Flacăra Iaşului, mai 1972 (Anul 28, nr. 7968-7992)

1972-05-23 / nr. 7985

P­AGINA A II-AF h­­ills Di vini suini „Mii i nni ín aiitnnnilili! înte '12 şi 19 mai s-a desfăşurat săptă­­m­ina „Valori ieşene in contemporaneitate“, o iniţiativă deosebită a Comitetului muni­cipal de cultură şi educaţie socialistă (pre­şedintă prof. Constanţa Costin), care se adaugă altei manifestări de amploare mai vechi, cu semnificaţii asemănătoare — Festivalul naţional de poezie „Mihai E­­minescu", ambele menite să scoată în evidenţă frumuseţi spirituale din trecut şi astăzi ale renumitului nostru centru cultural. A fost o săptămînă bogată in manifestări, unele foarte izbutite care, incadrîndu-se în ansamblul acţiunilor ce intimpină ace­astă vară cind va avea loc Conferinţa Naţională a partidului, capătă o semnificaţie aparte. Este drept că la Iaşi există manifestări cotidiene interesante — unele de altfel au fost păstrate şi in programul acestei săptămini deşi nu aveau un caracter spe­cial — după cum tot atît de exact este că potrivit forţelor de care dispune ora­şul nostru şi a tezaurului său cultural din trecut şi astăzi, s-ar putea organiza anual şi 52 de săptămîni ale culturii, cum se exprima intr-un mod figurat cri­ticul Const. Ciopraga la masa rotundă de închidere a acţiunilor amintite. Nu­mai că, acelaşi vorbitor adăuga, pe bună dreptate, că o asemenea săptămină ar trebui in viitor să cuprindă in esenţă ceea ce este cu adevărat caracteristic spiritualităţii noastre, să ofere o imagi­ne globală a ceea ce e mai reprezentativ pentru Iaşul de astăzi, reunind într-o vi­ziune de ansamblu, într-o sinteză armo­nioasă tot ce au realizat mai de preţ diferite personalităţi prin eforturile lor individuale. Cu alte cuvinte — relua ideea criticul Radu Negru — ar fi un prilej de bilanţ al anului cultural-artistic, relief­ând îndeosebi creaţiile celor care au obţinut premii literare sau artistice, deci recunoaşterea unanimă pe plan naţional sau peste hotare. O asemenea evidenţie­re a celor mai de seamă înfăptuiri va fi posibilă in viitor numai în măsura­ în care toate filialele uniunilor de creaţie, fiecare instituţie de învăţămînt şi cultură îşi vor aduce contribuţia cu proiecte al­cătuite din timp, pe baza cărora să se facă apoi centralizarea şi definitivarea programului. Deocamdată să vedem insă ce a fost Specific pentru Iaşi in săptămină care s-a încheiat recent, constituind — după aprecierea■ unanimă — un început pro­miţător, cu unele reuşite remarcabile, dar nelipsit şi de anumite deficienţe ine­rente unui debut. Poate lucrul cel mai demn de semnalat este că permanent s-a avut in vedere nu numai evocarea tradiţiilor culturale strălucite ale trecu­tului oraşului nostru, ci şi realizările pre­­sentului socialist, care înseamnă în fond preluarea pe planuri superioare, a­­ stră­daniilor înaintaşilor şi în condiţii funda­mental diferite. In sprijinul acestor afir­maţii au venit nu numai excelentul sim­pozion „Iaşul pe treptele anilor“, dar şi cele care au urmat la I.P.J. şi Universi­tate cu tema „Ştiinţa ieşeană, ieri şi azi“, sau dialogul unor eminenţi oameni de ştiinţă ieşeni cu publicul la Casa de cioitură a tineretului şi studenţilor. In ceea ce priveşte Ziua literaturii şi nu genere înfăţişarea acestui sector, este pozitiv faptul că expoziţia „Evoluţia tipă­riturilor la Iaşi“ nu s-a limitat la cele ex­puse