Flacăra Moinestiului, 1962 (Anul 9, nr. 549-652)

1962-10-20 / nr. 632

OiO­­­v' ' - 7 1arnt*a - nIESTIULUI m­inum mniui p.k.b. si m srinoi «mini uniii lovncsn Luna prieteniei n=- Romîno-Sovietice In aceste zile, oamenii muncii din raionul nostru sărbătoresc tra­diționala „Lună a prieteniei romîno-sovietice“ in întreprinderi și instituții, în gospodării agricole colective și de stat, în școli și unități de artă și cultură, sînt organizate în această perioadă manifestări închinate prieteniei de nezdruncinat dintre poporul român și popoarele Marii Uniuni Sovietice, constructoare a comunismu­lui, apărătoare a libertății și păcii în întreaga lume. Cu acest prilej oamenii muncii din raionul nostru iau cunoștință cu un deosebit interes de aspecte cît mai diverse legate de viața și act­­­v­itatea oamenilor sovietici, ecourile realizărilor lor valoroase îndrep­tate spre progresul civilizației și științei mondiale, fiindu-le deja cunos­cute din presă, din emisiunile de radio și televiziune. Cu o legitimă mîndrie oamenii muncii din raion, constructori activi ai socialismului, iau cunoștință de fiecare aspect nou, legat de eforturile depuse de oamenii sovietici, constructori ai comunismului, în vederea progresului științei și tehnicii, pentru ca oamenii de pretutin­deni să ducă o viață mai prosperă, mai înfloritoare. J Festivalul filmului sovietic a devenit o tradiție ca, în fiecare an, la cinematografele din locali­tățile raionului, cu prilejul Lunii prieteniei­­ romîno-sovietice, să se or­ganizeze festivaluri ale filmului so­­vietic. La cinematograful „23 August“ din orașul Moinești un asemenea festival al filmului sovietic va fi or­ganizat între 25 și 28 octombrie 1962. Cu acest prilej vor rula filme ca : „Oameni și fiare“ seria I-a și a IFa, „Nouă zile dintr-un an“ și „La 30 de ani“. In aceeași perioadă se va organiza și festivalul filmului la ci­nematograful „1 A mai“ din­ orașul Comănești. Festivalul filmului sovietic s-a mai organizat la cinematograful „M. Em­inescu" din Lucăcești. La acest cinematograf festivalul filmu­lui sovietic a fost programat în zi­­lele de 18, 19, 20 și 21 octombrie a. c. Din filmele programate cităm : „Bătălie în marș“, seria I-a și a II-a, „Serioja" și „Socoteli greșite". < Ample folomoniale Printre manifestările care au loc cu prilejul tradiționalei „Luni a prie­teniei romîno-sovietice“ un loc de seam­ă îl ocupă confecționarea și dispunerea unor panouri la locuri vi­­zitite, în întreprinderi și pe străzi, la sediile G.A.C. și în școli, în care sînt prezentate diverse aspecte din viața, munca, realizările, petrecerea timpului liber, mișcarea sportivă, izbutitele succese obținute în dome­niul artei și culturii de către oame­nii din marea familie a popoarelor sovietice care, primele în lume, în Octombrie 1917, au scuturat pentru totdeauna exploatarea omului de către om, asuprirea, luîndu-și soarta în propriile lor mîini. Astfel de panouri au fost reali­zate pe strada Tudor Vladimirescu din orașul Moinești. Unul dintre a­­cestea, cel mai amplu, are aspectul unui fotomontaj cu zeci de imagini, de proporții corespunzătoare. Pa­­noul­ fotomontaj de proporții ample este intitulat semnificativ : „Din rea­lizările științei și tehnicii din U.R.S.S.