Flacăra Iaşului, ianuarie 1971 (Anul 27, nr. 7555-7579)
1971-01-16 / nr. 7566
FLACĂRA IAȘULUI PAGINA 2* Informatica adoptarea hotărîrilor r Revista fracezfi .Entreprise" « organizat o masă rotunds cu tem*. .QQm poate ordinatorul ifi contribui« ta adoptarea hmrjrrlW', U car« au luat parta .pacia- UjU dia diferita domenii da activitate — economie administrație etc. Specialiștii au pus accent pe dezvoltarea dialogului dintre om şi ordinator. In majoritatea cazurilor, ordinatorul este folosit ca un instrument de gestiune elementară şi, în general, ea încredinţează a ordin da repetare. Dar cîmpul hii de aplicare nu ae opreşta aici, ci, aşa cum are acce în evidenţă la masa rotundă, el ara privilegiul de a contribui la adoptarea hotărîrilor. Alyn Barroux, dictatoml grupului Droupt, a declarat ,in majoritatea întreprinderilor In care este folosit, ordinatorul elaborează subproduse„ adică unităţi prezentate în manieră convenţională. Acestea nu prezintă nici o diferenţă In comparaţie au unităţile clasice. Ele sunt Insă mal ieftine, mal precise fi mai complexe, fără a slinţeni vnetodele de conducere a întreprinderii, începe acum să reînţeleagă faptul că rolul orci1natorului a fost mult prea modest în diferite Întreprinderi. Pentru a-l folosi la adoptarea hotărîrilor, trebuie urmate trei direcţii diferite : 1) Un start de cristalizare a informaţiilor. Întreprinderile dispun adeseori de o masă considerabilă de informaţii provenind din surse dificute, care nu sunt corelate. Astfel ,d•ţine evitfertţa costului materiilor prime, stocurilor, necesităţilor de personal, volumul vinzarilor etc., dar nu se face efortul de a aduna laolaltări de a cristaliza toate aceste elemente pentru a tripge anumite concluzii. Pe , lingă aceasta, ar trebui să se adauge Informaţiilor deţinute de întreprindere şi anumite Informaţii exterioare, cum ar fi date economice generale, date relative la sectorul Industrial, ceea ce duce evident la elaborarea de modele. 2) Un efort da exprimare. Cei ce adoptă hotărârile sunt obligaţi să recurgă la serviciile unui analist sau programator pentru a dialoga cu ordinatorul. Iar acest proces este adeseori prea lung. Ar trebui ca cel ce adoptă hotărîrile să aibă posibilitatea să for,muleze.el Însuşi problemele la un post terminal şi intr-un limbaj inteligibil de către sistem. Acum, modul de exprimare care este înțeles de maşină apare greoi, şi, deci, dificil de asimilat. ii .) Un efort de detectare e problemelor. Cel ce adoptă hotărîrile este, în general, foarte ocupat. El nu este în stare să elaboreze toate hotărîrile care urmează să fie luate intr-o Întreprindere. Funcţionarii aflaţi la diferite nivele nu pot nici ei să atragă Întotdeauna atenţia asupra punctelor slabe ale întreprinderii. Numai ordinatorul poate să le detecteze, în mod Infailibil, cu condiţia să fie pregătit pentru această operaţie. Bineînţeles, ordinatorul nu rezolvă problemele, dar, declanşînd un semnal, el se asociază operei de adoptare a hotărîrii. Roland Caude, director al colecţiei .Management“ la editura „Pavard-Mame", director la C.O.F.R.C., a declarat ,Pentru a adopta o hotărîre în cele mai bune condiţii, responsabilul întreprinderii trebuie să dispună de o cantitate îndestulătoare de Informaţii care au fost prelucrate in prealabil. Ordinatorul, fiind singurul Instrument capabil să asigure cu precizie şi rapiditate tratarea Informaţior, este normal sans asociat la adoptarea hotărtrilor, In catul declziilor de rutină, el s-a dovedit chiar capabil sd Înlocuiască omul, In privința hotărlrllor de Interpretare, ele revin conducătorilor. Dar ordinatorul poate In acest domeniu deveni un auxiliar preţios dacă slnt Îndeplinite trei condiții: 1) Informaţiile de bază trebuie să fie asimilate de ordinator. De acest lucru nu se ţine Întotdeauna seama, mai ales din pricină că realitatea cotidiană nu poate fi tradusă intr-un limba) Inteligibil pentru ordinator. 