Flacăra Moinestiului, 1962 (Anul 9, nr. 549-652)
1962-10-20 / nr. 632
OiOv' ' - 7 1arnt*a - nIESTIULUI minum mniui p.k.b. si m srinoi «mini uniii lovncsn Luna prieteniei n=- Romîno-Sovietice In aceste zile, oamenii muncii din raionul nostru sărbătoresc tradiționala „Lună a prieteniei romîno-sovietice“ in întreprinderi și instituții, în gospodării agricole colective și de stat, în școli și unități de artă și cultură, sînt organizate în această perioadă manifestări închinate prieteniei de nezdruncinat dintre poporul român și popoarele Marii Uniuni Sovietice, constructoare a comunismului, apărătoare a libertății și păcii în întreaga lume. Cu acest prilej oamenii muncii din raionul nostru iau cunoștință cu un deosebit interes de aspecte cît mai diverse legate de viața și actvitatea oamenilor sovietici, ecourile realizărilor lor valoroase îndreptate spre progresul civilizației și științei mondiale, fiindu-le deja cunoscute din presă, din emisiunile de radio și televiziune. Cu o legitimă mîndrie oamenii muncii din raion, constructori activi ai socialismului, iau cunoștință de fiecare aspect nou, legat de eforturile depuse de oamenii sovietici, constructori ai comunismului, în vederea progresului științei și tehnicii, pentru ca oamenii de pretutindeni să ducă o viață mai prosperă, mai înfloritoare. J Festivalul filmului sovietic a devenit o tradiție ca, în fiecare an, la cinematografele din localitățile raionului, cu prilejul Lunii prieteniei romîno-sovietice, să se organizeze festivaluri ale filmului sovietic. La cinematograful „23 August“ din orașul Moinești un asemenea festival al filmului sovietic va fi organizat între 25 și 28 octombrie 1962. Cu acest prilej vor rula filme ca : „Oameni și fiare“ seria I-a și a IFa, „Nouă zile dintr-un an“ și „La 30 de ani“. In aceeași perioadă se va organiza și festivalul filmului la cinematograful „1 A mai“ din orașul Comănești. Festivalul filmului sovietic s-a mai organizat la cinematograful „M. Eminescu" din Lucăcești. La acest cinematograf festivalul filmului sovietic a fost programat în zilele de 18, 19, 20 și 21 octombrie a. c. Din filmele programate cităm : „Bătălie în marș“, seria I-a și a II-a, „Serioja" și „Socoteli greșite". < Ample folomoniale Printre manifestările care au loc cu prilejul tradiționalei „Luni a prieteniei romîno-sovietice“ un loc de seamă îl ocupă confecționarea și dispunerea unor panouri la locuri vizitite, în întreprinderi și pe străzi, la sediile G.A.C. și în școli, în care sînt prezentate diverse aspecte din viața, munca, realizările, petrecerea timpului liber, mișcarea sportivă, izbutitele succese obținute în domeniul artei și culturii de către oamenii din marea familie a popoarelor sovietice care, primele în lume, în Octombrie 1917, au scuturat pentru totdeauna exploatarea omului de către om, asuprirea, luîndu-și soarta în propriile lor mîini. Astfel de panouri au fost realizate pe strada Tudor Vladimirescu din orașul Moinești. Unul dintre acestea, cel mai amplu, are aspectul unui fotomontaj cu zeci de imagini, de proporții corespunzătoare. Panoul fotomontaj de proporții ample este intitulat semnificativ : „Din realizările științei și tehnicii din U.R.S.S.“. ANUL IX — Nr. 632 Sîmbătă 20 octombrie 1912 4 PAGINI 20 BANI (833) , Semnificația lHisr A devenit o obișnuință ca toți tovarășii noștri de muncă să trimită ilustrate din locurile unde își petrec concediul. Și anul acesta, ca și în alți ani, pe adresa sectorului dispeceri de la Schela extracție Moinești s-au primit mai multe ilustrate din diferite colțuri ale patriei. Sînt ilustrate trimise de cei ce și-au petrecut concediul în stațiunile de odihnă sau tratament. Astfel, tov. Constantin Ciosu a fost la Băile Herculane, Gh. Popescu la Eforie, iar Ilie loan la odihnă la Tușnad. Reîntorși la locurile lor de muncă ei au împărtășit și celorlalți colegi despre minunatele condiții avute în aceste stațiuni, dovadă grăitoare a grijii față de oamenii muncii pe care o manifestă partidul nostru. R. KOLIMBERG dispecer, Schela Moinești Jiu nu aere de Cercul de citit nr. 13 din cartierul Lunca, al orașului Moinești, este unul dintre cele care au o rodnică activitate. De curînd în cadrul acestui cerc de citit, cadrele didactice, prezente în fața numeroșilor cetățeni din circumscripția nr. 13 din acest cartier, au susținut o izbutită relatare despre ultimele succese, de o importanță covîrșitoare, obținute de Uniunea Sovietică în domeniul cuceririi spațiului cosmic. La cererea auditorilor