Flacăra Sibiului, 1963 (Anul 20, nr. 3304-3406)
1963-07-10 / nr. 3357
V PROLETARI DIN TOATE JARILE, MIJI-VA Iacara SalbuaaOaaa ORGAN AL COMITETELOR ORĂŞENESC Şl RAIONAL P. M. R. Şl AL SFATURILOR POPULARE ORĂŞENESC Şl RAIONAL SIBIU Anul XX, nr. 3357 | Miercuri, 10 iulie 1963 | 4 pagini — 20 bani Recoltatul păioaselor la timp şi fără pierderi La Slimnic şi Rod bogat In aceste zile călduroase de vară, în multe gospodării de stat şi colective din raionul nostru se execută recoltatul păioaselor. In lanurile aurii de orz au intrat combinele. O astfel de imagine am întilnit la gospodăria agricolă de stat Sibiu. Mecanizatorii de aici se întreceau în strîngerea recoltei. Combinerii din brigăzile a l-a, a Il-a şi a V-a, înscriau, cu fiecare tur dat în jurul lanurilor, alte mii şi mii de kilograme de boabe în balanţa hărniciei. De exemplu, brigada l-a condusă de Toderiţă loan a recoltat pină luni dimineaţa orzul de pe 43 ha iar brigada a Il-a a lui Popa Gheorghe, de pe 67 ha. Rodul este atît de bogat încît camioanele nu mai prididesc cu transportul lui. In timp ce combinele îşi continuă necontenit plimbarea în jurul lanurilor, alţi mecanizatori string şi balotează paiele, le transportă la şiră. In urma lor tractoriştii trag brazde adînci, pregătind terenul pentru însămînţarea porumbului masă verde. Peste 40 hectare recoltate Colectiviştii de la G.A.C. Sibiu au început şi ei, încă de săptămîna trecută, recoltatul orzului. In gospodărie, acest lucru a însemnat prilej de bucurie, care i-a însufleţit şi mai mult pe colectivişti în activitatea de strîngere a recoltei. Brigada din Guşteriţa, ajutată de tractoriştii Ştirbu Vasile şi Slavu Ilie, cu două combine, a strîns orzul de pe 40 hectare. Cu aceeaşi hărnicie muncesc şi membrii brigăzii de la Turnişor a acestei gospodării. In discuţia avută cu tovarăşul preşedinte, am aflat că s-au luat toate măsurile pentru terminarea cît mai grabnică a recoltărilor. Gospodăria şi-a prevăzut ca pe suprafeţele eliberate să execute arături şi însămînţări. Haşag Intrucît orzul nu era copt peste tot, pentru a nu se irosi timpul, la G.A.S. Slimnic s-a făcut în primul rînd depistarea tarlalelor pîrguite, aşa că mecanizatorii au început secerişul de cîteva zile, atît la Slimnic, cît şi la Haşag. Brigada din Slimnic, condusă de comunistul Vărgatu Nicolae, recolta de zor luni dimineaţa cu combinele în locul numit „Pe scurta“. Tractoriştii Bîrghiş Nicolae, Thai Ioan şi Renges Lorentz, nu-şi precupeţeau eforturile pentru a strînge noua recoltă. Pe Valea Visei, la Haşag, o altă brigadă, animată de aceeaşi dorinţă, efectuînd recoltarea cît mai grabnic şi fără pierderi, înregistra rezultate frumoase. A început recoltatul şi la Hamba In locul numit „Părăul sacilor“ colectiviştii de la G.A.C. Şura Mare au terminat pînă luni dimineaţa recoltatul orzului pe cele 28 hectare. Lucrarea a fost făcută la timp şi în cele mai bune condiţiuni. In dimineaţa zilei de 8 iulie a început recoltatul orzului şi brigada din Hamba. încă din zorii zilei au intrat în lanul înalt şi frumos 3 combine. Hămbăşenii sunt hotărîţi să termine recoltatul în timpul cel mai scurt P. BADEA Iată două imagini care oglindesc munca din aceste zile a colectiviştilor din Ruşia: recoltatul orzului şi depozitatul iînului. v m 'v&m gf ;,*5 £7* făSmmSi ' f* %gs( ■ jN,' S i Premiul III pe regiune Spiritul de economisire se observă cu prisosinţă în satul Aciliu, încă de la cei mai mici cetăţeni — elevii şcolii elementare. In sat nu există elev care să nu fie