2) Informaţiile de bază trebuie controlate cu grijă. O formulare greşită neutralizează Inevitabil puterea ordinatorului. 3) Trebuie evitată acumularea excesivă de rnlor- ORGANIZAREA ŞTIINŢIFICA * 5 A PRODUCŢIEI i maţii. Creierul unui conducător nu poate să asimileze decit o anumită cantitate de Înhumaţii rfotei a evita, surmenajul. in consecinţă, hotărîrile trebuie să se bazeze, în limita posibilităţilor, pe o serie scurtă de Informaţii foarte sever selecţionate. Am avut insă ocazia, în special In întreprinderile mijlocii, să constat că ordinatorul n-a îmbunătăţit procesul de adoptare a hotărîrilor. Investiţiile făcute pentru cumpărarea unei maşini electronice de calculat nu sunt suficiente şi trebuie acţionat pentru rentabilitatea ei in mod Inteligent. Din păcate se constată adeseori o lipsă de precizie In exprimarea celor care o folosesc, un temperament Individualist la anumiţi conducători de întreprindere, un blocaj psihologic în sensul că există anumite ezitări atunci cînd maşina dă un răspuns care răstoarnă anumite situaţii, o pregătire insuficientă a unor cadre în privinţa limbajului informaticii. In general, Introducerea ordinatorului intr-o Intreprindere este rareori precedată de o reexaminare serioasă a funcţiunilor. Din cauze grabei, ordinatorul este alimentat prost, modalitatea adoptării hotărîrilor nu este schimbată, şi Întreprinderea are de suferit din pricina contradicţiilor care se ivesc. Numai un efort în domeniul formării de cadre capabile să folosească ordinatorul va Îngădui depăşirea acestor discultaţi. Este deci de primă importanţă ca responsabilii întreprinderilor să fie Iniţiaţi in limbajul Information şi să fie organizate schimburi de păreri intre specialiştii In Informatică şi beneficiari, deoarece pînă acum ei nu folosesc un limbaj comun. Fierte Lhermitte, consilier al directorului general al Urmei .Spatiu Genera- 1«“, a declarat .Trebuie precizată taici noţiunea de hotărire, care, după părerea mea, reprezintă un act care nu se bazează pe un automatism, el implică o alegere. Ordinatorul, care nu dispune de Inteligență, este apriori Incapabil doar să adopte o hotărire, dar poate să participe la pregătirea ei. Trei elemente intervin la favoarea sa ! 1) Hotărirea nu poate fi luată decit pe baza Informaţiilor. Deciziile responsabilului se sprijină pe elemente statistice, comparative şi globale, elaborate de ordinator. Pentru a cunoaşte mai bine întreprinderea sa sau piaţa, cel ce este Investit cu dreptul de a adopta hotărâri poate folosi unul sau mai multe canale de informaţii, corespunzător diferitelor servicii ale întreprinderilor. Ordinatorul este instrumentul ideal pentru obţinerea în orice moment a datelor obiective care stau la baza adoptării hotărîrilor. Dacă, de pildă, facturarea intr-o întreprindere este automatizată, atunci ordinatorul poate furniza toate informaţiile privitoare la livrările destinate clienţilor. Cel ce adoptă hotărîrile îşi va completa apoi Informaţiile, sprijinindu-se pe un anumit aspect. Cunoştinţele sale personale şi intuiţia sa 11 vor călăuzi In acţiunea propusă. 