Flacăra Iaşului, mai 1972 (Anul 28, nr. 7968-7992)
1972-05-23 / nr. 7985
PAGINA A II-AF hills Di vini suini „Mii i nni ín aiitnnnilili! înte '12 şi 19 mai s-a desfăşurat săptămina „Valori ieşene in contemporaneitate“, o iniţiativă deosebită a Comitetului municipal de cultură şi educaţie socialistă (preşedintă prof. Constanţa Costin), care se adaugă altei manifestări de amploare mai vechi, cu semnificaţii asemănătoare — Festivalul naţional de poezie „Mihai Eminescu", ambele menite să scoată în evidenţă frumuseţi spirituale din trecut şi astăzi ale renumitului nostru centru cultural. A fost o săptămînă bogată in manifestări, unele foarte izbutite care, incadrîndu-se în ansamblul acţiunilor ce intimpină această vară cind va avea loc Conferinţa Naţională a partidului, capătă o semnificaţie aparte. Este drept că la Iaşi există manifestări cotidiene interesante — unele de altfel au fost păstrate şi in programul acestei săptămini deşi nu aveau un caracter special — după cum tot atît de exact este că potrivit forţelor de care dispune oraşul nostru şi a tezaurului său cultural din trecut şi astăzi, s-ar putea organiza anual şi 52 de săptămîni ale culturii, cum se exprima intr-un mod figurat criticul Const. Ciopraga la masa rotundă de închidere a acţiunilor amintite. Numai că, acelaşi vorbitor adăuga, pe bună dreptate, că o asemenea săptămină ar trebui in viitor să cuprindă in esenţă ceea ce este cu adevărat caracteristic spiritualităţii noastre, să ofere o imagine globală a ceea ce e mai reprezentativ pentru Iaşul de astăzi, reunind într-o viziune de ansamblu, într-o sinteză armonioasă tot ce au realizat mai de preţ diferite personalităţi prin eforturile lor individuale. Cu alte cuvinte — relua ideea criticul Radu Negru — ar fi un prilej de bilanţ al anului cultural-artistic, reliefând îndeosebi creaţiile celor care au obţinut premii literare sau artistice, deci recunoaşterea unanimă pe plan naţional sau peste hotare. O asemenea evidenţiere a celor mai de seamă înfăptuiri va fi posibilă in viitor numai în măsura în care toate filialele uniunilor de creaţie, fiecare instituţie de învăţămînt şi cultură îşi vor aduce contribuţia cu proiecte alcătuite din timp, pe baza cărora să se facă apoi centralizarea şi definitivarea programului. Deocamdată să vedem insă ce a fost Specific pentru Iaşi in săptămină care s-a încheiat recent, constituind — după aprecierea■ unanimă — un început promiţător, cu unele reuşite remarcabile, dar nelipsit şi de anumite deficienţe inerente unui debut. Poate lucrul cel mai demn de semnalat este că permanent s-a avut in vedere nu numai evocarea tradiţiilor culturale strălucite ale trecutului oraşului nostru, ci şi realizările presentului socialist, care înseamnă în fond preluarea pe planuri superioare, a strădaniilor înaintaşilor şi în condiţii fundamental diferite. In sprijinul acestor afirmaţii au venit nu numai excelentul simpozion „Iaşul pe treptele anilor“, dar şi cele care au urmat la I.P.J. şi Universitate cu tema „Ştiinţa ieşeană, ieri şi azi“, sau dialogul unor eminenţi oameni de ştiinţă ieşeni cu publicul la Casa de cioitură a tineretului şi studenţilor. In ceea ce priveşte Ziua literaturii şi nu genere înfăţişarea acestui sector, este pozitiv faptul că expoziţia „Evoluţia tipăriturilor la Iaşi“ nu s-a limitat la cele expuse