Flacăra Iaşului, ianuarie 1971 (Anul 27, nr. 7555-7579)

1971-01-16 / nr. 7566

FLACĂRA IAȘULUI PAGINA 2* Informatica adoptarea hotărîrilor r Revista fracezfi .Entreprise" « organizat o masă rotunds cu tem*. .QQm poate ordinatorul ifi contribui« ta adoptarea hmrjrrlW', U car« au luat parta .pacia- UjU dia diferita domenii da activitate — economie administrație etc. Specialiștii au pus accent pe dezvoltarea dialogu­lui dintre om şi ordinator. In majoritatea cazurilor, ordinatorul este folosit ca un instrument de gestiune elementară şi, în general,­­ ea încredinţează a ordin da repetare. Dar cîmpul hii de aplicare nu ae opreşta aici, ci, aşa cum are acce în evidenţă la masa rotundă, el ara privilegiul de a contribui la adoptarea hotărîrilor. Alyn Barroux, dictatoml grupului Droupt, a decla­rat­­ ,in majoritatea între­prinderilor In care este fo­losit, ordinatorul elaborea­ză subproduse„ adică uni­tăţi prezentate în manieră convenţională. Acestea nu prezintă nici o diferenţă In comparaţie au unităţile cla­sice. Ele sunt Insă mal ief­tine, mal precise fi mai complexe, fără a slin­ţeni vnetodele de conducere a întreprinderii, începe acum să re­înţe­leagă faptul că rolul orci1­­nato­rului a fost mult prea modest în diferite Între­prinderi. Pentru a-l folosi la adoptarea hotărîrilor, trebuie urmate trei direcţii diferite : 1) Un start de cristali­zare a informaţiilor. Între­prinderile dispun adeseori de o masă considerabilă de informaţii provenind din surse dificute, care nu sunt corelate. Astfel ,d•­ţine e­­vitfertţa costului materiilor prime, stocurilor, necesită­ţilor de personal, volumul vinzaril­or etc., dar nu se face efortul de a aduna laolaltări de a cristaliza toate aceste elemente pen­tru a tripge anumite conclu­zii. Pe , lingă aceasta, ar trebui să se adauge Informa­ţiilor deţinute de întreprin­dere şi anumite Informaţii exterioare, cum ar fi date economice generale, date relative la sectorul Indus­trial, ceea ce duce evident la elaborarea de modele. 2) Un efort da exprimare. Cei ce adoptă hotărârile sunt obligaţi să recurgă la serviciile unui analist sau programator pentru a dia­loga cu ordinatorul. Iar a­­cest proces este adeseori prea lung. Ar trebui ca cel ce adoptă hotărîrile să ai­bă posibilitatea să for,mu­leze­­.el Însuşi problemele la un post terminal şi in­tr-un limbaj inteligibil de către sistem. Acum, modul de exprimare care este în­țeles de maşină apare greoi, şi, deci, dificil de a­­similat. ii .) Un efort de detectare e problemelor. Cel ce a­­doptă hotărîrile este, în general, foarte ocupat. El nu este în stare să elabo­reze toate hotărîrile care urmează să fie luate in­­tr-o Întreprindere. Funcţio­narii aflaţi la diferite nive­le nu pot nici ei să atragă Întotdeauna atenţia asupra punctelor slabe ale între­prinderii. Numai ordinato­rul poate să le detecteze, în mod Infailibil, cu con­diţia să fie pregătit pentru această operaţie. Bineînţe­les, ordinatorul nu rezolvă problemele, dar, declanşînd un semnal, el se asociază operei de adoptare a hotă­­rîrii. Roland Caude, director al colecţiei .Management“ la editura „Pavard-Mame", director la C.O.F.R.C., a declarat­­ ,Pentru a adopta o hotă­­rîre în cele mai bune con­diţii, responsabilul între­prinderii trebuie să dispu­nă de o cantitate îndestu­lătoare de Informaţii care au fost prelucrate in prea­labil. Ordinatorul, fiind sin­gurul Instrument capabil să asigure cu precizie şi rapiditate tratarea Informa­ţior, este normal sa­ns asociat la adoptarea hotă­­rtrilor, In catul declziilor de rutină, el s-a dovedit chiar capabil sd Înlocuias­că omul, In privința hotă­­rlrllor de Interpretare, ele revin conducătorilor. Dar ordinatorul poate In acest domeniu deveni un auxiliar preţios dacă slnt Îndepli­nite trei condiții: 1) Informaţiile de bază trebuie să fie asimilate de ordinator. De acest lucru nu se ţine Întotdeauna sea­ma, mai ales din pricină că realitatea cotidiană nu poate fi tradusă intr-un limba) Inteligibil pentru or­dinator. 