Flacăra Sibiului, 1962 (Anul 19, nr. 3199-3303)
1962-10-10 / nr. 3279
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA ! ORGAN AL COMITETELOR ORĂŞENESC Şl RAIONAL P. M. R. Şl AL SFATURILOR POPULARE ORĂŞENESC Şl RAIONAL SIBIU Anul XIX, nr. 3279 | Miercuri, 10 octombrie 1982 ! 4 pagini — 20 bani S-a deschis învăţămîntul de partid ŞTEFAN BOGOI, director al Cabinetului de partid Sibiu Săptămîna trecută în toate organizaţiile de bază din întreprinderile şi instituţiile din oraşul şi raionul Sibiu a avut loc deschiderea noului an şcolar în învăţămîntul de partid. In faţa celor peste 15.000 de membri şi candidaţi de partid şi alţi oameni ai muncii fără de partid, cuprinşi în cele aproape 600 de cercuri şi cursuri, s-a prezentat prima lecţie „Importanţa studierii şi însuşirii de către membrii şi candidaţii de partid a învăţăturii marxist-leniniste". Lecţia a fost predată de membri ai comitetelor orăşenesc şi raional de partid, de activişti de partid, tovarăşi din activul de partid al celor două organe. De pildă, tov. Ioan Goga, prim-secretar al Comitetului orăşenesc Sibiu al P.M.R., a predat această primă lecţie cursanţilor de la uzina „Independenţa“, iar tov. Ioan Valase, secretar al Comitetului raional Sibiu al P.M.R., celor de la Uzina mecanică Mîrşa. In cuvîntul lor, membrii comitetelor orăşenesc şi raional, tovarăşii din activ au dat preţioase îndrumări organizaţiilor de partid cu privire la activitatea de propagandă şi agitaţie ce trebuie s-o desfăşoare în noul an de studiu în învăţămîntul de partid. Astfel, organizaţiile de partid vor trebui să acorde o atenţie deosebită desfăşurării propagandei de partid prin care să se asigure studierea problemelor fundamentale ale teoriei marxist-leniniste, a principalelor probleme ridicate de Congresul al III-lea al partidului, a documentelor plenarelor C.C. al P.M.R., care au avut loc în ultimul timp. De asemenea, este necesar ca în cercuri și cursuri să se dezbată cit mai temeinic problemele de bază ale mişcării comuniste internaţionale, inevitabilitatea istorică a trecerii omenirii de la capitalism la socialism, etapa actuală de dezvoltare a sistemului mondial socialist şi noua etapă a crizei generale a capitalismului, căile de dezvoltare ale ţărilor eliberate de sub jugul colonial, coexistenţa paşnică, lupta pentru pace şi să se combată teoriile antimarxiste. Este necesar ca organele şi organizaţiile de partid să acorde o mai mare atenţie ridicării conştiinţei şi formării moralei socialiste a oamenilor muncii, cultivînd ataşamentul faţă de partid şi orînduirea democrat-populară, atitudinea nouă faţă de muncă şi avutul obştesc, combativitatea faţă de vechile concepţii şi moravuri, învăţămîntul de partid va trebui să aducă o şi mai mare contribuţie la educarea patriotică şi internaţionalistă a oamenilor muncii din oraşul şi raionul nostru. Cu atenţie vor trebui studiate principalele momente din istoria patriei şi a poporului român. Aniversarea a 15 ani de la proclamarea Republicii Populare Romîne şi aceea a 30 de ani de la eroicele lupte ale muncitorilor ceferişti şi petrolişti din februarie 1933 vor fi larg folosite pentru a intensifica educarea patriotică a cursanţilor şi pentru cunoaşterea mai aprofundată a experienţei istorice a partidului nostru. Pentru a veni în ajutorul celor ce studiază în cercuri şi cursuri, activitatea punctelor de consultaţii, acolo unde sunt, trebuie îmbunătăţită. Celelalte organe şi organizaţii care nu dispun de asemenea puncte trebuie să studieze pe(Continuare în pag. 2-a) Festivitate