2) Orice hotărire trebuie plasată intr-un context general. O întreprindere nu acţionează numai intr-un mediu Înconjurător economic şi intr-o arie geografică. Factorul timp trebuie, de asemenea, luat in considerare. Orice hotărire trebuie plasată doar intr-un cadru prospectiv. Ordinatorul poate să Inspire o hotărire prevăzută In viitor, pe baza datelor furnizate asupra activităţii din trecut. In acest domeniu, posibilitățile ordinatorului sunt, deocamdată, Insuficient studiate. 3) Ordinatorul poate să explice consecințele hotărlrii. Cel ce lucrează In domeniul informaticii se Interesează de mult timp de acest aspect de care trebuie să se ţină seama la adoptarea hotărîrilor. S-a creat o anumită confuzie, deoarece unii vorbesc de modele, iar alţii —■ de cercetări operaţionale. Ideea de bază este însă destul de clară: este vorba de a lua în considerare mai multe ipoteze, cifrînd consecințele modificării unei ipoteze care a constituit punctul de plecare. Ordinatorul este, in acest caz, instrumentul de bază cu ajutorul căruia această cercetare este posibilă, intr-o manieră generală deci, ordinatorul poate să participe la adoptarea hotărlrilor, cînd cei ce adoptă hotărîri sînt capabili să plaseze întreprinderea lor în perspectiva viitorului, sprijinindu-se pe rezultatele din trecut. Dar, această situație nu este deocamdată răspîndită. COMBIINATMI DE GBLfl$LOZA SI HÎRTIE BRĂILA va produce valori sporite flotă de cfedliruaM mecwnit Antdheiat cu peste 700 mdlcaame lei le capacităţile de paroductl*îin cSftseu : cSAtwu : Mfeffava de flebrfoad htrtfte. Foto: AGERPRES (C. MOCANU) Busola“ orientării şcolare (urmare din pag. 1) de organizare a Informaţiei, permite fiecărui diriginte sä aprecieze ce ştie fi ce nu ştie despre elevul său fi, ca urmare, sä încerce o completare a Informaţiei respective, spre a putea oferi, colectivului de profesori al clasei sale, date suficiente pentru înţelegerea copilului, pentru desfăşurarea acţiunii instructiveducative sau pentru orientarea lui şcolară ori profesională. Fişa reprezintă concluziile acţiunii de cunoaştere, rezultate prin colaborarea profesorilor clasei. Din iniţiativa ministerului, Institutul de ştiinţe pedagogice a organizat colective in Bucureşti, Cluj şi Iaşi în scopul elaborării unor modele de fişă pentru studiul individualităţii elevilor. In urma experimentării fişelor alcătuite, colectivele din Bucureşti şi Cluj au înţeles să renunţe la modelele lor anterioare şi în colaborare, să elaboreze un model nou de fişă. In anul şcolar 1970-1971 se va afla la dispoziţia şcolii «fişa psiho-pedagogîcă“ a colectivului menţionat mai sus şifişa pedagogică elaborată de către Filiala din Iaşi. Fişa prezentată de noi este rezultatul unei lungi experimentări, efectuată în centre diferite şi cu concursul unor distinse cadre didactice. Filiala din Iaşi dispune astăzi de un număr apreciabil de fişe, precum şi de Instrucţiuni (alcătuite sintetic) de completare, pe care le poate oferi cadrelor didactice ce doresc să organizeze această activitate la clasele lor. S-ar prefera, ca, pentru acest an școlar, fișele să fie introduse la clasele de început sau de mijloc de ciclu (III, V-VI, IX-X), spre a permite organizarea și valorificarea în timp a muncii depusa- introducind Am« lg. flecar» ...an, numai la clasele terminale; se începe mereu o muncă de la început, impovărînd cadrele didactice şi reducind rolul fişei în organizarea acţiunii formative sau direcţionale. ★ Metodele de diagnostic ridică o problemă aparte, suficient de dificilă şi de controversată. Apreciem că în şcoală cunoaşterea elevului trebuie să aibă la bază datele obţinute prin procesul de invăţămtnt, prin analiza reuşitei sau nereuşitei şcolare, a