Flacăra Iaşului, aprilie 1971 (Anul 27, nr. 7631-7655)

1971-04-08 / nr. 7636

Promoţia 1971 ■■ în faţa bacalaureatului in curind, elevi din ultimul an de studii al Invâţâmintului liceal termină cursurile şcolare. Absolvenţii urmeasâ apoi să se pregătească Individual şi sâ participe facultativ la consul­taţiile organisete de conducerile liceelor la obiectele prevăzute pentru examenul de bacalaure­at In momentul de faţă, pre­gătirile pentru bacalaureat ţi, implicit, pentru admitere, sunt in plină desfăşurare. In mod firesc, centrul de greutate cade pe studiul Individual. Dar pen­tru a veni in sprijinul virtuali­lor absolvenţi, In vederea pre­zentării cit mai onorabile la examene, toate liceele din Iaşi au organizat, in afara orelor de curs, consultaţii şi meditaţii. Ele sunt planificate, de regulă, ci­e patru ore pe săptămână, două ore b­­emeie lucrătoare şi alte două duminica dimineaţă. Din discuţiile purtate cu pro­fesori şi elevi au reieşit şi u­­nele aspecte concrete, de con­ţinut, ale acestei pregătiri, »la obiectele mai dificile sau au un volum mare de cunoştinţe - literatura română, matematica, fizica - ne spunea tov. prof. Ana Olah, de la Ucedl „Al. I. Cura" - lecţiile suplimentare au început, la noi, din luna oc­tombrie. Orarul de pregătire cuprinde lecţii recapitulative, de sinteză asupra principalelor te­me din programele examenului de bacalaureat şi ale concursu­lui de admitere în învăţămân­­tul superior, lucrări de laborator şi activităţi practice”. .In acest an, pentru prima dată, se va susţine la liceele de specialitate o probă practi­că, urmărind verificarea modu­lui în care absolvenţii şi-au for­mat priceperi şi deprinderi de lucru, precum şi felului cum reuşesc să aplice în practică. In viaţă cunoştinţele teoretice de specialitate, arată tov. prof. Gh. Ceanga, de la liceul eco­nomic. După un scurt răstimp de nedumeriri, căutări şi tato­nări, create şi din cauza îrrtîr­­zierii cu care a venit această necesară dispoziţie, colectivul didactic al şcolii a şi pornit şi stabilirea temelor probelor prac­tice care trebuie cunoscute din vreme de candidaţi". Examenul de bacalaureat este un important mijloc de verifi­cai® a nivelului de pregătire al absolvenţilor şi a capacităţii ac­tora de a aplica în practi­că cunoştinţele acumulate in timpul studiilor. Din păcate, lu­crurile nu par a fi orientate ferm, peste tot către asigura­rea unei eficienţe reale a e­­xamenului. Dintr-un exerciţiu al maturităţii de gîndire al tineri­lor, al priceperii de sinteză şi generalizare şi al posibilităţilor lor de a interpreta în mod ştiin­ţific fenomenele naturii, eveni­mentele social-politice, apare la literara ş.a., unei® ar® da pre­gătire devin nişte lecţii de transmitere de cunoştinţe şi chestiuni nesemnificativa ori de­ja ştiute de elevi, ceea ce le fac plicticoase, neinteresante. E­­levii se plîng ca uneori se a­­peleazâ prea mult la memorie, la dictări amănunţite de­­te­mei şi lecţii care­­ar putea să cadă la examen”, In detrimen­tul acelor cunoştinţe utile pen­tru viaţă. In asemenea situaţii, în loc ca tinerii să arate ce priceperi posedă In aplicarea practica a cunoştinţelor preda­te în liceu, în ultimă instanţă care este nivelul conştiinţei iar socialiste, ei sunt instruiţi, pen­tru a salva o situaţie de mo­ment, să înveţe şi să reproducă cvazimecanic cunoştinţe achizi­ţionate în grabă din recitirea manualelor sau a notiţelor sau in cadrul orelor de pregătire. „Prin intermediul unui dopaj