la Casa Dosoftei, ci a fost completată şi cu lucrări actuale prezentate în cadrul Bibliotecii municipale „Gh. Asachi“, după cum binevenită a fost şi şezătoarea literară, umbrită doar intructiva de absenţa personalităţilor din Capitală, care, prin, legăturile lor cu Iaşul ar fi dat un plus de strălucire acestei manifestări, ca de altfel şi altora, aşa cum a făcut, de exemplu, acad. Iorgu Iordan cu prilejul emoţionantei întîlniri de la Liceul nr. 3 şi a vizitelor efectuate la Prigoreni şi Masă rotundă Mirceşti. Absenţa altor oaspeţi este cu atît mai surprinzătoare, cu cit la Festivalul naţional de poezie „M. Eminescu“ ne-am deprins nu numai cu participarea amplă a publicului ieşean, ci şi cu adeziunea manifestată prin prezenţa a numeroşi invitaţi, din toate colţurile ţării. Să fie numai chemarea irezistibilă şi veşnică a „Luceafărului poeziei româneşti“ sau şi spectaculozitatea unora dintre acţiunile ce au avut loc cu ocazia ediţiilor anterioare ale festivalului ? Cert este însă că şi de astă dată s-ar fi putut folosi citeva puncte, de atracţie, ca de exemplu: lansarea într-o manifestare publică memorabilă a titlului 100 al tinerei edituri „Junimea“ sau organizarea intr-un cadru festiv a prezentării celor care au primit premiile pe 1971 ale Asociaţiei scriitorilor din Iaşi. Poate şi o expoziţie specială de reviste ar fi fost indicată — aşa cum spunea prof. Const. Ciopraga — dat fiind, faptul că la Iaşi au apărut în decursul timpului periodice de foarte mare prestigiu. Dar cu siguranţă nu totul poate fi înfăptuit într-o singură ediţie şi încă în prima şi de aceea aceasta rămine ca o preţioasă sugestie pentru viitor. Oricum, dispersarea în prea multe direcţii ar fi in dauna aprofundării şi asigurării unor manifestări de ţinută cu puternic ecou, adăuga criticul Liviu Leonte. Dar ceea ce nu s-a prea făcut în săptămină aceasta — după opinia întemeiată şi împărtăşită şi de alţii, a dirijorului Ion Baciu — au fost lucrurile cu adevărat inedite, spectaculoase, care să stimuleze un interes deosebit, o participare masivă din proprie iniţiativă a publicului local şi a specialiştilor din intreaja la ţară. Strrt exemplu, dacă Filarmonica ar fi prezentat o lubrate inprimă audiţie pt ţară, dacă sOpera de stat şi Teatrul Naţional ar fi oferit premiere şi nu spectacole de mult jucate şi cunoscute, alta ar fi fost forţa de captare a spectatorilor şi a criticilor de artă. Că lucrurile stau aşa o dovedeşte pe deplin faptul că o manifestare din alt sector, circumscrisă aceleiaşi săptămîni, şi anume vernisajul retrospectivei „Th. Pallady“ de la Muzeul de artă , a constituit un adevărat eveniment, antrenind nenumăraţi vizitatori, pe cind expoziţiile care erau deschise, mai dinainte n-au putut atrage publicul în aceeaşi măsură. In general, se cere o mai mare publicitate în jurul tuturor manifestărilor iniţiate, observator. Al. Floareş, membru al biroului Comitetului judeţean de partid, şeful secţiei de propagandă, subliniind că, exceptînd minusurile semnalate, această iniţiativă lăudabilă a organizării săptămînii „Valori ieşene în contemporaneitate", care s-a bucurat de sprijinul permanent al Comitetului municipal de partid, a avut rezultate valoroase ce îndreptăţesc continuarea periodică a acţiunii. Şi nu la doi ani o dată, cum au propus unii, deoarece Iaşul are destule