2) Informaţiile de bază trebuie controlate cu grijă. O formulare greşită neu­tralizează Inevitabil pute­rea ordinatorului. 3) Trebuie evitată acu­mularea excesivă de rnlor- ORGANIZAREA ŞTIINŢIFICA * 5 A PRODUCŢIEI i maţii. Creierul unui con­ducător nu poate să asimi­leze decit o anumită canti­tate de Înhumaţii r­fotei a evita, surmenajul. i­n conse­cinţă, hotărîrile trebuie să se bazeze, în limita posi­bilităţilor, pe o serie scurtă de Informaţii foarte sever selecţionate. Am avut insă ocazia, în special In întreprinderile mijlocii, să constat că or­dinatorul n-a îmbunătăţit procesul de adoptare a ho­­tărîrilor. Investiţiile făcute pentru cumpărarea unei maşini electronice de cal­culat nu sunt suficiente şi trebuie acţionat pentru ren­tabilitatea ei in mod In­teligent. Din păcate se con­stată adeseori o lipsă de precizie In exprimarea ce­lor care o folosesc, un tem­perament Individualist la anumiţi conducători de în­treprindere, un blocaj psi­hologic în sensul că e­­xistă anumite ezitări a­­tunci cînd maşina dă un răspuns care răstoarnă a­­numite situaţii, o pregătire insuficientă a unor cadre în privinţa limbajului in­formaticii. In general, Introducerea ordinatorului intr-o Intre­­prindere este rareori pre­cedată de o reexaminare serioasă a funcţiunilor. Din cauze grabei, ordinatorul este alimentat prost, moda­litatea adoptării hotărîrilor nu este schimbată, şi Între­prinderea are de suferit din pricina contradicţiilor care se ivesc. Numai un efort în dome­niul formării de cadre ca­pabile să folosească ordi­natorul va Îngădui depăşi­rea acestor discultaţi. Este deci de primă importanţă ca responsabilii întreprin­derilor să fie Iniţiaţi in limbajul Information şi să fie organizate schimburi de păreri intre specialiştii In Informatică şi beneficiari, deoarece pînă acum ei nu folosesc un limbaj comun. Fierte Lhermitte, consili­er al directorului general al Urmei .Spatiu­ Genera- 1«“, a declarat­­ .Trebuie precizată taici noţiunea de hotărire, care, după părerea mea, repre­zintă un act care nu se ba­zează pe un automatism, el implică o alegere. Ordina­torul, care nu dispune de Inteligență, este apriori In­capabil doar să adopte o hotărire, dar poate să par­ticipe la pregătirea ei. Trei elemente intervin la favoa­­rea sa ! 1) Hotărirea nu poate fi luată decit pe baza Infor­maţiilor. Deciziile respon­sabilului se sprijină pe e­­lemente statistice, compa­rative şi globale, elaborate de ordinator. Pentru a cu­noaşte mai bine întreprin­derea sa sau piaţa, cel ce este Investit cu dreptul de a adopta hotărâri poate fo­losi unul sau mai multe cana­le de informaţii, corespun­zător diferitelor servicii ale întreprinderilor. Ordinatorul este instrumentul ideal pentru obţinerea în orice moment a datelor obiecti­ve care stau la baza adop­tării hotărîrilor. Dacă, de pildă, facturarea intr-o în­treprindere este automati­zată, atunci ordinatorul poate furniza toate infor­­maţiile privitoare la livră­rile destinate clienţilor. Cel ce adoptă hotărîrile îşi va completa apoi Informaţiile, sprijinindu-se pe un anu­mit aspect. Cunoştinţele sale personale şi intuiţia sa 11 vor călăuzi In acţi­unea propusă. 