in­telectual — explica prof. Mihai Constandache de la Liceul „C. Negruzzi" - realizat cu ajuto­rul unor meditatori externi, uni adolescenţi siliţi de părinţi cau­tă să-şi asigure reuşita la e­­xamene ori la diferite concursuri. Se impune,­­ dimpotrivă, un dialog permanent Intre profe­sor şi elev, In tot cursul anu­lui, nu numai In Împrejurări fes­tiva sau de altă natură". Se poate constata, de ase­menea, că nu toate conduce­rile liceelor au planificat, mi­nuţios, munca de pregătire a bacalaureatului, disciplină cu disciplină, temă cu temă, oră cu oră, unele dintre aceste ore efectuîndu-se întîmplător şi gră­bit. Totodată nu s-au luat mă­suri operative şi practice, pre­tutindeni, pentru cuprinderea în programul de pregătire şi a e­levilor din penultimul an de studii, aşa cum recomandă In­strucţiunile Ministerului invăţă­­­mîtttului. La unele licee de spe­cialitate, fixarea tematicii pen­tru probele practice nu a în­ceput încă, cu toate că se a­­propie data scadenței (15 apri­lie), dată cînd temele, supuse aprobării consiliilor profesorale, trebuia să fie comunicate cel mai tirziu elevilor. Cu atlt mai mult cu cît aceste probe prac­tice trebuie însoţita de o do­cumentaţie tehnică, care solici­tă mult volum de muncă şi timp din partea elevilor, iar la unele specialităţi se cere chiar întocmirea unui proiect. In perioada care a mai ră­mas pina la examen, inclusiv in timpul vacanţei de primă­vară, se pot iniţia întîlniri între viitorii absolvenţi şi cadre din învăţăminte­ superior, întîlniri săptămînale în cadrul cercuri­lor pe materii, în scopul aju­torului acordat în pregătirea pentru examene. Inspectoratul şcolar ar trebui să faciliteze co­laborarea dintre licee şi cadrele din învăţăminte­ superior, coor­­donir­d asemenea acţiuni pe baza unui grafic alcătuit p® criterii judicioase. Ce va fi după bacalaureaţi şi-au pus cu seriozitate şi răs­pundere această întrebare nu numai elevii, părinţii, ei şi fie­,­care profesor? Ciţi dintre absol­venţii promoţiei anului 1971 sunt realmente pregătiţi sa se inte­greze, cu succes, şi imediat, în­­tr-o muncă productivă în viaţa socială ? Care dintre actualii e­­levi ai claselor terminale vor candida pentru învaţămintul su­perior, pentru cel tehnic post­­liceal ? Câţi dintre ei au reuşit să-şi contureze şi să-şi cunoas­că viitoarea meserie. Idealul vii­­tor? Şi care riscă să rămână candidaţi perpetui la studenţie sau să-şi rateze tinereţea în­­tr-o existenţă ,vegetativă, do­mestică? Problemelor concrete ale orientării şcolare şi profe­sionale II se acordă, practic, pe alocuri o atenţie secundară, deşi adevăratele rezultate ale bacalaureatului sunt certificate de integrare postşcolară şi pro­fesională a elevilor. Unele ini­ţiative ale Liceului pedagogic ,Vâsli* lupu”, «ie liceelor »M. Sadoveanu* sau „V. Alecsandri" se cer genera­lizate. Merită consemnate în acest sens şi cursurile pregăti­toare organizate de secţia ar­hitectura a Facultăţii ieşene de construcţii pentru candidaţii pre­­zumtivi la această facultate. O acţiune care, considerăm, ar pu­­tea fi extinsă. O plăcută atmosferă labori­oasă, o relaţie strinsă, o bună înţelegere între profesori şi e­­levi, în general, există. Nume­roase fapte dovedesc înalta res­ponsabilitate, devotamentul şi dăruirea ce caracterizează şcoa­la noastră, pe profesorii ei, ti­neretul studios. Insinted baca­laureatului şi a admiterii, pro­fesor­ şi elevi trebuie sa acţio­­neze printr-o pregătire temeini­că şi atentă ca în faţa unor