Integrării sau neintegrării copilului în condiţiile şcolii. Nici o altă situaţie, din afara procesului de învăţămînt, nu poate scoate mai bine în evidenţă aspectul de convenabi care se stabileşte între termenii relaţiei elev-şcoală. De aceea, credem că Informaţiile deţinute de profesor constituie sursa cea mai valoroasă şi cea mai completă posibilă. Se constată la cadrele didactica o atitudine de rezervă în faţa solicitării de a face aprecieri sau caracterizări psihologice, datorită, probabil, unei lipse de obişnuinţă în acest domeniu. Introducerea unor forme experimentale de Investigaţie va avea drept scop, nu atlt o completare a Informaţiei deţinută de profesor, cu o confirmare a valorii acesteia. Dar, metodele experimentale solicită condiţii speciale de aplicare, pe care cu greu le putem obţine In şcolile noastre. Cu toata acestea, Filiala din Iaşi a Institutului de ştiinţe nedagogic® a elaborat un număr suficient de teste (Inteligenţă, memorie, atenţie, mobilitate, test sociometric de personalitate etc.) pentru a putea veni în ajutorul şcolii. Prin Intermediul acestor metode, oferite de noi, s-a organizat frumosul laborator şcolar din Braşov, şi, tot cu ajutorul lor, cadrele didactice din Iaşi sau din alte localităţi au făcut investigaţii şi au organizat activitatea respectivă mai temeinic. Filiala din Iaşi are în curs de elaborare şi alte teste, dar munca respectivă solicită personal, condiţii şi fonduri. Probabil că, în curând, şi alte sectoare ale Institutului vor putea oferi, ca şi noi, tipuri şi modele diferite de teste. In ultimul an au început să ia fiinţă în şcoli cabinete de orientare şcolară. Trebuie să menţionăm, ca o realizare extrem de valoroasă, înfiinţarea laboratorului de la liceul nr. 3 din Braşov, vizitat, de toţi psihologii şcolari sau de diferiţi specialişti în problemă. Am întrebat pe tov. prof. Doina Păcurar, absolventă distinsă a universităţii noastre, cum de a reuşit să realize® e un lucru atît de valoros. Răspunsul primit a fost următorul: .Am avut noroc de un director care, nu numai că a înţeles necesitatea, dar a făcut tot ce l-a stat In putinţă pentru obţinerea realizării respective. M-am bucurat, de asemeni, de ajutorul permanent al Inspectoratului şcolar*. La aceste cuvinte, tov. director Georgescu, îi menţionăm numele cu o deosebită admiraţie, a adăugat: .Tovarăşa profesoară a uitat să vorbească despre lucrul cel mai important şi anume despre pasiunea şi capacitatea sade sacrificiu pentru problemă. O găseam în şcoală fim orice oră. Cum puteamfi conuderat eu dacă treceam nepăsător pe lingă străduinţele sale!?“. Mai sunt şi alte cabinete şcolare în curs de realizare şi chiar în jurul Iaşului (la Huşi, la Liceul pedagogic din Bîrlad), în Bucureşti. In prezent, organizăm un Iaşi un laborator psiho-pedagogic interşcolar. Ne bucurăm de sprijinul deosebit de preţios al tov. Ing. Eug. Râpă, cit şi de concursul unui număr însemnat de cadre didactice din şcolile din Iaşi. Despre aceste persoane vm vorbi peste puţin timp cînd laboratorul nostru îşi va deschide uşile. El va fi o Instituţie creată pentru a ajuta şcoala, copilul şi familia. Filiala din Iaşi a Institutului de ştiinţe pedagogice a oferit, în problema orientării şcolare, îndrumări permanente cadrelor didactice din Iaşi sau din alte localităţi mai îndepărtate, atunci cînd acestea au fost solicitate şi, uneori, a pus la dispoziţia persoanelor respective fişe, teste sau Instrucţiuni de lucru. S-au efectuat examene experimentale, in limitele posibilităţilor de care se dispune, în diferite şcoli, chiar şi acolo