a urmat apoi o amplă expunere despre vizita delegației de partid și guvernamentale din Republica Populară Romina, în frunte cu tov. Gheorghe Gheorghiu-Dej, președintele Consiliului de Stat al R.P.R., în unele țări prietene din sud-estul Asiei, prin Indonezia și India. In continuare s-a dezbătut sumara schiță de plan despre activitatea viitoare a acestui cerc de citit. Cei prezenți au adus substanțiale completări punctelor din programul prezentat și s-au angajat să desfășoare o muncă cultural-educativă și mai rodnică. Reparații de calitate Printre atelierele întreprinderii de transporturi extracție Moinești care aduc o contribuție importantă la realizarea sarcinilor de plan sînt și cele în care muncesc colectivele noastre de reparații. Activitatea lor de bază este repararea troliilor și a tractoarelor. De felul cum ele îndeplinesc sarcinile de reparare a tractoarelor și troliilor, depinde ca schelele pe care le deservim să obțină mai mult țiței. Dar, pe lingă reparațiile pe care le efectuăm, noi sîntem interesați în a face economii de materiale. Astfel, recondiționăm diferite piese cum sînt: semiringuri pentru rotile motrice, bucșe de role și multe altele. NICOLAE DINU și VASILE BOTEZATU, mecanici TINERII DIN PETRICICA SPRIJINĂ G.A.C. O contribuție însemnată la întărirea și consolidarea gospodăriei colective o aduc și tinerii colectiviști de la Petricica. Mobilizați de către organizațiile U.T.M. și antrenați în executarea diferitelor lucrări agricole, ei au obținut rezultate remarcabile. Astfel, prin acțiunile de muncă patriotică, tinerii au efectuat numeroase lucrări la construcția grajdurilor noului adăpost al animalelor, precum și la insilizarea furajelor. Totodată ei au mai participat și la alte acțiuni dînd un sprijin substanțial gospodăriei. Printre aceștia se pot evidenția în mod deosebit tovarășii Veta C. Lazăr, Gh. Lazăr, Elena Fînaru și mulți alții. Un ajutor prețios în executarea lucrărilor agricole l-am primit și din partea mecanizatorilor Nicolae Ciobanu, Mihai Lungu și alții, care zi și noapte nu și-au oprit tractoarele, grăbind arăturile și însămînțările de toamnă. Cu asemenea rezultate obținute de tinerii colectiviști se poate mîndri conducerea gospodăriei colective. ANA CAVALERU colectivistă — G. A. C. Petricica Pe meleagurile regiunii In anii regimului democrat-popular, Valea Trotușului a devenit un adevărat șantier. La Onești, printr-o muncă încordată, fără precedent, a fost dată în folosință printre altele și o mare rafinărie modernă. In fotografie , vedere parțială a rafinăriei de la Onești. An de an tot mai mulți oameni ai muncii vin să-și refacă sănătatea în frumoasa stațiune balneo- climaterică Slănic- Moldova din regiunea noastră. Noile vile-blocuri construite în ultimii ani, cît și cele existente, , oferă oamenilor muncii condiții excelente de odihnă și tratament. In fotografie: un aspect din stațiunea Slănicc- Moldova. Ultimele finisări la noul dispensar La Berești-Tazlău se fac ultimele lucrări de finisare la noul dispensar medical care va fi dat curînd în folosință colectiviștilor. De altfel, a și început să se monteze mobilierul, să se aducă materialele necesare. Această nouă construcție efectuată prin contribuția voluntară a cetățenilor se înscrie și ea printre realizările înfăptuite în anii din urmă la Berești-Tazlău, ca rezultat al grijii pe care partidul nostru o acordă oamenilor muncii. Noua construcție a dispensarului din Berești-Tazlău, ca cel mai modern de altfel din raion, va asigura colectiviștilor de aici și copiilor lor condiții dintre cele mai bune de îngrijire și tratament. Imagini din noua monografie a satului Statornicu din vremuri îndepărtate pe culmea unui deal în forma de potcoavă, satul Grigoreni și-a făurit în ultimii 10 ani o istorie nouă. Ea este scrisă cu multă măiestrie de pana colectivității, într-un tablou nou, care este satul cu oamenii și faptele lor actuale. In jurul acestui embrion, care se afirmă astăzi ca fiind un centru economic, social și cultural al comunei în plină înflorire, s-au ridicat la viață și satele care formează comuna — Șerpeni, Stejaru, Rîpa Jepii și Pustiana. Acum, la împlinirea unui deceniu de cînd " gospodăria agricolă colectivă a primit numele „Octombrie Roșu“, năzuințele și gîndurile oamenilor se văd la tot pasul întruchipate într-o suită de realizări. Forța unită a colectiviștilor, cimentată an de an prin grija partidului, își găsește astăzi expresia în traiul mai îmbelșugat al oamenilor, în