Flacăra Sibiului, 1963 (Anul 20, nr. 3304-3406)

1963-07-10 / nr. 3357

V PROLETARI DIN TOATE JARILE, M­IJI-VA I­acara SalbuaaOaaa ORGAN AL COMITETELOR ORĂŞENESC Şl RAIONAL P. M. R. Şl AL SFATURILOR POPULARE ORĂŞENESC Şl RAIONAL SIBIU Anul XX, nr. 3357 | Miercuri, 10 iulie 1963 | 4 pagini — 20 bani Recoltatul păioaselor la timp şi fără pierderi La Slimnic şi Rod bogat In aceste zile călduroase de vară, în multe gospodării de stat şi colective din raionul nostru se execută recoltatul păioaselor. In lanurile aurii de orz au intrat combinele. O astfel de imagine am în­­tilnit la gospodăria agricolă de stat Sibiu. Mecanizatorii de aici se întreceau în strîn­­gerea recoltei. Combinerii din brigăzile a l-a, a Il-a şi a V-a, înscriau, cu fiecare tur dat în jurul lanurilor, alte mii şi mii de kilograme de boabe în balanţa hărniciei. De exemplu, brigada l-a con­dusă de Toderiţă loan a re­coltat pină luni dimineaţa or­zul de pe 43 ha iar brigada a Il-a a lui Popa Gheorghe, de pe 67 ha. Rodul este atît de bogat încît camioanele nu mai prididesc cu transportul lui. In timp ce combinele îşi continuă necontenit plimba­rea în jurul lanurilor, alţi mecanizatori string şi balo­tează paiele, le transportă la şiră. In urma lor tractoriştii trag brazde adînci, pregătind terenul pentru însămînţarea porumbului masă verde. Peste 40 hectare recoltate Colectiviştii de la G.A.C. Sibiu au început şi ei, încă de săptămîna trecută, recol­tatul orzului. In gospodărie, acest lucru a însemnat pri­lej de bucurie, care i-a în­sufleţit şi mai mult pe colec­tivişti în activitatea de strîn­­gere a recoltei. Brigada din Guşteriţa, ajutată de tracto­riştii Ştirbu Vasile şi Slavu Ilie, cu două combine, a strîns orzul de pe 40 hectare. Cu aceeaşi hărnicie muncesc şi membrii brigăzii de la Turnişor a acestei gospodării. In discuţia avută cu tovară­şul preşedinte, am aflat că s-au luat toate măsurile pen­tru terminarea cît mai grab­nică a recoltărilor. Gospodă­ria şi-a prevăzut ca pe su­prafeţele eliberate să execute arături şi însămînţări. Haşag Intrucît orzul nu era copt peste tot, pentru a nu se irosi timpul, la G.A.S. Slimnic s-a făcut în primul rînd depista­rea tarlalelor pîrguite, aşa că mecanizatorii au început se­cerişul de cîteva zile, atît la Slimnic, cît şi la Haşag. Bri­gada din Slimnic, condusă de comunistul Vărgatu Nicolae, recolta de zor luni dimineaţa cu combinele în locul numit „Pe scurta“. Tractoriştii Bîr­­ghiş Nicolae, Thai Ioan şi Renges Lorentz, nu-şi precu­peţeau eforturile pentru a strînge noua recoltă. Pe Va­lea Visei, la Haşag, o altă brigadă, animată de aceeaşi dorinţă, efectuînd recoltarea cît mai grabnic şi fără pier­deri, înregistra rezultate fru­moase. A început recoltatul şi la Hamba In locul numit „Părăul sa­cilor“ colectiviştii de la G.A.C. Şura Mare au termi­nat pînă luni dimineaţa re­coltatul orzului pe cele 28 hectare. Lucrarea a fost fă­cută la timp şi în cele mai bune condiţiuni. In dimineaţa zilei de 8 iulie a început recoltatul or­zului şi brigada din Hamba. încă din zorii zilei au intrat în lanul înalt şi frumos 3 combine. Hămbăşenii sunt ho­­tărîţi să termine recoltatul în timpul cel mai scurt P. BADEA Iată două imagini care oglindesc munca din aceste zile a colectiviştilor din Ruşia: recoltatul or­zului şi depozitatul iînului. v m 'v&m gf ;,*5 £7* făSmmSi ' f* %gs( ■ jN,' S i Premiul III pe regiune Spiritul de eco­nomisire se obser­vă cu prisosinţă în satul Aciliu, încă de la cei mai mici cetăţeni — elevii şcolii elementare. In sat nu există e­­lev care să nu fie