Flacăra Iaşului, noiembrie 1970 (Anul 26, nr. 7503-7527)
1970-11-26 / nr. 7524
ANEI XXVII Nr. 7524 1oi 26 NOIEMBRIE 1970 4 RABINI 20 BANI Şedinţa Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. şi a Consiliului de Miniştri în ziua de 25 noiembrie a.c. a avut loc şedinţa Comitetului Executiv al C. C. al P.C.R. şi a Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România. Au participat, ca invitaţi, şefi de secţie la C. C. al P.C.R., şefi ai unor instituţii centrale, specialişti. în cadrul şedinţei au fost dezbătute şi adoptate propunerile de îmbunătăţire a planului cincinal 1971—1975 şi a planului pe anul 1971, proiectul bugetului de stat pe anul 1971. în încheierea dezbaterilor la acest punct de pe ordinea de zi a luat cuvîntul tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al P.C.R., preşedinte al Consiliului de Stat. Cuvîntarea va fi dată publicităţii. De asemenea, Comitetul Executiv şi Consiliul de Miniştri au examinat şi aprobat propunerile de măsuri privind organizarea, planificarea şi conducerea agriculturii, cuprinse în expunerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu la şedinţa de lucru care a avut loc la C. C. al P.C.R., în ziua de 23 noiembrie a.c., cu primii secretari şi secretarii pentru problemele de agricultură ai comitetelor judeţene de partid, conducerea Ministerului Agriculturii şi Silviculturii şi a Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie, directorii direcţiilor agricole judeţene, secretari ai unor comitete comunale de partid şi primari din comune, preşedinţi ai unor C.A.P., mecanizatori şi alţi specialişti şi cadre din agricultură. Expunerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu va fi dată publicităţii. In cadrul şedinţei a fost prezentată o informare în legătura cu ajutorul acordat pentru înlăturarea pagubelor provocate de calamităţile din primăvara acestui an, în legătură cu aceasta a fost adoptat un comunicat. (Comunicatul se publică în ziarul de azi). Comitetul Executiv al C. C. al P.C.R. și Consiliul de Miniștri au analizat, de asemenea, o serie de probleme curente, adoptînd măsuri corespunzătoare. COMUNICAT In perioada care a trecut de la Plenara Comitetului Central al Partidului Comunist Român şi Sesiunea Marii Adunări Naţionale, din luna iulie a.c., care au analizat situaţia creată ca urmare a inundaţiilor din primăvara acestui an. în Întreaga ţară s-a desfăşurat o activitate Intensă pentru înlăturarea urmărilor deosebit de grele provocate de calamităţile naturale. Clasa muncitoare, ţărănimea, intelectualitatea, Întregul popor au muncit cu abnegaţie pentru Învingerea greutăţilor şi recuperarea pierderilor suferite de economia naţională şi de populaţia din zonele sinistrate, pentru îndeplinirea planului de stat. La constituirea unei părţi din fondurile necesare pentru refacerea distrugerilor suferite, o contribuţie de mare preţ au adus oamenii muncii de toate categoriile, organizaţiile de masă, obşteşti, cooperatiste şi profesionale care, pe lingă donaţii de alimente, Îmbrăcăminte, Încălţăminte şi obiecte de uz casnic, au oferit o parte din veniturile lor băneşti pentru ajutorarea populaţiei şi zonelor sinistrate. Fondurile băneşti realizate pină in prezent din această contribuţie, împreună cu subscrierile făcute pentru luna noiembrie— care sunt în curs de încasare — Insmneazil 2.020 milioane lei. Comitetul Executiv al Comitetului Central al Partidului Comunist Român şi Consiliul de Miniştri al Republicii Socialiste România adresează calde mulţumiri tuturor