Flacăra Sibiului, 1962 (Anul 19, nr. 3199-3303)

1962-10-10 / nr. 3279

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA ! ORGAN AL COMITETELOR ORĂŞENESC Şl RAIONAL P. M. R. Şl AL SFATURILOR POPULARE ORĂŞENESC Şl RAIONAL SIBIU Anul XIX, nr. 3279 | Miercuri, 10 octombrie 1982 ! 4 pagini — 20 bani S-a deschis învăţămîntul de partid ŞTEFAN BOGOI, director al Cabinetului de partid Sibiu Săptămîna trecută în toate organizaţiile de bază din în­treprinderile şi instituţiile din oraşul şi raionul Sibiu a avut loc deschiderea noului an şcolar în învăţămîntul de partid. In faţa celor peste 15.000 de membri şi candidaţi de partid şi alţi oameni ai muncii fără de partid, cu­prinşi în cele aproape 600 de cercuri şi cursuri, s-a prezen­tat prima lecţie „Importanţa studierii şi însuşirii de către membrii şi candidaţii de par­tid a învăţăturii marxist-leni­­niste". Lecţia a fost predată de membri ai comitetelor oră­şenesc şi raional de partid, de activişti de partid, tovarăşi din activul de partid al celor două organe. De pildă, tov. Ioan Goga, prim-secretar al Comitetului orăşenesc Sibiu al P.M.R., a predat această primă lecţie cursanţilor de la uzina „Independenţa“, iar tov. Ioan Valase, secretar al Co­mitetului raional Sibiu al P.M.R., celor de la Uzina mecanică Mîrşa. In cuvîntul lor, membrii comitetelor orăşenesc şi raio­nal, tovarăşii din activ au dat preţioase îndrumări orga­nizaţiilor de partid cu privire la activitatea de propagandă şi agitaţie ce trebuie s-o des­făşoare în noul an de studiu în învăţămîntul de partid. Astfel, organizaţiile de partid vor trebui să acorde o atenţie deosebită desfăşurării propa­gandei de partid prin care să se asigure studierea proble­melor fundamentale ale teo­riei marxist-leniniste, a prin­cipalelor probleme ridicate de Congresul al III-lea al parti­dului, a documentelor plena­relor C.C. al P.M.R., care au avut loc în ultimul timp. De asemenea, este necesar ca în cercuri și cursuri să se dez­bată cit mai temeinic proble­mele de bază ale mişcării co­muniste internaţionale, inevi­tabilitatea istorică a trecerii omenirii de la capitalism la socialism, etapa actuală de dezvoltare a sistemului mon­dial socialist şi noua etapă a crizei generale a capitalismu­lui, căile de dezvoltare ale ţărilor eliberate de sub jugul colonial, coexistenţa paşnică, lupta pentru pace şi să se combată teoriile antimarxiste. Este necesar ca organele şi organizaţiile de partid să a­­corde o mai mare atenţie ridicării conştiinţei şi formării moralei socialiste a oamenilor muncii, cultivînd ataşamentul faţă de partid şi orînduirea democrat-populară, atitudinea nouă faţă de muncă şi avutul obştesc, combativitatea faţă de vechile concepţii şi moravuri, învăţămîntul de partid va trebui să aducă o şi mai mare contribuţie la educarea patrio­tică şi internaţionalistă a oa­menilor muncii din oraşul şi raionul nostru. Cu atenţie vor trebui stu­diate principalele momente din istoria patriei şi a po­porului român. Aniversarea a 15 ani de la proclamarea Re­publicii Populare Romîne şi aceea a 30 de ani de la eroi­cele lupte ale muncitorilor ceferişti şi petrolişti din fe­bruarie 1933 vor fi larg folo­site pentru a intensifica edu­carea patriotică a cursanţilor şi pentru cunoaşterea mai a­­profundată a experienţei isto­rice a partidului nostru. Pentru a veni în ajutorul celor ce studiază în cercuri şi cursuri, activitatea puncte­lor de consultaţii, acolo unde sunt, trebuie îmbunătăţită. Celelalte organe şi organizaţii care nu dispun de asemenea puncte trebuie să studieze pe­(Continuare în pag. 2-a) Festivitate consacrate