depunător la C.E.C. Această deprindere li se creează în şcoală. Aci, cadre­le didactice, fiind exemple demne de urmat, au dus o susţinută muncă cu elevii în ceea ce priveşte importanţa economiilor prin C.E.C. Acum la încheie­rea anului şcolar, bilanţul muncii în această direcţie este cît se poate de rod­nic. O dată cu săr­bătorirea „Zilei în­văţătorului“, şcoala din Aciliu a fost distinsă cu premiul III pe regiune pen­tru succesele obţi­nute în activitatea de depunere a eco­nomiilor la C.E.C. Şcoala a primit de asemenea, material sportiv în valoare de 1.000 lei. Ioan Meţiu, şeful agenţiei C.E.C. Sălişte I (Continuare în pag. 2-a) Să descoperim şi să valorificăm rezervele interne ale producţiei (I) Una din sarcinile import­­ante ale colectivelor de mun­­că din întreprinderile textile din oraşul şi raionul nostru este descoperirea şi valorifi­carea rezervelor interne ale producţiei. Rezervele de pro­ducţie reprezintă posibilitatea utilizării cît mai judicioase a resurselor întreprinderilor, ca urmare a perfecţionării tehnicii şi tehnologiei, orga­nizării muncii şi producţiei, precum şi posibilităţile de valorificare a resurselor în­că nefolosite. Mobilizarea re­zervelor de producţie permite sporirea volumului producţiei, cu investiţii minime şi cu un consum redus de materiale, combustibil, energie. Totodată acestea asigură o însemnată economie de muncă socială, creşterea productivităţii mun­cii, reducerea preţului de cost, sporirea acumulărilor interne de producţie. Folosirea judicioasă a capacităţilor de producţie In acest an, întreprinde­rile textile din oraşul şi ra­ionul nostru au fost şi sînt dotate cu maşini şi utilaje moderne la nivelul tehnicii actuale. La Uzinele textile Cisnădie, de exemplu, s-au montat şi pus în funcţie maşini noi de bobinat şi dublat tip „Meta­lurgica“ şi 3 lupi de ames­tec; la fabrica „Firul Roşu“ Tălmaci, maşini de batirat pe mosorele de aţă, de bobinat, înaintea fazei de gazat, un aparat de vopsit; la „Liber­tatea“, 2 carde mari, 3 ma­şini de ţevuit, aparate de vopsit etc. Creşterea nivelului tehnic al acestor întreprinderi a con­tribuit la sporirea producti­vităţii muncii, prin folosirea judicioasă a capacităţilor de producţie. La fabrica „Libertatea“ in­dicii de utilizare a maşinilor şi utilajelor sînt în general buni. La sortimentele de car­de indicele de utilizare inten­siv a fost depăşit cu 1 la sută faţă de plan, iar coefi­cientul de utilizare al aces­tor utilaje în funcţiune (C.U.F.) a fost realizat în proporţie de 100 la sută. De asemenea, la secţia filatură pieptenată indicele de utiliza­re intensiv a fost depăşit cu 0,53 la sută, iar C.U.F. cu 0,20 la sută. Cu indicii in­tensivi şi extensivi realizaţi este şi secţia ţesătorie. Rezultate bune în această direcţie a obţinut şi colecti­vul de muncă de la Uzinele textile Cisnădie. Astfel, indi­cele de utilizare a sortimen­telor de carde a fost realizat în proporţie de 101,7 la sută ,­iar C.U.F. 102 la sută, faţă de plan. Asemenea rezultate au fost înregistrate şi la sel­­factoare şi ringuri, planul de­­păşindu-se cu 0,5 la sută la indicele de utilizare intensiv, iar C.U.F. cu 1,8 la sută. In centrul atenţiei colecti­vului tehnico-ingineresc şi al La filatura de bumbac „Fi­rul Roşu“ Tălmaci în cele 5 luni, atît indicii intensivi, cît şi cei extensivi apar reali­zaţi per global. Totuşi, indi­cii intensivi, la fuse noi, nu sînt realizaţi decît în propor­ţie de 97 la sută pe trimes­trul I, în aprilie 99,5 la sută, iar pe mai 97,5 la sută, faţă de sarcina planificată. „Această nerealizare — ne-a