la Casa Dosoftei, ci a fost comple­tată şi cu lucrări actuale prezentate în cadrul Bibliotecii municipale „Gh. Asa­­chi“, după cum binevenită a fost şi şe­zătoarea literară, umbrită doar intructiva de absenţa personalităţilor din Capitală, care, prin, legăturile lor cu Iaşul ar fi dat un plus de strălucire acestei manifestări, ca de altfel şi altora, aşa cum a făcut, de exemplu, acad. Iorgu Iordan cu prilejul emoţionantei întîlniri de la Liceul nr. 3 şi a vizitelor efectuate la Prigoreni şi Masă rotundă Mirceşti. Absenţa altor oaspeţi este cu atît mai surprinzătoare, cu cit la Festiva­lul naţional de poezie „M. Eminescu“ ne-am deprins nu numai cu participarea amplă a publicului ieşean, ci şi cu ade­ziunea manifestată prin prezenţa a nu­meroşi invitaţi, din toate colţurile ţării­. Să fie numai chemarea irezistibilă şi veş­nică a „Luceafărului poeziei româneşti“ sau şi spectaculozitatea unora dintre ac­ţiunile ce au avut loc cu ocazia ediţiilor anterioare ale festivalului ? Cert este însă că şi de­ astă dată s-ar fi putut folosi cite­­va puncte, de atracţie, ca de exemplu: lansarea într-o manifestare publică memo­rabilă a titlului 100 al tinerei edituri „Junimea“ sau organizarea intr-un cadru festiv a prezentării celor care au primit premiile pe 1971 ale Asociaţiei scriitorilor din Iaşi. Poate şi o expoziţie specială de reviste ar fi fost indicată — aşa cum spu­nea prof. Const. Ciopraga — dat fiind, fap­tul că la Iaşi au apărut în decursul timpu­lui periodice de foarte mare prestigiu. Dar cu siguranţă nu totul poate fi înfăptuit în­tr-o singură ediţie şi încă în prima şi de aceea aceasta rămine ca o preţioasă suges­tie pentru viitor. Oricum, dispersarea în prea multe direcţii ar fi in dauna aprofun­dării şi asigurării unor manifestări de ţi­nută cu puternic ecou, adăuga criticul Li­viu Leonte.­ Dar ceea ce nu s-a prea făcut în săptămină aceasta — după opinia înte­meiată şi împărtăşită şi de alţii, a dirijo­rului Ion Baciu — au fost lucrurile cu adevărat inedite, spectaculoase, care să stimuleze un interes deosebit, o partici­pare masivă din proprie iniţiativă a pu­blicului local şi a specialiştilor din intrea­­ja la ţară. Strrt exemplu, dacă Filarmonica ar fi prezentat o lub­rate in­­primă au­diţie pt ţară, dacă sOpera de stat şi Teatrul Naţional ar fi oferit premiere şi nu spectacole de mult jucate şi cu­noscute, alta ar fi fost forţa de captare a spectatorilor şi a criticilor de artă. Că lucrurile stau aşa o dovedeşte pe deplin faptul că o manifestare din alt sector, circumscrisă aceleiaşi săptămîni, şi anume vernisajul retrospectivei „Th. Pallady“ de la Muzeul de artă , a constituit un ade­vărat eveniment, antrenind nenumăraţi vizitatori, pe cind expoziţiile care erau deschise, mai dinainte n-au putut atrage publicul în aceeaşi măsură. In general, se­ cere o mai mare publicitate în jurul tuturor manifestărilor iniţiate, observa­tor. Al. Floareş, membru al biroului Comitetu­lui judeţean de partid, şeful secţiei de propagandă, subliniind că, exceptînd mi­nusurile semnalate, această iniţiativă lău­dabilă a organizării săptămînii „Valori ie­şene în contemporaneitate", care s-a bucu­rat de sprijinul permanent al Comitetului municipal de partid, a avut rezultate va­loroase ce îndreptăţesc continuarea peri­odică a acţiunii. Şi nu la doi ani o dată, cum au propus unii, deoarece Iaşul are