probe serioase, exigente, hotâ­­ritoare pentru viitorul drum al celor ce le susţin. Val. C. NESTIAN ■ Examen al conştiinţei şi al maturităţii intelectuale ■ Pregătire şi „pregătire" a­par după bacalaureat? Duminică, pe scena Casei de cultură a sindicatelor din Iaşi a avut loc un spectacol prezentat de elevii Şcolii generale nr. 23 din Iaşi. In clişeu , moment din montajul literar-muzical „Te slăvim in veci, partid iubit11. Activitate bună şi chiar foarte bună (urmare din pag. 1) floarea-soarelui şi la cartofi însăminţatul şi plantatul nu fuseseră încft declan­şate. —­­­e ce nu continuaţi semănatul bor­­ceagului, de ce nu semănaţi sfecla de zahăr, doar aveţi suficiente forţe la dis­poziţie ? întrebăm noi. — imediat facem şi treaba asta, ne răspunde inginerul şef. Numai să văd semănătoarea de aici e şi funcţionează cum trebuie şi luăm măsuri să semănăm şi borceag şi sfeclă de zahăr. Nici vtei, nici directorul S.M.A.-ului n-am putut înţelege de ce atîta amâ­nare. La sediul secţiei de mecanizare ne tntîlnim cu tractoriştii Constantin Ro­­chiţa şi Constantin Vasiloaia. Tovarăşul Inginer Radu Coc», directorul S.M.A.-ului, o întreabă: — Vă sînt tesptearel;« defecte 7 — Nu, i se spundfo. N-avem la ce lucra. — Nu se poate, intervine inginerul şef Ion Moroiu. Vă găsim imediat de lucru. Dumneata dti-te fa cutare loc, dumneata In cutare loc... De unde am desprins concluzia ca la Brătuieşti există o slabă organizare a muncii de care se fac răspunzătoare con­ducerile cooperativei agricole şi secţiei de mecanizare. Şi cînd te gîndeşti că în alte campanii agricole acestea au dove­dit contrariul, te întrebi : de ce atîta delăsare ?. .Noi le punem la dispoziţie tot ce au nevoie, ne ocupăm ca tractoa­rele şi maşinile agricole să funcţioneze cum trebuie, precizează directorul S.M.A.­­ţ ului, dar planificarea, ordinea urgenţe­lor. Cînd să se înceapă semănatul intră in competenţa dumnealor". Ne-am convins că râmînerile în urmă se datorau numai şi numai felului de­­fiectuos de organizare a muncii. Alte mo­tive nu existau. Ne-am dat seama de lu­crul acesta o dată mai mult cînd am trecut hotarul Brătuleştilor, pe ogoarele cooperativei agricole Oţeleni. La ferma de la Hîndreşti se continua cu semăna­tul sfeclei de zahăr, cu plantatul carto­filor, se pregătea terenul pentru floarea­­soarelui. Cînd s-o fi început lucrul aici ? Martori oculari aveau să ne mărturiseas­că că la ora şase tractoarele erau pe cîmp. Directorul S.M.A.-ului controlează la fiecare popas pe care-l facem, la locul de muncă al mecanizatorilor, calitatea lucrărilor efectuate. Retribuirea muncii noastre, ne spu­­ne dînsul, se face şi în raport cu pro­ducţiile pe care le vom obţine. De ace­ea, atît noi, cei din conducerea S.M.A.­­ului, cît şi mecanizatorii dovedesc multă exigenţă faţă de calitatea lucrărilor. Pe o tarla s-a cărat gunoi nefermentat, ast­­fel că polidiscurile n-au reuşit să-l în­corporeze cum trebuie în sol. Mecanizato­rii n-au acceptat să semene această tar­la pînă n-a fost din nou arată şi pregă­tită cum trebuie, l­a Oţeleni, ca şi la Strunga, intensă ac­tivitate. La sediul secţiei de mecanizare Constantin Carp, şeful acesteia, punea la punct semănătorile pentru floarea­­soarelui. Peste un ceas, după cum ne-a spus el şi după cum ne-a confirmat şi inginerul Florin Tesaru, urma să în­ceapă şi semănatul florii-soarelui. Preo­cuparea pentru folosirea din plin a timpului bun de lucru era evidentă atît la conducerea cooperativei agricole cît