spus tov. ing. Babău Ioan, şeful serviciului tehnic — se datoreşte unei necorelări a indicilor intensivi planificaţi la fuse vechi şi noi de că­tre forul tutelar". Rezultate­le obţinute în luna aprilie muncitorilor din uzină a stat şi stă tot timpul creşterea continuă a indicilor de uti­lizare. Prin descoperirea şi valorificarea de noi resurse interne, aceşti indici au cres­cut în acest an substanţial, faţă de cei realizaţi în anul trecut. Acest lucru reiese şi din următorul tabel: dovedesc că lucrurile nu stau tocmai aşa. In aceas­tă lună întreprinderea s-a a­­propiat de procentul de 100 la sută. Rezultă deci că, cu mai mult efort, şi această sarcină ar fi putut fi realizată. In luna mai însă indicii au scăzut din nou nejustificat. Tocmai aci trebuie căutate rezervele interne. Ele există la tot pasul. Nu sînt la mare adîncime. Numai că pentru Paraschiva Nasea, ing. Walter Bruckner, ing. Ilarie Ocneriu, economist loan Nistor, redactor Perioada Sortimente de carde Selfactoare și ringuri Războaie de ţesut anul 1962 trim. I. 1963 aprilie 1963 mai 1963 88,4% 89,36% 90,4% 90,4% 88,2% 89,35% 90,43% 90,57% 84,45% 85,35% 85,25% 85,64% In numărul de azi: 9 In mijlocul şcolarilor (pag. 2-a) • Gazetele de perete trebuie să fie operative şi mobili­zatoare (pag. 3-a) 0 „Clădirea cea mai bine întreţinută“: Faţă-n faţă (pag. 3-a) 0 Sport (pag. 4-a) 0 Note externe (pag. 4-a) eo­n­s­tituire Vineri după-amiază, în sa­la de festivităţi a fabricii „Mătasea Roşie“ din Cisnă­­die s-au întîlnit zeci de maiş­tri din întreprinderile apar­ţinătoare Ministerului Indus­triei Uşoare din oraşul şi ra­ionul Sibiu la consfătuirea or­ganizată din iniţiativa Comi­tetelor raional şi orăşenesc de partid. Consfătuirea a avut drept scop popularizarea metodelor bune de muncă şi de organizare a procesului de producţie de către maiştri. Au luat parte activişti de partid şi de stat, preşedinţi ai comitetelor de sindicat din fabrici şi uzine. Participanţii la discuţii au tratat probleme ca: ridicarea tehnicităţii utilajelor, ridica­rea indicilor de utilizare a războaielor, calitatea produ­selor în centrul activităţii maistrului şi altele. Kotsch Christian, maistru de schimb la secţia circulare cu 2 ci­lindri a fabricii de ciorapi „7 Noiembrie“, a vorbit pe larg despre folosirea judi­cioasă a spaţiului industrial, metode de ridicare a nivelu­lui tehnic şi profesional al muncitorilor. Maistrul Şolea Mircea de la „Mătasea Ro­şie“ din Cisnădie a tratat în cuvîntul său felul cum se preocupă de­ organizarea lo­cului de muncă a fiecărui muncitor. In încheierea lucrărilor consfătuirii au luat cuvîntul tov. Şoima Savu, secretar al Comitetului orăşenesc Cisnă­die al P.M.R., şi Pripas Ale­xandru, preşedintele Consi­liului local al sindicatelor, care au subliniat contribuţia pe care o aduc maiştrii la în­deplinirea şi depăşirea sar­cinilor puse de partid, rolul lor hotărîtor în organizarea şi conducerea producţiei. Tehnica sudurii Pe această temă a fost axată cea de-a 6-a sesiune tehnico-ştiinţifică a ingineri­lor şi tehnicienilor de la uzi­na „Independenţa“, organi­zată în zilele de 5 şi 6 iulie a.c. In faţa unui numeros audi­toriu format din ingineri şi tehnicieni ai uzinei „Indepen­denţa“, ai întreprinderilor constructoare de maşini din oraş şi raion şi a delegaţilor de la peste 70 întreprinderi din ţară, au fost prezentate 11 referate pe diferite teme legate de tehnica sudurii. Uzina „Independenţa“ a prezentat referatele: „Dispo­zitive mecanizate pentru su­darea automată în secţia ca­­zangerie“ în care ing. Breazu