2) Orice hotărire trebuie plasată intr-un context ge­neral. O întreprindere nu acţionează numai intr-un mediu Înconjurător econo­mic şi intr-o arie geogra­fică. Factorul timp trebuie, de asemenea, luat in con­siderare. Orice hotărire tre­buie plasată doar intr-un cadru prospectiv. Ordina­torul poate să Inspire o hotărire prevăzută In vii­tor, pe baza datelor furni­zate asupra activităţii din trecut. In acest domeniu, posibilitățile ordinatorului sunt, deocamdată, Insufici­ent studiate. 3) Ordinatorul poate să explice consecințele hotă­­rlrii. Cel ce lucrează In domeniul informaticii se In­teresează de mult timp de acest aspect de care tre­buie să se ţină seama la adoptarea hotărîrilor. S-a creat o anumită confuzie, deoarece unii vorbesc de modele, iar alţii —■ de cer­cetări operaţionale. Ideea de bază este însă destul de clară: este vorba de a lua în considerare mai mul­te ipoteze, cifrînd conse­cințele modificării unei ipoteze care a constituit punctul de plecare. Ordi­natorul este, in acest caz, instrumentul de bază cu a­­jutorul căruia această cer­­cetare este posibilă, intr-o manieră generală deci, or­dinatorul poate să parti­cipe la adoptarea hotărlri­­lor, cînd cei ce adoptă ho­­tărîri sînt capabili să pla­seze întreprinderea lor în perspectiva viitorului, spri­­jinindu-se pe rezultatele din trecut. Dar, această situa­ție nu este deocamdată răspîndită. COMBIINATMI­ DE GBLfl$LOZA SI HÎRTIE BRĂILA va produce valori spo­­ri­te flotă de cfedliruaM mecwnit Antdheiat cu peste 700 m­dlcaame lei le capacităţile de paroductl*­­îin cSftseu : cSAtwu : Mfeffava de flebrfoad htrtfte. Foto: AGERPRES (C. MOCANU) Busola“ orientării şcolare (urmare din pag. 1) de organizare a Informaţiei, per­mite fiecărui diriginte sä apre­cieze ce ştie fi ce nu ştie des­pre elevul său fi, ca urmare, sä încerce o completare a Infor­maţiei respective, spre a putea oferi, colectivului de profesori al clasei sale, date suficiente pen­tru înţelegerea copilului, pentru desfăşurarea acţiunii instructiv­­educative sau pentru orientarea lui şcolară ori profesională. Fişa reprezintă concluziile acţiunii de cunoaştere, rezultate prin cola­borarea profesorilor clasei. Din iniţiativa ministerului, In­stitutul de ştiinţe pedagogice a organizat colective in Bucureşti, Cluj şi Iaşi în scopul elaborării unor modele de fişă pentru stu­diul individualităţii elevilor. In urma experimentării fişelor al­cătuite, colectivele din Bucureşti şi Cluj au înţeles să renunţe la modelele lor anterioare şi în colaborare, să elaboreze un mo­del nou de fişă. In anul şcolar 1970-1971 se va afla la dis­poziţia şcolii «fişa psiho-pedago­­gîcă“ a colectivului menţionat mai sus şi­­fişa pedagogică­ elaborată de către Filiala din Iaşi. Fişa prezentată de noi este rezultatul unei lungi experimen­tări, efectuată în centre diferi­te şi cu concursul unor distinse cadre didactice. Filiala din Iaşi dispune as­tăzi de un număr apreciabil de fişe, precum şi de Instrucţiuni (alcătuite sintetic) de completa­re, pe care le poate oferi ca­drelor didactice ce doresc să organizeze această activitate la clasele lor. S-ar prefera, ca, pentru acest an școlar, fișele să fie introduse la clasele de început sau de mijloc de ciclu (III, V-VI, IX-X), spre a per­mite organizarea și valorificarea în­ timp a muncii depusa- in­­troducind Am« lg. flecar» ...an, numai la clasele terminale;­ se­ începe mereu o muncă de la început, impovărînd cadrele di­dactice şi reducind rolul fişei în organizarea acţiunii forma­tive sau direcţionale. ★ Metodele de diagnostic ridică o problemă aparte, suficient de dificilă şi de controversată. A­­preciem că în şcoală cunoaşte­rea elevului trebuie să aibă la bază datele obţinute prin pro­cesul de invăţămtnt, prin ana­liza reuşitei