeriu Răileanu, se organizea­ză asemenea cursuri! Nu ştiu însă cu ce frecvenţă.­­ Asemenea cursuri nu s-au mai ţinut din 1968, intervine N. Goţu, responsabil cu învăţă­­mintul în cadrul biroului perso­­nal-învăţămînt.­­ E normal, ţine totuşi , tov, director să fie convingător pe bază de voluntariat nu se poate face mare lucru !­­ D-sa se referea la faptul că inginerii şi tehnicienii solicitaţi, ar refuza să ţină voluntar aces­te cursuri. Noi însă nu înţele­gem de ce nu i se repartizează unui maistru instructor sarcina de a se ocupa de pregătirea ucenicilor, ca obligaţie de ser­viciu, cum este, de altfel, in alte părţi. Concluzia la care am ajuns după analiza activităţii uceni­cilor, şi pe care vom încerca să o demonstrăm, este că uce­nicii Fabricii de mobilă nu în­vaţă cu adevărat meserie, ei fiind sacrificaţi în forostul unei aşa-zise „specializări", in reali­tate foarte îngustă, şi impusă prin metode caracteristice „ca­lificării la locul de muncă". Astfel, tov. ing. V. Răileanu ne argumenta că ucenicii stau foarte mult în unele sec­toare (multe cu mediu toxic, unde nu primesc nici măcar antidotul legal), prin aceea că după terminarea şcolarizării vor fi repartizaţi în acele locuri. Dar, în afară de faptul că este incertă însăşi această re­partizare, oare n-ar trebui ca ucenicii de azi să fie mîine muncitori compleţi? Este un lu­cru cert că specializarea în­gustă produce multe necazuri la schimbarea sortimentelor fa­bricate, datorită nepriceperii oa­menilor la toate fazele mese­riei. Suntem­ de acord cu o anu­mită specializare, dar aceasta să se facă în ultimul an, după ce ucenicul a trecut prin toate fazele procesului tehnologic. Am întrebat un grup de uce­nici din ultimul an dacă ştiu cum se numeşte maşina care era alături. Nici unul nu ştia. De fapt nici muncitorul deja cali­ficat care o deservea nu ştia. E vina ucenicilor, desigur, că nu s-au interesat mai devre­me. Dar e şi vina maiştrilor, în general, că nu se ocupă ac­tiv de pregătirea ucenicilor, fi­ind interesaţi doar ca aceştia să muncească, să îndeplinească nişte „norme" stabilite empiric şi­­ inegal, iar penalizările ce li se aplică în cazul neîndeplinirii lor nu sunt nici pe departe ... stimulatoare, cum aprecia di­rectorul tehnic, ci dimpotrivă. De asemenea, nu ajută cu ni­mic la însuşirea meseriei efor­turile depuse de ucenici pentru încărcarea deşeurilor in auto­camioane pentru beneficiarii fa­bricii. Toate acestea sunt abu­zuri care trebuie curmate. Mulţi ucenici au recunoscut (mai grav este că unii erau de anul al Ill-lea), că nu ştiu încă meserie decit în anumite limite, că nu se pot denumi Const. PĂLĂDUŢA (continuare în pag. a 3-a) La Fabrica de mobilă Iași . I ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ In pagina a 4-a , în Comitetul pentru probleme politice şi de securitate al Adunării Generale a O. N. U. Proiect de rezoluţie iniţiat de România, adoptat în unanimitate (VWWWW^AAAAA/WWWWVWWWVC Cine vrea să termine arăturile le continuă, iar cine nu, dă vina pe timpul nefavorabil Burniţa din ultimele zi­le a înmuiat suprafaţa so­lului şi pe acele terenuri unde pină acum nu s-a exectutat arătura, şi ai im­presia, la prima vedere, că e dificil să se mai poată face această lucrare. Dar mecanizatorii din foarte multe unităţi ne-au dove­dit contrariul. In ziua de 24 noiembrie, de exemplu, puteau fi văzute la arat nenumărate tractoare. . Ia cooperativa agricolă din Butea, lingă livada din sa­tul Miclăuşeni, erau pe a­­ceeaşi brazdă, pe direcţia curbelor de nivel, 8 trac­toare. Viteza de înaintare a motoarelor era mai încea­tă, atenţia mecanizatorilor mai sporită, dar se făcea treabă, şi încă destul de bună. „La noi, la Ruginoasa, a ţinut să ne spună şeful secţiei de mecanizare, Va­­sile Toarbă, se lucrează in cîmp, la această oră, cu 18 tractoare. Am arat şi sîm­­bătă şi duminică şi luni şi azi (24 avI. n.n.). Mai a­­vem pufin şi scăpăm şi de această grijă". Că aşa stăteau lucrurile ne-am convins la faţa locu­lui. Şi la Rediu şi la Vaş­­cani, unde l-am intilnit şi pe ing. Viorel Burleac, pre­şedintele cooperativei agri­cole, erau toate cele 18 tractoare. „Alte citeva trac­toare