Mircea a tratat particularită­ţile constructive şi tehnice ale mecanizărilor făcute în secţia respectivă în vederea aplicării sudurii automate. „Sudarea în atmosferă pro­tectoare de argon şi bioxid de carbon“, susţinut de ing. Citron Edmund care a scos în relief rezultatele obţinute la încercările mecanice la îm­binări sudate în curent alter­nativ, pe aluminiu şi oţel inoxidabil, „Sudura în baie de zgură“, expus de ing. Murgu Teodor care a conţinut de asemenea o analiză a experienţei uzinei în ceea ce priveşte comportarea oţeluri­lor speciale la această sudu­ră. „Procedeul de şanfrenare — ARC-AER — automatizat şi rezultatele aplicării lui la craiţuirea rădăcinii sudurii“ prezentat tot de ing. Breazu Mircea, a tratat principiul ca­re a stat la baza automati­zării procedeului şi automatul construit pe baza principiu­lui. Ministerul Metalurgiei şi Construcţiilor de Maşini, pre­zentând referatul „Stadiul ac­tual al dezvoltării procedee­lor de sudare in întreprinde­rile constructoare de maşini“ prin tov. ing. V. Berinde, a accentuat necesitatea automa­tizării sudurii, introducerea acesteia în toată industria constructoare de maşini, ci­tind uzinele fruntaşe şi cele rămase în urmă, în acest do­meniu. Institutul de cercetări me­talurgice a prezentat un re­ferat intitulat „Tendinţe în sudabilitatea oţelurilor“ în care ing. Mielusi Viorel a arătat metodele de sudare şi tipurile de oţeluri folosite, pentru a se preîntîmpina ri­sipa. Uzinele de construcţii me­talice şi de maşini agricole Bocşa, Uzinele Industria Sîr­­mii din Cîmpia Turzii, uzi­nele „23 August“ şi uzina „Vulcan“ au prezentat de a­­semenea referate privind sor­timentele îmbunătăţite ale e­­lectrozilor, rezultatele obţinu­te în tăierea metalelor cu gaz metan, sudarea oţelurilor placate etc. In timpul sesiunii s-au fă­cut demonstraţii practice care au trezit un interes deosebit în rîndul participanţilor. Discuţiile purtate de con­ferenţiarul universitar ing. Ionescu Gheorghe de la Insti­tutul politehnic Braşov; ing. Cotlar de la uzinele „Tudor Vladimirescu“; ing. Filimon Petru din partea C.C.S. (Co­misia naţională a inginerilor şi tehnicienilor) şi a celor­lalţi participanţi de la Şan­tierele navale Galaţi, Con­stanţa, Olteniţa, uzinele „23 August“ etc. au completat re­feratele prezentate scoţînd în evidenţă importanţa sesiunii. Sesiunea a hotărît, printre altele, extinderea sudurii au­tomate, extinderea sudurii în mediu protector şi extinderea procedeului ARC-AER. De asemenea, s-a propus înfiin­țarea unui buletin la nivel superior pentru sudură, ing. ILIE IONESCU Succese grăitoare In semestrul I al anului curent, la cabinetul tehnic al Uzi­nei mecanice Mîrşa au fost înregistrate 103 propuneri de ino­vaţii, cu 53 mai multe, faţă de toată perioada anului trecut. Eficienţa economică a inovaţiilor aplicate în această perioadă se ridică la valoarea de 948.189 lei economii antecalculate şi 828.456 Iei economii postcalculate, în antrenarea muncitorilor ,şi a tehnicienilor în mişcarea de inovaţii, un rol important îl au brigăzile de inovatori. Acestea au dus o muncă neobosită pentru găsirea de noi procedee tehnologice care să reducă manopera pe maşini, să facă eco­nomie de material şi să îmbunătăţească calitatea produselor. Brigăzile au atras noi inovatori ca Simionescu Emilian, care a realizat un dispozitiv pentru suportul stingătorului, a cărei valoare antecalculată se ridică la suma de 35.176 lei; Stamen Radu, care a realizat o inovaţie ce generează economii ante­calculate de 65.199 lei, şi alţii. LUNGU GH., coresp.

Next