“. ANUL IX — Nr. 632 Sîmbătă 20 octombrie 1912 4 PAGINI 20 BANI (833) , Semnificația l­Hisr A devenit o obișnuință ca toți to­varășii noștri de muncă să trimită ilustrate din locurile unde își pe­trec concediul. Și anul acesta, ca și în­ alți ani, pe adresa sectorului dispeceri de la Schela extracție Moinești s-au pri­mit mai multe ilustrate din diferite colțuri ale patriei. Sînt ilustrate tri­mise de cei ce și-au petrecut con­cediul în stațiunile de odihnă sau tratament. Astfel, tov. Constantin Ciosu a fost la Băile Herculane, Gh. Popescu la Eforie, iar Ilie loan la odihnă la Tușnad. Reîntorși la locurile lor de muncă ei au împărtășit și celorlalți colegi despre minunatele condiții avute în aceste stațiuni, dovadă grăitoare a grijii față de oamenii muncii pe care o manifestă partidul nostru. R. KOLIMBERG dispecer, Schela Moinești Jiu nu aere de Cercul de citit nr. 13 din cartie­rul Lunca, al orașului Moinești, este unul dintre cele care au o rodnică activitate. De curînd în cadrul acestui cerc de citit, cadrele didactice, prezente în fața numeroșilor cetățeni din cir­cumscripția nr. 13 din acest cartier, au susținut o izbutită relatare des­pre ultimele succese, de o impor­tanță covîrșito­are, obținute de Uniu­nea Sovietică în domeniul cuceririi spațiului cosmic. La cererea audito­rilor a urmat apoi o amplă expunere despre vizita delegației de partid și guvernamentale din Republica Popu­lar­ă Romina, în frunte cu tov. Gheor­­ghe Gheorghiu-Dej, președintele Consiliului de Stat al R.P.R., în u­nele țări prietene din sud-estul A­­siei, prin Indonezia și India. In continuare s-a dezbătut su­mara schiță de plan despre activi­tatea viitoare a acestui cerc de citit. Cei prezenți au adus substanțiale completări punctelor din programul prezentat și s-au angajat să desfă­șoare o muncă cultural-educativă și mai rodnică. Reparații de calitate Printre atelierele întreprinderii de transporturi extracție Moinești care aduc o contribuție importantă la realizarea sarcinilor de plan sînt și­­ cele în care muncesc­ colectivele noastre de reparații. Activitatea lor de bază este repararea troliilor și a tractoarelor. De felul cum ele în­deplinesc sarcinile de reparare a tractoarelor și troliilor, depinde ca schelele pe care le deservim să ob­țină mai mult țiței. Dar, pe lingă reparațiile pe care le efectuăm, noi sîntem interesați în a face economii de materiale. Astfel, recondiționăm diferite piese cum sînt: semiringuri pentru ro­tile motrice, bucșe de role și multe altele. NICOLAE DINU și VASILE BOTEZATU, mecanici TINERII DIN PETRICICA SPRIJINĂ G.A.C. O contribuție însemnată la întări­rea și consolidarea gospodăriei co­lective o adu­c și tinerii colectiviști de la Petricica. Mobilizați de către organizațiile U.T.M. și antrenați în executarea diferitelor lucrări agri­cole, ei au obținut rezultate remar­cabile. Astfel, prin acțiunile de muncă­ patriotică, tinerii au efectuat numeroase lucrări la construcția grajdurilor noului adăpost al ani­malelor, precum și la insilizarea fu­rajelor. Totodată ei au mai partici­pat și la alte acțiuni dînd un sprijin substanțial gospodăriei. Printre a­­ceștia se pot evidenția în mod deo­sebit tovarășii Veta C. Lazăr, Gh. Lazăr, Elena Fînaru și mulți alții. Un ajutor prețios în executarea lucrărilor agricole l-am primit și din partea mecanizatorilor Nicolae Cio­­banu, Mihai Lungu și alții, care zi și noapte nu și-au oprit tractoarele, grăbind arăturile și însămînțările de toamnă. Cu asemenea rezultate obținute de tinerii colectiviști se poate mîndri conducerea gospodăriei colective. ANA CAVALERU colectivistă — G. A. C. Petricica Pe meleagurile regiunii In anii regimului democrat-popular, Valea Trotușului a devenit un adevărat șantier. La Onești, printr-o muncă încordată, fără precedent, a fost dată în folosință printre altele și o mare rafinărie modernă. In fotografie , vedere parțială a rafinăriei de la Onești. An de an tot mai mulți oameni ai muncii vin să-și refacă sănătatea în frumoasa sta­țiune balneo- cli­­materică Slănic- Moldova din re­giunea noastră. Noile vile-blocuri construite în ulti­mii ani, cît și cele existente, , oferă oamenilor muncii condiții excelente de odihnă­­ și tra­tament. In fotografie: un aspect di­n stațiunea Slănicc- Moldova. Ultimele finisări la noul dispensar La Berești-Tazlău se fac ultimele lucrări de finisare la noul dispensar medical care va fi dat curînd în folosință colectiviștilor. De altfel, a și început să se monteze mobilie­rul, să se aducă materialele nece­sare. Această nouă construcție efec­tuată prin contribuția voluntară a cetățenilor se înscrie și ea printre realizările înfăptuite în anii din ur­mă la Berești-Tazlău, ca rezultat al grijii pe care partidul nostru o acordă oamenilor muncii. Noua construcție a dispensarului din Berești-Tazlău, ca cel mai mo­dern de altfel din raion, va asi­gura colectiviștilor de aici și copii­lor lor condiții dintre cele mai bune de îngrijire și tratament. Imagini din noua monograf­ie a satului Statornicu­ din vremuri îndepăr­­­­tate pe culmea unui deal în for­­m­­­a de potcoavă, satul Grigoreni și-a făurit în ultimii 10 ani o isto­­­­­­rie nouă. Ea este scrisă cu multă măiestrie de pana colectivității,­­ într-un tablou nou, care este satul cu oamenii și faptele lor actuale. In jurul acestui embrion, care se afirmă astăzi ca fiind un cen­tru economic, social și cultural al comunei în plină înflorire, s-au ri­dicat la viață și satele care for­mează comuna — Șerpeni, Steja­­­­ru, Rîpa­ Jepii și Pustiana. Acum, la împlinirea unui deceniu de cînd " gospodăria agricolă colectivă a pri­mit numele „Octombrie Roșu“, nă­zuințele și gîndurile oamenilor se văd la tot pasul întruchipate într-o suită de realizări. Forța unită a colectiviștilor, ci­mentată an de an prin grija parti­­­­dului, își găsește astăzi expresia în traiul mai îmbelșugat al oame­nilor, în creșterea nivelului lor cul­tural și social. Acest adevăr al vremurilor contemporane îl trăiesc din plin toate familiile. Ele bucură deopotrivă de roadele mun­se­cii­lor înfrățite prin legături trai­nice. Noua monografie nu continuă îm­­­­bogățire a satului colectivizat, este în contrast izbitor , cu ceea ce a fost Grigorenii în trecut. Haina nouă cu care sînt îmbrăcate satele dezvă­luie călătorilor un peisaj în care chipurile oamenilor sînt mereu zîmbitoare, pline de veselie, sănă­­tate și voie bună. Numeroasele construcții, livada cu pomi fructiferi și stupina, o­­biectivele social­­culturale și ca­­sele noi care se înalță în sate, a­­nunță călătorii că în aceste locuri se află o gospo­dărie colectivă în continuă dezvol­tare. Cîteva cifre și fapte laconice, care înmănun­chează, arată hăr­nicia și priceperea colectiviștilor din Grigoreni, au da­rul să ilustreze într-un mod su­gestiv marile realizări înfăptuite de către ei. Drumul străbătut timp de un deceniu a fost anevoios, dar plin de satisfacții, bucurii și mai ales de roade. De la cele 82 de familii cu 274 ha de pămînt, care au pus cele dinții bazele gospodăriei colective, s-a