consacrate deschiderii Lunii prieteniei romîno-sovietice La 7 octombrie, peste 500 de cetăţeni din comuna Tălmaci întruniţi in sala căminului cultural, au participat la festivitatea de deschidere a Lunii prieteniei romino-sovietice. Asistenţa, formată din muncitori de la întreprinderea „Firul roşu". Unitatea de industrializare a lemnului şi numeroşi colectivişti au ascultat cu viu interes conferinţa dedicată evenimentului, prezentată de tov. profesor Danyl Karol. Cu necontenite aplauze participanţii au subliniat prietenia trainică dintre poporul român şi popoarele Uniunii Sovietice. In încheierea festivităţii a urmat un bogat program artistic prezentat de formaţia artistică a căminului cultural din Tălmaci in colaborare cu echipa artistică a Şcolii de 8 ani din localitate. In repertoriul programului au figurat cintece populare romineşti şi sovietice. Totodată, cu acest prilej s-a inaugurat și săptămîna filmului sovietic (intre 7—14 octombrie) care oferă publicului de aici numeroase ecranizări ale cinematografiei sovietice. IOSIF TÖRÖK — coresp. Recoltează fructe In acest an, la G.A.S. Cisnădie recolta pomilor fructiferi este bună. De curind aici a început recoltatul merelor. Numai in 7 zile, cele 3 brigăzi au cules peste 86.742 kg. Fruntaşă in această acţiune s-a dovedit brigada condusă de tov. Damian Mircea, care a predat la magazie 37.125 kg mere de calitate superioară. Buna deservire a populaţiei — în atenţia Raid — anchetă . Călăuzindu-se după indicaţiile date de Congresul al III-lea al partidului, cooperaţia meşteşugărească şi-a îmbunătăţit şi lărgit activitatea, a extins volumul prestărilor de serviciu, creînd unităţi noi în oraşul nostru, a realizat progrese continue in ridicarea calităţii lucrărilor executate. Membrii cooperativelor meşteşugăreşti au obţinut rezultate bune in creşterea productivităţii muncii, reducerea preţului de cost, sporirea rentabilităţii unităţilor, ceea ce a contribuit la consolidarea economică a cooperativelor, la îmbunătăţirea condiţiilor de muncă şi de viaţă ale cooperatorilor. Mai jos relatăm cîteva aspecte din activitatea cooperatorilor în ceea ce priveşte buna deservire a populaţiei. Se bucura de stimă în unităţile cooperaţiei meşteşugăreşti din oraşul nostru sunt mulţi meseriaşi harnici şi pricepuţi care muncesc cu dragoste şi elan şi se străduiesc permanent să ciştige încrederea cetăţenilor. Sunt cunoscuţi meseriaşi ca Popescu Dora, Hermann Elisabeta, Theil Ioan de la „Arta manuală", Ungur Gheorghe de la „îmbrăcămintea", Cherciu Ioan, Mareş loan, NiculescuNicolae de la „Gheaţa", Schmite Rudolf, Pavel Nicolae, Gancea Nicolae de la „Tehnica nouă" şi mulţi alţii. De fapt ce anume întreprind aceşti meseriaşi de se bucură de preţuirea cetăţenilor ? Execută cu măiestrie lucrul ce le-a fost încredinţat, au o comportare civilizată şi işi respectă cuvintul dat. Măiestria unor cooperatori este cunoscută nu numai in oraşul şi raionul Sibiu. Bunăoară, cei de la „Arta manuală", pentru valoroasele creaţii de artă populară, artizanat, ceramică, au ocupat locul doi pe ţară cu ocazia concursului organizat de U.C.E.C.O.M. fiind invitaţi totodată să trimită unele exponate la Expoziţia de mostre a R.P.R. Cuvîntul dat Raidul ne-a oferit posibilitatea de a constata că in mare parte cooperatorii îşi respectă cuvîntul dat. Cetăţenii sunt mulţumiţi de lucrul executat la unităţile nr. 1, 2, 13, croitorie bărbaţi, nr. 14 lenjerie, ale cooperativei „Îmbrăcămintea", unitatea nr. 25 mecanică a cooperativei „Tehnica nouă", centrul de comandă