destule valori care justifică pe deplin şi fac posibilă îndeplinirea cu succes a a­­cestui­ deziderat. Rămine doar, preciza to­varăşul Ioan Manciuc, prim-secretar al Comitetului municipal de partid, primând oraşului Iaşi, ca — încă de pe acum — să fie analizate observaţiile critice şi su­gestiile preţioase primite, adoptindu-se măsuri, necesare pentru pregătirea vii­toarei ediţii, la care să contribuie cu tot ce au mai valoros toţi factorii ce concură la bunul mers al activităţii cultu­­ral-artistice din oraşul nostru. Reţinem şi ideea acad. Iuliu Niţulescu, de a se face din timp o intensă şi susţinută populariza­re prin cele mai variate mijloace, pentru a se asigura participarea unor oaspeţi iluş­tri din întreaga ţară şi în genere a unui public mai variat, astfel ca săptămână res­pectivă să fie un­ prilej de reliefare pe scară largă a comorilor Iaşilor din trecut şi de astăzi. Pentru că, precizau vorbito­rii, în atmosfera de puternică emulaţie creată astăzi de partidul nostru, s-au putut realiza şi la Iaşi noi valori demne de a sta alături de acelea ale trecutului, ca dovadă că artişti foarte tineri de la noi au astăzi lucrări in marile colecţii publice din ţară şi străinătate, in timp ce scriitori încă ti­neri sînt autori a mai multor volume a­­preciate de critica de specialitate. Deci, ei trebuie incluşi în cadrul fluxu­lui general, in confluenţa valorilor naţionale şi uni­versale şi nu clasaţi pe criterii îngust geo­grafice sau provincialiste. (C. Ştefanache, R. Negru, Const. Ciopraga). Rămine numai ca acest tezaur să fie făcut cunoscut pretu­tindeni şi unul din cele mai nimerite pri­lejuri este săptămînă „Valori ieşene in contemporaneitate“, care va dobindi cu si­guranţă, pe măsura experienţei cîştigate, un plus de­ strălucire, intrind definitiv în cadrul tradiţionalelor manifestări de am­ploare ale Iașului. Elena PIETRARU Colocviu internaţional Duminică au început la Iaşi lucrările celui de al X-lea Colocviu internaţional al societăţii „M. Eminescu” de pe lîngă Universitatea din Freiburg (R. F. a Ger­maniei), cu tema „Cultură europeană — cultură românească In secolul al XIX-lea" organizat de către universităţile din Iaşi şi Freiburg. Din partea Universităţii ieşene a luat cuvîntul prof. univ. dr. Vasile Arvinte, decanul Facultăţii de filologie. Au vorbit apoi prof. Paul Miron, re­prezentantul Universităţii din Freiburg, şi Elsa Luder, preşedinta societăţii „M. E­­m­inescu" de pe lîngă Universitatea din Freiburg. In continuare, s-au prezentat comuni­cările : „Problema originilor în cultura românească a secolului al XIX-lea" (Zoe Dumitrescu-Buşulenga — Bucureşti), „Ia­şul şi viaţa culturală în secolul al XIX-lea“ (Th. Elwert — Mainz), „Ori­zont cultural românesc în secolul al XIX-lea“ (Dumitru Berlescu—Iași). Conferinţă Zilele trecute, academicianul Iuliu Ni­­ţulescu a prezentat la Casa municipală de cultură „Ateneul Tătăraşi" o intere­santă conferinţă despre înţelesul care trebuie acordat cuvintelor „Viaţă, sănă­tate, boală". Un numeros public, format din reprezentanţi din întreprinderi şi instituţii au urmărit cu deosebită a­tenţie această amplă expunere. Seară literară De curînd, la Casa universitarilor din Iaşi a avut loc o seară literară „Româ­nia în lirica neogreacă". Cu acest prilej asist. univ. Andreas Rados de la Fa­cultatea de filologie a Universităţii ie­şene a prezentat