Flacăra Iaşului, martie 1987 (Anul 43, nr. 12559-12584)

1987-03-26 / nr. 12580

Anul XLIII — Nr. 12 580 Joi, 26 martie 1987 4 pagini — 50 bani Plenara Comitetului Central al Partidului Comunist Român " Sub preşedinţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, Secretar general al Partidului Comunist Român, S-a desfăşurat, în zilele de 24 şi 25 martie, «Plenara Comitetului Central al Partidului Co­munist Român.­­ Plenara a avut următoarea ordine de zi :­­ ». Raport privind realizarea planului naţio­nal unic de dezvoltare economico-socială a­l României pe trimestrul I, măsurile pentru înde­plinirea planului în trimestrul II şi pe întregul an 1987, precum şi pentru desfăşurarea în bune­­condiţii a lucrărilor agricole de primăvară. 2. Raport privind efectivul, compoziţia şi struc­tura organizatorică a partidului la 31 decembrie 1986 şi activitatea politico-organizatorică desfă­şurată de organele şi organizaţiile de partid pentru înfăptuirea hotăririlor şi directivelor pa­rtidului. 3. Raport cu privire la activitatea desfăşurată ele organele de partid, de stat şi organizaţiile de masă în anul 1986 pentru înfăptuirea poli­ticii de cadre a partidului. 4. Raport privind activitatea de rezolvare a propunerilor, sesizărilor, reclamaţiilor şi cere­rilor oamenilor muncii in anul 1986. 5. Raport cu privire la activitatea internaţio­nală a partidului şi statului în 1986 şi princi­palele obiective ale politicii externe în anul 1987. 6. Probleme organizatorice. Raportul la primul punct al ordinii de zi a fost prezentat de tovarăşul Constantin Dăscălescu. în continuare, în cadrul dezbaterilor, au luat cuvîntul tovarăşii Constantin Olteanu, Carol Dina, Neculai Ibănescu, Marin Enache, Radu Bălan, Aguriţa Alexandrescu, Ştefan Rab, Emil Hoidu, Gheorghe Enică, Maria Gheorghe, Du­mitru Constantin, Maria Bradea. Exprimînd sentimentele de profundă dragoste, stimă şi preţuire ale comuniştilor, ale tuturor cetăţenilor patriei faţă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, participanţii la dezbateri au dat o înaltă apreciere rolului esenţial, determinant, al secretarului general al partidului în elaborarea şi înfăptuirea politicii interne şi externe a partidului şi statului, in fundamentarea planu­rilor şi programelor de dezvoltare economico­­socială a ţării, în organizarea şi conducerea ope­rei istorice de edificare a socialismului şi co­munismului pe pămîntul României, în promova­rea cauzei păcii, înţelegerii şi colaborării rodnice între naţiuni. In cadrul dezbaterilor, au fost examinate, cu exigenţă şi răspundere, rezultatele obţinute în înfăptuirea planului pe primul trimestru al a­­cestui an, în utilizarea cu eficienţă­­ sporită a capacităţilor de producţie, a întregului poten­ţial tehnic şi uman de care dispune economia naţională. Totodată, au fost analizate cauzele neajunsurilor care au dus la nerealizarea unor indicatori de plan, evidenţiindu-se măsurile în­treprinse în vederea îmbunătăţirii întregii acti­vităţi economice. în acest sens, a fost înfăţişat modul cum se acţionează pentru recuperarea neîntîrziată a restanţelor, perfecţionarea şi mo­dernizarea în continuare a proceselor tehnolo­gice, sporirea nivelului tehnic şi calitativ al produselor, creşterea mai accentuată a produc­tivităţii muncii şi a eficienţei economice, redu­cerea consumurilor, a cheltuielilor materiale şi încadrarea strictă în normele stabilite, pentru realizarea ritmică a producţiei fizice, în struc­tura planificată, onorarea tuturor sarcinilor la export, pentru înfăptuirea integrală a planului pe trimestrul II şi pe întregul an. Au fost pre­zentate, de asemenea, măsurile luate în dome­niul agriculturii pentru executarea, într-un timp cit mai scurt, a tuturor lucrărilor agricole de primăvară, astfel încît să se obţină recolte supe­rioare, în conformitate cu prevederile planului pe anul 1987, cu obiectivele noii revoluţii agrare. Participanţii la plenară au reliefat însemnă­tatea deosebită a documentelor supuse dezbaterii, a măsurilor stabilite care