valori care justifică pe deplin şi fac posibilă îndeplinirea cu succes a acestui deziderat. Rămine doar, preciza tovarăşul Ioan Manciuc, prim-secretar al Comitetului municipal de partid, primând oraşului Iaşi, ca — încă de pe acum — să fie analizate observaţiile critice şi sugestiile preţioase primite, adoptindu-se măsuri, necesare pentru pregătirea viitoarei ediţii, la care să contribuie cu tot ce au mai valoros toţi factorii ce concură la bunul mers al activităţii cultural-artistice din oraşul nostru. Reţinem şi ideea acad. Iuliu Niţulescu, de a se face din timp o intensă şi susţinută popularizare prin cele mai variate mijloace, pentru a se asigura participarea unor oaspeţi iluştri din întreaga ţară şi în genere a unui public mai variat, astfel ca săptămână respectivă să fie un prilej de reliefare pe scară largă a comorilor Iaşilor din trecut şi de astăzi. Pentru că, precizau vorbitorii, în atmosfera de puternică emulaţie creată astăzi de partidul nostru, s-au putut realiza şi la Iaşi noi valori demne de a sta alături de acelea ale trecutului, ca dovadă că artişti foarte tineri de la noi au astăzi lucrări in marile colecţii publice din ţară şi străinătate, in timp ce scriitori încă tineri sînt autori a mai multor volume apreciate de critica de specialitate. Deci, ei trebuie incluşi în cadrul fluxului general, in confluenţa valorilor naţionale şi universale şi nu clasaţi pe criterii îngust geografice sau provincialiste. (C. Ştefanache, R. Negru, Const. Ciopraga). Rămine numai ca acest tezaur să fie făcut cunoscut pretutindeni şi unul din cele mai nimerite prilejuri este săptămînă „Valori ieşene in contemporaneitate“, care va dobindi cu siguranţă, pe măsura experienţei cîştigate, un plus de strălucire, intrind definitiv în cadrul tradiţionalelor manifestări de amploare ale Iașului. Elena PIETRARU Colocviu internaţional Duminică au început la Iaşi lucrările celui de al X-lea Colocviu internaţional al societăţii „M. Eminescu” de pe lîngă Universitatea din Freiburg (R. F. a Germaniei), cu tema „Cultură europeană — cultură românească In secolul al XIX-lea" organizat de către universităţile din Iaşi şi Freiburg. Din partea Universităţii ieşene a luat cuvîntul prof. univ. dr. Vasile Arvinte, decanul Facultăţii de filologie. Au vorbit apoi prof. Paul Miron, reprezentantul Universităţii din Freiburg, şi Elsa Luder, preşedinta societăţii „M. Eminescu" de pe lîngă Universitatea din Freiburg. In continuare, s-au prezentat comunicările : „Problema originilor în cultura românească a secolului al XIX-lea" (Zoe Dumitrescu-Buşulenga — Bucureşti), „Iaşul şi viaţa culturală în secolul al XIX-lea“ (Th. Elwert — Mainz), „Orizont cultural românesc în secolul al XIX-lea“ (Dumitru Berlescu—Iași). Conferinţă Zilele trecute, academicianul Iuliu Niţulescu a prezentat la Casa municipală de cultură „Ateneul Tătăraşi" o interesantă conferinţă despre înţelesul care trebuie acordat cuvintelor „Viaţă, sănătate, boală". Un numeros public, format din reprezentanţi din întreprinderi şi instituţii au urmărit cu deosebită atenţie această amplă expunere. Seară literară De curînd, la Casa universitarilor din Iaşi a avut loc o seară literară „România în lirica neogreacă". Cu acest prilej asist. univ. Andreas Rados de la Facultatea de filologie a Universităţii ieşene a prezentat