Flacăra Moinestiului, 1962 (Anul 9, nr. 549-652)

1962-10-10 / nr. 629

>­ f V y PROLETARI DIN TOATE TARILE7 UNIȚI-VA I n­ESTIULUI aBgu­iumimi unim mu­­sui amin wiiui uniml im ANUL IX Nr. 629 (830) MIERCURI 10 OCTOMBRIE 1962 4 PAGINI 20 BANI ENTUZIASM ȘI VOIE BUNA Cea de-a 105-a aniversare a Zi­lei petrolistului a fost sărbătorită de către oamenii muncii din raionul Moinești în după-amiaza zilei de sîmbătă 6 octombrie a. c., în fai­moasa sală a clubului „M. Emines­­cu“ din Lucăcești. In această zi sute de petroliști au participat la festivitatea consacrată Zilei petrolistului. Bucuria, voia bună și veselia se citeau pe chipu­rile tuturor petroliștilor. In jurul orei 18, în aplauzele celor prezenți, urcă la masa prezidiului reprezen­tanți ai organelor de partid și de stat raionale, reprezentanți ai orga­nizațiilor de masă, petroliști frun­tași în producție. Tov. Nicolae Luca, președintele Consiliului local al sindicatelor Moinești, deschide mitingul, adu­­cînd un salut călduros mun­citori­­lor petroliști pentru rezultatele ob­ținute în producție. Despre lupta glorioasă a munci­torilor petroliști, despre cei 105 ani de existență a industriei petro­l­iere, cît și despre frumoasele suc­cese care au fost obținute în anii regimului nostru democrat-popular de către petroliștii din bazinul pe­trolifer Moldova, au vorbit tovară­șii Nicolae Gavril, ing. șef al Trus­tului de extracție Moinești, Nicolae Secăreanu, directorul Trustului de foraj Moinești și Ion Manea, directo­rul Rafinăriei­­ Dărmănești. Cu vii aplauze a fost salutat d­e asistență cuvîntul rostit de tov. Constantin Dinu, secretar al Co­mitetului raional Moinești al P.M.R In numele biroului Comitetului ra­ional al P.M.R. Moinești, vorbitorul a salutat călduros pe petroliștii din raionul Moinești cu prilejul sărbă­toririi zilei lor.­ Apoi, cu emoție, pe­troliștii aflați în sală, au ascultat Decretul Consiliului de Stat al Re­publicii Populare Române, cu privi­re la decernarea unor ordine și me­dalii la un mare nu­măr de petroliști. Tovarășul Gheor­­ghe Unguru, pre­ședintele Comitetu­lui executiv al Sfa­tului popular raio­nal Moinești, înmâ­nează unui număr de 6 tovarăși Ordi­nul muncii clasa a IlI-a, iar unui număr de 45 tova­răși Medalia Mun­cii. Cei care au primit înalta dis­tincție Ordinul Muncii clasa a III-a, sunt: tov. Constantin Stănescu, di­rectorul Bazei de aprovizionare Dăr­mănești, Constantin Apostolescu, sondor la Schela Modîrzău, Alexan­dru I. Dîrjău, sondor la Schela Modîrzău, Ion I. Dîrjău, tehnician la Schela Modîrzău, Dumitru Bas­ton, directorul întreprinderii de fo­raj Moinești și Zota N. Panaite, sondor la întreprinderea de foraj Moinești. Printre cei decorați cu Medalia Muncii se numără tovară­șii Nicolae Mititelu, conducător auto de la întreprinderea de trans­porturi extracție Moinești, Văleanu Turcui, sondor șef și Vasile Iacob mecanic de la Schela Zemeș, Gheor­­ghe Vrînceanu, mecanic și Ion Fră­­țilă, operator principal la Schela Moinești, Nicolae Bănică, maistru de extracție la Schela Modîrzău, Ion Percețeanu, maistru de fisurări la Sectorul de cimentări și operații speciale Moinești, Gheorghe Chir­­că, mecanic, șef de echipa de la întreprinderea transporturi, ateliere și baze tubulare Moinești, Mih­ai Dohotaru, sondor șef la întreprin­derea de foraj Moinești, Dumitru Ticaneț, laborant și Ion Chițurlea operator de la Rafinăria Dărmă­nești. In numele celor care au fost de­corați au vorbit tovarășii Dumitru Baston, directorul întreprinderii de foraj Moinești și Pavel Chiriac, muncitor petrolist la Schela Ze­meș. Adunarea festivă închinată Zilei petrolistului s-a încheiat cu un fru­mos program artistic prezentat