al cooperativei „Gheaţa" din strada Turnului şi altele, care manifestă spirit de răspundere faţă de comenzile ce le primesc şi respectă cu rigurozitate termenele pentru efectuarea lor. De exemplu, la unitatea nr. 25 mecanică a cooperativei „Tehnica nouă" planul de producţie pe 9 luni a fost depăşit cu 2,6%. Pentru reparaţii curente la frigidere sau la maşini de spălat ei se încadrează in termenul prevăzut pentru remedierea defecţiunii in 5 zile. Condica de sugestii şi reclamaţii din unitatea respectivă deţine aprecieri pozitive la adresa cooperatorilor de aici. Atitudini Din păcate mai sunt unii cooperatori care, prin comportarea lor, nu dovedesc res- cooperatorilor pect faţă de clienţi. In unele unităţi de deservire nu toţi clienţii sunt serviţi la fel. De pildă, responsabila unităţii nr. 17 croitorie femei, Vigdorovits Elisa (de la cooperativa „îmbrăcămintea") are clientela ei preferată. Cu restul cetăţenilor nu prea stă de vorbă. Broulich Ferdinand de la unitatea nr. 5 croitorie bărbaţi are acelaşi nărav. Pe lingă faptul că a refuzat să primească un pantalon pentru reparat a folosit şi cuvinte jignitoare la adresa clientului respectiv. Asemenea ■comportări grosolane şi apucături negusto- 1. NISTOR AL. CONSTANTINESCU (Continuare în pag. 3 a) Ambalarea produselor din sticlă este o operaţiune căreia i se acordă o atenţie deosebită la fabrica „Sticla“ din Avrig. Utemista Popa Zoica, care lucrează în acest loc de muncă, execută cu multă conştiinciozitate ambalarea. Depăşindu-şi lunar planul de producţie cu peste 30%, tînăra Popa Zoica se numără printre fruntaşele fabricii. Vizita tovarăşilor Gheorghe Gheorghiu-Dej şi Ion Gheorghe Maurer în Indonezia DJAKARTA 8 — trimisul special Agerpres, Ion Gălăţeanu, transmite : Luni dimineaţa, cu aproape două ore înainte de începerea mitingului prieteniei indoneziano-romîne, care urma să aibă loc în Piaţa de Nord a oraşului Djokdjakarta, considerat leagănul luptei de eliberare naţională a Indoneziei, grupuri compacte de muncitori, elevi şi studenţi din oraş şi din împrejurimi se îndreptau spre locul de întrunire. Numeroşi alţi locuitori ai Djokdjakartei aşteptau de-a lungul străzilor dintre palatul Gedung Agung, fosta reşedinţă a guvernului indonezian in timpul luptelor cu colonialiştii olandezi şi Piaţa de Nord, pentru a-i vedea şi aclama încă o dată pe oaspeţii romîni. In vasta Piaţă de Nord, pavoazată cu drapelele de stat ale celor două ţări, înălţate pe catarge de bambus, îşi dăduseră întîlnire sute de mii de oameni. Pretutindeni se vedeau pancarte cu inscripţii prin care Djokdjakarta îşi saluta oaspeţii şi prietenia romîno-indoneziană. Piaţa în care a fost organizat mitingul a fost pe vremea luptei pentru alungarea colonialiştilor olandezi, în cei patru ani cînd Djokdjakarta a fost capitala ţării, locul de desfăşurare a marilor mitinguri ale populaţiei. Astăzi, din faţa tribunelor vezi larga stradă Maliboro, perpendiculară pe piaţă, înţesată de oameni pe distanţă de cel puţin 1 km. La ora 8:30 în tribuna de onoare au luat loc tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, preşedintele Sukarno, tovarăşul Ion Gheorghe Maurer. Imensa piaţă a răsunat de ropote de aplauze. Din nou am auzit cuvîntul „Merdeka“ — „Libertate“, rostit de zeci de mii de oameni. Mitingul a fost deschis de Susilo, preşedintele comitetului Frontului naţional din Djokdjakarta, care a salutat pe înalţii oaspeţi romîni. A luat apoi cuvîntul sultanul Hamengku Buwono al 9-lea, conducătorul teritoriului special al Djokdjakartei, care a spus