sau nereuşitei şco­lare, a Integrării sau neintegră­­rii copilului în condiţiile şcolii. Nici o altă situaţie, din afara procesului de învăţămînt, nu poate scoate mai bine în evi­denţă aspectul de convenabi care se stabileşte între terme­nii relaţiei elev-şcoală. De a­ceea, credem că Informaţiile de­ţinute de profesor constituie sursa cea mai valoroasă şi cea mai completă posibilă. Se con­stată la cadrele didactica o atitudine de rezervă în faţa so­licitării de a face aprecieri sau caracterizări psihologice, datori­tă, probabil, unei lipse de o­­bişnuinţă în acest domeniu. In­troducerea unor forme experi­mentale de Investigaţie va a­­vea drept scop, nu atlt o com­pletare a Informaţiei deţinută de profesor, cu­ o confirmare a va­lorii acesteia. Dar, metodele experimentale solicită condiţii speciale de apli­care, pe care cu greu le pu­tem obţine In şcolile noastre. Cu toata acestea, Filiala din Iaşi a Institutului de ştiinţe ne­dagogic® a elaborat un număr suficient de teste (Inteligenţă, memorie, atenţie, mobilitate, test sociometric de personalita­te etc.) pentru a putea veni în ajutorul şcolii. Prin Interme­diul acestor metode, oferite de noi, s-a organizat frumosul la­borator şcolar din Braşov, şi, tot cu ajutorul lor, cadrele di­dactice din Iaşi sau din alte localităţi au făcut investigaţii şi au organizat activitatea respec­tivă mai temeinic. Filiala din Iaşi are în curs de elaborare şi alte teste, dar munca res­pectivă solicită personal, condi­ţii şi fonduri. Probabil că, în curând, şi alte sectoare ale In­stitutului vor putea oferi, ca şi noi, tipuri şi modele diferite de teste. In ultimul an au început să ia fiinţă în şcoli cabinete de orien­tare şcolară. Trebuie să men­ţionăm, ca o realizare extrem de valoroasă, înfiinţarea labo­ratorului de la liceul nr. 3 din Braşov, vizitat, de toţi psihologii şcolari sau de diferiţi specialişti în problemă. Am întrebat pe tov. prof. Doina Păcurar, absol­ventă distinsă a universităţii noastre, cum de a reuşit să rea­lize® e un lucru atît de valoros. Răspunsul primit a fost urmă­torul: .Am avut noroc de un director care, nu numai că a înţeles necesitatea, dar a făcut tot ce l-a stat In putinţă pentru obţinerea realizării respective. M-am bucurat, de asemeni, de ajutorul permanent al Inspec­toratului şcolar*. La aceste cu­vinte, tov. director Georg­escu, îi menţionăm numele cu o deo­sebită admiraţie, a adăugat: .Tovarăşa profesoară a uitat să vorbească despre lucrul cel mai important şi anume despre pa­siunea şi capacitatea sa­­de sa­crificiu pentru problemă. O gă­seam­ în şcoală f­­im orice oră. Cum puteam­­fi conu­­derat eu dacă treceam nepăsător pe lingă străduinţele sale!?“. Mai sunt şi alte cabinete şco­lare în curs de realizare şi chiar în jurul Iaşului (la Huşi, la Liceul pedagogic din Bîrlad), în Bucureşti. In prezent, organizăm un Iaşi un laborator psiho-pedagogic interşcolar. Ne bucurăm de spri­jinul deosebit de preţios al tov. Ing. Eug. Râpă, cit şi de concursul unui număr însemnat de cadre didactice din şcolile din Iaşi. Despre aceste persoa­ne v­­m vorbi peste puţin timp cînd laboratorul nostru îşi va deschide uşile. El va fi o In­stituţie creată pentru a ajuta şcoala, copilul şi familia. Filiala din Iaşi a Institutului de ştiinţe pedagogice a oferit, în problema orientării şcolare, îndrumări permanente cadrelor didactice din Iaşi sau din alte localităţi mai îndepărtate, a­­tunci cînd acestea au fost so­licitate şi, uneori, a pus la dis­poziţia persoanelor respective fişe, teste sau Instrucţiuni de lucru. S-au efectuat examene experimentale, in limitele posi­bilităţilor de care se dispune, în