de formațiile artistice ale clubului „M. Eminescu“ din Lucăcești, Clubului muncitoresc Zemeș și de la Rafi­­năria Dărmănești. FL. PRISECARE Tovarășul CONSTANTIN STANESCU, directorul Bazei de aprovizionare Dărmănești Tovarășul MI­HAI DOHOTARU, sondor șef la întreprinderea de foraj Moinești . Noi succese în activitatea de inovații Harnicul colectiv de inovatori de la între­prinderea transporturi, ateliere și baza tubu­­lară Moinești face ca zilnic să se schimbe fața întreprinderii. Muncii avîntată de creație, in scopul ușu­rării efortului fizic, modernizării și auto­matizării unor operații, precum și efectuării de economii, a reușit să cuprindă anul a­­cesta un număr de aproape 200 salariați ai întreprinderii noas­tre. Se poate spune astfel, pe bună drep­tate, că mișcarea de inovații desfășurată la noi, sub îndrumarea organizației de partid și cu sprijinul comite­tului sindicatului, ca­pătă zilnic un carac­ter de masă. S-a dovedit că mun­citorii, in frunte cu comuniștii, gindesc și creează continuu. Se remarcă­­ astfel faptul că operația de inșuru­­bat-deșurubat prăjini la standul de probe hidraulice se face a­­cum apăsind pe citeva butdiane, automatizat, ranga și prelungitorul răminind de domeniul trecutului. De aseme­nea, mașinile noastre circulă cu pistoane și diferite piese realizate in întreprindere, utila­jele capătă îmbunătățiri substanțiale, dind ast­fel randamente mai mari, lungindu-le du­rata de funcționare. Toate acestea­ sunt ro­dul muncii de creație a muncitorilor noștri. Anul acesta, s­au­ mult ca oricind, miș­carea de inovații a obținut succese impor­tante. Au fost înregis­trate 116 inovații (14 fiind restante din anul 1961). Din acestea sunt aplicate in producție aproape 70 de inovații, cu un efect economic de peste 500.000 de lei, economii antecalculate. Se mai poate remar­ca activitatea brigăzi­lor complexe de ino­vatori, care anul aces­ta se ridică in 7, înfi­ințate in toate secțiile întreprinderii noastre, in scopul rezolvării prompte a temelor mai grele. Apropierea Zilei pe­trolistului a constituit un imbold deosebit in activitatea inovatorilor noștri. Astfel, numai in ultima lună au fost acceptate și aplicate in producție un număr de 12 propuneri d­e ino­vații, multe dintre ele fiind realizate la nive­lul cerințelor tehnicii actuale. Drumul parcurs de­­ novatorii întreprinderii, succesele lor dobindite pină acum, precum și temele pe care zi de zi le studiază, ne conving că bilanțul anului 1962 va fi înscris in cartea de onoare a întreprin­derii cu rezultate din­tre cele mai bune. ȘT. V­LADO­IU tehnician invenții­­inovații la I.T.A.B.T. Moinești T ;www- ;WVW = La sfîrșitul unui trimestru Colectivul de salariați de la în­treprinderea forestieră Comănești a încheiat și cel de-al III-lea tri­mestru al anului cu realizări re­marcabile în producție. Astfel, planul la producția globală a fost îndeplinit în proporție de 115,5 la sută, iar la producția de marfă de 105,5 la sută. Au­ fost exploa­tate peste plan, în aceeași perioa­dă, însemnate cantități de mate­rial lemnos : 345 m. c. bușteni de fag, 345 m. c. bușteni de diverse esențe, 150 m. c. lemn construc­ții­ de foioase, 550 bucăți traverse normale de fag și stejar, 4.500 tone lemn de foc și altele. In sectorul de industrializare, de asemenea au fost înregistrate succese frumoase. Aici, s-au pro­dus peste plan 200 m. c. cheres­tea de fag, 350 m. c. cherestea diverse esențe și altele. Cu asemenea colectiviști ne mîndrim La efectuarea timpul optim a lucră­to­rilor agricole din ca­drul G.A.C. „Victoria socialismului“, comuna Poduri, o contribuție de seamă o are briga­da nr. 3. Colectiviștii acestei brigăzi au mun­cit