expunerea „Chipul României în viziunea poeţilor neogreci". Materialul expus sintetic s-a referit la creaţia unui numeros grup de poeţi greci contemporani (printre care cei mai reprezentativi sunt Iannis Ritsos, Rita Boumi-Pappa, Nikos Pappas), creaţie inspirată din frumuseţile naturale şi realizările României socialiste. La această manifestare şi-au dat concursul membrii valorosului şi cunoscutului Studio de poezie al Universităţii (studenţii Facultăţii de filologie : Roman Viorica, Florescu Marian, Odocheanu Viorica, Iliescu Sorin, Ilie Lazăr, Nicolaescu Vasilica, Covacs Angela) recitind din operele poeţilor de mai sus. Traducerile au fost realizate de Nina Cassian, Andreas Rados, Marin Sorescu, Leonida Maniu. In încheiere, doctorul Dan Datcu a prezentat o interesantă suită de diafilme „Imagini din civilizaţia şi cultura elină". Dezlegarea jocului apărut în nr. 7981 al ziarului nostru ORIZONTALI 1. Furnică — P; 2. Ariere — Cr ; 3. Gîscă -- Mai ; 4- Unit - Calm ; 5. Reparație ; 6. K — Ires— Nn ; Stupar — I.; 8- Pieri — Aer 9. Tir Maim. A apărut Caietul bibliografic „In sprijinul propagandei agricole în biblioteci“ Consecvenţi preocupărilor de a informa cu operativitate pe cei interesaţi, specialişti ai Bibliotecii municipale „Gh. Asachi" din Iaşi au elaborat recent o nouă lucrare bibliografică intitulată „In sprijinul propagandei agricole în biblioteci"1. Această lucrare editată de Comitetul Judeţean de cultură şi educaţie socialistă la împlinirea a 10 ani de la încheierea cooperativizării agriculturii în ţara noastră este utilă mai întîi bibliotecarilor de la sate pentru a organiza diverse manifestări de masă, expoziţii de cărţi, prezentări bibliografice, panouri, consfătuiri pe marginea unor lucrări ca tematică apropiată, dar şi pentru informarea lor cu literatura agricolă apărută în ultimii ani. Caietul bibliografic pe teme de economie şi practică agrară la care ne referim se adresează deopotrivă şi tuturor specialiştilor din agricultură, lucrătorilor din întreprinderile agricole de stat, consiliilor de conducere ale C.A.P.-urilor şi celor care urmează învăţămîntul agricol de masă. în comuna Şipote Se conturează noi obiective economice şi social-culturale Discuţia noastră asupra felului cum sunt realizate obiectivele stabilite, în lumina documentelor Conferinţei pe ţară a secretarilor comitetelor de partid şi preşedinţilor consiliilor populare comunale, pe care am purtat-o, recent, cu unele cadre de conducere din comuna Şipote, a pornit de la unele date deosebit de semnificative prezentate în broşura recent editată, în care se subliniază pregnant drumul ascendent parcurs de C.A.P. Şipote pe calea belşugului în cei 10 ani care au trecut de la încheierea cooperativizării. Dezvoltarea economică multilaterală a cooperativelor agricole de producţie şi înflorirea, pe această bază, a tuturor satelor comunei au permis organelor locale să-şi propună şi să realizeze, in continuare, importante obiective economice, gospodăreşti şi social-culturale, ne-a relatat tov. Gh. Sânăuţeanu, secretarul comitetului comunal de partid. Dintre obiectivele propuse pentru acest an, în cinstea zilei de 1 Mai, au prins viaţă cele privind reducerea unor cheltuieli de producţie la cele două C.A.P.uri din comună, executarea unor lucrări de îmbunătăţiri funciare pe 300 de