printre altele: In numele populaţiei şi al guvernului local din Djokdjakarta, permiteţi-mi să-mi exprim recunoştinţa pentru vizita preşedintelui României, Gheorghiu-Dej, a primului ministru, Ion Gheorghe Maurer şi a ministrului Afacerilor Externe, Corneliu Mănescu, şi pentru faptul că în timpul vizitei lor în Indonezia au venit, însoţiţi de preşedinte la Djokdjakarta. Este o mare onoare pentru cetăţenii din Djokdjakarta şi din împrejurimi de a se întîlni cu cunoscutul oaspete român care a sprijinit lupta Indoneziei împotriva colonialismului şi imperialismului, pentru făurirea unei societăţi drepte şi prospere şi lupta pentru o pace trainică în lumea întreagă. Sperăm că cele două ţări ale noastre vor sta umăr la umăr în lupta pentru realizarea ţelurilor lor şi că vizita înalţilor oaspeţi romîni va întări şi mai mult prietenia dintre popoarele român şi indonezian. Intimpinat cu ropote de aplauze, a luat cuvîntul tovarăşul Gheorghe Gheorghiu- Dej. Cuvîntarea sa a fost în repetate rînduri subliniată prin aplauze şi ovaţii. Cuvintele „Să prospere harnicul şi înzestratul popor indonezian“, rostite de tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej în limba indoneziană, au fost primite cu puternice aclamaţii şi urale. La sfîrşitul cuvîntării, dr. Sukarno i-a strîns mina cu căldură tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej. Hamengku al 9-lea a dat apoi citire unei proclamaţii, anunţînd oficial că la Djokdjakarta s-a încheiat campania de lichidare a analfabetismului. (Continuare în pag. 4-a) Să urgentăm însămînţările In aceste zile, în majoritatea unităţilor agricole socialiste se desfăşoară din plin insămînţările. Pe raion, pină sîmbătă, 6 octombrie, această lucrare a fost efectuată pe 25,2% din suprafaţa planificată. Cifrele din situaţia întocmită, la data respectivă, de Consiliul raional agricol, arată însă că insămînţările de toamnă nu se desfăşoară în condiţii normale în toate gospodăriile agricole colective. In primul rînd s-a creat un decalaj destul de mare intre arături — 49% — şi însămînţări — 25,2%. Intîrzierea însămînţărilor se datoreşte mai ales tărăgănărilor la recoltări. Aşa stau lucrurile, de pildă, la G.A.C. din Cornăţel, Amnaş, Armeni, Topîrcea. In timp ce unităţi cum sunt G.A.C. Săcădate, Şura Mică şi altele au insăminţat in medie 50% din suprafaţa planificată, avem G.A.C. ca cele din Orlat, Porumbacul de Jos, Poplaca, unde nu s-a insăminţat griu deloc pină la 6 octombrie. Se impune deci luarea unor măsuri eficiente care să ducă la lichidarea deficienţelor, la terminarea însăminţărilor pină la data de 20 octombrie. In vederea urgentării însăminţărilor este necesar să fie atinsă şi chiar depăşită peste tot media zilnică de lucru stabilită iniţial. Organele şi organizaţiile de partid au datoria să sprijine activ conducerile G.A.S. şi G.A.C. in mobilizarea tuturor forţelor la efectuarea complexului de lucrări care se execută pentru asigurarea unei producţii sporite in anul viitor. O atenţie deosebită este necesar să se acorde calităţii arăturilor şi însămînţărilor, pregătirii unui pat germinativ cit mai bun pentru păioasele ce se insămînţează. Este ştiut că aceasta are o deosebită importanţă pentru dezvoltarea plantelor în perioada de toamnă şi iarnă şi implicit in obţinerea unor producţii cit mai mari. Organizarea întrecerii socialiste între brigăzile permanente de producţie şi intre echipe duce in mod sigur, atit la scurtarea perioadei recoltărilor şi însăminţărilor, cit şi la executarea unor lucrări de tot mai bună calitate.