diferite şcoli, chiar şi acolo unde nu avem psihologi şco­lari, in situaţiile In care ca­drele didactice au avut proble­me speciale de lămurit sau au arătat bunăvoinţă pentru expe­rimentarea unor probe. Am dori să avem posibilita­tea de a contribui la organiza­rea unor cabinete de orientare şi In oraşul Iaşi, aşa precum am ajutat, In acţiuni similare, şcoli din alte centre. In organizarea acţiunii de orientare şcolară şi profesională joacă un rol im­portant contribuţia organelor centrale, dar, experienţa ne a­­rată că rolul factorilor locali este decisiv. Orientarea şcolară şi profesională nu are astăzi nevoie de recunoaşterea perma­nentă a importanţei sale, ci de o susţinere eficientă, prin ac­ţiuni concrete, pentru crearea condițiilor de desfășurare co­rectă a acțiunilor sale. * Ştiţi să apreciaţi distanţa pînă la obstacol ? În secolul nostru, în care maşina evo­luează cu uşurinţă cu viteze de peste 100 km./oră, conducătorul auto trebuie să posede în afară de cunoştinţele ne­cesare legate de practica conducerii şi de regulile de circulaţie pe drumurile publice, şi o serie de cunoştinţe despre distanţele de oprire a autovehiculului, in funcţie de viteza acestuia şi de natura terenului pe care rulează. Am pus întrebarea: „Ce distantă este necesară pentru a opri autovehiculul la viteza 100 km./oră?". Cu cit­eva excep­ţii, In răspunsurile date, conducătorii auto chestionaţi n-au ştiut răspunsul e­­xact, după ei distanta de oprire variind intre 20 şi 50 m, nicidecum 85 m, cit, de fapt, este necesar. De aici putem trage concluzia clară asupra consecinţelor pe care o astfel de apreciere a distanţei de oprire o poate avea asupra siguranţei circulaţiei, mai cu seamă dacă adăugăm aici şi greşelile de apreciere asupra distanţelor, care pot varia considerabil după loc (oraş, cim­­pie) sau timp (soare, ceaţă). Distanţa de oprire este în fapt drumul parcurs de vehicul între momentul în care conducătorul observă obstacolul şi oprirea completă a maşinii. Ea cuprinde distanţa de frînare propriu-zisa, la care trebuie adăugată distanţa parcursă de vehicul in timpul de reflecţie a condu­cătorului sau, denumit pe scurt, timpul mort, pînă la începerea fum­ării. Acesta est® compus din: timpul necesar creie­rului pentru transformarea percepţiei vi­zuale a obstacolului in ordin pentru con- Pe teme de circulaţie ducători timpul necesar execuţiei ordi­nului (abandonarea pedalei de accelera­ţie şi translaţia piciorului la pedala de frînă)­ timpul necesar pentru apăsarea pe pedală şi începerea frînării (timp cu­ organele sistemului de frînare intră în mişcare). Acest timp mort se evaluează la 1/2 secundă pentru un conducător antrenat, 3/4 secundă pentru un condu­cător buh şi o secundă pentru un con­ducător mai puţin dotat sau obosit. Con­siderăm necesar să arătăm aici că 3/4 secundă, deci în timpul mort, la o vi­teză de 90 km./oră, se parcurg 18,6 m., iar la 120 km./oră — 25 m. Un calcul arată că distanța totală de oprire a vehiculului care rulează pe un teren uscat este de 35 m. la 60 km./oră, 85 m. la 100 km./oră, 118 m. la 120 km./oră $i 152 m. la 140 km./oră pa te­ren uscaţi in cazurile de ninsoare, po­lei, aceste distanţa sunt de aproape o dată şi jumătate mai mari ca distanţa pe teren uscat. Menţionăm că distantele arătate mai sus sunt valabile cînd frînele vehiculului sunt in perfectă stare şi conducătorul ştie să exploateze la maximum puterea acestora. O pedală de frină care merge ,,la podea“ sau care obligă repetarea mişcării de apăsare va mări timpul frî­nării la peste 3/4 secundă. Am menţionat aceste valori ale distan­ţelor de oprire la diferite viteze, pentru a-i ajuta