și muncesc cu multă tragere de ini­mă pe ogoarele colec­tivei, la strînsul finu­lui și la culesul fruc­telor. Merită remarcată îndeosebi pentru mun­ca sa tînăra colecti­vistă Olimpia V. Ifti­­mie, care la orice oră și zi, de cîte ori a fost nevoie, a ajutat la e­­xecutarea la timpul optim a lucrărilor la grădina de legume, sprijinind astfel pe șeful de răspundea echipă care de acest sector de activitate, tov. Nicolae Gh. Tro­­for. Tinerele colectiviste, ca : Elena C. Timofte, Ana V. Buftea, Aglaia V. Buftea, Natalia V. Grigoraș și multe al­tele, au muncit cu multă sîrguință alături de ceilalți colectiviști ai brigăzii și ai colec­tivei noastre spre a se termina la timpul optim lucrările agri­cole : seceratul și strînsul recoltei, aduna­rea finului și multe al­tele. Acum, în campania de recoltare a porum­bului, nucilor și a tu­turor fructelor, colecti­viștii brigăzii noastre participă în număr mare. Dintre echipele brigăzii, la această ac­țiune, în fruntea tutu­ror se află echipa con­dusă de tov. Olga Iehim. Prin modul cum a muncit pînă în pre­zent, brigada nr. 3 do­vedește hotărîrea fer­mă a acestor colecti­viști și colectiviste din comuna Poduri de a sprijini intr-o măsura cît mai mare dezvol­tarea tinerei lor gos­podării agricole colec­tive. N. ȘOVA șeful brigăzii nr. S. a G.A.C. din comuna Poduri ACTUALITĂȚI DIN COMUNA PODURI Acordăm atenție agitației vizuale Comitetul executiv al Sfatului popular comunal Poduri, sub în­drumarea comitetului comunal de partid, acordă o deosebită atenție agitației vizuale. In acest sens an­trenăm, spre a ne sprijini, atit tine­rii cit și cadrele didactice. Prin intermediul agitației vi­zuale sunt prezentate localnicilor ta­blouri comparative fie asupra trans­formărilor survenite in viața comu­nei, succesele obținute în anii re­gimului democrat-popular, fie lo­zinci mobilizatoare care îi îndeam­nă pe colectiviști să muncească cu toată priceperea și hărnicia lor pen­tru a contribui în mai mare mă­sură la înflorirea gospodăriei lor a­­gricole colective. La locuri vizibile, pe panouri mari, scrise frumos, sunt expuse fragmente semnificative din docu­mente de partid și de stat referi­toare la dezvoltarea agriculturii in patria noastră în ultimii ani, înzes­trarea ei cu mijloace mecanizate moderne etc. In apropierea sfatului popular comunal se află expus un sugestiv tablou referitor la creșterea bună­stării colectiviștilor din localitate. E intitulat sugestiv: „Cum va arata G.A.C. din comuna Poduri la sfir­­șitul anului 1962“. Tabloul se în­cheie cu îndemnul: „Țărani colec­tiviști ! Luptați pentru îndeplinirea sarcinilor cuprinse în planul de producție­­“. Comitetul executiv al Sfatului popular comunal Poduri va con­tinua să acorde mai multă atenție agitației vizuale in comuna noastră. V. MATEI președintele Comitetului executiv al Sfatului popular comunal Poduri Cîteva întrebări privind activitatea căminului cultural Căminul cultural din comuna Poduri a rămas de mai mult timp fără director și fără... activitate. A nu se înțelege greșit, activitatea căminului cultural nu este inexis­tentă pentru că nu ar fi director. Nici în timp ce exista ca director al căminului cultural tov. Maria Postolache nu exista o activitate prea rodnică. O dată cu plecarea tovarășei directoare a acestui că­min cultural, situația a devenit și mai nesatisfăcătoare. Activitatea cul­turală se reduce în ultimul timp doar la... vizionarea de filme. Cînd în sfîrșit va fi numit un di­rector de cămin cultural și la Po­duri ? Cînd se va desfășura și la Poduri o activitate culturală cores­punzătoare, la nivelul condițiilor și sarcinilor care revin unităților de cultură de la sate ? Oare