asigură întărirea pe mai departe a rîndurilor Partidului Comunist Român, creşterea rolului său conducător în toate domeniile de activitate, perfecţionarea stilului şi metodelor de muncă ale organelor şi orga­nizaţiilor de partid, intensificarea activităţii lor politico-organizatorice pentru înfăptuirea hotărî­­rilor şi directivelor partidului. In acelaşi timp, s-a relevat că măsurile prevăzute contribuie la realizarea în cele mai bune condiţii a politicii (continuare în pag. a 4-a) La linia de montaj din secţia mecanică uşoară a I.M.A.M.U.S. Iaşi se lucrează intens pentru a fi livrate în termen noile agregate, folosite în industria românească de automobile de mic litraj Consiliul popular al judeţului Iaşi Comitetul executiv Decizia nr. 125 Comitetul executiv al Consiliului popular al judeţului Iaşi E­­n temeiul articolelor 45, 47 şi 60 din Legea nr. 57/1968 de orga­­nizare şi funcţionare a consiliilor populare il decide • Articol unic. Se convoacă Consiliul popular al judeţului Iaşi In cea de-a XI-a sesiune ordinară, în ziua de 27 martie 1987, ora 8 Preşedinte, NECULAI IBĂNESCU Secretar: Gheorghe Zaharia în spiritul sarcinilor subliniate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu Un plus de efort pentru realizarea integrală a exportului pe trimestrul întîi! La recenta şedinţă a Comite­tului Politic Executiv al C.C. al P­­.R­, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU a subliniat din nou necesitatea îndeplinirii ri­guroase a planului pentru pro­ducţia de export şi livrarea acesteia în termenele prevăzute în contractele încheiate cu par­tenerii externi. Care este deci stadiul realizării acestor preve­deri la Întreprinde- ________ rea „Ţesătura“, acum cînd mai sînt cî­­teva zile pînă la sfîrşitul trimestrului întreprinderea I ? înainte de a con- Ţesătura« semna răspunsul la /F ftsdtu la această întrebare, să _________________ amintim că unita­tea ieşeană are importante sar­cini de export şi în anul cu­rent. Astfel, în prezent mai mult de jumătate din producţia de ţesături a întreprinderii este destinată exportului direct şi indirect. Se constată o creştere de la un an la altul a ponde­rii exportului indirect (deci o valorificare superioară a texti­lelor prin confecţii) şi, fireşte, o sporire a numărului firmelor cu care lucrează colectivul de la „Ţesătura“. Ca urmare, la ni­velul secţiilor de producţie, a compartimentelor funcţionale, comitetul de partid, conduce­rea­ întreprinderii au iniţiat şi aplicat noi măsuri de promo­vare a noului, de perfecțio­­nare­ a organizării muncii şi de întărire a ordinii şi disci­­ ­­­ plinei, în vederea obţinerii unor produse de înalt nivel ca­litativ, competitive. Din no­menclatorul de produse pre­zentate la export (direct şi indirect) pentru 1987 rezultă că textiliştii de aici au oferit pen­tru contractări peste 140 de ar­ticole, din care circa 40 noi, în aproape 5 800 de poziţii colo­­ristice. „După o muncă sus­ţinută în toate sec­toarele de activitate, ne-a declarat ing. Aurel Zvonaru, direc­tor general adjunct al Centralei industriei bumbacului, director al întreprinderii „Ţe­sătura“, preliminăm să în­cheiem trimestrul I cu reali­zarea în producţie a tuturor comenzilor programate pentru exportul direct (inclusiv prin devansări), exportul pe devize convertibile înregistrînd un spor de 43,7 la sută, faţă de prevederi“. într-adevăr, pentru exportul direct s-au realizat deja în devans, din trimestrul al II-lea, circa 530 000 m.p. de ţesături, urmând ca livrările să se facă operativ în funcţie de cerinţele partenerilor. Aşadar, putem spune că, în general, colectivul de muncitori şi spe- IOAN ŞCHIOPU (continuare în pag. a 3-a) O nouă tehnologie în construcţii Specialiştii de la Trustul an­trepriză generală pentru con­strucţii industriale din Iaşi au pus la punct o nouă şi valo­roasă tehnologie de execuţie pentru hale industriale şi de­pozite etajate cu elemente in­tegral prefabricate şi asamblate prin precomprimare cu fasci­cole rectilinii. Noua soluţie, care se constituie