pe conducătorii auto să adap­teze viteză în funcţie de vizibilitate, de, starea cauciucurilor ,­ aderenţa acestora la şosea etc. Am vrea să arătăm că, de la căderea zăpezii pînă în prezent s-au înregistrat aproape 40 tamponări şi derapări în şan­ţurile şoselelor din judeţ, ca urmare a neaprecierii distanţei pînă la obstacol. Considerăm că modul corect de apre­ciere a distanţelor necesare pentru o­­prirea unui autovehicul, precum şi func­ţionarea perfectă şi eficace a sistemului de frînare contribuie din plin la preve­nirea accidentelor. Cpt. Constantin SAVIN I.M.J. IAŞI Spectacol de varietăţi Astăzi 18 ianuarie şi du­minică 17 ianuarie a.c., la o­­rele 17 şi 20, va avea loc în sala casei de cultură a sindi­catelor din Iaşi, spectacolul „Varietăţi '71, cu Corina Chi­­riac şi Cristian Popescu, îşi vor aduce concursul, de asemenea, ansamblul folcloric „Plaiurile Moldovei" laureat la Szeghet, Republica Popu­lară Ungară in 1970, orchestra de muzică uşoară „Ritmic Sep­tet ’70”, solişti ai casei de cultură etc. Regia artistică este semnată de Romeo Gheorghiu, iar co­regrafia aparţine lui Tudorel Stăncecu. Pe dealurile Covasnei in ultimii ani, dealurile cooperativei agricole din Spi­tul­e­ni au fost­­îmbrăcate“ cu întinse plantări de vită de vie şi pomi fructiferi. Vita de vie ocupă la această unitate, după cum ne-a spus Ing. Soitu, preşedintele R.A.P.-ului, peste 300 de hectare. In primăvară vor mai fi plantate Încă 25 de hectare. Pinăi acum au fost desfunda­te mecanic 15 hectare din care 5 hectare de la începu­tul anului curent. Tractoarele lucrează in con­tinuere. Prezente ieşene peste hotare De cîteva zile prof. univ. George Pascu, şeful catedrei de istoria muzicii de la Con­servatorul din Iaşi, se află in Italia in cadrul schimburilor culturale dintre cele două ţări. Muzicologul ieşean va pre­zenta in mai multe Centre u­­niversitare conferinţa Intitula­tă: „Relaţii muzicale româno- Italiene”. SPORT LONDRA 16 (Agerpres). Aseară a avut loc la Londra tragerea la sorţi a întilnirilor din zona europeană a compe­tiţiei de tenis Cupa Davis — ediţia 1971. Selecţionata Ro­mâniei face parte din grupa B şi va juca în primul tur cu reprezentativa Olandei. Alte meciuri ale acestei grupe: Italia­­— Bulgaria, Ungaria — Polonia, Iugoslavia — Anglia, Israel — Norvegia, Luxemburg — Monaco. Intîlnirile primu­lui tur se vor disputa pînă la 3 mai, cele din turul doi pînă la 17 mai, semifinalele înain­te de 14 iunie, iar finalele grupelor pină la 19 iulie. LENINGRAD 15 (Agerpres) Proba de 20 km. din cadrul biatlonului International care se desfășoară în apropiere de Leningrad a fost clștigată de Satin (U.R.S.S.) cu timpul de 1M6T8" (3 minute penaliza­re), G. Vilmoș (România) a ocupat locul 8 cu b­l8'45“(2 minute penalizare). L®NG BEAGH 15 (Agerpres) In cadrul turneului Inter­national feminin de tem­a de la Long Beach (California), Billie Jean King (S.U.A.) a în­­vins-o cu 4—6, 7—6, 6—1 pe Francoise Durr (Franta). Va­lerie Ziegenfuss (S.U.A.) a dis­pus cu 7—6, 6—3 de austra­­iianca Judy Tegart, iar Ann Hayden Jones (Anglia) a cîș­­tigat cu 6—3, 6­—2 în faţa.Ini Kerry Melville (Australia). GUADALAJARA 15 (Ager­­pras) — continuîndu-şi tur­neul In Meric, echipa vest­­germană de fotbal Bayern. München a jucat la Guedele­­am cu echipa locală Atlas. Meciul s-a încheiat cu un re­zultat de egalitate 1—1. Gon­form unei convenţii, la sflr­şitul jocului fiecare echipă a avut dreptul să transforme cite 5 lovituri de la U­m, scorul final fiind de 6—5 in favoarea gazdelor. R®MA 15 (Agerpres) Boxerul Italian Tomasso Gal­i şi-a păstrat titlul de cam­pion european la cat. semi­­uşoară, învîngîndu-l