expunerea „Chipul Ro­mâniei în viziunea poeţilor neogreci". Materialul expus sintetic s-a referit la creaţia unui numeros grup de poeţi greci contemporani (printre care cei mai reprezentativi sunt Iannis Ritsos, Rita Boumi-Pappa, Nikos Pappas), creaţie inspirată din frumuseţile naturale şi realizările României socialiste. La această manifestare şi-au dat con­cursul membrii valorosului şi cunoscu­tului Studio de poezie al Universităţii (studenţii Facultăţii de filologie : Roman Viorica, Florescu Marian, Odocheanu Viorica, Iliescu Sorin, Ilie Lazăr, Nico­­laescu Vasilica, Covacs Angela) recitind din operele poeţilor de mai sus. Tradu­cerile au fost realizate de Nina Cassian, Andreas Rados, Marin Sorescu, Leonida Maniu. In încheiere, doctorul Dan Datcu a prezentat o interesantă suită de diafilme „Imagini din civilizaţia şi cultura elină". Dezlegarea jocului apărut în nr. 7981 al ziarului nostru ORIZONTALI 1. Furnică — P; 2. A­riere — Cr ; 3. Gîscă -- Mai ; 4- Unit - Calm ; 5. Reparație ; 6. K — Ires­­— Nn ; Stupar — I.; 8- Pieri — Aer­­ 9. Tir Maim. A apărut Caietul bibliografic „In sprijinul propagandei agricole în biblioteci“ Consecvenţi preocupărilor de a infor­ma cu­­ operativitate pe cei interesaţi, specialişti ai Bibliotecii municipale „Gh. Asachi" din Iaşi au elaborat recent o nouă lucrare bibliografică intitulată „In sprijinul propagandei agricole în biblio­teci"1. Această­ lucrare editată de Comi­tetul Judeţean de cultură şi educaţie so­cialistă la împlinirea a 10 ani de la în­cheierea cooperativizării agriculturii în ţara noastră este utilă mai întîi biblio­tecarilor de la sate pentru a organiza diverse manifestări de masă, expoziţii de cărţi, prezentări bibliografice, pa­nouri, consfătuiri pe marginea unor lu­crări ca­ tematică apropiată, dar şi pen­tru informarea lor cu literatura agrico­lă apărută în ultimii ani. Caietul bibliografic pe teme de econo­mie şi practică agrară la care ne refe­rim se adresează deopotrivă şi tuturor specialiştilor din agricultură, lucrătorilor din întreprinderile agricole de stat, con­siliilor de conducere ale C.A.P.-urilor şi celor care urmează învăţămîntul agricol de masă. în comuna Şipote Se conturează noi obiective economice şi social-culturale Discuţia noastră asupra felului cum sunt realizate obiectivele stabilite, în lu­mina documentelor Conferinţei pe ţară a secretarilor comitetelor de partid şi preşedinţilor consiliilor populare comu­nale, pe care am purtat-o, recent, cu unele cadre de conducere din comuna Şipote, a pornit de la unele date deosebit de semnificative prezen­tate în broşura recent editată, în care se subliniază pregnant drumul ascen­dent parcurs de C.A.P. Şipote pe calea belşugului în cei 10 ani care au trecut de la încheierea cooperativizării.­­ Dezvoltarea economică multilate­rală a cooperativelor agricole de produc­ţie şi înflorirea, pe această bază, a tu­turor satelor comunei au permis orga­nelor locale să-şi propună şi să realizeze, in continuare, importante obiective eco­nomice, gospodăreşti şi social-culturale, ne-a relatat tov. Gh. Sânăuţeanu, secre­tarul comitetului comunal de partid. Dintre obiectivele propuse pentru acest an, în cinstea zilei de 1 Mai, au prins viaţă cele privind reducerea unor chel­tuieli de producţie la cele două C.A.P.