hectare, defrişarea şi redarea agriculturii a 5 hectare, scoaterea de sub inundaţii a 18 hectare păşune, sporirea suprafeţei irigate cu 8 hectare, creşterea cu 15 hectare a suprafeţelor cultivate cu legume. Au fost create condiţiile materiale pentru sporirea în C.A.P. Şipote, aşă cum s-a planificat, a efectivului de porci îngrăşaţi de la 1 000 la 3 000 de capete, iar a taurinelor de la 600 la 1 000. A fost, de asemenea, extins acordul global la toate lucrările din C.A.P. Avînd în vedere creşterile substanţiale la efectivele de animale proprietate personală a membrilor cooperatori, precum şi numărul mare de contracte încheiate cu statul, au fost repartizate şi păşunile necesare acestora. Volumul lucrărilor social-culturale şi edilitar-gospodăreşti pe care le înfăptuim în acest an depăşeşte cu mult realizările din anii trecuţi, sublinia la rindul său tov. Agripina Hîrlăuanu, primarul comunei. Lucrările de investiţii planificate a fi realizate în anul 1972 în satele comunei depăşesc 9 milioane lei, iar obiectivele propus® a fi executate prin muncă patriotică se ridică la circa 1,5 milioane lei. întregul volum de lucrări planificat a fi realizat pînă la 1 Mai, ca şi angajamentele luate suplimentar, au fost realizate şi depăşite. Extinderea activităţilor pe linia valorificării resurselor locale are în vedere ca producţia obţinută în 1972 să fie de cel puţin 2 milioane lei. In acest scop s-a organizat o nouă secţie de artizanat, un atelier de reparaţii aparate electrotehnice, un gater, un circular, noi ateliere de croitorie, cojocărie, cărămidărie şi atelier de construcţii, crescătorii de scroafe şi de oi etc. La C.A.P. Şipote se construieşte o brutărie care va intra in producţie in acest an. In baza schiţei de sistematizare a comunei, recent aprobată, s-au început lucrări de proiectare a alimentării cu apă a comunei, s-a deschis şantierul, şcolii de 10 ani, se construieşte o nouă clădire in vederea lărgirii dispensarului comunal. I. BURGHEJEA O sport LACĂRA IAȘULUI Mîine, etapă în divizia A de fotbal Mîine, 24 mai, se reia campionatul diviziei A la fotbal, cu jocurile etapei a XXIV-a. Iată programul întîlnirilor : Steaua — Sport Club Bacău ; C.F.R— Crişul ; Politehnica — Rapid ; Petrolul — A.S.A. Tg. Mureş ; Jiul — Farul ; U.T.A— Dinamo ; F.C. Argeş — Universitatea Cluj ; Steagul roşu — Universitatea Craiova. Iubitorii sportului cu balonul rotund din Iaşi aşteaptă cu legitim interes partida dintre Politehnica şi Rapid, care promite să ofere un bun spectacol fotbalistic. Fotbal, div. BC. F. R. Paşcani Metalul Bucureşti 2-1 (2-0) (De la subredacţia ziarului „Flacăra Iaşului"). Am asistat duminică, împreună cu numeroşi spectatori din localitate, la un joc antrenant, de bună calitate, desfăşurat într-un spirit de deplină sportivitate. Conştienţi că au în faţă un adversar redutabil — semifinalist al Cupei României — feroviarii s-au străduit şi au reuşit în cea mai mare parte a partidei să se ridice la nivelul partenerului de întrecere. Echipa gazdă a avut mereu iniţiativa, în special în prima repriză, cînd şi-a creat multe ocazii de a înscrie din care au realizat două goluri prin Suciu (în min. 20, care a şutat dintr-un unghi dificil, în colţul lung al porţii lui Petre) şi prin Mărculescu, în min. 24 (la o combinaţie în careu cu acelaşi Suciu). După pauză, jucătorii C.F.R.