cetăţenilor ţării care prin eforturile lor la muncă şi prin ajutoarele acordate şi-au adus aportul la recuperarea pagubelor cauzata de inundaţii. Totodată, România a primit un important ajutor din partea unor guverne, organizaţii şi asociaţii naţionale, a unui mare număr de cetăţeni din 68 de ţări, precum şi din partea unor organizaţii şi asociaţii internaţionale. Valoarea ajutoarelor materiale şi in bani oferite din străinătate însumează 1.590 milioane lei, din care, pînă in prezent, s-au primit efectiv ajutoare in valoare de aproape 000 milioane Iei. Exprimăm recunoştinţa poporului nostru ţărilor socialiste, celorlalte state, organizaţiilor şi asociaţiilor internaţionale, persoanelor din alte ţări pentru ajutorul pe care ni l-au acordat in această perioadă. Eforturile făcute de stat şi de întregul nostru popor, ajutoarele acordate de populaţia ţării şi cele primite din străinătate au permis să fie refăcute o parte din distrugerile provocate de calamităţi şi satisfăcute nevoile cele mai acute ale populaţiei sinistrate. Pentru refacerea locuinţelor şi anexelor gospodăreşti distruse au fost acordate familiilor sinistrate ajutoare băneşti in valoare de aproape 500 milioane lei, iar 200 milioane Iei au fost alocate pentru construirea a 5.000 de apartamente destinate populaţiei rămase fără adăpost. Din ajutoarele provenite din ţară şi străinătate, populaţia sinistrată a primit gratuit alimente in valoare de peste 200 milioane lei, medicamente in valoare de circa 32 milioane lei, articole de îmbrăcăminte, încălţăminte şi de uz casnic in valoare de circa 250 milioane lei şi alte bunuri. Pentru ajutorarea cooperativelor agricole de producţie, în vederea refacerii bunurilor distruse şi recuperării pagubelor, s-au alocat fonduri în valoare de peste 900 milioane lei. In scopul refacerii căilor de comunicaţii şi telecomunicaţii, a reţelelor de energie, a instituţiilor de invăţămint şi sănătate au fost angajate fonduri in valoare de peste 1,2 miliarde lei, din care o parte sunt asigurate din bugetul statului, iar o parte sunt acoperite din fondurile băneşti şi ajutoarele materiale primite din ţari şi străinătate. Donaţiile primite sau în curs de primire din străinătate, sub formă de Utilaje, aparatură, materii prime şi materiale, sunt folosite pentru refacerea întreprinderilor, a unor căi de comunicaţii, sisteme de apărare Împotriva Inundaţiilor şi obiectiva de interes social distrusa sau avariate de inundaţii. Ţinind seama de modul cum se desfăşoară acţiunea de recuperare a pagubelor Înregistrate în urma inundaţiilor, Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. şi Consiliul de Miniştri au stabilit să se sisteze Încasarea ajutoarelor subscrise de oamenii muncii din salariile lor. Desigur, refacerea completă a distrugerilor pricinuite de inundaţii care, aşa cum este cunoscut, totalizează peste 10 miliarde lei, impune continuarea eforturilor pentru îndeplinirea şi depăşirea planului de stat pe acest an şi pregătirea tuturor condiţiilor în vederea realizării obiectivelor stabilite prin planul pe anul 1971. Secţia de fabricare a margarinei a Fabricii de uleiuri vegetale „Unirea" — Iaşi, în clişeu , moderna maşină de ambalat. Foto: L. STRATULAT, corespondent Proletari din toate țurile, unifică! Fabrica de tricotaje „Moldova" Angajamentul pe anul 1970 va fi îndeplinit Rodnica activitate a tinerului colectiv al Fabricii de tricotaje „Moldova" se concretizează în îndeplinirea și depășirea principalilor indicatori economici și financiari pe primele 10 luni, ceea