­­uri din comună, executarea unor lucrări de îmbunătăţiri funciare pe 300 de hec­tare, defrişarea şi redarea agriculturii a 5 hectare, scoaterea de sub inundaţii a 18 hectare păşune, sporirea supra­feţei irigate cu 8 hectare, creşterea cu 15 hectare a suprafeţelor cultivate cu legume. Au fost create condiţiile mate­riale pentru sporirea în C.A.P. Şipote, aşă cum s-a planificat, a efectivului de porci îngrăşaţi de la 1 000 la 3 000 de capete, iar a taurinelor de la 600 la 1 000. A fost, de asemenea, extins acor­dul global la toate lucrările din C.A.P. Avînd în vedere creşterile substanţiale la efectivele de animale proprietate per­sonală a membrilor cooperatori, precum şi numărul mare de contracte încheiate cu statul, au­ fost repartizate şi păşunile necesare acestora.­­ Volumul lucrărilor social-culturale şi edilitar-gospodăreşti pe care le înfăp­tuim în acest an depăşeşte cu mult rea­lizările din anii trecuţi, sublinia la rin­­dul său tov. Agripina Hîrlăuanu, prima­rul comunei. Lucrările de investiţii plani­ficate a fi realizate în anul 1972 în sa­tele comunei depăşesc 9 milioane lei, iar obiectivele propus® a fi executate prin­ muncă patriotică se ridică la circa 1,5 milioane lei. întregul volum de lu­crări planificat a fi realizat pînă la 1 Mai, ca şi angajamentele luate supli­mentar, au fost realizate şi depăşite. Extinderea activităţilor pe linia valori­ficării resurselor locale are în vedere ca producţia obţinută în 1972 să fie de cel puţin 2 milioane lei. In acest scop s-a organizat o nouă secţie de artizanat, un atelier de reparaţii aparate electro­tehnice, un gater, un circular, noi ate­liere de croitorie, cojocărie, cărămidărie şi atelier de construcţii, crescătorii de scroafe şi de oi etc. La C.A.P. Şipote se construieşte o brutărie care va intra in producţie in acest an. In baza schiţei de sistematizare a co­munei, recent aprobată, s-au început lu­crări de proiectare a alimentării cu apă a comunei, s-a deschis şantierul, şcolii de 10 ani, se construieşte o nouă clădire in vederea lărgirii dispensarului comunal. I. BURGHEJEA O sport LACĂRA IAȘULUI Mîine, etapă în divizia A de fotbal Mîine, 24 mai, se reia campionatul di­viziei A la fotbal, cu jocurile etapei a XXIV-a. Iată programul întîlnirilor : Steaua — Sport Club Bacău ; C.F.R— Crişul ; Politehnica — Rapid ; Petrolul — A.S.A. Tg. Mureş ; Jiul — Farul ; U.T.A­­— Dinamo ; F.C. Argeş — Universitatea Cluj ; Steagul roşu — Universitatea Cra­iova. Iubitorii sportului cu balonul rotund din Iaşi aşteaptă cu legitim interes par­tida dintre Politehnica şi Rapid, care promite să ofere un bun spectacol fot­balistic. Fotbal, div. BC. F. R. Paşcani Metalul Bucureşti 2-1 (2-0) (De la subredacţia ziarului „Flacăra Iaşului"). Am asistat duminică, împreună cu numeroşi spectatori din localitate, la un joc antrenant, de bună calitate, des­făşurat într-un spirit de deplină sporti­vitate. Conştienţi că au în faţă un adversar redutabil — semifinalist al Cupei Ro­mâniei — feroviarii s-au străduit şi au reuşit în cea mai mare parte a parti­dei să se ridice la nivelul partenerului de întrecere. Echipa gazdă a avut mereu iniţiati­va, în special în prima repriză, cînd şi-a creat multe ocazii de a înscrie din care au realizat două goluri prin Suciu (în min. 20, care a şutat dintr-un unghi dificil, în colţul­ lung al porţii lui Petre) şi prin Mărculescu, în min. 24 (la o combinaţie în careu cu acelaşi Suciu). După pauză, jucătorii C.F.R.