unde nu avem psihologi şcolari, in situaţiile In care cadrele didactice au avut probleme speciale de lămurit sau au arătat bunăvoinţă pentru experimentarea unor probe. Am dori să avem posibilitatea de a contribui la organizarea unor cabinete de orientare şi In oraşul Iaşi, aşa precum am ajutat, In acţiuni similare, şcoli din alte centre. In organizarea acţiunii de orientare şcolară şi profesională joacă un rol important contribuţia organelor centrale, dar, experienţa ne arată că rolul factorilor locali este decisiv. Orientarea şcolară şi profesională nu are astăzi nevoie de recunoaşterea permanentă a importanţei sale, ci de o susţinere eficientă, prin acţiuni concrete, pentru crearea condițiilor de desfășurare corectă a acțiunilor sale. * Ştiţi să apreciaţi distanţa pînă la obstacol ? În secolul nostru, în care maşina evoluează cu uşurinţă cu viteze de peste 100 km./oră, conducătorul auto trebuie să posede în afară de cunoştinţele necesare legate de practica conducerii şi de regulile de circulaţie pe drumurile publice, şi o serie de cunoştinţe despre distanţele de oprire a autovehiculului, in funcţie de viteza acestuia şi de natura terenului pe care rulează. Am pus întrebarea: „Ce distantă este necesară pentru a opri autovehiculul la viteza 100 km./oră?". Cu citeva excepţii, In răspunsurile date, conducătorii auto chestionaţi n-au ştiut răspunsul exact, după ei distanta de oprire variind intre 20 şi 50 m, nicidecum 85 m, cit, de fapt, este necesar. De aici putem trage concluzia clară asupra consecinţelor pe care o astfel de apreciere a distanţei de oprire o poate avea asupra siguranţei circulaţiei, mai cu seamă dacă adăugăm aici şi greşelile de apreciere asupra distanţelor, care pot varia considerabil după loc (oraş, cimpie) sau timp (soare, ceaţă). Distanţa de oprire este în fapt drumul parcurs de vehicul între momentul în care conducătorul observă obstacolul şi oprirea completă a maşinii. Ea cuprinde distanţa de frînare propriu-zisa, la care trebuie adăugată distanţa parcursă de vehicul in timpul de reflecţie a conducătorului sau, denumit pe scurt, timpul mort, pînă la începerea fumării. Acesta est® compus din: timpul necesar creierului pentru transformarea percepţiei vizuale a obstacolului in ordin pentru con- Pe teme de circulaţie ducători timpul necesar execuţiei ordinului (abandonarea pedalei de acceleraţie şi translaţia piciorului la pedala de frînă) timpul necesar pentru apăsarea pe pedală şi începerea frînării (timp cu organele sistemului de frînare intră în mişcare). Acest timp mort se evaluează la 1/2 secundă pentru un conducător antrenat, 3/4 secundă pentru un conducător buh şi o secundă pentru un conducător mai puţin dotat sau obosit. Considerăm necesar să arătăm aici că 3/4 secundă, deci în timpul mort, la o viteză de 90 km./oră, se parcurg 18,6 m., iar la 120 km./oră — 25 m. Un calcul arată că distanța totală de oprire a vehiculului care rulează pe un teren uscat este de 35 m. la 60 km./oră, 85 m. la 100 km./oră, 118 m. la 120 km./oră $i 152 m. la 140 km./oră pa teren uscaţi in cazurile de ninsoare, polei, aceste distanţa sunt de aproape o dată şi jumătate mai mari ca distanţa pe teren uscat. Menţionăm că distantele arătate mai sus sunt valabile cînd frînele vehiculului sunt in perfectă stare şi conducătorul ştie să exploateze la maximum puterea acestora. O pedală de frină care merge ,,la podea“ sau care obligă repetarea mişcării de apăsare va mări timpul frînării la peste 3/4 secundă. Am menţionat aceste valori ale distanţelor de oprire la diferite viteze, pentru a-i