-ului par mulţumiţi de rezultat, dînd astfel posibilitatea oaspeţilor să echilibreze jocul, să insiste mai mult în atac, dar fără claritate în fazele de finalizare. Ei au reuşit să reducă din handicap în min. 78 printr-o frumoasă execuţie cu capul a lui Georgescu la o centrare în careu a jucătorului Omer. In consecinţă, un joc frumos, o victorie preţioasă a feroviarilor, care au mai făcut un pas spre evitarea retrogradării. Arbitrul Tudorel Leca din Brăila a condus corect următoarele formaţii : C.F.R. : Catrina (min. 46 Ciorcilă), Rusu, Cozma, Dinu, Dominte — Costăchescu, Drăgan — Nazarie, Iordache, Mărculescu, Suciu (min. 58 Bunea). METALUL : Petre (min. 26 Iorgulescu), Rădulescu, Moraru, Apostol, Mateescu — Profir (min. 66 Viţă), Stan — Iancu, Georgescu, Rădoi, Omer. C. ENFA Clasamentul seriei I, div. B Sp. studențesc 25 14 9 2 44—26 37 Progresul Buc. 25 14 5 6 46—22 33 S-N- Olteniţa 25 13 5 7 29—28 31 Poli. Galaţi 25 9 9 7 31—21 27 F.C. Galaţi 25 11 5 9 33—27 27 Metalul Buc. 25 10 11 9 27—21 26 Metalul Plopeni 25 10 5 10 30—28 25 Met. Tirgovişte 25 9 6 10 25—29 24 Ceahlău P. N. 25 10 4 11 28—36 24 Progresul Brăila 25 10 3 12 30—22 23 Ştiinţa Bacău 25 7 9 9 21—27 23 Dunărea Giurgiu 25 7 9 9 18—26 23 C.R.R. Pașcani 25 9 4 12 28—31 22 Poiana Cimpina 25 8 4 13 28—40 20 Chim. Rm. Vîlcea 25 8 4 13 19—36 20 La Iaşi încheierea turneului final al echipelor feminine de baschet Cu meciurile desfăşurate duminică, în Sala sporturilor din Iaşi, s-a încheiat ultimul turneu al campionatului republican de baschet feminin divizia A. In urma celor trei turnee, formaţiile feminine Rapid Bucureşti, T.E.F.S. Bucureşti, Politehnica Bucureşti şi Crişul Oradea s-au calificat pentru turneul final, care se va disputa în zilele de 26, 27 şi 28 mai la Bucureşti, iar echipele Universitatea Iaşi şi Voinţa Braşov au retrogradat în divizia B. Dintre ultimele meciuri ale celui de al treilea turneu am remarcat victoria echipei Voinţa Braşov asupra baschetbalistelor de la Universitatea Timişoara, pe care le-au învins cu scorul de 47—43 (28—26), după o întîlnire de mare luptă în care condiţia fizică şi-a spus cuvîntul. Merită de menţionat şi evoluţia bună a baschetbalistelor de la Universitatea Iaşi care, în ultimul lor joc în divizia A, au dat mult de lucru puternicei formaţii Rapid Bucureşti. Chiar din primele minute de joc, ieşencele preiau conducerea şi la un moment dat îşi creaseră un avantaj de cinci puncte. In continuare însă, bucureştencele îşi impun superioritatea şi cîştigă partida cu scorul de 61—44, după ce la pauză tabela de marcaj indica egalitate (25—25). Cele mai multe puncte au fost înscrise de : Prăzaru (15), Roşianu (12), Racoviţa (10) pentru Rapid şi Apostol (16) pentru Universitatea Iaşi. Celelalte rezultate : Politehnica Bucureşti — Sănătatea Satu-Mare 89—58 (37—33) ; I.E.F.S. Bucureşti — Crişul Oradea 75—51 (30—28) ; Constructorul Bucureşti — A.S.A. Cluj 55—46 (23—16). înscriind în total 76 de puncte, Viorica Boca de la Crişul Oradea a devenit cosgetera turneului ieșean de baschet feminin, divizia A. I. BANU Handbal, div. B Agronomia Iaşi—Voinţa Bucureşti 23-19 (13-10) Incontestabil, în sezonul următor formaţia masculină de handbal „Voinţa“ Bucureşti va activa în prima ligă a ţării. La penultimul examen, insă, pe care l-a susţinut în faţa