-ului par mulţumiţi de rezultat, dînd astfel posi­bilitatea oaspeţilor să echilibreze jocul, să insiste mai mult în atac, dar fără claritate în fazele de finalizare. Ei au reuşit să reducă din handicap în min. 78 printr-o frumoasă execuţie cu capul a lui Georgescu la o centrare în careu a jucătorului Omer. In consecinţă, un joc frumos, o victorie preţioasă a fero­viarilor, care au mai făcut un pas spre evitarea retrogradării. Arbitrul Tudorel Leca din Brăila a condus corect următoarele formaţii : C.F.R. : Catrina (min. 46 Ciorcilă), Rusu, Cozma, Dinu, Dominte — Costăchescu, Drăgan — Nazarie, Iordache, Mărcu­lescu, Suciu (min. 58 Bunea). META­LUL : Petre (min. 26 Iorgulescu), Rădu­­lescu, Moraru, Apostol, Mateescu — Profir (min. 66 Viţă), Stan — Iancu, Georgescu, Rădoi, Omer. C. ENFA Clasamentul seriei I, div. B Sp. studențesc 25 14 9 2 44—26 37 Progresul Buc. 25 14 5 6 46—22 33 S-N- Olteniţa 25 13 5 7 29—28 31 Poli. Galaţi 25 9 9 7 31—21 27 F.C. Galaţi 25 11 5 9 33—27 27 Metalul Buc. 25 10 11 9 27—21 26 Metalul Plopeni 25 10 5 10 30—28 25 Met. Tirgovişte 25 9 6 10 25—29 24 Ceahlău­ P. N. 25 10 4 11 28—36 24 Progresul Brăila 25 10 3 12 30—22 23 Ştiinţa Bacău 25 7 9 9 21—27 23 Dunărea Giurgiu 25 7 9 9 18—26 2­3 C.R.R. Pașcani 25 9 4 12 28—31 22 Poiana Cimpina 25 8 4 13 28—40 20 Chim. Rm­. Vîlcea 25 8 4 13 19—36 20 La Iaşi încheierea turneului final al echipelor feminine de baschet Cu meciurile desfăşurate duminică, în Sala sporturilor din Iaşi, s-a încheiat ultimul turneu al campionatului republi­can de baschet feminin divizia A. In urma celor trei turnee, formaţiile fe­minine Rapid Bucureşti, T.E.F.S. Bucu­reşti, Politehnica Bucureşti şi Crişul O­­radea s-au calificat pentru turneul final, care se va disputa în zilele de 26, 27 şi 28 mai la Bucureşti, iar echipele Uni­versitatea Iaşi şi Voinţa Braşov au re­trogradat în divizia B. Dintre ultimele meciuri ale celui de al treilea turneu am remarcat victoria echipei Voinţa Braşov asupra baschet­balistelor de la Universitatea Timişoara, pe care le-au învins cu scorul de 47—43 (28—26), după o întîlnire de mare luptă în care condiţia fizică şi-a spus cu­vîntul. Merită de menţionat şi evoluţia bună a baschetbalistelor de la Univer­sitatea Iaşi care, în ultimul lor joc în divizia A, au dat mult de lucru puter­nicei formaţii Rapid Bucureşti. Chiar din primele minute de joc, ieşencele preiau conducerea şi la un moment dat îşi creaseră un avantaj de cinci puncte. In continuare însă, bucureştencele îşi impun superioritatea şi cîştigă partida cu scorul de 61—44, după ce la pauză tabela de marcaj indica egalitate (25—25). Cele mai multe puncte au fost înscrise de : Prăzaru (15), Roşianu (12), Racoviţa (10) pentru Rapid şi Apostol (16) pentru Universitatea Iaşi. Celelalte rezultate : Politehnica Bucu­reşti — Sănătatea Satu-Mare 89—58 (37—33) ; I.E.F.S. Bucureşti — Crişul O­­radea 75—51 (30—28) ; Constructorul Bucureşti — A.S.A. Cluj 55—46 (23—16). înscriind în total 76 de puncte, Viori­ca Boca de la Crişul Oradea a devenit cosgetera turneului ieșean de baschet feminin, divizia A. I. BANU Handbal, div. B Agronomia Iaşi—Voinţa Bucureşti 23-19 (13-10) Incontestabil, în sezonul următor for­maţia masculină de handbal „Voinţa“ Bucureşti va activa în prima ligă a ţării. La penultimul examen, insă, pe care l-a susţinut în faţa Agronomiei