consiliul de conducere al acestui cămin cul­tural își va face simțită activitatea ? Cînd ? Iată doar ciîteva din întrebă­rile pe care și le pun colectiviștii din comuna Poduri, așteptînd în același timp și răspuns la ele. Curațenie, disciplină, sîrguință... Printre principalele coordonate ale activității care se desfășoară la Școala elementară de 8 ani Po­duri, ca de altfel în multe din șco­lile raionului nostru, se numără curățenia, disciplina, sîrguință la învățătură. Elevii, fii și fiice ale colectiviști­lor din localitate, îngrijit îmbrăcați, într-o ordine desăvîrșită intră la clase, ascultă atenți explicațiile pro­fesorilor, își iau note, răspund fru­mos la lecții. Fiecare dintre elevi răsfoiește cu o deosebită mulțumire sufletească filele cărților de școală primite gratuit, pe care cerneala tipografică abia s-a uscat, purtînd acel aer de prospețime care fac cărțile și mai atractive. In caietele îngrijit liniare au apărut primele teme scrise... Pe scurt, o atmosferă specifică unei activități rodnice des­fășurate în cadrul unei unități de învățămînt. Pe băncile școlii, printre ceilalți se numără și elevii : Timofte V. Daniel, Șova C. Olimpia (clasa a VI- a A), Albu­ Eugenia, Iscu Ve­ronica, Popa Mioara (clas­a a VI-a B), Dorică Munteanu (clasa a VII-a A), Bordeianu Nicolae (clasa a VII- a B) și mulți alții care, în anul școlar care a trecut, au obținut nu­mai note de 9 și 10. ★ In cancelaria școlii, de la tova­rășii instructori de pionieri cît și de la profesori, poți afla numai lu­cruri frumoase despre elevii acestei școli care participă în mod perma­nent la diferite acțiuni de folos obș­tesc, menite să ducă la înfrumuse­țarea comunei, care au ajutat la strînsul recoltei de pe ogoarele co­lectivei din localitate și multe al­tele. Ți se umple inima de bucu­rie cînd știi că faptele lor oglin­desc însăși conduita lor de viitori cetățeni ai patriei noastre dragi, harnici și pricepuți, dornici de a pune umărul la înflorirea satelor și comunelor în care trăiesc. Pe ogoarele colectivei „Victoria socialismului“ din comuna Poduri continuă însămînțarea întregii suprafețe planificată cu grîu. Printre colectiviștii cu mai multe zile-muncă se numără : Dumitru I. Enea, Constantin I. Pintilie, Vasile T. Iscu, Alexandru V. Martin, Alexandru V. Bia, Aurelia Hambic, Margareta I. Ifrim, Nicolae I. Dumitru, Ale­xandru Iordache Pribeagu și mulți alții. La însămînțatul griului, strînsul și clăditul finului, adunatul fruc­telor s-au remarcat brigăzile conduse de brigadieri ca : Vasile Gh. Gherasim, loan Balaban și Constantin V. Timofte. --------------— :..,, :\iwwi,tiwv- - =--------------— Acțiunea de însilozare a furajelor trebuie continuată In acest sezon sunt nenumărate treburi­­ de făcut în fiecare gospo­dărie colectivă din raion. O dată cu sosirea toamnei, care este cu mult mai îmbelșugată ca în anii prece­denți, țăranii noștri colectiviști zo­resc la terminarea muncilor agricole de primă urgență — însămînțatul griului și terminarea construcțiilor din sectorul zootehnic. Cu acest prilej ne-am propus să analizăm felul cum se muncește pentru rezolvarea cît m­ai bună și în întregime a unora din lucrările care au menirea să asigure desfă­șurarea unei activități corespunză­toare în sectorul creșterii animat­or pe toată perioada lunilor din ano­timpul friguros. Să ne oprim nai hilîi la una din cele două laturi principale care formează fondul a­­cestei probleme : asigurarea bazei furajere. Spre deosebire de anii prece­denți, se poate spune cu certitudine că anul acesta, datorită creșterii e­­fectivelor de animale (vaci, oi, porci etc.), avere obștească în ca­drul G.A.C., s-a impus necesitatea sporirii