la puncte după 15 reprize pe spaniolul Luis Alea. Noul cadru organizatoric al S.M.A. (urmare din pag. 1) ridicarea conţinutului muncii colectivelor de redacţie a ga­zetelor de perete şi staţiei de radioficare, a foilor volante, ţinerea în faţa mecanizatorilor a unor expuneri interesante pe teme cu caracter politic şi profesional, popularizarea u­­nor iniţiative valoroase, a re­zultatelor bune In muncă, com­baterea unor aspecte negative, au permis colectivului S.M.A. să obţină rezultate bune pe linia realizării sarcinilor de plan. In intervenţiile lor, tov. V. Prisecaru de la S.M.A. Paş­cani, I. Smoc de la S.M.A. Hol­­boca, P. Covăsneanu de la S.M.A. Răducăneni şi alţii s-au referit la unele iniţiative a­­plicate, in unităţile in care lucrează, pe linia muncii de partid în vederea ridicării calificării lucrătorilor, a ex­ploatării mai raţionale a ma­şinilor, agregatelor, a piese­lor de schimb şi carburanţi­lor în scopul reducerii pre­ţului de cost şi rentabilizării secţiilor respective, populari­zării şi respectării normelor de tehnica securităţii mun­cii, ceea ce a permis evitarea accidentelor de muncă, frec­vente în alţi ani, mai ales din partea unor tractorişti începători. In cadrul schimbului de pă­reri au fost şi unii secretari ai birourilor organizaţiilor de bază care au încercat să justi­fice slaba activitate cultural­­educativă din secţiile respecti­ve prin lipsa de timp. Acest® păreri: nu au primit aprobarea asistenţei, majoritatea vorbito-., rilor venind cu exemple acre , atestă că in multe secţii, pa­ralel cu activitatea consacrată realizării in bune condiţiuni a sarcinilor de producţie, meca­nizatorii participă la manifestă­rile cultural-educative, atunci cînd acestea sunt bine organi­zate, aşa cum nu de puţine ori, a fost cazul in comunele Goţ­ii Ori, Tansa, Răducăneni, Bi­volari. In alte locuri, ca de exemplu in comunele Vlădeni, Tătăruşi, Gosteşti , Tg. Fru­mos şi altele unii mecanizatori fac parte şi din formaţiile ar­tistice. Şi cu această ocazie a fost criticată atitudinea unor comi­tete comunale de partid, a co­mitetelor de partid din G.A.P. de a nu se preocupa de atra­gerea mecanizatorilor la acti­vităţile politico-educative orga­nizate la căminele culturale. Deseori mecanizatorii nu sunt invitaţi nici atunci cînd se dez­bat probleme economice ale unităţilor la care tractoriştii trebuie să participe practici« înfăptuirea măsurilor ce so» sta­bilesc in urma acestor dezba­teri. Schimbul de experienţă a reliefat necesitatea extinderii experienţei bune in munca or­ganizaţiilor de partid din sec­ţiile S.M.A., pentru mobiliza­rea mecanizatorilor la realiza­rea sarcinilor importante ce le revin în lumina ultimelor do­cumente de partid. JOCURI intuitivi ORIZONTAL: 1. Logoree policro­mă — Axe mar­că de circulaţie ! 2. Mobilă de lux în stare Incipien­tă — De drept, e o însuşire ! 3. I-a fost preferat par­tenerul la Festi­valul de muzică uşoară de la Bra­şov — Au de a face cu spiri­tele!­ 4. Ascensiuni pe culmi muntoase greu accesibile — Manieră) 5. Argument la teo­rema celor două drepte para­lele; 6. A răsturna pămîntul— A comite o abatere; 7. In­osmoză! — Forţă căreia de fier să fii şi nu-i rezişti (mase.); 8. Face bezele la toată lu­mea — Cea mai bună apărare (dicton sportiv); 9. Executat cu mina pe armă — Balaur (alt.); 10. Diamant cu dispensă — Civil cu stare la starea civi­lă; 11. Crescut cu lapte de capră — Are rezerve interne. VERTICAL: 1. Cusur — Ex­­trași; 2. Bilă deformată! — E plasat de autor mai aproa­pe de izvor; 8. Umblăt cu­ncte de sărăcie — E recunoscut ca un monopol puternic; 4. A fost făcută... ca să fie făcu­tă; 