Iaşi, bucu­­reştenii nu au obţinut nota de trece­re. Ei au fost învinşi cu scorul de 23-19 (13-10). Agronomia a avut în permanenţă con­ducerea. De fapt raportul de forţe a înclinat de partea gazdelor care au avut în Popovici, Irimiciuc şi Gherman prin­cipalii realizatori. Replica oaspeţilor nu a fost lipsită de importanţă, dar atacuri­le s-au oprit în faţa apărării greu de de­păşit. Şi astfel ieşenii înregistrează cea de a şaptea victorie din ultimele 8 par­tide. Cele mai multe puncte au fost marca­te de Popovici (6), Irimiciuc (6), Gher­man (4), Li­teanu (3), pentru Agrono­mia şi Anghel (9), Roşescu (4) pentru Voinţa. Au arbitrat corect M. Ene şi L Dumi­triu Spectator ...dar şahul ? N. BARBU S-au ivit zilele trecute discuţii a­­prinse referitoare la competiţia de şah intre Robert Fischer şi Boris Spaski pentru titlul mondial. Ma­rele maestru american a anunţat, în cele din urmă, că primeşte con­diţiile stabilite de forul şah­ist inter­naţional, urmînd să dispute cu ma­rele maestru sovietic cele 24 de par­tide, începînd de la 2 iulie, la Reyk­javik (Islanda). Nu e o ştire importantă . Sau aceea că, în cadrul turneului in­ternaţional de la Thornaby (An­glia), şahistul român Florin Gheor­­ghiu a ocupat, totuşi (onorabil), lo­cul 8 — nu-i oare de natură să-i anime pe amatorii jocului ? E cazul să ne întrebăm, poate, de ce şahul nu creează cine ştie ce emoţii publicului mai larg, de ce întrecerile, de orice nivel, dedicate acestui prestigios şi ascuţit „sport" al inteligenţei — dacă ne putem pronunţa astfel fără ca obişnuiţii „microbişti" ai stadioanelor să zâm­bească — de ce ele nu sunt înso­ţite măcar de pasiunea cu care es­te urmărit un meci amical de­ fot­bal între reprezentativele unor clu­buri mai mult ori mai puţin cu­noscute, din ţări diferite ? Oare să fie vorba de o scădere reală a interesului pentru şah . Doar deviza invocată pe drept (deşi nu totdeauna corect) de amatorii de sport începe cu mens (minte, judecată) ! E drept că şahul se joacă în spaţii închise, fără putinţa participării în masă a suporterilor. Situaţia aceasta se compensează însă cu răspândi­rea tablei şi a figurilor de şah in cercuri largi, deci cu putinţa de a practica uşor, oriunde, această ve­ritabilă gimnastică a intelectu­lui pe care oameni celebri, altăda­tă, o cultivau, chiar aici, la Iaşi, cu multă dăruire. Sadoveanu, nu nu­mai că era un mare iubitor al şa­hului, dar a introdus chiar în lite­ratura sa, şi nu numai în cea me­morialistică, scene in care, pe fun­dalul acestei preocupări absorban­te, se desfăşoară acţiuni în înfrun­tări semnificative intre personaje literare memorabile. Mulţi scriitori, profesori, oameni de carte petre­ceau odinioară ore de răgaz la te­rasa „Traian“ sau la fosta cofetă­­tărie „Tufli" sai­ chiar în case pri­mitoare, la ,Conu Mihai" în deal, la Copou, sau la profesorul Dan Bădărău — şi de aici, printr-o po­zitivă contagiune, în sălile şco­larilor buni de la „Liceul Internat“ şi din alte şcoli. După al doilea război, şahul şi-a cîştigat la noi în ţară o mai largă răspîndire, prin cluburile muncito­reşti, şcoli, sau la clubul special profilat „Medicina“. Sînt realizări încurajatoare, dar­­ de cîţiva ani avem impresia că ele se desfăşoară ca şi în anonimat. Este o situaţie puţin paradoxală : şahul s-a răspîn­­dit, dar în acelaşi timp pare a se fi banalizat, in unele cercuri care preferă