Flacăra Sibiului, 1962 (Anul 19, nr. 3199-3303)

1962-10-20 / nr. 3282

ORGAN AL COMITETELOR ORĂŞENESC Şl RAIONAL P. M. R. Şl AL SFATURILOR POPULARE ORĂŞENESC Şl RAIONAL SIBIU Anul XIX, nr. 3282 | Sîmbătă, 20 octombrie 1962 | 4 pagini — 20 bani A din cel mai scurt timp însămînţările trebuie sa fie terminate Analizînd situaţia operati­vă observăm că pînă la 19 octombrie însămînţările de toamnă în raionul Sibiu nu sînt în pas cu timpul destul de înaintat. Pe ansamblu s-au însămînţat abia 59,3% din suprafeţele destinate cul­tivării orzului şi griului de toamnă. In gospodăriile agricole de stat, datorită unei mai bune organizări a muncii şi fap­tului că, atît conducerile res­pective, cît şi specialiştii au înţeles importanţa însămîn­­ţărilor la timpul optim, a­­ceste lucrări s-au executat pînă la data amintită în pro­porţie de peste 95%. La G.A.S. Slimnic, după însă­­mînţarea a 50 ha cu orz, alte 250 ha au fost însămînţate cu grîu. Şi la G.A.S. Cis­nă­­die, Sibiu etc. aceste lucrări sînt avansate. Nu în acelaşi fel putem vorbi despre situaţia din gospodăriile colective. In u­­nele cum sînt G.A.C. Saca­date, Ocna Sibiului, Tălmaci şi Scorei procentul însămîn­­ţărilor trece de 50%. Dar ţi­­nînd cont de faptul că epoca­­optimă e acum pe terminate aceste gospodării vor trebui să grăbească ritmul. La gospodăriile agricole colective din Armeni, Boga­­tu, Poplaca, Cornăţel (cu ce­le două brigăzi din Nucet şi Caşolţ), la Ruşi, Aciliu, care au început însămînţarea griu­lui cu 10 zile în urma altor gospodării, această lucrare agricolă este mult întîrziată. Şi trebuie să menţionăm că sînt gospodării cu mari su­prafeţe planificate (între 170 şi 500 hectare) pentru culti­varea griului. Totuşi, la data de 19 octombrie a.c. realiză­rile nu reprezintă aici decit 20—35%. Cu un astfel de ritm vor lungi însămînţările pînă în luna decembrie. Ce aşteaptă oare conducerile gospodăriilor agricole colec­tive amintite ? Să vină alţii să le însămînţeze griul ? Conducerile gospodăriilor agricole colective trebuie mă­car acum să înţeleagă că în­sămînţarea griului nu mai poate fi tărăgănată, zilele a­­cestea prielnice să fie folo­site din plin. Aceeaşi răspun­dere revine sfaturilor popu­lare comunale care sînt da­toare să sprijine cu toate forţele grăbirea însămînţări­­lor. Organele tehnice de spe­cialitate, care îşi dau perfect de bine seama că întîrzierile aduc pagube recoltei din a­­nul viitor, sînt obligate să îndrume cu chibzuinţă forţe­le din gospodării astfel ca în cel mai scurt timp să termine însămînţările. Consiliul agricol raional şi S.M.T. Sibiu vor trebui să îndrume în aşa fel baza teh­nică încît acolo unde se sim­te nevoia să dirijeze imediat tractoarele şi semănătorile disponibile. Cît priveşte rit­mul insămînţârilor, este ne­cesar ca toate organele a­­mintite să atingă acum în toiul campaniei maximum de randament pe măsura bazei tehnice existente. In zilele a­­cestea, folosind numeroasele tractoare şi semănători de care dispun, unităţile agri­cole socialiste trebuie să ter­mine în cel mai scurt timp însămînţările de toamnă. Lucrări de calitate Astăzi, 20 octombrie, har­nicii mecanizatori de la G.A.S. Noul însămînţează ultimele hectare cu grîu de toamnă. Pînă acum au fost însămînţate 100 hectare cu orz, 100 cu secară şi alte peste 90 ha cu grîu. Faptul că G.A.S. Noul termină în­sămînţările în perioada op­timă se datoreşte în primul rînd întrecerii între brigăzile