depunător la C.E.C. Această deprindere li se creează în şcoală. Aci, cadrele didactice, fiind exemple demne de urmat, au dus o susţinută muncă cu elevii în ceea ce priveşte importanţa economiilor prin C.E.C. Acum la încheierea anului şcolar, bilanţul muncii în această direcţie este cît se poate de rodnic. O dată cu sărbătorirea „Zilei învăţătorului“, şcoala din Aciliu a fost distinsă cu premiul III pe regiune pentru succesele obţinute în activitatea de depunere a economiilor la C.E.C. Şcoala a primit de asemenea, material sportiv în valoare de 1.000 lei. Ioan Meţiu, şeful agenţiei C.E.C. Sălişte I (Continuare în pag. 2-a) Să descoperim şi să valorificăm rezervele interne ale producţiei (I) Una din sarcinile importante ale colectivelor de muncă din întreprinderile textile din oraşul şi raionul nostru este descoperirea şi valorificarea rezervelor interne ale producţiei. Rezervele de producţie reprezintă posibilitatea utilizării cît mai judicioase a resurselor întreprinderilor, ca urmare a perfecţionării tehnicii şi tehnologiei, organizării muncii şi producţiei, precum şi posibilităţile de valorificare a resurselor încă nefolosite. Mobilizarea rezervelor de producţie permite sporirea volumului producţiei, cu investiţii minime şi cu un consum redus de materiale, combustibil, energie. Totodată acestea asigură o însemnată economie de muncă socială, creşterea productivităţii muncii, reducerea preţului de cost, sporirea acumulărilor interne de producţie. Folosirea judicioasă a capacităţilor de producţie In acest an, întreprinderile textile din oraşul şi raionul nostru au fost şi sînt dotate cu maşini şi utilaje moderne la nivelul tehnicii actuale. La Uzinele textile Cisnădie, de exemplu, s-au montat şi pus în funcţie maşini noi de bobinat şi dublat tip „Metalurgica“ şi 3 lupi de amestec; la fabrica „Firul Roşu“ Tălmaci, maşini de batirat pe mosorele de aţă, de bobinat, înaintea fazei de gazat, un aparat de vopsit; la „Libertatea“, 2 carde mari, 3 maşini de ţevuit, aparate de vopsit etc. Creşterea nivelului tehnic al acestor întreprinderi a contribuit la sporirea productivităţii muncii, prin folosirea judicioasă a capacităţilor de producţie. La fabrica „Libertatea“ indicii de utilizare a maşinilor şi utilajelor sînt în general buni. La sortimentele de carde indicele de utilizare intensiv a fost depăşit cu 1 la sută faţă de plan, iar coeficientul de utilizare al acestor utilaje în funcţiune (C.U.F.) a fost realizat în proporţie de 100 la sută. De asemenea, la secţia filatură pieptenată indicele de utilizare intensiv a fost depăşit cu 0,53 la sută, iar C.U.F. cu 0,20 la sută. Cu indicii intensivi şi extensivi realizaţi este şi secţia ţesătorie. Rezultate bune în această direcţie a obţinut şi colectivul de muncă de la Uzinele textile Cisnădie. Astfel, indicele de utilizare a sortimentelor de carde a fost realizat în proporţie de 101,7 la sută ,iar C.U.F. 102 la sută, faţă de plan. Asemenea rezultate au fost înregistrate şi la selfactoare şi ringuri, planul depăşindu-se cu 0,5 la sută la indicele de utilizare intensiv, iar C.U.F. cu 1,8 la sută. In centrul atenţiei colectivului tehnico-ingineresc şi al La filatura de bumbac „Firul Roşu“ Tălmaci în cele 5 luni, atît indicii intensivi, cît şi cei extensivi apar realizaţi per global. Totuşi, indicii intensivi, la fuse noi, nu sînt realizaţi decît în proporţie de 97 la sută pe trimestrul I, în aprilie 99,5 la sută, iar pe mai 97,5 la sută, faţă de sarcina planificată. „Această nerealizare — ne-a