și la mecanizatori. Dovada cea mai bună o constituiau faptele : se semăna din plin, se plantau cartofii, se pornise în muncă dis-de-dimineaţă. ★ In afara celor arătate, brigada noastră a ajuns la concluzia că conducerea S.M.A. Strunga va trebui să stea mai mult in cooperativele agricole unde se constată anumite lipsuri în organizarea muncii şi să nu plece de acolo pînă la remedierea lor, fiindcă, în rest, tractoa­rele şi maşinile funcţionau bine, iar me­canizatorii şi ţăranii cooperatori erau dornici de treabă. Uzina de preparare şi brichetare a cărbunelui (Soroeţii, Jud. Hunedoara. qpgi W......H....- ’ ' ■% X Partidul şi clasa muncitoare (urmata din pag. 1) de organizare şi disciplină în rîndurile ţă­rănimii, la stimularea preocupărilor pentru progresul tehnic şi cultural în mediul rural. Progresele rapide ale ştiinţei ţi tehnicii, mo­dernizarea neîntreruptă a producţiei imprimă trăsături noi clasei muncitoare, ilustrate de necesitatea însuşirii temeinice a unor cu­noştinţe ştiinţifice din cela mai variate do­menii, contribuind la atenuarea deosebirilor dintre munca fizică şi munca intelectuală, la sporirea ponderii activităţii intelectuale in cadrul procesului de producere a bunurilor materiale. Acţiunea de mari proporţii de ridicare a nivelului de cultură al muncitorilor, lărgirea orizontului ştiinţific şi îmbogăţirea experien­ţei lor pe tarim social-politic contribuie ac­tiv la dezvoltarea în rîndul clasei muncitoare, ca şi a celorlalţi oameni ai muncii, o con­ştiinţăi socialiste. Acest proces se reflectă în profilul politic-cultural, spiritual şi moral al maselor, în participarea lor mereu inai ac­tivă şi responsabilă la conducerea treburilor obşteşti. O dată cu aceasta s-a închegat şî se consolidează unitatea de nezdrunci­nat a întregului popor în jurul partidului. Cimentarea coezi­mii societăţii noastre este rezultatul firesc al exercitării rolului con­ducător d­e către clasa muncitoare, în frun­te cu partidul ei comunist, al activităţii des­făşurate pe toate planurile Vieţii economi­ce, sociai-politice şi editorale de muncitori, ţărani, intelectuali şi Cetelaite categorii so­ciale. O premisă a acestei unităţi o consti­tuie soluţionarea marxist-leninistă a proble­mei naţionale, realizarea deplinei egalităţi sociale a celor ce muncesc. Forţa socială conducătoare fiind clasa muncitoare în frunte cu partidul ei, intere­sele acesteia nu pot fi despărţite de inte­resele întregii naţiuni; ele se manifestă organic, graţie faptului că în naţiunea so­cialistă nu sunt clase antagoniste. Avan­gardă a societăţii noastre contemporane, clasa muncitoare şi-a dovedit din plin spi­ritul activ, angajarea socială, priceperea de a conduce complexul proces de construire a societăţii socialiste multilateral dezvolta­te, hotârîrea de a munci neobosit pentru progresul necontenit şi rapid al României socialiste. În extinderea continuă a democraţiei so­cialiste îşi află împlinirea idealurilor de libertate, egalitate şi echitate socială pentru care au militat cei mai buni fii ai clasei muncitoare, ai întregului nostru popor. De­mocraţia socialistă îngăduie manifestarea nestînjenita a celorlalte categorii de oameni ai muncii, participarea lor nu numai la ela­borarea politicii statului ci şi la aplicarea ei, a obiectivelor şi sarcinilor dezvoltării întregii societăţi. „S-a lărgit şi perfecţionat democra­ţia socialista care - aşa cum se ştie - constituie un proces continuu, se spune în