într-o veri­tabilă premieră în materie se caracterizează prin reducerea consumurilor de oţel şi beton cu 25 şi, respectiv cu 15 la sută, comparativ cu procedeele clasice, dublarea efectivă a pro­ductivităţii muncii în măsură să contribuie la scurtarea du­ratei de execuţie, eliminarea proceselor umede, o calitate sporită a lucrărilor efectuate. Precomprimarea ca şi forma elementelor de construcţie ce ţin de noua tehnologie conferă o distribuţie raţională a efor­turilor pe ansamblul obiective­lor executate, ceea ce înseamnă o mai mare durabilitate, o re­zistență sporită în exploatarea acestora. LA C.A.P. ARONEANUCreşterea iepurilor, o îndeletnicire Orice crescător de iepuri cu­noaşte pe deplin avantajele a­­cestei îndeletniciri. Le cunosc şi ceilalţi care n-au îmbrăţişat încă (şi sperăm că în curînd o vor face) această utilă şi bă­noasă îndeletnicire. Da, într-a­devăr, creşterea iepurilor adu­ce crescătorilor importante ve­­­nituri. De altfel, tocmai de a­­ceea tovarăşul NICOLAE­­ CEAUŞESCU ■ a indicat, în re­petate rînduri, sporirea numă­rului de iepuri­ şi al crescăto­rilor lor. Şi cine şi-a însuşit aşa cum se cuvine îndemnurile Conducătorului partidului şi­­statului nostru a avut numai de cîştigat. Carnea, deosebit de­­gustoasă şi bogată in proteine , pielicelele frumoase, rezistente, mult căutate de industria de confecţii care scoate la iveală căciuli, mantouri şi paltoane apreciate de populaţie, între cei care n-au stat prea mult pe gînduri şi au înjghebat crescătorii de iepuri, ce-i drept, la început mai timid (le lip­sea şi experienţa necesară), se numără şi cooperatorii de la C.A.P. Aroneanu. Mai întîi „crescătoria“ număra 3 familii de iepuri, rasă comună, în tot atîtea cuşti. „In primul an, îşi aminteşte inginera Gabriela Nemeth, preşedinta unităţii, nu prea am obţinut rezultate scon­tate. In loc de venituri ne-am înscris cu pierderi. Dar, cu sprijinul unor specialişti ne-am pus repede pe picioare“. A se pune „repede pe picioare“ e un fel de a spune, în anul urmă­tor, crescătoria s-a extins sim­ţitor. Investiţiile alocate au fost minime. Microferma a fost amenajată în două grajduri ca­re nu prea erau folosite. Iar locul raselor comune l-au luat iepurii din rasa supercum­, ca­racterizată prin creşterea rapi­dă, printr-o productivitate ri­dicată și consum de furaje ief­tine. Citeva cifre sint edifica­toare în acest sens. în prezent, microferma de la C.A.P. Aro­neanu are un efectiv de iepuri matcă de 450 de exemplare. Intr-un an o femelă produce 25—30 de iepuri. în 80—90 de zile, fiecare exemplar atinge greutatea optimă de sacrifica­re de 2,4—2,5 kilograme, în anul trecut unitatea a livrat la fondul de stat 6 tone de băneasă, utilă carne şi 2 000 de pielicele. Pes­te 1000 de pielicele au fost prelucrate în cooperativa agri­colă din care s-au confecţionat căciuli. S-au livrat, totodată, altor unităţi 80 de iepuri matcă. Economista Livia Ciobanu a ţi­nut să ne facă şi bilanţul eco­nomic realizat anul trecut de la microferma de iepuri. O ci­fră deosebit de edificatoare. Venitul realizat s-a ridicat la aproape 420 000 de lei. Aces­ta este rezultatul muncii ce­lor 8 cooperatoare care lu­crează la iepuri. Dar, cele mai bune rezultate le-au obţinut ANDREI BRATU (continuare în pag. a 3-a) Brăzd­are triple La întreprinderea mecanică pentru agricultură din Iaşi s-a trecut la fabricaţia de brăz­­dare triple pentru semănatul inului-fuior, subansamble spe­cializate de mare randament şi robusteţe în exploatare, rea­lizate în premieră industrială după proiecte şi tehnologii pro­prii. Noile brăzdare, care echi­pează semănătorile universale portabne-29 (S.U.P.-29), răspund astfel comandamentelor pentru care au fost gîndite, privitoare la respectarea densităţii optime la metrul pătrat şi a distanţei între rînduri la semănatul se­minţelor de in fuior. Finalizate sub sem­nul înfăp­tuirii neabătute a noii revoluţii agrare în ţara noastră, brăzda­­rele triple vor fi livrate în scurtă vreme trusturilor de me­canizare a agriculturii din ţară.

Next