Flacăra Sibiului, 1962 (Anul 19, nr. 3199-3303)
1962-10-20 / nr. 3282
ORGAN AL COMITETELOR ORĂŞENESC Şl RAIONAL P. M. R. Şl AL SFATURILOR POPULARE ORĂŞENESC Şl RAIONAL SIBIU Anul XIX, nr. 3282 | Sîmbătă, 20 octombrie 1962 | 4 pagini — 20 bani A din cel mai scurt timp însămînţările trebuie sa fie terminate Analizînd situaţia operativă observăm că pînă la 19 octombrie însămînţările de toamnă în raionul Sibiu nu sînt în pas cu timpul destul de înaintat. Pe ansamblu s-au însămînţat abia 59,3% din suprafeţele destinate cultivării orzului şi griului de toamnă. In gospodăriile agricole de stat, datorită unei mai bune organizări a muncii şi faptului că, atît conducerile respective, cît şi specialiştii au înţeles importanţa însămînţărilor la timpul optim, aceste lucrări s-au executat pînă la data amintită în proporţie de peste 95%. La G.A.S. Slimnic, după însămînţarea a 50 ha cu orz, alte 250 ha au fost însămînţate cu grîu. Şi la G.A.S. Cisnădie, Sibiu etc. aceste lucrări sînt avansate. Nu în acelaşi fel putem vorbi despre situaţia din gospodăriile colective. In unele cum sînt G.A.C. Sacadate, Ocna Sibiului, Tălmaci şi Scorei procentul însămînţărilor trece de 50%. Dar ţinînd cont de faptul că epocaoptimă e acum pe terminate aceste gospodării vor trebui să grăbească ritmul. La gospodăriile agricole colective din Armeni, Bogatu, Poplaca, Cornăţel (cu cele două brigăzi din Nucet şi Caşolţ), la Ruşi, Aciliu, care au început însămînţarea griului cu 10 zile în urma altor gospodării, această lucrare agricolă este mult întîrziată. Şi trebuie să menţionăm că sînt gospodării cu mari suprafeţe planificate (între 170 şi 500 hectare) pentru cultivarea griului. Totuşi, la data de 19 octombrie a.c. realizările nu reprezintă aici decit 20—35%. Cu un astfel de ritm vor lungi însămînţările pînă în luna decembrie. Ce aşteaptă oare conducerile gospodăriilor agricole colective amintite ? Să vină alţii să le însămînţeze griul ? Conducerile gospodăriilor agricole colective trebuie măcar acum să înţeleagă că însămînţarea griului nu mai poate fi tărăgănată, zilele acestea prielnice să fie folosite din plin. Aceeaşi răspundere revine sfaturilor populare comunale care sînt datoare să sprijine cu toate forţele grăbirea însămînţărilor. Organele tehnice de specialitate, care îşi dau perfect de bine seama că întîrzierile aduc pagube recoltei din anul viitor, sînt obligate să îndrume cu chibzuinţă forţele din gospodării astfel ca în cel mai scurt timp să termine însămînţările. Consiliul agricol raional şi S.M.T. Sibiu vor trebui să îndrume în aşa fel baza tehnică încît acolo unde se simte nevoia să dirijeze imediat tractoarele şi semănătorile disponibile. Cît priveşte ritmul insămînţârilor, este necesar ca toate organele amintite să atingă acum în toiul campaniei maximum de randament pe măsura bazei tehnice existente. In zilele acestea, folosind numeroasele tractoare şi semănători de care dispun, unităţile agricole socialiste trebuie să termine în cel mai scurt timp însămînţările de toamnă. Lucrări de calitate Astăzi, 20 octombrie, harnicii mecanizatori de la G.A.S. Noul însămînţează ultimele hectare cu grîu de toamnă. Pînă acum au fost însămînţate 100 hectare cu orz, 100 cu secară şi alte peste 90 ha cu grîu. Faptul că G.A.S. Noul termină însămînţările în perioada optimă se datoreşte în primul rînd întrecerii între brigăzile