Cu­­vîntarea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, la Plenara C.C. al P.C.R. din februarie a. c. Ceea ce am realizat pînă acum în această direcţie nu poate fi considerat ca o limită maximă ci, dimpotrivă, ca o etapă care a deschis drumul spre perfecţionarea şi lărgi­rea continuă a formelor de participare a poporului la conducerea întregii societăţi". Fireşte, toate acestea nu estompează orien­tarea de clasă a evoluţiei sociale, Ci, dim­potrivă, mobilizează sub cele rfiai diferite forme Întregul popor la înfăptuirea politicii clasei muncitoare. De asemenea, aceasta nu însemnează o reducere a rolului conducă­tor al clasei muncitoare, ci exercitarea lui în condiţii noi, specifice unei societăţi so­cialiste. . Situîndu-se de-a lungul deceniilor în frun­tea luptei forţelor sociale înaintate ale po­porului nostru, muncitorimea s-a ridicat la înălţimea misiunii sale istorice, s-a identificat cu interesele cele mai adinei, fundamentale ale poporului, îndeplinind astfel o operă pa­triotică de cea mai pură expresie. In acelaşi timp, clasa muncitoare întruchipează în cel mai incit grad spiritul de solidaritate cu celelalte popoare în lupta lor pentru li­bertate şi progres. Rolul pe care îl îndeplineşte astăzi clasa muncitoare în cadrul naţiunii noastre so­cialiste este rezultatul firesc al luptelor în­cununate de succes pentru eliberarea socia­lă şi naţională, pentru ridicarea României pe noi trepte ale civilizaţiei şi progresului. Exercitarea de către ele ca­ muncitoare a ro­lului social conducător este o garanţie a orientării consecvente a capacităţilor şi e­­forturilor întregului nostru popor în direcţia făuririi societăţii socialiste multilateral dez­voltate, pentru realizarea neabătută a in­dustrializării socialiste, a modernizării agri­culturii, dezvoltarea neîntreruptă a ştiinţei şi culturii, perfecţionarea relaţiilor de produc­ţie, a organizării societăţii, adîncirea demo­craţiei şi consolidarea orînduirii socialiste. ■ CĂRȚI — CARTI S ' 5 ' '' !, ." ' " ' .A" Lucr«flu Pitrejcanu, si teiUfinfC fu filozofia românească" Desfășurată pe fondul săt- WStflrtWi semicentbimarwhti partidului, acţiunea tie re­­edivare « Intrărilor lui L. Pătrăşcanu se încarcă cu un plus de semnificaţie. Se­ redă, partidului, po­porului, intr-un cadru pur­­tind însemnele marii săr­bători, opera aceluia l­­ care secretarul general il P.C.R., tovarăşul Niarlae Ceauşescu, avea să-l ca­racterizeze ca „un om de mare vali­are intelectuală, un om de vastă erudiţie şi cu­ltural marxi­st-leni­­nistă, un remarcabil con­ducător de partid*. Mo­ment deosebit al acestei acţiuni, recenta apariţie în librării a volumului „Curente şi tendinţe în fi­lozofia românească* pune cititorul in faţa unei me­ditaţii sprijinită pe un bo­gat travaliu şi aplicată producţiei filozofice a Ro­mâniei dintre cele două războaie mondiale. Spiri­tul obiectivităţii marxiste i-a solicitat lui Pătrăţeanu eforturi remarcabile pen­tru a proceda la o diso­ciere meticuloasă a ele­mentelor ce marchează contribuţii incontestabile la elaborarea unor auten­tice valori spirituale, ade­sea profund originale, de tot ceea ce este expresia unor poziţii eronate, echi­voce, purtind pecetea u­­nor viziuni idealiste ori nedialectice. Prima parte a volumu­lui ne pune in faţa unei distinse analize marxiste a direcţiilor de evoluţie ale filozofiei mondiale din perioada interbelică. Semnalând fenomenul li­nei reactualizări a filozo­fiei hegeliene, L. Pătrăş­­canu observă că una din axele care