ajuta pe conducătorii auto să adapteze viteză în funcţie de vizibilitate, de, starea cauciucurilor , aderenţa acestora la şosea etc. Am vrea să arătăm că, de la căderea zăpezii pînă în prezent s-au înregistrat aproape 40 tamponări şi derapări în şanţurile şoselelor din judeţ, ca urmare a neaprecierii distanţei pînă la obstacol. Considerăm că modul corect de apreciere a distanţelor necesare pentru oprirea unui autovehicul, precum şi funcţionarea perfectă şi eficace a sistemului de frînare contribuie din plin la prevenirea accidentelor. Cpt. Constantin SAVIN I.M.J. IAŞI Spectacol de varietăţi Astăzi 18 ianuarie şi duminică 17 ianuarie a.c., la orele 17 şi 20, va avea loc în sala casei de cultură a sindicatelor din Iaşi, spectacolul „Varietăţi '71, cu Corina Chiriac şi Cristian Popescu, îşi vor aduce concursul, de asemenea, ansamblul folcloric „Plaiurile Moldovei" laureat la Szeghet, Republica Populară Ungară in 1970, orchestra de muzică uşoară „Ritmic Septet ’70”, solişti ai casei de cultură etc. Regia artistică este semnată de Romeo Gheorghiu, iar coregrafia aparţine lui Tudorel Stăncecu. Pe dealurile Covasnei in ultimii ani, dealurile cooperativei agricole din Spituleni au fostîmbrăcate“ cu întinse plantări de vită de vie şi pomi fructiferi. Vita de vie ocupă la această unitate, după cum ne-a spus Ing. Soitu, preşedintele R.A.P.-ului, peste 300 de hectare. In primăvară vor mai fi plantate Încă 25 de hectare. Pinăi acum au fost desfundate mecanic 15 hectare din care 5 hectare de la începutul anului curent. Tractoarele lucrează in continuere. Prezente ieşene peste hotare De cîteva zile prof. univ. George Pascu, şeful catedrei de istoria muzicii de la Conservatorul din Iaşi, se află in Italia in cadrul schimburilor culturale dintre cele două ţări. Muzicologul ieşean va prezenta in mai multe Centre universitare conferinţa Intitulată: „Relaţii muzicale româno- Italiene”. SPORT LONDRA 16 (Agerpres). Aseară a avut loc la Londra tragerea la sorţi a întilnirilor din zona europeană a competiţiei de tenis Cupa Davis — ediţia 1971. Selecţionata României face parte din grupa B şi va juca în primul tur cu reprezentativa Olandei. Alte meciuri ale acestei grupe: Italia— Bulgaria, Ungaria — Polonia, Iugoslavia — Anglia, Israel — Norvegia, Luxemburg — Monaco. Intîlnirile primului tur se vor disputa pînă la 3 mai, cele din turul doi pînă la 17 mai, semifinalele înainte de 14 iunie, iar finalele grupelor pină la 19 iulie. LENINGRAD 15 (Agerpres) Proba de 20 km. din cadrul biatlonului International care se desfășoară în apropiere de Leningrad a fost clștigată de Satin (U.R.S.S.) cu timpul de 1M6T8" (3 minute penalizare), G. Vilmoș (România) a ocupat locul 8 cu bl8'45“(2 minute penalizare). L®NG BEAGH 15 (Agerpres) In cadrul turneului International feminin de tema de la Long Beach (California), Billie Jean King (S.U.A.) a învins-o cu 4—6, 7—6, 6—1 pe Francoise Durr (Franta). Valerie Ziegenfuss (S.U.A.) a dispus cu 7—6, 6—3 de austraiianca Judy Tegart, iar Ann Hayden Jones (Anglia) a cîștigat cu 6—3, 6—2 în faţa.Ini Kerry Melville (Australia). GUADALAJARA 15 (Agerpras) — continuîndu-şi turneul In Meric, echipa vestgermană de fotbal Bayern. München a jucat la Guedeleam cu echipa locală Atlas. Meciul s-a încheiat cu un rezultat de egalitate 1—1. Gonform unei convenţii, la sflrşitul jocului fiecare echipă a avut dreptul să transforme cite 5 lovituri de la Um, scorul final fiind de 6—5 in favoarea gazdelor. R®MA 15 (Agerpres) Boxerul Italian Tomasso Gali şi-a păstrat titlul de campion european la cat. semiuşoară, învîngîndu-l