le avem la transpor­turi, ne-a spus şeful sec­ţiei. Cred că n-o să mai fie nevoie să le dirijăm şi pe ele la această lucrare, de­oarece ne apropiem de ter­minarea arăturilor pe toa­te suprafeţele pe care Ie Ie vom insămînţa în pri­măvară“. Preocupări asemănătoare aveau şi mecanizatorii de la cele două cooperative agricole de pe raza comu­nei Stolniceni-Prăjescu. To­varăşii Gh. Huţanu, secre­tarul comitetului comunal de partid, şi Toader Miron, primarul comunei, ne-au vorbit despre atenţia orga­nelor locale de partid şi de stat, a comuniştilor din a­­ceste unităţi pentru termi­narea arăturilor. „Au mun­cit bine tractoriştii noştri, ne spunea Toader Miron. Mult mai bine ca în alte toamne. Acum mai e puţin de arat. Vreo 30 de hec­tare la C.A.P. Stolniceni- Prăjescu şi vreo 40 de hec­tare la C.A.P. Cozmeşti. In două-trei zile le dau gata băieţii". La ferma de la Hălău­­ceşti a I.A.S. Tg. Frumos aveam să ne convingem că se poate desfăşura în bune condiţiuni şi acţiunea de fertilizare cu Îngrăşăminte naturale. Şeful fermei, tov. Grigorescu, ne-a arătat la lucru 5 remorci. La locul de muncă, Iosif Martinică dirija utilajul cu care­­ se incărcau mecanizat remor­cile. Petre Arpa, Petru Ca­­dar, Nicolae Arghir şi Pe­tre Hîrjol transportau în­­g­răşămintele In cîmp, iar Gheorghe Ciordea împrăş­tia cu agregatul îngrăşă­­mintele pe tarla, întreaga operaţiune de fertilizare se desfăşura mecanizat. „Până acum, ne spunea şeful fer­mei, au fost duse pe cîmp 2.500 de tone de îngrăşă­minte naturale. Zilnic se transportă 200 de tone. Avem în plan să fertilizăm 100 de hectare cu cite 100 de tone la hectar. Pe a­­ceastă suprafaţă vom cul­tiva, la anul, lucerna şi porumb". Cu totul altfel stăteau lu­crurile la cooperativele a­­gricole din Mogoşeşti-Siret şi Hălăuceşti, bunăoară. La sediul secţiei de me­canizare de la Hălău­ceşti se aflau vreo 8 trac­toare. Restul erau­ la trans­portarea sfeclei de zahăr la baza de recepţie. „E moale terenul şi nu se poa­te lucra, ne-a spus şeful seefiei, tovarăşul Gh. Chi­ca. Poate se mai îndreap­tă vremea. Dacă mîine se poate lucra, concentrăm toate motoarele". Nu ştim dacă la sfîrşi­­tul lunii noiembrie se mai poate sconta pe o Îmbună­tăţire a stării timpului. Clar era un singur lucru: că o mulţime die tractoa­re stăteau, în timp ce la Butea, Cozmeşti. St. Pră-Gheorghe STEJARU (continuare in pag. a 3-a) Medalii de aur pentru invenţii româneşti Saloanele internaţionale ale inventatorilor de la Bruxelles şi Viena au încununat — şi a­­nul acesta — cu diferite dis­tincţii activitatea de cercetare ştiinţifică întreprinsă de corpul profesoral din Invăţămîntul politehnic românesc. Intrînd în competiţie cu lucrări ale in­ventatorilor din numeroase ţări cu veche tradiţie industrială, trei invenţii româneşti au cu­cerit medalii de aur. Unul din aceste trofee a fost atribuit, în capitala Belgiei, unui „Pro­cedeu şi dispozitiv pentru îm­bunătăţirea arderii şi perfec­ţionării motoarelor cu­ ardere internă" conceput de conf. ing. Adrian Vasilescu, de la Insti­tutul politehnic din Bucureşti. Creaţia specialistului român măreşte puterea motoarelor destinate autovehiculelor care circulă la mare altitudine şi zone muntoase --- unde prin diminuarea densităţii aerului, funcţionarea acestora devine mai dificilă , red­ucîndu-le, totodată, consumul de combus­tibil şi m­ărindu-le durabilita­tea. O altă realizare a tehnicii româneşti „Maşina de împrăş­tiat îngrăşăminte prin centri­fugare", elaborată de ing. Pa­vel Babiciu, de la acelaşi in­stitut, a fost medaliată cu aur la Viena. Această maşină asi­gură o uniformitate a distri­buţiei îngrăşămintelor pe mari suprafeţe de sol. Tot în capi­tala Austriei, urn alt succes al profesorilor — inventatori ro­mâni­, „Maşina de ascuţit burghie elicoidale, a obţinut o medalie similară. Invenţia, care aparţine unui colectiv de cercetători de la Institutul po­litehnic ieşean, se aplică la Fabrica de scule din Rîşnov şi la Uzina mecanică „Nicoli­­na" din Iaşi. Prin generaliza­rea ei în 40 de întreprinderi din ţară se estimează că vor fi obţinute economii în­­ va­loare de aproximativ 12 mi­lioane lei anual. (Agernies)

Next