ordonează evo­luţia filozofiei burgheze moderne constă in­exis­tenta unui fenomen de pendulare intre idealism şi misticism. Constatare el Cu această porneşte la o incursiune critică in sutul orientării fenomeno­logice, urmărind esenţa concepţiei lui Husserl,­­precum şi concluziile fi­­deiste ale lui Max Sche- Urr sau cele de ordin exis­­tenţionalist ale lui Martin Heidegger. Găsim in lu­crare încercarea lui Pă­trăşcanu de a oferi o ima­gine asupra datelor defi­nitorii pentru natura con­cepţiilor neorealiste, fapt care va prilejui dezbaterea RECENZIE problemei relaţiei dintre filozofie şi evoluţia ştiin­ţelor moderne, mai ales a fizicii. In acest cadru el procedează la analiza cri­tică a unor interpretări eronate, izvorîte din de­pendenţa faţă de filozofii mistice şi idealiste ale u­­nor savanţi de mare pres­tigiu ai secolului nostru ca Bohr, Heisenberg şi alţii. Alt capitol al lucrării este consacrat analizei ci­­torva aspecte ce ţin de domeniul teoriei cunoaşte­rii in opera unor filozofi români. Pe acest plan, examinarea substraturilor filozofiei metafizice a lui C. Rădulescu-Motru, ale concepţiei personalismului energetic îl va plasa pe Motru pe­ coordonatele u­­nor tendinţe fideiste şi finaliste. Drumul de la metafizică spre fideism este evocat şi in privirea critică pe care Pătrăşca­­nu o proiectează in jurul lui Eugeniu Speranţia. Cu menţiunea unor elemente de originalitate este rele­vat locul lui I. D. Che­ren in cuprinsul produc­ţiei filozofiei româneşti precizindu-se că aşa-numi­­ta filozofie conscienţia­­listă nu este, decit, o ex­presie a idealismului mo­dern. După aprecierea lui P. P. Negulescu ca mate­rialist inconsecvent, după ce evidenţiază fundamen­tele realismului ontolopii la Mir­cea Florian, Studiul lui­ Pătrăşcanu formulea­ză opinii privind influen­ţele nefaste exercitate de Nae Ionescu şi valenţele pe care le afirmă scrierea filozofică a lui Lucian Blaga. Autorul critică se­ver trăirismul de tip le­gionar. Considerînd că drumul, vocaţia, destinele, filozofiei româneşti nu vizează o simplă reîntoarcere la materialismul lui Vasile Conta, Pătrăşcanu dedică un capitol al volumului său expunerii concepţiei mater­ialist-dialectice de­monstrând că evoluţia so­cietăţii moderne, rezulta­tele gindirii ştiinţifice mo­derne reprezintă temeiuri solide ale confirmării via­bilităţii şi perspectivelor ce se deschid interpretării marxist-leniniste a natu­rii, societăţii şi gindirii u­­mane. Dincolo de­ insuficienţele inerente unui început de drum­, volumul „Curente şi tendinţe în filozofia românească“ aduce, peste decenii, un aspect esenţi­al din gindirea şi perso­nalitatea lui Lucreţiu Pă­trăşcanu, din contribuţia remarcabilă a acestuia la edificarea gindirii mar­­xist-leniniste Contempora­ne in contextul căreia şi-a redobândit, locul de presti­giu pe­ care-l merită. C. DROPU 22.000 de succese! (urmare din pag. 1) nu­ şi tot atîtea au trecut prin filtrul e­­xigenţei şefului de secţie. Dar, esenţia­lul, a ţinut să amintească interlocutorul, constă in calitatea lor ireproşabilă. Nici un beneficiar nu a avut de făcut vreo reclamaţie. Fără să greşim, noi am putea spune că fiecare boghiu a con­stituit un veritabil succes. Din 1963 de cinci, a început fabricaţia boghiurilor, mulţi delegaţi din ţări străine au tre­cut prin secţia ce le dă contur definitiv acestor prestigioase şi apreciate produse. Din U.R.S.S., Ungaria, Polonia, Iran ş.a. toţi au avut cuvinte de laudă la adre­sa pasiunii şi dăruirii