de cîmp în fruntea cărora se află cea condusă de tov. Schuster Andrei. Lucrările de însămînţări s-au făcut la un înalt nivel agrotehnic. Pe 50% din su­prafeţele însămînţate s-au e­­fectuat cîte două arături. Toate arăturile sînt efectuate la adîncimi ce variază între 25 şi 28 cm, iar la fiecare hectar s-au administrat cîte 500 kg superfosfat şi 100 kg azotat de amoniu. Fruntaşi la pregătirea terenului şi în­sămînţări sînt mecanizatorii Opriş Gheorghe şi Begendor­­fer Ioan. au eliberat terenul la timpi Pentru ca să însăminţeze cit mai repede colectiviştii din Şura Mare şi cei de la brigada din Mamba au recol­tat pînă ieri seară toţi car­­tofii şi sfecla de zahăr. De asemenea ei au adunat po­rumbul boabe de pe 115 hec­tare. Datorită recoltărilor e­­fectuate la timp ei au reuşit să asigure zilnic un avans de 20—25 hectare teren pre­gătit pentru insămintări. Pi­­nă la data amintită s-a in­­sămintat, pe întreaga gospo­dărie, 220 hectare cu grîu. La aceste realizări o con­tribuţie însemnată au avut-o colectiviştii Opriş Ioan, Spack Gheorghe, Cosma Elisabeta, Roth Ioan și alții. înainte de efectuarea arăturilor pe tarlalele G.A.S. din Slimnic s-au împrăştiat însemnate cantităţi de îngrăşăminte. Clişeul nostru redă un aspect al lucrărilor efectuate pe terenul din Şarba de tractoriştii Kaun Mihai, care împrăştie cîte 600 kg superfosfat la hectar, după care Bîrghiși Nicolae ară. Chezăşia unor producţii sporite G.A.C. Şelimbăr a obţinut în acest an peste 2.000 kg grîu la hectar , deşi condiţiile cli­matice n-au fost întru totul corespunzătoare. Succesul obţinut i-a convins pe colectivişti că respectarea cu stricteţe a normelor agrotehnice este chezăşia obţinerii unor producţii tot mai mari. Iată de ce, în actuala campanie de însă­mînţări, colectiviştii din Şelimbăr au pregătit din timp cea mai mare parte a terenurilor destinate culturii păioaselor. Pregătirea solului a început imediat după eliberarea terenurilor de porumb, sfeclă de zahăr, cartofi etc. Fie­care arătură a fost discuită o dată sau de două ori, apoi grăpată, cu agregatul mare (de 10 m­­). La fiecare soi însămînţat s-au administrat peste 200 kg grîu la ha, deşi germinaţia indi­cată de laborator era de 99%. După însămîn­ţări s-a grăpat din nou terenul cu agregatul de grapă. Pe 60 ha s-a împrăştiat cantitatea de 300 kg superfosfat la ha. Buna organizare a muncii este concretizată în însămînţarea a peste 70% din suprafaţa afectată culturii păioaselor. Ritmul de lucru înregistrat ne asigură posibilitatea să termi­năm însămînţările în perioada optimă. Printre fruntaşii în muncă la însămînţări merită să fie amintiţi mecanizatorii Mod­oran Ştefan, Schuster Ioan, colectiviştii Cruciat Vasile, Roşea Petru, Modran loan şi alţii. Ing. GELERIU SARAOILA, coresp. Solii poporului român în India Banchetul oferit de preşedintele Republicii India în cinstea oaspeţilor români DELHI 18 (Agerpres). — Miercuri seara, preşedintele Republicii India, dr. Sarva­­palli Radhakrishnan a oferit un banchet în cinstea oaspe­ţilor români. In cursul banchetului, pre­şedintele Indiei, dr. S. Radha­krishnan şi preşedintele Con­siliului de Stat al R.P. Ro­míne, tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej au rostit toas­turi. Vă exprim tuturor în nu­mele guvernului, al poporului şi al meu personal cel mai călduros salut de bun venit — a spus dr. Radhakrishnan. Ţările noastre sînt situate la mari distanţe una de