Agronomiei Iaşi, bucureştenii nu au obţinut nota de trecere. Ei au fost învinşi cu scorul de 23-19 (13-10). Agronomia a avut în permanenţă conducerea. De fapt raportul de forţe a înclinat de partea gazdelor care au avut în Popovici, Irimiciuc şi Gherman principalii realizatori. Replica oaspeţilor nu a fost lipsită de importanţă, dar atacurile s-au oprit în faţa apărării greu de depăşit. Şi astfel ieşenii înregistrează cea de a şaptea victorie din ultimele 8 partide. Cele mai multe puncte au fost marcate de Popovici (6), Irimiciuc (6), Gherman (4), Liteanu (3), pentru Agronomia şi Anghel (9), Roşescu (4) pentru Voinţa. Au arbitrat corect M. Ene şi L Dumitriu Spectator ...dar şahul ? N. BARBU S-au ivit zilele trecute discuţii aprinse referitoare la competiţia de şah intre Robert Fischer şi Boris Spaski pentru titlul mondial. Marele maestru american a anunţat, în cele din urmă, că primeşte condiţiile stabilite de forul şahist internaţional, urmînd să dispute cu marele maestru sovietic cele 24 de partide, începînd de la 2 iulie, la Reykjavik (Islanda). Nu e o ştire importantă . Sau aceea că, în cadrul turneului internaţional de la Thornaby (Anglia), şahistul român Florin Gheorghiu a ocupat, totuşi (onorabil), locul 8 — nu-i oare de natură să-i anime pe amatorii jocului ? E cazul să ne întrebăm, poate, de ce şahul nu creează cine ştie ce emoţii publicului mai larg, de ce întrecerile, de orice nivel, dedicate acestui prestigios şi ascuţit „sport" al inteligenţei — dacă ne putem pronunţa astfel fără ca obişnuiţii „microbişti" ai stadioanelor să zâmbească — de ce ele nu sunt însoţite măcar de pasiunea cu care este urmărit un meci amical de fotbal între reprezentativele unor cluburi mai mult ori mai puţin cunoscute, din ţări diferite ? Oare să fie vorba de o scădere reală a interesului pentru şah . Doar deviza invocată pe drept (deşi nu totdeauna corect) de amatorii de sport începe cu mens (minte, judecată) ! E drept că şahul se joacă în spaţii închise, fără putinţa participării în masă a suporterilor. Situaţia aceasta se compensează însă cu răspândirea tablei şi a figurilor de şah in cercuri largi, deci cu putinţa de a practica uşor, oriunde, această veritabilă gimnastică a intelectului pe care oameni celebri, altădată, o cultivau, chiar aici, la Iaşi, cu multă dăruire. Sadoveanu, nu numai că era un mare iubitor al şahului, dar a introdus chiar în literatura sa, şi nu numai în cea memorialistică, scene in care, pe fundalul acestei preocupări absorbante, se desfăşoară acţiuni în înfruntări semnificative intre personaje literare memorabile. Mulţi scriitori, profesori, oameni de carte petreceau odinioară ore de răgaz la terasa „Traian“ sau la fosta cofetătărie „Tufli" sai chiar în case primitoare, la ,Conu Mihai" în deal, la Copou, sau la profesorul Dan Bădărău — şi de aici, printr-o pozitivă contagiune, în sălile şcolarilor buni de la „Liceul Internat“ şi din alte şcoli. După al doilea război, şahul şi-a cîştigat la noi în ţară o mai largă răspîndire, prin cluburile muncitoreşti, şcoli, sau la clubul special profilat „Medicina“. Sînt realizări încurajatoare, dar de cîţiva ani avem impresia că ele se desfăşoară ca şi în anonimat. Este o situaţie puţin paradoxală : şahul s-a răspîndit, dar în acelaşi timp pare a se fi banalizat, in unele cercuri care preferă