desch­iderii Lunii prieteniei romîno-sovietice La 7 octombrie, peste 500 de cetăţeni din comuna Tăl­maci întruniţi in sala cămi­nului cultural, au participat la festivitatea de deschidere a Lunii prieteniei romino-so­­vietice. Asistenţa, formată din muncitori de la între­prinderea „Firul roşu". Uni­tatea de industrializare a lemnului şi numeroşi colec­tivişti au ascultat cu viu in­teres conferinţa dedicată e­­venimentului, prezentată de tov. profesor Danyl Karol. Cu necontenite aplauze parti­cipanţii au subliniat priete­nia trainică dintre poporul român şi popoarele Uniunii Sovietice. In încheierea festivităţii a urmat un bogat program ar­tistic prezentat de formaţia artistică a căminului cultural din Tălmaci in colaborare cu echipa artistică a Şcolii de 8 ani din localitate. In re­pertoriul programului au fi­gurat cintece populare romi­­­neşti şi sovietice. Totodată, cu acest prilej s-a inaugurat și săptămîna filmului sovietic (intre 7—14 octombrie) care oferă publi­cului de aici numeroase ecra­nizări ale cinematografiei sovietice. IOSIF TÖRÖK — coresp. Recoltează fructe In acest an, la G.A.S. Cis­­nădie recolta pomilor fructi­feri este bună. De curind aici a început recoltatul me­relor. Numai in 7 zile, cele 3 brigăzi au cules peste 86.742 kg. Fruntaşă in această acţiu­ne s-a dovedit brigada con­dusă de tov. Damian Mircea, care a predat la magazie 37.125 kg mere de calitate superioară. Buna deservire a populaţiei — în atenţia Raid — anchetă . Călăuzindu-se după indicaţiile date de Congresul al III-lea al partidului, cooperaţia meşteşugărească şi-a îmbunătăţit şi lărgit activitatea, a extins volumul prestărilor de ser­viciu, creînd unităţi noi în oraşul nostru, a realizat progrese continue in ridicarea calităţii lucrărilor executate. Membrii cooperativelor meşteşugăreşti au obţinut rezultate bune in creşterea productivităţii muncii, reducerea preţului de cost, sporirea rentabilităţii unităţilor, ceea ce a contribuit la consolidarea economică a cooperativelor, la îmbunătăţirea condiţiilor de muncă şi de viaţă ale cooperatorilor. Mai jos relatăm cîteva aspecte din activitatea cooperatorilor în ceea ce priveşte buna deservire a populaţiei. Se bucura de stimă în unităţile cooperaţiei meşteşugăreşti din oraşul nos­tru sunt mulţi meseriaşi har­nici şi pricepuţi care mun­cesc cu dragoste şi elan şi se străduiesc permanent să ciştige încrederea cetăţenilor. Sunt cunoscuţi meseriaşi ca Popescu Dora, Hermann Eli­sabeta, Theil Ioan de la „Ar­ta manuală", Ungur Gheor­­ghe de la „îmbrăcămintea", Cherciu Ioan, Mareş loan, Niculescu­­Nicolae de la „Gheaţa", Schmit­­e Rudolf, Pavel Nicolae, Gancea Nico­lae de la „Tehnica nouă" şi mulţi alţii. De fapt ce a­­nume întreprind aceşti mese­riaşi de se bucură de preţui­rea cetăţenilor ? Execută cu măiestrie lucrul ce le-a fost încredinţat, au o comportare civilizată şi işi respectă cu­vintul dat. Măiestria unor cooperatori este cunoscută nu numai in oraşul şi raionul Sibiu. Bunăoară, cei de la „Arta manuală", pentru valo­roasele creaţii de artă popu­lară, artizanat, ceramică, au ocupat locul doi pe ţară cu ocazia concursului organizat de U.C.E.C.O.M. fiind invitaţi totodată să trimită unele ex­ponate la Expoziţia de mos­tre a R.P.R. Cuvîntul dat Raidul ne-a oferit posibili­tatea de a constata că in mare parte cooperatorii îşi respectă cuvîntul dat. Cetă­ţenii sunt mulţumiţi de lucrul executat la unităţile nr. 1, 2, 13, croitorie bărbaţi, nr. 14 lenjerie, ale cooperativei „Îmbrăcămintea", unitatea nr. 25 mecanică a cooperativei „Tehnica nouă", centrul de comandă al cooperativei „Gheaţa" din strada Turnului şi altele, care manifestă spi­rit de răspundere faţă de co­menzile ce le primesc şi res­pectă cu rigurozitate terme­nele pentru efectuarea lor. De exemplu, la unitatea nr. 25 mecanică a cooperativei „Tehnica nouă" planul de producţie pe 9 luni a fost de­păşit cu 2,6%. Pentru re­paraţii curente la frigi­dere sau la maşini de spălat ei se încadrează in termenul prevăzut pentru remedierea defecţiunii in 5 zile. Condica de sugestii şi reclamaţii din unitatea respectivă deţine a­­precieri pozitive la adresa cooperatorilor de aici. Atitudini Din păcate mai sunt unii cooperatori care, prin com­portarea lor, nu dovedesc res- cooperatorilor pect faţă de clienţi. In unele unităţi de deservire nu toţi clienţii sunt serviţi la fel. De pildă, responsabila unităţii nr. 17 croitorie femei, Vigdo­­rovits Elisa (de la cooperati­va „îmbrăcămintea") are clientela ei preferată. Cu res­tul cetăţenilor nu prea stă de vorbă. Broulich Ferdinand de la unitatea nr. 5 croitorie bărbaţi are acelaşi nărav. Pe lingă faptul că a refuzat să primească un pantalon pen­tru reparat a folosit şi cuvin­te jignitoare la adresa clien­tului respectiv. Asemenea ■comportări gro­solane şi apucături negusto- 1. NI­STOR AL. CONSTANTINESCU (Continuare în pag. 3­ a) Ambalarea produselor din sticlă este o operaţiune căreia i se acordă o aten­ţie deosebită la fabrica „Sticla“ din Avrig. Ute­­mista Popa Zoica, care lu­crează în acest loc de muncă, execută cu multă conştiinciozitate ambala­rea. Depăşindu-şi lunar planul de producţie cu peste 30%, tînăra Popa Zoica se numără printre fruntaşele fabricii. Vizita tovarăşilor Gheorghe Gheorghiu-Dej şi Ion Gheorghe Maurer în Indonezia DJAKARTA 8 — trimisul special Agerpres, Ion Gălă­­ţeanu, transmite : Luni dimineaţa, cu aproa­pe două ore înainte de înce­perea mitingului prieteniei indoneziano-romîne, care ur­ma să aibă loc în Piaţa de Nord a oraşului Djokdjakar­­ta, considerat leagănul luptei de eliberare naţională a In­doneziei, grupuri compacte de muncitori, elevi şi stu­denţi din oraş şi din împre­jurimi se îndreptau spre lo­cul de întrunire. Numeroşi alţi locuitori ai Djokdjakartei aşteptau de-a lungul străzilor dintre palatul Gedung Agung, fosta reşedinţă a guvernului indonezian in timpul luptelor cu colonialiştii olandezi şi Piaţa de Nord, pentru a-i ve­dea şi aclama încă o dată pe oaspeţii romîni. In vasta Piaţă de Nord, pavoazată cu drapelele de stat ale celor două ţări, înăl­ţate pe catarge de bambus, îşi dăduseră întîlnire sute de mii de oameni. Pretutindeni se vedeau pancarte cu in­scripţii prin care Djokdjakarta îşi saluta oaspeţii şi priete­nia romîno-indoneziană. Pia­ţa în care a fost organizat mitingul a fost pe vremea luptei pentru alungarea colo­nialiştilor olandezi, în cei pa­tru ani cînd Djokdjakarta a fost capitala ţării, locul de desfăşurare a marilor mi­tinguri ale populaţiei. Astăzi, din faţa tribunelor vezi larga stradă Maliboro, perpendicu­lară pe piaţă, înţesată de oa­meni pe distanţă de cel puţin 1 km. La ora 8:30 în tribuna de onoare au luat loc tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, pre­şedintele Sukarno, tovarăşul Ion Gheorghe Maurer. Imen­sa piaţă a răsunat de ropote de aplauze. Din nou am au­zit cuvîntul „Merdeka“ — „Libertate“, rostit de zeci de mii de oameni. Mitingul a fost deschis de Susilo, preşedintele comitetu­lui Frontului naţional din Djokdjakarta, care a salutat pe înalţii oaspeţi romîni. A luat apoi cuvîntul sulta­nul Hamengku Buwono al 9-lea, conducătorul teritoriu­lui special al Djokdjakartei, care a spus printre