la puncte după 15 reprize pe spaniolul Luis Alea. Noul cadru organizatoric al S.M.A. (urmare din pag. 1) ridicarea conţinutului muncii colectivelor de redacţie a gazetelor de perete şi staţiei de radioficare, a foilor volante, ţinerea în faţa mecanizatorilor a unor expuneri interesante pe teme cu caracter politic şi profesional, popularizarea unor iniţiative valoroase, a rezultatelor bune In muncă, combaterea unor aspecte negative, au permis colectivului S.M.A. să obţină rezultate bune pe linia realizării sarcinilor de plan. In intervenţiile lor, tov. V. Prisecaru de la S.M.A. Paşcani, I. Smoc de la S.M.A. Holboca, P. Covăsneanu de la S.M.A. Răducăneni şi alţii s-au referit la unele iniţiative aplicate, in unităţile in care lucrează, pe linia muncii de partid în vederea ridicării calificării lucrătorilor, a exploatării mai raţionale a maşinilor, agregatelor, a pieselor de schimb şi carburanţilor în scopul reducerii preţului de cost şi rentabilizării secţiilor respective, popularizării şi respectării normelor de tehnica securităţii muncii, ceea ce a permis evitarea accidentelor de muncă, frecvente în alţi ani, mai ales din partea unor tractorişti începători. In cadrul schimbului de păreri au fost şi unii secretari ai birourilor organizaţiilor de bază care au încercat să justifice slaba activitate culturaleducativă din secţiile respective prin lipsa de timp. Acest® păreri: nu au primit aprobarea asistenţei, majoritatea vorbito-., rilor venind cu exemple acre , atestă că in multe secţii, paralel cu activitatea consacrată realizării in bune condiţiuni a sarcinilor de producţie, mecanizatorii participă la manifestările cultural-educative, atunci cînd acestea sunt bine organizate, aşa cum nu de puţine ori, a fost cazul in comunele Goţii Ori, Tansa, Răducăneni, Bivolari. In alte locuri, ca de exemplu in comunele Vlădeni, Tătăruşi, Gosteşti , Tg. Frumos şi altele unii mecanizatori fac parte şi din formaţiile artistice. Şi cu această ocazie a fost criticată atitudinea unor comitete comunale de partid, a comitetelor de partid din G.A.P. de a nu se preocupa de atragerea mecanizatorilor la activităţile politico-educative organizate la căminele culturale. Deseori mecanizatorii nu sunt invitaţi nici atunci cînd se dezbat probleme economice ale unităţilor la care tractoriştii trebuie să participe practici« înfăptuirea măsurilor ce so» stabilesc in urma acestor dezbateri. Schimbul de experienţă a reliefat necesitatea extinderii experienţei bune in munca organizaţiilor de partid din secţiile S.M.A., pentru mobilizarea mecanizatorilor la realizarea sarcinilor importante ce le revin în lumina ultimelor documente de partid. JOCURI intuitivi ORIZONTAL: 1. Logoree policromă — Axe marcă de circulaţie ! 2. Mobilă de lux în stare Incipientă — De drept, e o însuşire ! 3. I-a fost preferat partenerul la Festivalul de muzică uşoară de la Braşov — Au de a face cu spiritele! 4. Ascensiuni pe culmi muntoase greu accesibile — Manieră) 5. Argument la teorema celor două drepte paralele; 6. A răsturna pămîntul— A comite o abatere; 7. Inosmoză! — Forţă căreia de fier să fii şi nu-i rezişti (mase.); 8. Face bezele la toată lumea — Cea mai bună apărare (dicton sportiv); 9. Executat cu mina pe armă — Balaur (alt.); 10. Diamant cu dispensă — Civil cu stare la starea civilă; 11. Crescut cu lapte de capră — Are rezerve interne. VERTICAL: 1. Cusur — Extrași; 2. Bilă deformată! — E plasat de autor mai aproape de izvor; 8. Umblăt cuncte de sărăcie — E recunoscut ca un monopol puternic; 4. A fost făcută... ca să fie făcută; 