spus tov. ing. Babău Ioan, şeful serviciului tehnic — se datoreşte unei necorelări a indicilor intensivi planificaţi la fuse vechi şi noi de către forul tutelar". Rezultatele obţinute în luna aprilie muncitorilor din uzină a stat şi stă tot timpul creşterea continuă a indicilor de utilizare. Prin descoperirea şi valorificarea de noi resurse interne, aceşti indici au crescut în acest an substanţial, faţă de cei realizaţi în anul trecut. Acest lucru reiese şi din următorul tabel: dovedesc că lucrurile nu stau tocmai aşa. In această lună întreprinderea s-a apropiat de procentul de 100 la sută. Rezultă deci că, cu mai mult efort, şi această sarcină ar fi putut fi realizată. In luna mai însă indicii au scăzut din nou nejustificat. Tocmai aci trebuie căutate rezervele interne. Ele există la tot pasul. Nu sînt la mare adîncime. Numai că pentru Paraschiva Nasea, ing. Walter Bruckner, ing. Ilarie Ocneriu, economist loan Nistor, redactor Perioada Sortimente de carde Selfactoare și ringuri Războaie de ţesut anul 1962 trim. I. 1963 aprilie 1963 mai 1963 88,4% 89,36% 90,4% 90,4% 88,2% 89,35% 90,43% 90,57% 84,45% 85,35% 85,25% 85,64% In numărul de azi: 9 In mijlocul şcolarilor (pag. 2-a) • Gazetele de perete trebuie să fie operative şi mobilizatoare (pag. 3-a) 0 „Clădirea cea mai bine întreţinută“: Faţă-n faţă (pag. 3-a) 0 Sport (pag. 4-a) 0 Note externe (pag. 4-a) eonstituire Vineri după-amiază, în sala de festivităţi a fabricii „Mătasea Roşie“ din Cisnădie s-au întîlnit zeci de maiştri din întreprinderile aparţinătoare Ministerului Industriei Uşoare din oraşul şi raionul Sibiu la consfătuirea organizată din iniţiativa Comitetelor raional şi orăşenesc de partid. Consfătuirea a avut drept scop popularizarea metodelor bune de muncă şi de organizare a procesului de producţie de către maiştri. Au luat parte activişti de partid şi de stat, preşedinţi ai comitetelor de sindicat din fabrici şi uzine. Participanţii la discuţii au tratat probleme ca: ridicarea tehnicităţii utilajelor, ridicarea indicilor de utilizare a războaielor, calitatea produselor în centrul activităţii maistrului şi altele. Kotsch Christian, maistru de schimb la secţia circulare cu 2 cilindri a fabricii de ciorapi „7 Noiembrie“, a vorbit pe larg despre folosirea judicioasă a spaţiului industrial, metode de ridicare a nivelului tehnic şi profesional al muncitorilor. Maistrul Şolea Mircea de la „Mătasea Roşie“ din Cisnădie a tratat în cuvîntul său felul cum se preocupă de organizarea locului de muncă a fiecărui muncitor. In încheierea lucrărilor consfătuirii au luat cuvîntul tov. Şoima Savu, secretar al Comitetului orăşenesc Cisnădie al P.M.R., şi Pripas Alexandru, preşedintele Consiliului local al sindicatelor, care au subliniat contribuţia pe care o aduc maiştrii la îndeplinirea şi depăşirea sarcinilor puse de partid, rolul lor hotărîtor în organizarea şi conducerea producţiei. Tehnica sudurii Pe această temă a fost axată cea de-a 6-a sesiune tehnico-ştiinţifică a inginerilor şi tehnicienilor de la uzina „Independenţa“, organizată în zilele de 5 şi 6 iulie a.c. In faţa unui numeros auditoriu format din ingineri şi tehnicieni ai uzinei „Independenţa“, ai întreprinderilor constructoare de maşini din oraş şi raion şi a delegaţilor de la peste 70 întreprinderi din ţară, au fost prezentate 11 referate pe diferite teme legate de tehnica sudurii. Uzina „Independenţa“ a prezentat referatele: „Dispozitive mecanizate pentru sudarea automată în secţia cazangerie“ în care ing. Breazu