altele: In numele populaţiei şi al guvernului local din Djokdja­karta, permiteţi-mi să-mi ex­prim recunoştinţa pentru vi­zita preşedintelui României, Gheorghiu-Dej, a primului ministru, Ion Gheorghe Mau­rer şi a ministrului Afaceri­lor Externe, Corneliu Mă­­nescu, şi pentru faptul că în timpul vizitei lor în Indone­zia au venit, însoţiţi de pre­şedinte la Djokdjakarta. Este o mare onoare pentru cetă­ţenii din Djokdjakarta şi din împrejurimi de a se întîlni cu cunoscutul oaspete român care a sprijinit lupta Indo­neziei împotriva colonialismu­lui şi imperialismului, pentru făurirea unei societăţi drepte şi prospere şi lupta pentru o pace trainică în lumea întrea­gă. Sperăm că cele două ţări ale noastre vor sta umăr la umăr în lupta pentru reali­zarea ţelurilor lor şi că vizi­ta înalţilor oaspeţi romîni va întări şi mai mult prietenia dintre popoarele român şi indonezian. Intim­pinat cu ropote de aplauze, a luat cuvîntul tova­răşul Gheorghe Gheorghiu- Dej. Cuvîntarea sa a fost în repetate rînduri subliniată prin aplauze şi ovaţii. Cuvin­tele „Să prospere harnicul şi înzestratul popor indonezian“, rostite de tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej în limba indo­­neziană, au fost primite cu puternice aclamaţii şi urale. La sfîrşitul cuvîntării, dr. Sukarno i-a strîns mina cu căldură tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej. Hamengku al 9-lea a dat apoi citire unei proclamaţii, anunţînd oficial că la Djok­djakarta s-a încheiat campa­nia de lichidare a analfabe­tismului. (Continuare în pag. 4-a) Să urgentăm însămînţările In aceste zile, în majori­tatea unităţilor agricole so­cialiste se desfăşoară din plin insămînţările. Pe raion, pină sîmbătă, 6 octombrie, a­­ceastă lucrare a fost efectua­tă pe 25,2% din suprafaţa planificată. Cifrele din situa­ţia întocmită, la data respec­tivă, de Consiliul raional a­­gricol, arată însă că insă­­mînţările de toamnă nu se desfăşoară în condiţii nor­male în toate gospodăriile a­­gricole colective. In primul rînd s-a creat un decalaj destul de mare intre arături — 49% — şi însămînţări — 25,2%. Intîrzierea însămînţă­­rilor se datoreşte mai ales tărăgănărilor la recoltări. Aşa stau lucrurile, de pildă, la G.A.C. din Cornăţel, Am­­naş, Armeni, Topîrcea. In timp ce unităţi cum sunt G.A.C. Săcădate, Şura Mică şi altele au insăminţat in medie 50% din suprafaţa pla­nificată, avem G.A.C. ca ce­le din Orlat, Porumbacul de Jos, Poplaca, unde nu s-a insăminţat griu deloc pină la 6 octombrie. Se impune deci luarea unor măsuri eficiente care să ducă la lichidarea deficienţelor, la terminarea însăminţărilor pină la data de 20 octombrie. In vederea urgentării în­săminţărilor este necesar să fie atinsă şi chiar depăşită peste tot media zilnică de lucru stabilită iniţial. Organele şi organizaţiile de partid au datoria să spri­jine activ conducerile G.A.S. şi G.A.C. in mobilizarea tu­turor forţelor la efectuarea complexului de lucrări care se execută pentru asigurarea unei producţii sporite in a­­nul viitor. O atenţie deosebită este necesar să se acorde cali­tăţii arăturilor şi însămînţă­­rilor, pregătirii unui pat ger­minativ cit mai bun pentru păioasele ce se insămînţează. Este ştiut că aceasta are o deosebită importanţă pentru dezvoltarea plantelor în pe­rioada de toamnă şi iarnă şi implicit in obţinerea unor producţii cit mai mari. Or­ganizarea întrecerii socialiste între brigăzile permanente de producţie şi intre echipe duce in mod sigur, atit la scurta­rea perioadei recoltărilor şi însăminţărilor, cit şi la exe­cutarea unor lucrări de tot mai bună calitate.

Next