de cîmp în fruntea cărora se află cea condusă de tov. Schuster Andrei. Lucrările de însămînţări s-au făcut la un înalt nivel agrotehnic. Pe 50% din suprafeţele însămînţate s-au efectuat cîte două arături. Toate arăturile sînt efectuate la adîncimi ce variază între 25 şi 28 cm, iar la fiecare hectar s-au administrat cîte 500 kg superfosfat şi 100 kg azotat de amoniu. Fruntaşi la pregătirea terenului şi însămînţări sînt mecanizatorii Opriş Gheorghe şi Begendorfer Ioan. au eliberat terenul la timpi Pentru ca să însăminţeze cit mai repede colectiviştii din Şura Mare şi cei de la brigada din Mamba au recoltat pînă ieri seară toţi cartofii şi sfecla de zahăr. De asemenea ei au adunat porumbul boabe de pe 115 hectare. Datorită recoltărilor efectuate la timp ei au reuşit să asigure zilnic un avans de 20—25 hectare teren pregătit pentru insămintări. Pină la data amintită s-a insămintat, pe întreaga gospodărie, 220 hectare cu grîu. La aceste realizări o contribuţie însemnată au avut-o colectiviştii Opriş Ioan, Spack Gheorghe, Cosma Elisabeta, Roth Ioan și alții. înainte de efectuarea arăturilor pe tarlalele G.A.S. din Slimnic s-au împrăştiat însemnate cantităţi de îngrăşăminte. Clişeul nostru redă un aspect al lucrărilor efectuate pe terenul din Şarba de tractoriştii Kaun Mihai, care împrăştie cîte 600 kg superfosfat la hectar, după care Bîrghiși Nicolae ară. Chezăşia unor producţii sporite G.A.C. Şelimbăr a obţinut în acest an peste 2.000 kg grîu la hectar , deşi condiţiile climatice n-au fost întru totul corespunzătoare. Succesul obţinut i-a convins pe colectivişti că respectarea cu stricteţe a normelor agrotehnice este chezăşia obţinerii unor producţii tot mai mari. Iată de ce, în actuala campanie de însămînţări, colectiviştii din Şelimbăr au pregătit din timp cea mai mare parte a terenurilor destinate culturii păioaselor. Pregătirea solului a început imediat după eliberarea terenurilor de porumb, sfeclă de zahăr, cartofi etc. Fiecare arătură a fost discuită o dată sau de două ori, apoi grăpată, cu agregatul mare (de 10 m). La fiecare soi însămînţat s-au administrat peste 200 kg grîu la ha, deşi germinaţia indicată de laborator era de 99%. După însămînţări s-a grăpat din nou terenul cu agregatul de grapă. Pe 60 ha s-a împrăştiat cantitatea de 300 kg superfosfat la ha. Buna organizare a muncii este concretizată în însămînţarea a peste 70% din suprafaţa afectată culturii păioaselor. Ritmul de lucru înregistrat ne asigură posibilitatea să terminăm însămînţările în perioada optimă. Printre fruntaşii în muncă la însămînţări merită să fie amintiţi mecanizatorii Modoran Ştefan, Schuster Ioan, colectiviştii Cruciat Vasile, Roşea Petru, Modran loan şi alţii. Ing. GELERIU SARAOILA, coresp. Solii poporului român în India Banchetul oferit de preşedintele Republicii India în cinstea oaspeţilor români DELHI 18 (Agerpres). — Miercuri seara, preşedintele Republicii India, dr. Sarvapalli Radhakrishnan a oferit un banchet în cinstea oaspeţilor români. In cursul banchetului, preşedintele Indiei, dr. S. Radhakrishnan şi preşedintele Consiliului de Stat al R.P. Romíne, tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej au rostit toasturi. Vă exprim tuturor în numele guvernului, al poporului şi al meu personal cel mai călduros salut de bun venit — a spus dr. Radhakrishnan. Ţările noastre sînt situate