distracţii zise „deconectante". Nu se cuvine, oare, să se determine un reviriment în această direcţie . Reînvigorarea interesului pentru şah poate interveni însă, mai ales, prin popularizarea celor mai interesante probleme, ivite în cursul marilor competiţii. Prin înălţarea nivelului, preocupările şahiştilor amatori pom cîştiga un alt suflu. Şi ca să revenim şi cu un exemplu, pentru că şi acum, ca şi altădată, exemplele bune, chiar în domeniul şahului, sînt preluate mai uşor, ne gîndim adesea la pasiunea cu care continuă să practice şahul un devotat al acestei îndeletniciri care este artistul emerit George Popovici — personalitate din garda veche, entuziastă, a şahului ieşean Şi, fostul interpret al lui Vlaicu și al lui Karenin nu-i singurul... Să perseverăm, deci ! Succese ale sportivilor ieşeni Şcoala sportivă „Unirea“ — campioană republicană la judo Prima ediţie a finalelor campionatului republican al şcolilor sportive la judo s-a terminat cu o frumoasă victorie a Şcolii sportive „Unirea“ Iaşi, care a devenit campioană republicană. Cei 8 componenţi ai echipei: A. Hazincop, Cornel Condurat, Ilarion Turcov, Ioan Moraru, Const. Sauciuc, Gh. Păulescu, D. Nichifor şi Dorel Rădescu, împreună cu antrenorul lor, prof. Const. Bordea merită toate felicitările pentru strădaniile şi pasiunea lor. Exemplul Şcolii „Unirea“ poate fi urmat şi de cluburi şi asociaţii în dezvoltarea acestui frumos sport, toate meciurile prin tuş. De asemenea, la „libere“ Virgil Pachilă, deşi a ocupat locul II, a avut o comportare foarte bună, învingind campionul de anul trecut al acestei categorii. Clubul Nicolina a pierdut, poate, un titlu de campion naţional, prin întârzierea la concurs a sportivului Dănuţ Florea. Felicităm pe antrenorii M. Bîdiu şi Traian Ardeleanu care împreună cu elevii lor au reuşit o performanţă : 9 sportivi în primele 6 locuri pe ţară! Iată mai jos rezultatele : Lupte greco-romane categ. 48 kg. : Sandu Botez — campion naţional ; categ. 75 kg. : Florin Gherinc — locul II ; categ. -1 87 kg : Theodor Lucescu — locul III ; categ. 56 kg. : Const. Tuiu — locul III ; categ. 70 kg. : Ioan Gavrilă — locul VI. Lupte libere categ. 52 kg. : Virgil Pacriță — locul II ; categ. 48 kg : Dorn Iad — locul IV ; categ. 70 kg. : Const. Bordeianu — locul IV ; categ. 87 kg. : Const. Chiratcu — locul V. V. VÎNÂTORU — coresp. Luptătorii—în serie. In perioada 16—21 mai a.c. în oraşul Cluj s-au desfăşurat finalele campionatului republican de juniori mici şi mari la lupte libere şi greco-romane. Campionii de zonă la ambele stiluri au oferit celor prezenţi întreceri spectaculoase. Municipiul şi judeţul nostru au fost reprezentate la aceste finale de luptătorii clubului sportiv Nicolina şi Şcoala sportivă „Unirea“ Iaşi. O comportare bună au avut-o sportivii clubului Nicolina Iaşi la stilul greco-romane prin cucerirea unui titlu de campion naţional la categ. 48 kg, de către Sandu Botez. El a cîştigat Şi atleţii In cadrul concursului republican de primăvară la atletism al juniorilor mici, care a avut loc la Piteşti, eleva Coculeana Bucătarii de la Şcoala sportivă Iaşi a doborît de două ori recordul naţional la 100 m.g., cîştigind întrecerea cu timpul de 14,8 secunde. In acelaşi concurs, elevul V. Cristea, de la Liceul nr 2 Iași, a câştigat proba de 1 000 m, cu timpul de 2 : 32,2. f X i