alta, vorbim limbi diferite, avem obiceiuri şi tradiţii diferite. Ţările noastre sînt legate însă prin anumite idealuri comune. Promovarea bunăstării po­poarelor noastre şi împiedica­rea războiului — sînt două mari obiective pe care le ur­mărim împreună. Referindu-se la situaţia de după eliberarea Romîniei, pre­şedintele Republicii India a arătat în continuare. Dv. aţi depus toate eforturile şi aţi reuşit într-o mare măsură să ridicaţi nivelul de trai al po­porului dv. Agricultura dv. a realizat progrese remarcabile, producţia dv. industrială a atins un nivel fără precedent, aţi lichidat analfabetismul. Ne-a făcut o deosebită plă­cere să aflăm de la dv. că aţi introdus învăţămîntul obli­gatoriu de opt ani pentru toţi copiii şi chiar le distribuiţi manuale şcolare gratuite. A­­cestea sînt obiective pe care ne străduim şi noi să le a­­tingem. Cîţiva indivizi lipsiţi de scrupul, care vor să-şi atingă scopurile lor reale sau ima­ginare prin folosirea forţei militare, vor să zădărniceas­că aceste mari idealuri şi speranţe ale noastre, a sub­liniat dr. Radhakrishnan. Războiul este duşmanul co­mun al întregii omeniri şi noi trebuie să căutăm să acţio­năm împreună pentru ca răz­boiul să fie eliminat din a­­ceastă lume. Noi sîntem de acord asupra anumitor prin­cipii fundamentale în dome­niul problemelor internaţio­nale: neamestecul în trebu­rile altor popoare, integrita­tea teritorială, egalitatea, res­pectul reciproc şi ajutorul re­ciproc. Sîntem astfel animaţi de obiective similare. Am putut stabili cu dv. re­laţii culturale şi comerciale strînse. Dv. sînteţi primul po­por care a dezvoltat o indus­trie petrolieră în Europa şi am obţinut din partea dv. ajutor pentru construirea ra­finăriei Gauhati. Ne-aţi acor­dat un sprijin preţios. Tehni­cienii dv. lucrează astăzi la Jwalamukhi, Trombay, Adam­­pur şi Gandhinagar. Studenţi ai noştri învaţă în ţara djv., iar unii din studenţii dv. în­vaţă la noi. Am avut de ase­menea schimburi de delegaţii culturale, artişti din ţara dv. au venit la noi şi reprezen­tanţii artei noastre s-au dus la rîndul lor în ţara dv. Pe aceste căi am putut stabili cu dv. strînse relaţii culturale şi economice, iar în cadrul recentului acord încheiat, ex­portăm minereu de fier im­portan, în schimb din ţara dv. produse petroliere, utilaj pe­trolier şi alte instalaţii. Sînt încredinţat a spus dr. Radhakrishnan, că aceste re­laţii de strinsă colaborare pe care le-am stabilit între ţări­le noastre se vor întări şi mai mult, ca urmare a vizitei dv. Aceste relaţii prieteneşti între ţările noastre s-au stabilit datorită dv. şi sînt încredin­ţat că sub îndrumarea şi con­ducerea dv. aceste relaţii se vor dezvolta ,şi mai mult. In încheiere, dr. Radha­krishnan a toastat în sănăta­tea preşedintelui Consiliului de Stat al R. P. Româno, Gheorghe Gheorghiu-Dej, a preşedintelui Consiliului de m­iniştri, Ion Gheorghe Mau­­rer, şi a ministrului afaceri­lor externe, Corneliu Mă­­nescu. După ce a mulţumit preşe­dintelui Radhakrishnan pen­tru invitaţia de a vizita In­dia, pentru cuvintele frumoase şi aprecierile făcute la adre­sa ţării noastre şi a poporului român, tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej a spus: Este o mare cinste pentru noi, re­prezentanţi ai Romîniei so­cialiste şi ai poporului ro­ (Continuare în pag. 4-a) Veşti de la fabrica „Flamura roşie“ Produse noi în fabricaţie La întreprinderea acestui an au fost ace de păr din mna­­„Flamura roşie“ introduse în fabri­­se plastice, diferite din Sibiu există o catte un număr de tuburi pentru in­­preocupare intensă , noi articole can­dustria textilă şi pentru largir­ea ga- un nou!