5. Pune clinii pe fugă — Paraţi — Pere­stas!; 6. Cam­pion — Sol tratat cu pompă mare; 7. Aşa începe să se scrie Istoria! — Număr re­dus ! — De la (ed.); 8. Oul lui Golumb în materie de flo­tile — Dilema hamletiană (2 cuv.); 9. Proscrise! — „Glas de clopot cind răsună..."; 10. Un trai şi-o viaţă; 11. Refe­ritoare la disciplina cea mai... sănătoasă —­ Antene I; 12. E­­pilog la „pagubă-n ciuperci"— Locuinţă la purtător. C. PETRONE j­án ­de Radio laşi Programul de seară (16 Ianua­rie)/ 17.00 Buletin d® ţd­rl| 17.04 Publicitate radio, 17.10 Crntml cara mi-a drag , 17.45 Caladin scop ştiinţific, 18.00 Melodii­ club| 19.00 Radiojurnal, 19.15 Jocuri populara româneşti, 10.30 Cuta­­zătorii » 20.00 Şapta arta .: Ba4 trada melodiilor» 20.30 Jurnal li­terar, Romanţe şi erntece d® pa­har, 21.20 Scena. Va invităm la dans, 22.25 Poesia, Vă invităm la dans (continuare). Programul de tu­mb­eard (11 Ianuarie)­ 8.00 Buletin de ştiri , 8.05 Refrene îndrăgite, 8.30 Des­­criptio Moldavia şi 8.50 Jocuri popular® interpretate dia fanfară, 9.00 Dialog cu ascultătorii , 9.213 Canţonete Interpretata de Beni­ Jamino Cagli, 9.30 Raliul melos­olilor. Televiziune 17.00 Deschiderea emisiunii. E­­misiune In limba germani, 18.10 Publicitate, 18.15 Bună seara, fe­te I Bună seara, băieţii, 19.15 Publicitate , 19.20 1001 de seri­e emisiune pentru cei micii, 19.30 Telejurnalul de seară, 20.00 Tele* enciclopedia, 20.50 Formaţii şi solişti de muzică populară, 21.10 Film serial: .Incom­ptibilii' — Povestea bandei lui Wally Lei­gens«, 22.00 Telejurnalul de noapte, 22.10 Campionatele eu­ropene de săniuţe. Înregistrare de la Imst (Austria) , 22.30 Gala schiţelor lui I. V. Car­agi­ale. Cinematografe , REPUBLICA, orela 9.15, 11.20 , 14.15, 18.15, 18.35, 20.45. Ediţia specială a filmului de­ lung me­traj „Pentru pace şi colaborare internaţională"., Film dedicat par­­.tipipXţU preşedintelui „Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae, Ceauşescu, 1% Sesiunea Jubiliară a O.N.U. şi vi­zitei sale în Statele Unite ale Americii. COPOU, orele 9, 11, 15, 17, 19, 21: „Petrecerea*, ci­nemascop. VICTORIA, orele 9 , 11.95, 14.45, 18.50, 18.58, II : „In ghearele invizibile ale doctoru­lui Mabuse*. ARTA, orele 9.15, 11.18, 18, 17, 19, 11 : „Ultimul mohican*. TATARASI, ora 19, program de Rime pentru cop­ii și tineret. Orele 18, 18, 20­ ,24—25 nu se înapoiază*. NICOLINA, ca­role 18, 19, 29: „Afurisitul de borde*. Opera de stat Ca ora 11.M, Optra 4. »tat prnindl ae «paotacol ea eptra „Fau»t­. Slot valabila MlaUla «a n» ria U. Teatrul de păpuși Ca ora 10.­0, Taatnri 0* p(­­po»l prwintă na ipacUeal a plan , Prinț.it Tariadet*. Telefoane utile 14308 — Magazinul cu autoser­vire „Unic* — serviciul de co­menzi la domiciliu , 14532 — Dis­pecer taximetre (Piaţa Unirii) , 13873 — Agenţia de voiaj C.P.R., 14418 şs? Agenţia de bilete pen­tru teatru, 12020 şi 14199 —­ De­ranjamente la Instalaţii reţele e­­lectrice , 18120 — Spitalul d® obstetrică şi ginecologie (Mater­nitate), 15438 — Magazinul d» flori din Piața Unirii. Loto U tr.p.r.a tola dia IJ Isan». tip 1(71, m foat extrasa nmă­­toarala nam.r. | HXTRACHREA li 77 (7 M (1 74 4» (1 20 ( Fond de pramul lai *74 598 HXTRAGEREA * DiA (4 (6 48 M 12 4S 14 Food da pr.ma M 053 008 Timpul probabil Vremea devin» schimbătoare cu carul variabil, temporar mai mult noros în jumătatea de nord a Moldovei. Vîntul va sufla slab la început din sectorul sudic, apoi din sectorul nord-vastic. Temperatura aerului In creştere uşoară , minimele vor fi cuprin­se Intre minus 8 şi minus­­ 3 grade, iar maximele In.tre­mi­aua 5 grada și plus 2 grade. Izolat se va produce ceață. 24 ore

Next