ce constituie o asigurare în plus că angajamentul pe anul 1970, de a realiza o producţie globală suplimentară de 9,1 milioane de lei, se va traduce în fapt. De altfel, deja s-au realizat 6,6 milioane de lei din acest angajament, pînă la finele lunii octombrie. S-a obţinut, de asemenea, în această perioadă, o economie de 7,4 tone fire faţă de indicele de consum planificat, iar productivitatea muncii a fost depăşită cu 3 la sută. oraş industrial Foto: G. PAUL Simpozion consacrat împlinirii a 150 de ani de la naşterea lui Fr. Engels Ieri, la Universitatea „Al. I. Cuza" a avut loc un simpozion consacrat Împlinirii a 150 de ani de la naşterea lui Friedrich Engels. In cadrul simpozionului, au fost prezentate comunicările : „Contribuţia lui Fr. Engels la crearea materialismului dialectic şi istoric" decătre conf. univ. Mihai Sărmăşan; „Actualitatea dialecticii lui Friedrich Engels" de către lector univ. Tudor Ghideanu, şi „Valoarea modelului clasificării ştiinţelor la Friedrich Engels" de lector univ. Ştefan Papaghiuc. Cel mai mare utilaj de transformare realizat in tară La Uzina „Electroputere“ din Craiova a început fabricaţia transformatorului bloc de 250 Mwa, socotit cel mai mare utilaj de transformare realizat pină acum în tară. El are o lungime de 12 m, o înălţime de 8 m şi o greutate de 251 tone, fiind destinat echipării Centralei termoelectrice de la Rogojelu. (Agerpres) Unul li tal ii nmei iu nil hi iE li slit umiliri Hi iill Considerată o formă cu reale posibilităţi de învăţare a meseriei, ucenicia la locul de muncă, deşi nu e în primul an de aplicare, mai cunoaşte încă multe deficienţe la Fabrica de mobilă din Iaşi. Forma de organizare a acestui învâţâmînt este aici deosebită de a altor unităţi, în sensul că anual se fac 3 luni de cursuri teoretice şi 9 luni de practicăîn producţie, separat. Din păcate, distanţa faţă de „Grupul şcolar de industrializare a lemnului „Suceava" nu ne permite apreciereaexactă a rticdului cum se însuşesc noţiunile teoretice. Singura observaţie ar fi că s-a practicat pină acum un an un sistem ciudat: elevii anului I făceau mai întîi cele 9 luni de practică şi apoi mergeau la şcoală. In prezent, cei din anul I, sînt la Suceava, urmînd ca anii II şi III să plece pe rînd în trimestrele următoare. Dar pină cînd vor pleca la cursuri, li se asigură oare împrospătarea şi fixarea cunoştinţelor ? - Sigur , că da, ne spune tov, director tehnic al C.E.I.L., ing. Valeriu Răileanu, se organizează asemenea cursuri! Nu ştiu însă cu ce frecvenţă. Asemenea cursuri nu s-au mai ţinut din 1968, intervine N. Goţu, responsabil cu învăţămintul în cadrul biroului personal-învăţămînt. E normal, ţine totuşi , tov, director să fie convingător pe bază de voluntariat nu se poate face mare lucru ! D-sa se referea la faptul că inginerii şi tehnicienii solicitaţi, ar refuza să ţină voluntar aceste cursuri. Noi însă nu înţelegem de ce nu i se repartizează unui maistru instructor sarcina de a se ocupa de pregătirea ucenicilor, ca obligaţie de serviciu, cum este, de altfel, in alte părţi. Concluzia la care am ajuns după analiza activităţii ucenicilor, şi pe care vom încerca să o demonstrăm, este că ucenicii Fabricii de mobilă nu învaţă cu adevărat meserie, ei fiind sacrificaţi în forostul unei aşa-zise „specializări", in realitate foarte îngustă, şi impusă prin metode caracteristice „calificării la locul de muncă". Astfel, tov. ing. V. Răileanu ne argumenta că ucenicii stau foarte mult în unele sectoare (multe cu mediu toxic, unde nu primesc nici