cu care-şi fac me­seria păşcănenii, la adresa acestor oa­meni minunaţi, care le plămădesc cu o neîntrecută măiestrie. Şi fiecare din miile de boghiuri poartă amprenta vir­tuozităţii făurarilor, a tehnicianului Andrei Pirita, şeful secţiei boghiuri care, de altfel, constituie şi subiectul consemnărilor noastre. Comunistul Pirlea a ţinut să adăugăm un lucru: fiecare muncitor la locul său de muncă, din toa­te secţiile uzinei, îşi aduce părticica sa de contribuţie la sporire­a competitivităţii boghiurilor pășcănene. Şedinţa Comisiei permanente pentru sănătate, muncă şi asigurări sociale a Consiliului popular judeţean Ieri, a avut loc şedinţa Comisiei per­manente pentru sănătate, muncă şi asi­gurări sociale a Consiliului popular ju­deţean. A fost aprobat, în acest cadru, un plan de măsuri privind igienizarea localităţilor rurale, stabilindu-se termene şi responsabilităţi precise pentru fiecare obiectiv în parte. Deputaţii şi invitaţii care au partici­pat la dezbateri au făcut numeroase pro­puneri în vederea soluţionării unor nea­junsuri în salubrizarea unor comune şi sate din județ. S-a încheiat Festivalul de muzică uşoară al elevilor Ieri, la Case de cultură a tineretului şi studenţilor din Iaşi i-a încheiat Festivalul de muzică uşoară,­­Vlăstarele cîntului , manifestare a elevilor din municipiile Mol­dovei, organizată de Comitetul municipal Iaşi al U.T.C. Urmărind evoluţia concurenţilor din şapte municipii moldovene juriul festiva­lului a hotărât decernarea următoarelor premii­­ Premiul I a fost obţinut de elevul Dorin Păniş de la Liceul­­Emil Racoviţă“ din Iaşi şi formaţia vocal-instrumentală a munici­piului Focşani. Premiul II a fost atribuit Cristinei Hal­­dan de la Liceul „D. Cantemir“ din Iaşi şi Gabrielei Petrescu din Roman. Premiul III a fost obţinut de Gabi Zam­fir din municipiul Gheorghe Gheorghiu-Dej şi Gabriel Popescu din Buzău. Juriul a acordat un premiu special for­maţiei vocal-instrumentale „Orfeu“ de la Liceul pedagogic de învăţători „Vasile Lupu“ din Iaşi. S-au înmînat, de asemenea, numeroase diplome din partea Consiliului popular municipal, Comitetului judeţean Iaşi al U.T.C. şi Comitetului municipal Iaşi al U.T.C. pentru interpretare, compoziţie şi aranjament orchestral. După decernarea premiilor laureaţii au susţinut un frumos spectacol cu melodiile prezentate în concurs.­­ Expoziţie de artă populară Astăzi, la ora 18.00, în sala­­Vl­ctor­*, din Iaşi, are loc deschiderea expoziţiei interjudeţene de artă populară „Mîini măiestre“, organizată de Consiliul judeţean Iaşi al Organizaţiei pionierilor, în cinstea aniversării semicentenarului partidului. Expoziţia cuprinde obiecte de artă populară rea­lizate de pionieri din judeţele : Bacău, Botoşani, Neamţ, Suceava, Vrancea, Vaslui şi Iaşi. JOCURI LEGUME ORIZONTAL: 1. Puf de păpădie — A pune gogonele la acrit; 2. Bulb... lacri­mogen ■— Cei iuţi se mănîncă încet­­; 3. Ceapă în devenire — Acţiune; 4. Nicolae — Din agricultură ; 5. Straturi de usturoi şi ceapă; 6. Legume, fructe I — Ceapă verde — Măsură agrară; 7. Melodie în temă — Umflată ca un gogoşar ; 8. împă­rat macedonean — Semnul înmulţirii — Pămînt tocmai bun de semănat; 9. Păt­lăgele — Din ele purced dovlecii, castra­veţii, roşiile etc. ; 10. Apel — Verbul gră­dinii de zarzavat — Iarbă uscată; 11. Ţe­­lină — Puţintei (reg.). VERTICAL: I. Aduce apa în grădină — Sprijin tematic; 2. Grădină modernă cu producţie neîntreruptă — Leguminoa­să ; 3. Arbust ai cărui boboci se folosesc drept condiment Mod de preparare a fasolei verzi ; 4. Indispensabilă în legumi­­cultură ■— Copăcei cu fructe de munte ; 5. Loc pentru păstrarea legumelor — în­că o dată ; 6. Cneazul lui Borodin ; 7. Var­ză murată — Fără părinţi; 8. Mere­u — Pămînt roditor ; 9. Irigaţie — Suspin ! 