5. Pune clinii pe fugă — Paraţi — Perestas!; 6. Campion — Sol tratat cu pompă mare; 7. Aşa începe să se scrie Istoria! — Număr redus ! — De la (ed.); 8. Oul lui Golumb în materie de flotile — Dilema hamletiană (2 cuv.); 9. Proscrise! — „Glas de clopot cind răsună..."; 10. Un trai şi-o viaţă; 11. Referitoare la disciplina cea mai... sănătoasă — Antene I; 12. Epilog la „pagubă-n ciuperci"— Locuinţă la purtător. C. PETRONE ján de Radio laşi Programul de seară (16 Ianuarie)/ 17.00 Buletin d® ţdrl| 17.04 Publicitate radio, 17.10 Crntml cara mi-a drag , 17.45 Caladin scop ştiinţific, 18.00 Melodii club| 19.00 Radiojurnal, 19.15 Jocuri populara româneşti, 10.30 Cutazătorii » 20.00 Şapta arta .: Ba4 trada melodiilor» 20.30 Jurnal literar, Romanţe şi erntece d® pahar, 21.20 Scena. Va invităm la dans, 22.25 Poesia, Vă invităm la dans (continuare). Programul de tumbeard (11 Ianuarie) 8.00 Buletin de ştiri , 8.05 Refrene îndrăgite, 8.30 Descriptio Moldavia şi 8.50 Jocuri popular® interpretate dia fanfară, 9.00 Dialog cu ascultătorii , 9.213 Canţonete Interpretata de Beni Jamino Cagli, 9.30 Raliul melosolilor. Televiziune 17.00 Deschiderea emisiunii. Emisiune In limba germani, 18.10 Publicitate, 18.15 Bună seara, fete I Bună seara, băieţii, 19.15 Publicitate , 19.20 1001 de serie emisiune pentru cei micii, 19.30 Telejurnalul de seară, 20.00 Tele* enciclopedia, 20.50 Formaţii şi solişti de muzică populară, 21.10 Film serial: .Incomptibilii' — Povestea bandei lui Wally Leigens«, 22.00 Telejurnalul de noapte, 22.10 Campionatele europene de săniuţe. Înregistrare de la Imst (Austria) , 22.30 Gala schiţelor lui I. V. Caragiale. Cinematografe , REPUBLICA, orela 9.15, 11.20 , 14.15, 18.15, 18.35, 20.45. Ediţia specială a filmului de lung metraj „Pentru pace şi colaborare internaţională"., Film dedicat par.tipipXţU preşedintelui „Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae, Ceauşescu, 1% Sesiunea Jubiliară a O.N.U. şi vizitei sale în Statele Unite ale Americii. COPOU, orele 9, 11, 15, 17, 19, 21: „Petrecerea*, cinemascop. VICTORIA, orele 9 , 11.95, 14.45, 18.50, 18.58, II : „In ghearele invizibile ale doctorului Mabuse*. ARTA, orele 9.15, 11.18, 18, 17, 19, 11 : „Ultimul mohican*. TATARASI, ora 19, program de Rime pentru copii și tineret. Orele 18, 18, 20 ,24—25 nu se înapoiază*. NICOLINA, carole 18, 19, 29: „Afurisitul de borde*. Opera de stat Ca ora 11.M, Optra 4. »tat prnindl ae «paotacol ea eptra „Fau»t. Slot valabila MlaUla «a n» ria U. Teatrul de păpuși Ca ora 10.0, Taatnri 0* p(po»l prwintă na ipacUeal a plan , Prinț.it Tariadet*. Telefoane utile 14308 — Magazinul cu autoservire „Unic* — serviciul de comenzi la domiciliu , 14532 — Dispecer taximetre (Piaţa Unirii) , 13873 — Agenţia de voiaj C.P.R., 14418 şs? Agenţia de bilete pentru teatru, 12020 şi 14199 — Deranjamente la Instalaţii reţele electrice , 18120 — Spitalul d® obstetrică şi ginecologie (Maternitate), 15438 — Magazinul d» flori din Piața Unirii. Loto U tr.p.r.a tola dia IJ Isan». tip 1(71, m foat extrasa nmătoarala nam.r. | HXTRACHREA li 77 (7 M (1 74 4» (1 20 ( Fond de pramul lai *74 598 HXTRAGEREA * DiA (4 (6 48 M 12 4S 14 Food da pr.ma M 053 008 Timpul probabil Vremea devin» schimbătoare cu carul variabil, temporar mai mult noros în jumătatea de nord a Moldovei. Vîntul va sufla slab la început din sectorul sudic, apoi din sectorul nord-vastic. Temperatura aerului In creştere uşoară , minimele vor fi cuprinse Intre minus 8 şi minus 3 grade, iar maximele In.tremiaua 5 grada și plus 2 grade. Izolat se va produce ceață. 24 ore