măcar antidotul legal), prin aceea că după terminarea şcolarizării vor fi repartizaţi în acele locuri. Dar, în afară de faptul că este incertă însăşi această repartizare, oare n-ar trebui ca ucenicii de azi să fie mîine muncitori compleţi? Este un lucru cert că specializarea îngustă produce multe necazuri la schimbarea sortimentelor fabricate, datorită nepriceperii oamenilor la toate fazele meseriei. Suntem de acord cu o anumită specializare, dar aceasta să se facă în ultimul an, după ce ucenicul a trecut prin toate fazele procesului tehnologic. Am întrebat un grup de ucenici din ultimul an dacă ştiu cum se numeşte maşina care era alături. Nici unul nu ştia. De fapt nici muncitorul deja calificat care o deservea nu ştia. E vina ucenicilor, desigur, că nu s-au interesat mai devreme. Dar e şi vina maiştrilor, în general, că nu se ocupă activ de pregătirea ucenicilor, fiind interesaţi doar ca aceştia să muncească, să îndeplinească nişte „norme" stabilite empiric şi inegal, iar penalizările ce li se aplică în cazul neîndeplinirii lor nu sunt nici pe departe ... stimulatoare, cum aprecia directorul tehnic, ci dimpotrivă. De asemenea, nu ajută cu nimic la însuşirea meseriei eforturile depuse de ucenici pentru încărcarea deşeurilor in autocamioane pentru beneficiarii fabricii. Toate acestea sunt abuzuri care trebuie curmate. Mulţi ucenici au recunoscut (mai grav este că unii erau de anul al Ill-lea), că nu ştiu încă meserie decit în anumite limite, că nu se pot denumi Const. PĂLĂDUŢA (continuare în pag. a 3-a) La Fabrica de mobilă Iași . I ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ In pagina a 4-a , în Comitetul pentru probleme politice şi de securitate al Adunării Generale a O. N. U. Proiect de rezoluţie iniţiat de România, adoptat în unanimitate (VWWWW^AAAAA/WWWWVWWWVC Cine vrea să termine arăturile le continuă, iar cine nu, dă vina pe timpul nefavorabil Burniţa din ultimele zile a înmuiat suprafaţa solului şi pe acele terenuri unde pină acum nu s-a exectutat arătura, şi ai impresia, la prima vedere, că e dificil să se mai poată face această lucrare. Dar mecanizatorii din foarte multe unităţi ne-au dovedit contrariul. In ziua de 24 noiembrie, de exemplu, puteau fi văzute la arat nenumărate tractoare. . Ia cooperativa agricolă din Butea, lingă livada din satul Miclăuşeni, erau pe aceeaşi brazdă, pe direcţia curbelor de nivel, 8 tractoare. Viteza de înaintare a motoarelor era mai înceată, atenţia mecanizatorilor mai sporită, dar se făcea treabă, şi încă destul de bună. „La noi, la Ruginoasa, a ţinut să ne spună şeful secţiei de mecanizare, Vasile Toarbă, se lucrează in cîmp, la această oră, cu 18 tractoare. Am arat şi sîmbătă şi duminică şi luni şi azi (24 avI. n.n.). Mai avem pufin şi scăpăm şi de această grijă". Că aşa stăteau lucrurile ne-am convins la faţa locului. Şi la Rediu şi la Vaşcani, unde l-am intilnit şi pe ing. Viorel Burleac, preşedintele cooperativei agricole, erau toate cele 18 tractoare. „Alte citeva tractoare le avem la transporturi, ne-a spus şeful secţiei. Cred că n-o să mai fie nevoie să le dirijăm şi pe ele la această lucrare, deoarece ne apropiem de terminarea arăturilor pe toate suprafeţele pe care Ie Ie vom insămînţa în primăvară“. Preocupări asemănătoare aveau şi mecanizatorii de la cele două cooperative agricole de pe raza comunei Stolniceni-Prăjescu. Tovarăşii Gh. Huţanu, secretarul comitetului comunal de partid, şi Toader Miron, primarul comunei, ne-au vorbit despre atenţia organelor locale de partid şi de stat, a