distracţii zise „deconectante". Nu se cuvine, oare, să se determi­ne un reviriment în această direc­ţie . Reînvigorarea interesului pen­tru şah poate interveni însă, mai ales, prin popularizarea celor mai interesante probleme, ivite în cursul marilor competiţii. Prin înălţarea nivelului, preocupările şahiştilor a­­matori pom­ cîştiga un alt suflu. Şi ca să revenim şi cu un exemplu, pentru că şi acum, ca şi altădată, exemplele bune, chiar în domeniul şahului, sînt preluate mai uşor, ne gîndim adesea la pasiunea cu ca­re continuă să practice şahul un devotat al acestei îndeletniciri care este artistul emerit George Po­­povici — personalitate din garda ve­che, entuziastă, a şahului ieşean­ Şi, fostul interpret al lui Vlaicu și al lui Karenin nu-i singurul... Să perseverăm, deci ! Succese ale sportivilor ieşeni Şcoala sportivă „Unirea“ — campioană republicană la judo Prima ediţie a finalelor campiona­tului republican al şcolilor sportive la judo s-a terminat cu o frumoasă victorie a Şcolii sportive „Unirea“ Iaşi, care a devenit campioană re­publicană. Cei 8 componenţi ai echipei: A. Hazincop, Cornel Condurat, Ilarion Turcov, Ioan Moraru, Const. Sauciuc, Gh. Păulescu, D. Nichifor şi Dorel Rădescu, împreună cu antrenorul lor, prof. Const. Bordea merită toate fe­licitările pentru strădaniile şi pasiu­nea lor. Exemplul Şcolii „Unirea“ poate fi urmat şi de cluburi şi asociaţii în dez­voltarea acestui frumos sport, toate meciurile prin tuş. De asemenea, la „libere“ Virgil Pachilă, deşi a ocu­pat locul II, a avut o comporta­re foarte bună, învingind campionul de anul trecut al acestei categorii. Clu­bul Nicolina a pierdut, poate, un titlu de campion naţional, prin întârzierea la concurs a sportivului Dănuţ Florea. Felicităm pe antrenorii M. Bîdiu şi Traian Ardeleanu care împreună cu elevii lor au reuşit o performanţă : 9 sportivi în primele 6 locuri pe ţară! Iată mai jos rezultatele : Lupte greco-romane categ. 48 kg. : Sandu Botez — cam­pion naţional ; categ. 75 kg. : Florin Gherinc — locul II ; categ. -1 87 kg : Theodor Lucescu — locul III ; categ. 56 kg. : Const. Tuiu — locul III ; categ. 70 kg. : Ioan Gavrilă — locul VI. Lupte libere categ. 52 kg. : Virgil Pacriță — locul II ; categ. 48 kg : Dorn­­ Iad — locul IV ; categ. 70 kg. : Const. Bordeianu — locul IV ; categ. 87 kg. : Const. Ch­irat­­cu — locul V. V. VÎNÂTORU — coresp. Luptătorii—în serie. In perioada 16—21 mai a.c. în oraşul Cluj s-au desfăşurat finalele campio­natului republican de juniori mici şi mari la lupte libere şi greco-romane. Campionii de zonă la ambele stiluri au oferit celor prezenţi întreceri specta­culoase. Municipiul şi judeţul nostru au fost reprezentate la aceste finale de luptă­torii clubului sportiv Nicolina şi Şcoa­la sportivă „Unirea“ Iaşi. O comportare bună au avut-o spor­tivii clubului Nicolina Iaşi la stilul greco-romane prin cucerirea unui titlu de campion naţional la categ. 48 kg, de către Sandu Botez. El a cîştigat Şi atleţii In cadrul concursului republican de primăvară la atletism al juniorilor mici, care a avut loc la Piteşti, ele­va Coculeana Bucătarii de la Şcoala sportivă Iaşi a doborît de două ori recordul naţional la 100 m.g., cîşti­­gind întrecerea cu timpul de 14,8 se­cunde. In acelaşi concurs, elevul V. Cristea, de la Liceul nr 2 Iași, a câştigat proba de 1 000 m, cu timpul de 2 : 32,2. f X i

Next