la mari distanţe una de alta, vorbim limbi diferite, avem obiceiuri şi tradiţii diferite. Ţările noastre sînt legate însă prin anumite idealuri comune. Promovarea bunăstării popoarelor noastre şi împiedicarea războiului — sînt două mari obiective pe care le urmărim împreună. Referindu-se la situaţia de după eliberarea Romîniei, preşedintele Republicii India a arătat în continuare. Dv. aţi depus toate eforturile şi aţi reuşit într-o mare măsură să ridicaţi nivelul de trai al poporului dv. Agricultura dv. a realizat progrese remarcabile, producţia dv. industrială a atins un nivel fără precedent, aţi lichidat analfabetismul. Ne-a făcut o deosebită plăcere să aflăm de la dv. că aţi introdus învăţămîntul obligatoriu de opt ani pentru toţi copiii şi chiar le distribuiţi manuale şcolare gratuite. Acestea sînt obiective pe care ne străduim şi noi să le atingem. Cîţiva indivizi lipsiţi de scrupul, care vor să-şi atingă scopurile lor reale sau imaginare prin folosirea forţei militare, vor să zădărnicească aceste mari idealuri şi speranţe ale noastre, a subliniat dr. Radhakrishnan. Războiul este duşmanul comun al întregii omeniri şi noi trebuie să căutăm să acţionăm împreună pentru ca războiul să fie eliminat din această lume. Noi sîntem de acord asupra anumitor principii fundamentale în domeniul problemelor internaţionale: neamestecul în treburile altor popoare, integritatea teritorială, egalitatea, respectul reciproc şi ajutorul reciproc. Sîntem astfel animaţi de obiective similare. Am putut stabili cu dv. relaţii culturale şi comerciale strînse. Dv. sînteţi primul popor care a dezvoltat o industrie petrolieră în Europa şi am obţinut din partea dv. ajutor pentru construirea rafinăriei Gauhati. Ne-aţi acordat un sprijin preţios. Tehnicienii dv. lucrează astăzi la Jwalamukhi, Trombay, Adampur şi Gandhinagar. Studenţi ai noştri învaţă în ţara djv., iar unii din studenţii dv. învaţă la noi. Am avut de asemenea schimburi de delegaţii culturale, artişti din ţara dv. au venit la noi şi reprezentanţii artei noastre s-au dus la rîndul lor în ţara dv. Pe aceste căi am putut stabili cu dv. strînse relaţii culturale şi economice, iar în cadrul recentului acord încheiat, exportăm minereu de fier importan, în schimb din ţara dv. produse petroliere, utilaj petrolier şi alte instalaţii. Sînt încredinţat a spus dr. Radhakrishnan, că aceste relaţii de strinsă colaborare pe care le-am stabilit între ţările noastre se vor întări şi mai mult, ca urmare a vizitei dv. Aceste relaţii prieteneşti între ţările noastre s-au stabilit datorită dv. şi sînt încredinţat că sub îndrumarea şi conducerea dv. aceste relaţii se vor dezvolta ,şi mai mult. In încheiere, dr. Radhakrishnan a toastat în sănătatea preşedintelui Consiliului de Stat al R. P. Româno, Gheorghe Gheorghiu-Dej, a preşedintelui Consiliului de miniştri, Ion Gheorghe Maurer, şi a ministrului afacerilor externe, Corneliu Mănescu. După ce a mulţumit preşedintelui Radhakrishnan pentru invitaţia de a vizita India, pentru cuvintele frumoase şi aprecierile făcute la adresa ţării noastre şi a poporului român, tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej a spus: Este o mare cinste pentru noi, reprezentanţi ai Romîniei socialiste şi ai poporului ro (Continuare în pag. 4-a) Veşti de la fabrica „Flamura roşie“ Produse noi în fabricaţie La întreprinderea acestui