10. Timp neprielnic —­ E cam albastră) 11. Interjecţie — Raiul legumelor (PI). I. MIRCEA trogramui iT« t§ aptili*)} 1?.06 Buletin fa ftfrî , radio I 17.10 P* *wî«* lor, auftrai* 17.41 7»* nor «Mi?; eismo*»*« î ca nit ! prof. ufttv. F**.rvs «iu din Iași I 18.30 Odft Uttfcii ro­­ mnftn*t 19M &adío3»í&4Ij î-&.fcS 714- *« e'XfctuUto d» EufudianUn*» 20.00 Sapta «rt« : Univars muzical; Amrmii 21.20 Voci din fonoteca da «u? t Tudor Viâtiu vOîblftd 8-tn!fte«cu. Concan fa muzicii popu­lari; 52.20 M«lodiî*ei«b (teluara). pTtrsrmn] fa mmtfleafa fe ttptU lieft S.00 Bulstin d« stiri» 60S Radiomatinaur «10 ActaftliUtea­­n IM Madressl ra ffft­­tuiastet î 30 înviat Radia» a tina« (»»«1Í TelevtxiuiMt 18.00 Daa«fcM»r«a «M&io&n. B* mii!«»« I« ltw*b» msflbiarft j 18.SO Lt volan — «»isiiwxa pen­ tru conducătorii «ut« f ift.50 Molt­a dulce si m­itnoftsS­­­tS.15 Pu­blicitate , 19.20 1001 da sari — fenetiata&4 pentru cai mici ? i&.SO Telejurnalul de sacri , 20.00 50 d* afti, nu 99 da evocări ; 20.10 Istorie vie­­ 20.56 Antologie li­rică, emisiune de versuri­­ 21.b1) Îfttetîae­îteo folcloric cu fraţii Pe­­trau? } 21.20 »Planeta «« gră­beşte* — film documentar da montaj. * Contrasta pa planetă*­­ 21.00 Talaj din felul d© noapte » 32.10 Recital Enrico Macias. Cinematografe REPUBLICA, orele 8 , 12; 16. 20 i „Mihai Viteazul*. VlCTORIA, o­­r*I»­0 I li I 15 i 17 I 19 . 21­­ ,A­­die. Granada". COPOU, orele 9. 11 t 15 . 1? i 16 i 21 : „Lokia* —pro­ducţie a studiourilor polonez®. Cui Edmund Petting, Jozef Durtasz. ARTA, orele 6, 11.10, 14.30 | 16.40 , 18.50 , II­­ .Răzbunătorul“. TATAR­AŞI, orei® 16 , ÎS, 20: .Răzbunarea sfintului*. NICOLI­­NA, orele 16; 18, 20: »Călătoria fantastici“, cinemascop. Teatru! Naţional L­ or« 19.30, Teatrul Naţional preaintă la sediu un spectacol cu piesa *Catiheţii de la Humuleşti*. Slnt valabile biletele cu seria 60. La ora 20.00, în aula Institu­­­tu­lui agronomic ,Ion Iottescu de la Brad, un colectiv artistic al Teatrului Naţional prezintă un spectacol c­u piesa „Cura se re­­înneşte o bancă*. Casa de cultură a tineretului şi studenţilor La ora 20.00, la clubul arte­­lor de la c ra’sa de cultură a ti­neretului şi studenţilor, lectorul universitar Jean Delaperriér® de la catedra da limbă franceză a Facultăţii de filologie va vorbi despre Corbousier. Recital de poezie Astăzi, la ora 20, In Aula „Mihai Eminescu* a UnÎVfeliâită­* ţii ieşene va fevea loc uft re* cital de poezie franceză cu concursul actorului Pierre Viena. Oaspetele va recita vertur­ ala poeţilor francezi din Evul Man­dru şi pină-n afilela noastre. Pronoexpres La concursul Pronoexpres nr. 14 din 1 aprilie 1971, au fost extrase următoarele numere : EXTRAGEREA I 45 17 26 10 2 8 Fond de premii lei 1.843.680 EXTRAGEREA a II-a 11 40 39 41 19 Fond de premii lei 1.057.039 Timpul probabil Vremea va fi schimbătoare cu cerul noroas. Izolat se vor sem­­hala precipitaţii slabă şi tem­porare sub formă de ploaie. Vîrttul va sufla moderat cu in­tensificări temporare pînă la tara din sectoarele est, sud-est. Tem­peratura aerului va scădea u­­şor ; b­iftîm­ele vor fi cuprinse Intre 2 şi 6 grade, iar maxima­la Intre 12 şl 16 grade. Izolat, diminuaţ», te va produci ceaţă.

Next