creșterea nivelului lor cultural și social. Acest adevăr al vremurilor contemporane îl trăiesc din plin toate familiile. Ele bucură deopotrivă de roadele munseciilor înfrățite prin legături trainice. Noua monografie nu continuă îmbogățire a satului colectivizat, este în contrast izbitor , cu ceea ce a fost Grigorenii în trecut. Haina nouă cu care sînt îmbrăcate satele dezvăluie călătorilor un peisaj în care chipurile oamenilor sînt mereu zîmbitoare, pline de veselie, sănătate și voie bună. Numeroasele construcții, livada cu pomi fructiferi și stupina, obiectivele socialculturale și casele noi care se înalță în sate, anunță călătorii că în aceste locuri se află o gospodărie colectivă în continuă dezvoltare. Cîteva cifre și fapte laconice, care înmănunchează, arată hărnicia și priceperea colectiviștilor din Grigoreni, au darul să ilustreze într-un mod sugestiv marile realizări înfăptuite de către ei. Drumul străbătut timp de un deceniu a fost anevoios, dar plin de satisfacții, bucurii și mai ales de roade. De la cele 82 de familii cu 274 ha de pămînt, care au pus cele dinții bazele gospodăriei colective, s-a ajuns ca la începutul acestui an toată comuna să fie colectivizată. Puterile colectivei acum sînt înzecite: 996 de familii muncesc cu vrednicie, laolaltă, 1.802 ha de pămînt. Trăinicia gospodăriei stă și în creșterea tot mai însemnată, în cei 10 ani, a puterii ei economice și organizatorice. Bunăoară, averea obștească a sporit de aproape 55 de ori față de primul an și se cifrează la peste 1.640.000 de lei. Această creștere este o consecință directă a dezvoltării sectorului zootehnic, a măririi numărului de construcții și mijloace de muncă, a efectivelor de animale și a colectivizării întregii comune. Colectiviștii din Grigoreni au ajuns milionari in ultimii ani. Valoarea fondului de bază însumează în prezent peste 1.050.0000 de lei. La realizarea acestui venit sporit au contribuit sumele tot mai mari repartizate, an de an, la fondul de bază din valorile obținute pe seama furnizării statului prin contracte a unor cantități sporite de produse vegetale și animale. S-a ajuns ca acum ponderea economică cea mai mare în dezvoltarea averii obștești și creșterea fondului de bază să o dețină sectorul zootehnic. Din acest sector de bază, care numără 385 de bovine, din care 119 vaci cu lapte și juninci gestante, 1.270 de oi, din care 800 cu lapte, 79 de porcine, 900 de păsări, 110 stupi cu albine etc., gospodăria colectivă a realizat anul trecut 60 la sută din totalul veniturilor. In acest an, numai pînă la 1 octombrie a.c., din veniturile realizate pe întreaga gospodărie peste 80 la sută au fost obținute din sectorul creșterii animalelor. Aceste venituri își au izvorul în cantitățile mari de produse realizate și valorificate ca: 11 vagoane de lapte și peste 1 vagon de brînză, 2.055 kg de lînă, 2.042 kg de miere, 8.000 de ouă, 40 bovine, 40 de porcine, 100 de ovine. Șirul cifrelor și faptelor care ilustrează în mod veridic viața îmbelșugată a colectiviștilor din Grigoreni, poate fi continuat încă pe multe pagini. Ele pot face obiectul unui reportaj amplu, de proporția unui volum. Cele cîteva aspecte reliefate aici sînt doar o relatare scurtă. Totuși, în ele cititorii au prilejul să remarce o parte din imaginea vie a acestei gospodării colective, în plină înflorire. CITIȚI IN PAGINA A II-A: „UN DECENIU DE VIAȚA". PENTRU PRESTIGIUL MAGAZINULUI Buna deservire a cumpărătorilor face să crească zi de zi prestigiul magazinului alimentar nr. 68 gara Asău, al cărui gestionar este tov. Veronica Sasu. Aranjarea mărfurilor cu gat, igiena ce domnește în acest magazin au făcut posibil ca de la începutul acestui an și pînă în prezent să se realizeze și să se depășească planul de desfacere. In cursul lunii septembrie planul a fost îndeplinit în procent de 103 la sută. Condica de reclamații și sugestii a acestui magazin reflectă pe deplin comportarea frumoasă a personalului din cadrul acestui magazin. In filele acesteia este apreciată buna deservire în acest magazin, consemnată de mai mulți cumpărători printre care se numără Mihai Merlușcă, miner, Toader Dulhac, pensionar, Mihai Popovici, directorul Școlii de 8 ani Lăloaia și mulți alți cumpărători. Pentru ca prestigiul magazinului să crească tot mai mult, gestionara se ocupă cu multă grijă de tînăra absolventă a Școlii de comerț din orașul Bacău, Maria Cojocaru, căreia îi împărtășește din experiența sa din cei peste 10 ani de zile practicați în comerțul socialist.