ajuns ca la începutul acestui an toată comuna să fie colectivi­zată. Puterile colectivei acum sînt înzecite: 996 de familii muncesc cu vrednicie, laolaltă, 1.802 ha de pă­­m­înt. Trăinicia gospodăriei stă și în creșterea tot mai însemnată, în cei 10 ani, a puterii ei economice și organizatorice. Bunăoară, averea obștească a sporit de aproape 55 de ori față de primul an și se ci­frează la peste 1.640.000 de lei. Această creștere este o consecință directă a dezvoltării sectorului zoo­tehnic, a măririi numărului de con­strucții și mijloace de muncă, a efectivelor de animale și a colecti­­vizării întregii comune. Colectiviștii din Grigoreni au ajuns milionari in ultimii ani. Valoarea fondului de bază însu­mează în prezent peste 1.050.0000 de lei. La reali­zarea acestui ve­nit sporit au con­tribuit sumele tot mai mari reparti­zate, an de an, la fondul de bază din valorile ob­ținute pe seama furnizării statului prin contracte a unor cantități sporite de produse vegetale și a­­nimale. S-a ajuns ca acum ponderea e­­conomică cea mai mare în dezvol­tarea averii obștești și creșterea fondului de bază să o dețină secto­rul zootehnic. Din acest sector de bază, care numără 385 de bovine, din care 119 vaci cu lapte și ju­­ninci gestante, 1.270 de oi, din care 800 cu lapte, 79 de porcine, 900 de păsări, 110 stupi cu albine etc., gospodăria colectivă a reali­zat anul trecut 60 la sută din to­talul veniturilor. In acest an, numai pînă la 1 octombrie a.c., din veniturile reali­zate pe întreaga gospodărie peste 80 la sută au fost obținute din­­ sectorul creșterii animalelor. A­­ceste venituri își au izvorul în cantitățile mari de produse rea­lizate și valorificate ca: 11 va­goane de lapte și peste 1 vagon de brînză, 2.055 kg de lînă, 2.042 kg de miere, 8.000 de ouă, 40 bo­vine, 40 de porcine, 100 de ovine. Șirul cifrelor și faptelor care ilustrează în mod veridic viața îm­belșugată a colectiviștilor din Gri­­­­goreni, poate fi continuat încă pe multe pagini. Ele pot face obiec­tul unui reportaj amplu, de pro­porția unui volum. Cele cîteva as­pecte reliefate aici sînt doar o relatare scurtă. Totuși, în ele ci­titorii au prilejul să remarce o parte din imaginea vie a acestei gospodării colective, în plină în­florire. CITIȚI IN PAGINA A II-A: „UN DECENIU DE VIAȚA". PENTRU PRESTIGIUL MAGAZINULUI Buna deservire a cumpărătorilor face să crească zi de zi prestigiul magazinului alimentar nr. 68 gara Asău, al cărui gestionar este tov. Veronica Sasu. Aranjarea mărfurilor cu ga­­t, igiena ce domnește în acest magazin au făcut posibil ca de la începutul acestui an și pînă în pre­zent să se realizeze și să se depă­șească planul de desfacere. In cursul lunii septembrie planul a fost în­deplinit în procent de 103 la sută. Condica de reclamații și sugestii a acestui magazin reflectă pe deplin comportarea frumoasă a personalului din cadrul acestui magazin. In filele acesteia este apreciată buna deser­vire în acest magazin, consemnată de mai mulți cumpărători printre care se numără Mihai Merlușcă, mi­ner, Toader Dulhac, pensionar, Mi­hai Popovici, directorul Școlii de 8 ani Lăloaia și mulți alți cumpără­tori. Pentru ca prestigiul magazinului să crească tot mai mult, gestionara se ocupă cu multă grijă de tînăra absolventă a Școlii de comerț din o­­rașul Bacău, Maria Cojocaru, căreia îi împărtășește din experiența sa din cei peste 10 ani de zile practicați în comerțul socialist.

Next