an au fost ace de păr din mna„Flamura roşie“ introduse în fabrise plastice, diferite din Sibiu există o catte un număr de tuburi pentru inpreocupare intensă , noi articole candustria textilă şi pentru largirea ga- un nou!aie cred altele, mei de sortimente, . . .. , industriale și de gun mecanic mai Noile produse se larg consum, multe modele de bucura de aprecie-Numai în cursul nasturi din galalitarea cumpărătorilor. Economii şi beneficii peste plan Antrenaţi în întrecerea socialistă, muncitorii, tehnicienii şi inginerii fabricii muncesc cu însufleţire pentru realizarea planului de producţie, îmbunătăţirea calităţii produselor, descoperirea şi valorificarea rezervelor interne etc. Anul acesta, ei au îndeplinit lună de lună sarcinile de plan, au făcut economii, în primele 8 luni ale anului, de peste 200.000 lei şi au dat 415.000 lei beneficii peste plan. Fruntaşi în această întrecere sînt colectivul secţiei tuburi în fruntea căruia se află comunistul Ioan Culda, compartimentele conduse de comuniștii Nicolae Focșa, Iosif Szics, Maria Ciocănea și altele. îmbunătăţesc calitatea produselor Sub conducerea organizaţiei de partid, colectivul de muncă de aici a luat o serie de măsuri tehnico-organizatorice, care să ducă la îmbunătăţirea calităţii produselor. Dintre acestea amintim: introducerea unei noi tehnologii la fabricarea tuburilor textile, care măreşte durabilitatea acestora de circa 5 ori; extinderea procedeului de lăcuire, nichelare şi cromare la unele produse de larg consum; ridicarea calificării muncitorilor şi altele. Ca urmare a aplicării acestor măsuri, calitatea produselor a fost mult îmbunătăţită iar rebuturile au scăzut în cursul acestui an cu 6,5%, faţă de anul 1961. Simpozion Duminică, 21 octombrie ora 9, in sala festivă a Şcolii medii nr. 3, Societatea de ştiinţe istorice şi filologice , filiala Sibiu, organizează un simpozion cu tema „Sibiul în trecut şi azi“. Cu acest prilej se vor prezenta comunicările: „Urme străvechi şi vechi pe teritoriul oraşului Sibiu“; „Sibiul în orînduirea feudală“; „Dezvoltarea economică a Sibiului şi mişcarea muncitorească în perioada 1848— 1914“; „Din realizările regimului democrat-popular în Sibiu (1944—1961)“. Aportul utemiştilor Duminica trecută, tineretul din Roşia, mobilizat de comitetul comunal U.T.M., a participat la o importantă acţiune. In scopul suplimentării cantităţilor de furaje prin insilozarea cocenilor de pe loturile unde porumbul a fost recent recoltat, tinerii au însilozat mai mult de 20 tone coceni. Au participat cu un deosebit elan la această acţiune Opriş Ioan, Geară Florea, directorul căminului cultural, Beza Letiţia, Doboş Ana, Lesch Gheorghe şi alţii. IN SICOZ.AHI DE CARTOFI In scopulasigurării materiei prime necesare producerii glucozei și amidonului pentru perioada de iarnă, cind transporturile s-ar efectua mai dificil, conducerea întreprinderii „Amylon" a luat unele măsuri. Pe baza acestora pină acum, aproape 4.000 tone de cartofi au fost insilozate la întreprindere şi la centrele de livrare. După efectuarea reparaţiei anuale aîntregului utilaj s-a executat şi se experimentează o instalaţie de scoatere hidraulică a amidonului din canalele de sedimentare. Această instalaţie înlocuieşte munca manuală şi contribuie la sporirea productivităţii în clişeu. Aspect de la însilozarea cartofilor la fabrica muncii. „Amylon“.