comuniştilor din aceste unităţi pentru terminarea arăturilor. „Au muncit bine tractoriştii noştri, ne spunea Toader Miron. Mult mai bine ca în alte toamne. Acum mai e puţin de arat. Vreo 30 de hectare la C.A.P. Stolniceni- Prăjescu şi vreo 40 de hectare la C.A.P. Cozmeşti. In două-trei zile le dau gata băieţii". La ferma de la Hălăuceşti a I.A.S. Tg. Frumos aveam să ne convingem că se poate desfăşura în bune condiţiuni şi acţiunea de fertilizare cu Îngrăşăminte naturale. Şeful fermei, tov. Grigorescu, ne-a arătat la lucru 5 remorci. La locul de muncă, Iosif Martinică dirija utilajul cu care se incărcau mecanizat remorcile. Petre Arpa, Petru Cadar, Nicolae Arghir şi Petre Hîrjol transportau îngrăşămintele In cîmp, iar Gheorghe Ciordea împrăştia cu agregatul îngrăşămintele pe tarla, întreaga operaţiune de fertilizare se desfăşura mecanizat. „Până acum, ne spunea şeful fermei, au fost duse pe cîmp 2.500 de tone de îngrăşăminte naturale. Zilnic se transportă 200 de tone. Avem în plan să fertilizăm 100 de hectare cu cite 100 de tone la hectar. Pe această suprafaţă vom cultiva, la anul, lucerna şi porumb". Cu totul altfel stăteau lucrurile la cooperativele agricole din Mogoşeşti-Siret şi Hălăuceşti, bunăoară. La sediul secţiei de mecanizare de la Hălăuceşti se aflau vreo 8 tractoare. Restul erau la transportarea sfeclei de zahăr la baza de recepţie. „E moale terenul şi nu se poate lucra, ne-a spus şeful seefiei, tovarăşul Gh. Chica. Poate se mai îndreaptă vremea. Dacă mîine se poate lucra, concentrăm toate motoarele". Nu ştim dacă la sfîrşitul lunii noiembrie se mai poate sconta pe o Îmbunătăţire a stării timpului. Clar era un singur lucru: că o mulţime die tractoare stăteau, în timp ce la Butea, Cozmeşti. St. Pră-Gheorghe STEJARU (continuare in pag. a 3-a) Medalii de aur pentru invenţii româneşti Saloanele internaţionale ale inventatorilor de la Bruxelles şi Viena au încununat — şi anul acesta — cu diferite distincţii activitatea de cercetare ştiinţifică întreprinsă de corpul profesoral din Invăţămîntul politehnic românesc. Intrînd în competiţie cu lucrări ale inventatorilor din numeroase ţări cu veche tradiţie industrială, trei invenţii româneşti au cucerit medalii de aur. Unul din aceste trofee a fost atribuit, în capitala Belgiei, unui „Procedeu şi dispozitiv pentru îmbunătăţirea arderii şi perfecţionării motoarelor cu ardere internă" conceput de conf. ing. Adrian Vasilescu, de la Institutul politehnic din Bucureşti. Creaţia specialistului român măreşte puterea motoarelor destinate autovehiculelor care circulă la mare altitudine şi zone muntoase --- unde prin diminuarea densităţii aerului, funcţionarea acestora devine mai dificilă , reducîndu-le, totodată, consumul de combustibil şi mărindu-le durabilitatea. O altă realizare a tehnicii româneşti „Maşina de împrăştiat îngrăşăminte prin centrifugare", elaborată de ing. Pavel Babiciu, de la acelaşi institut, a fost medaliată cu aur la Viena. Această maşină asigură o uniformitate a distribuţiei îngrăşămintelor pe mari suprafeţe de sol. Tot în capitala Austriei, urn alt succes al profesorilor — inventatori români, „Maşina de ascuţit burghie elicoidale, a obţinut o medalie similară. Invenţia, care aparţine unui colectiv de cercetători de la Institutul politehnic ieşean, se aplică la Fabrica de scule din Rîşnov şi la Uzina mecanică „Nicolina" din Iaşi. Prin generalizarea ei în 40 de întreprinderi din ţară se estimează că vor fi obţinute economii în valoare de aproximativ 12 milioane lei anual. (Agernies)