Mircea a tratat particularităţile constructive şi tehnice ale mecanizărilor făcute în secţia respectivă în vederea aplicării sudurii automate. „Sudarea în atmosferă protectoare de argon şi bioxid de carbon“, susţinut de ing. Citron Edmund care a scos în relief rezultatele obţinute la încercările mecanice la îmbinări sudate în curent alternativ, pe aluminiu şi oţel inoxidabil, „Sudura în baie de zgură“, expus de ing. Murgu Teodor care a conţinut de asemenea o analiză a experienţei uzinei în ceea ce priveşte comportarea oţelurilor speciale la această sudură. „Procedeul de şanfrenare — ARC-AER — automatizat şi rezultatele aplicării lui la craiţuirea rădăcinii sudurii“ prezentat tot de ing. Breazu Mircea, a tratat principiul care a stat la baza automatizării procedeului şi automatul construit pe baza principiului. Ministerul Metalurgiei şi Construcţiilor de Maşini, prezentând referatul „Stadiul actual al dezvoltării procedeelor de sudare in întreprinderile constructoare de maşini“ prin tov. ing. V. Berinde, a accentuat necesitatea automatizării sudurii, introducerea acesteia în toată industria constructoare de maşini, citind uzinele fruntaşe şi cele rămase în urmă, în acest domeniu. Institutul de cercetări metalurgice a prezentat un referat intitulat „Tendinţe în sudabilitatea oţelurilor“ în care ing. Mielusi Viorel a arătat metodele de sudare şi tipurile de oţeluri folosite, pentru a se preîntîmpina risipa. Uzinele de construcţii metalice şi de maşini agricole Bocşa, Uzinele Industria Sîrmii din Cîmpia Turzii, uzinele „23 August“ şi uzina „Vulcan“ au prezentat de asemenea referate privind sortimentele îmbunătăţite ale electrozilor, rezultatele obţinute în tăierea metalelor cu gaz metan, sudarea oţelurilor placate etc. In timpul sesiunii s-au făcut demonstraţii practice care au trezit un interes deosebit în rîndul participanţilor. Discuţiile purtate de conferenţiarul universitar ing. Ionescu Gheorghe de la Institutul politehnic Braşov; ing. Cotlar de la uzinele „Tudor Vladimirescu“; ing. Filimon Petru din partea C.C.S. (Comisia naţională a inginerilor şi tehnicienilor) şi a celorlalţi participanţi de la Şantierele navale Galaţi, Constanţa, Olteniţa, uzinele „23 August“ etc. au completat referatele prezentate scoţînd în evidenţă importanţa sesiunii. Sesiunea a hotărît, printre altele, extinderea sudurii automate, extinderea sudurii în mediu protector şi extinderea procedeului ARC-AER. De asemenea, s-a propus înființarea unui buletin la nivel superior pentru sudură, ing. ILIE IONESCU Succese grăitoare In semestrul I al anului curent, la cabinetul tehnic al Uzinei mecanice Mîrşa au fost înregistrate 103 propuneri de inovaţii, cu 53 mai multe, faţă de toată perioada anului trecut. Eficienţa economică a inovaţiilor aplicate în această perioadă se ridică la valoarea de 948.189 lei economii antecalculate şi 828.456 Iei economii postcalculate, în antrenarea muncitorilor ,şi a tehnicienilor în mişcarea de inovaţii, un rol important îl au brigăzile de inovatori. Acestea au dus o muncă neobosită pentru găsirea de noi procedee tehnologice care să reducă manopera pe maşini, să facă economie de material şi să îmbunătăţească calitatea produselor. Brigăzile au atras noi inovatori ca Simionescu Emilian, care a realizat un dispozitiv pentru suportul stingătorului, a cărei valoare antecalculată se ridică la suma de 35.176 lei; Stamen Radu, care a realizat o inovaţie ce generează economii antecalculate de 65.199 lei, şi alţii. LUNGU GH., coresp.