­aie cred altele, mei de sortimente, . . .. , industriale și de gun mecanic mai Noile produse se larg consum, multe modele de bucura de aprecie-Numai în cursul nasturi din galalita­rea cumpărătorilor. Economii şi beneficii peste plan Antrenaţi în în­trecerea socialistă, muncitorii, tehnicie­nii şi inginerii fa­bricii muncesc cu însufleţire pentru realizarea planului de producţie­, îmbu­nătăţirea calităţii produselor, desco­perirea şi valorifi­carea rezervelor in­terne etc. Anul a­­cesta, ei au înde­plinit lună de lună sarcini­le de plan, au făcut economii, în primele 8 luni ale anului, de peste 200.000 lei şi au dat 415.000 lei be­neficii peste plan. Fruntaşi în această întrecere sînt co­lectivul secţiei tu­buri în fruntea că­ruia se află comu­nistul Ioan Cul­­da, compartimente­le conduse de co­muniștii Nicolae Focșa, Iosif Szi­cs, Maria Ciocănea și altele. îmbunătăţesc calitatea produselor Sub conducerea organizaţiei de par­tid, colectivul de muncă de aici a luat o serie de mă­suri tehnico-organi­­zatorice, care să ducă la îmbunătă­ţirea calităţii pro­duselor. Dintre a­­cestea amintim: in­troducerea unei noi tehnologii la fabri­carea tuburilor tex­tile, care măreşte durabilitatea aces­tora de circa 5 ori; extinderea proce­deului de lăcuire, nichelare şi croma­­re la unele produse de larg consum; ridicarea calificării muncitorilor şi al­tele. Ca urmare a aplicării acestor măsuri, calitatea produselor a fost mult îmbunătăţită iar rebuturile au scăzut în cursul a­­cestui an cu 6,5%, faţă de anul 1961. Simpozion Duminică, 21 octombrie o­­ra 9, in sala festivă a Şcolii medii nr. 3, Societatea de ştiinţe istorice şi filologice , filiala Sibiu, organizează un simpozion cu tema „Sibiul în trecut şi azi“. Cu acest prilej se vor pre­zenta comunicările: „Urme străvechi şi vechi pe terito­riul oraşului Sibiu“; „Sibiul în orînduirea feudală“; „Dezvoltarea economică a Si­biului şi mişcarea muncito­rească în perioada 1848— 19­14“; „Din realizările regi­mului democrat-popular în Sibiu (1944—1961)“. Aportul utemiştilor Duminica trecută, tineretul din Roşia, mobilizat de comi­tetul comunal U.T.M., a par­ticipat la o importantă ac­ţiune. In scopul suplimentării cantităţilor de furaje prin in­­silozarea cocenilor de pe lo­turile unde porumbul a fost recent recoltat, tinerii au în­­silozat mai mult de 20 tone coceni. Au participat cu un deo­sebit elan la această acţiune Opriş Ioan, Geară Florea, directorul căminului cultural, Beza Letiţia, Doboş Ana, Lesch Gheorghe şi alţii. IN SICOZ.AHI DE CARTOFI In scopul­­asigurării mate­riei prime necesare produce­rii glucozei și amidonului pentru perioada de iarnă, cind transporturile s-ar e­­fectua mai dificil, conduce­rea întreprinderii „Amylon" a luat unele măsuri. Pe baza acestora pină acum, aproape 4.000 tone de cartofi au fost insilozate la întreprindere şi la centrele de livrare. După efectuarea reparaţiei anuale a­­întregului utilaj s-a executat şi se experimentează o instalaţie de scoatere hi­draulică a amidonului din canalele de sedimentare. A­­ceastă instalaţie înlocuieşte munca manuală şi contribuie la sporirea productivităţii în clişeu. Aspect de la însilo­zarea cartofilor la fabrica muncii. „Amylon“.

Next