volumului de furaje și îm­bunătățirea calității lor. In toate gospodăriile colective au fost culti­vate zeci de hectare cu porumb pentru siloz, borceag, sfeclă fu­rajeră, trifoi și lucerna masă ver­de, porumb în cultură dublă după recoltarea păioaselor etc. Terenurile cu iarbă pentru fîn și ele pentru pășunat au fost mai bine întreținute, prin grija consiliilor de conducere ale G.A.C. cu sprijinul sfaturilor populare comunale. Ast­fel, s-au asigurat condiții mai bune de pășunat și în mod rațional, prin rotația animalelor pe timpul ve­rii. Iată cîteva exemple semnificati­ve, care scot în relief faptul că in multe locuri s-a făcut o treabă gos­podărească. Urm­înd sfaturile inginerilor agro­nomi, conducerile gospodăriilor co­lective din comunele Scorțeni, Gri­­goreni, Măgirești, și altele au organizat Berești-Tazlău tabere de vară pentru bovine și stîne de oi. Aici, pășunatul s-a făcut pe tarlale, prin rotație, într-un mod rațional, fiind supravegheat în mod perma­nent de inginerii și brigadierii zoo­­tehnicieni din cadrul G.A.C. Pentru a asigura o hrănire în­destulătoare și cu furaje consisten­te a animalelor în perioada de stabulație la grajd, toate G.A.C. din raion au executat la timp lucrările de întreținere a culturilor furajere și a fînețelor. Apoi, deși cu o oare­care întîrziere, recoltatul și depozi­tatul furajelor în cea mai mare parte s-au făcut în bune condițiuni. In rîndul gospodăriilor colective care au strîns în stoguri și fînării mari cantități de furaje pot fi evi­dențiate cele din Grigoreni, Petri­cica,, Berești-Tazlău etc. Expresie a u­nei munci gospodărești sunt zecile de gropi amenajate în gospo­și­dăriile colective din comunele Mă­girești și Scorțeni în care au fost însilozate mii de tone de porumb furajer și alte plante vegetale. Și acum iată cea de-a doua la­tură a problemei. Cu toate acestea, trebuie să spunem că pînă acum nu s-a însilozat întreaga cantitate de furaje planificată, ci numai două treimi din ea. Deși sunt încă destule posibilități: furaje bune pentru si­loz, tocători, totuși acțiunea de insi­­lozare a fost stagnată și nimeni nu a luat inițiativa să fie reîncepută. Sunt bine cunoscute recomandă­rile Consiliului Superior al Agricul­turii că, o dată cu recoltatul po­rumbului pentru boabe, cocenii și alte ierburi verzi care se pretea­ză pentru siloz trebuie să fie însi­lozate. Totuși, din partea unor ingi­neri și tehnicieni din cadrul consiliu­lui agricol raional și din cele 12 G.A.C. nu se vede o preocupare pe măsura necesităților și a posibilită­ților mari care sunt în fiecare co­mună. Așadar, se cere mai multă ini­țiativă și preocupare în fiecare uni­tate socialistă, pentru sporirea ba­zei furajere prin alnsilozarea coce­nilor și a altor furaje. Această trea­bă gospodărească trebuie făcută sub supravegherea permanentă a ingi­nerilor și tehnicienilor care știu cum să dozeze la fiecare tonă­ de siloz sărurile necesare pentru o cît mai bună mutare a cocenilor și celorlalte furaje. Sporirea bazei furajere în toate gospodăriile colective din raionul nostru, prin continuarea însilozării tuturor furajelor bune, va asigura un plus de hrană mai consistentă animalelor în lunile de iarnă. Ca urmare a acestui fapt, producția de lapte va fi mai bună, iar prin va­lorificarea ei, G.A.C. și membrii co­lectiviști au mult de cîștigat. Veni­turile bănești încasate din vînzarea laptelui și a altor produse vor fi mai mari. Acest fapt contribuie la creșterea averii obștești și a BUNăsTĂ­Rii tutuRor colectivIștilor. A. ȘTEFAN, IN FOTOGRAFIE: O PARTE DIN ZECILE DE STOGURI CU FIN DIN CADRUL G.A.C. PETRICICA, CARE VOR FI FOLOSITE LA FURAJAREA ANIMALELOR IN LUNILE DE IARNA.

Next