Flacăra Sibiului, 1963 (Anul 20, nr. 3304-3406)

1963-10-19 / nr. 3385

PROLETARI DIN TOATE TARILE M­Tfi-VA acara ORGAN AL COMITETELOR ORĂŞENESC Şl RAIONAL P. M. R. Şl AL SFATURILOR POPULARE ORĂŞENESC Şl RAIONAL SIBIU Anul XX, nr. 3385 | Sîmbătă, 19 octombrie 1963 | 4 pagini — 20 bani R­idicarea calificării — obiectiv important al activităţii noastre In condiţiile asimilării teh­nicii noi necesitatea ridicării calificării celor ce muncesc a devenit o cerinţă tot mai im­perioasă. Încă din anul trecut noi am organizat pregătirea diferenţiată a muncitorilor, pe specialităţi. Au fost repartizaţi membrii comitetului sindica­tului pe secţii cu sarcina să se preocupe de organizarea cercurilor. Fele au fost organi­zate pe schimburi şi pe mese­rii. Pentru fiecare cerc s-a stabilit cite un responsabil, care să se ocupe îndeaproape de mobilizarea muncitorilor, şi cite un lector, care să pre­dea corespunzător nivelului cursanţilor încadraţi în cercul respectiv. Această acţiune va fi con­tinuată şi în noul an de învă­­ţămînt profesional. Peste cîte­­va zile, în uzină, se vor re­deschide cursurile de ridicare a calificării. In vederea aces­tui eveniment, din timp s-au luat toate măsurile. Au fost organizate 76 de cercuri la care participă 2 595 muncitori şi tehnicieni. Faţă de anul trecut, numărul cercurilor de lăcătuşi, de pildă, s-a dublat ajungind în prezent la 20. S-au înfiinţat şi alte cercuri noi pentru laboranţii Rönt­gen, sablatori şi instalatori Nu ne-am rezumat însă la a înfiinţa noi cercuri. Urmărim îndeaproape ca activitatea lor să se desfăşoare în condiţii cît mai bune. In urma analizei activităţii comitetelor sindicatelor din secţii şi ateliere privind preo­cuparea lor în problema ridi­cării calificării, s-a desprins o constatare firească: acolo un­de lectorii au fost temeinic pregătiţi şi au privit cu simţ de răspundere sarcina încre­dinţată, rezultatele au fost bu­ne. Aşa a fost cazul la secţiile mecanică III, sculărie, servi­ciu! C.T.C. Majoritatea lecto­rilor au predat lecţii pe înţele­sul cursanţilor, legîndu-le de sarcinile concrete ce trebuiau rezolvate în perioada respecti­vă. Un exemplu bun îl consti­tuie secţia metalurgică. Anul trecut, aici s-a înfiinţat pentru prima dată o oţelărie. N-a­veam oameni calificaţi. Aceas­ta n-a însemnat însă demobi­lizare. Discuţiile purtate în consfătuirile de producţie, pre­ocuparea grupei sindicale, cît şi priceperea cu care ing. Ioan Păcuraru a condus cercul pro­fesional al oţelarilor, au făcut ca în scurt timp uzina să toar­ne oţel de calitate foarte bună, fapt confirmat de nu­meroşi beneficiari. De aceea, pentru acest an şcolar s-a acordat o deosebi­tă grijă recrutării lectorilor. In prezent, comisia inginerilor şi tehnicienilor se ocupă de pregătirea lor didactică şi de stabilirea unor programe de invăţămînt cît mai adecvate locurilor de muncă ale cursan­ţilor. Tot în faţa comisiei in­ginerilor şi tehnicienilor stau si alte sarcini. Anul trecut, au fost organizate în uzină 4 lec­torate în domeniile: sudură, forjă, turnătorie şi prelucrări mecanice. In cadrul lor cei mai buni ingineri din uzină au ţinut cicluri de 6­ 7 con­ferinţe în vederea lămuririi problemelor importante ale proceselor tehnologice. Para­lel, în faţa muncitorilor şi teh­nicienilor s-au ţinut la locu­rile de muncă peste 100 ase­menea conferinţe. Această ac­ţiune continuă. In majoritatea secţiilor participarea la cursurile de ri­dicare a calificării, cît şi la celelalte acţiuni organizate a fost bună. Am avut însă şi ca­zuri cînd această problemă ne-a dat de lucru. Astfel, în­­tr-o perioadă, la secţia cazan­­gerie frecvenţa la cursuri nu depăşea 50 la sută. Era o do­vadă că lecţiile predate erau neinteresante, iar organele sindicale din secţii nu mani­festau suficientă preocupare. Tocmai de aceea comitetul sindicatului a analizat aceas­tă situaţie luînd măsuri de re­mediere a lipsurilor. La staţia de radioamplificare a uzinei s-au difuzat adesea materiale de analiză a învăţămîntului profesional. Lectorilor şi cursanţilor ce persistau în lip­suri li s-au adresat epigrame, note critice sau au fost satiri­zaţi de către brigăzile artis­tice de agitaţie. Intr-unul din materialele difuzate, ing. Za­­haria Ţichindeleanu a criticat slaba preocupare a maistrului lector loan Popica de la ser­viciul mecanic şef, precum şi pe unii cursanţi. Rezultatul a fost că atît activitatea mais­trului loan Popica cît şi parti­ciparea la cursuri s-au îm­bunătăţit foarte mult. Comitetul sindicatului s­ a IOAN OPRESCU, preşedintele comitetului sindicatului de la uzina „Independenţa" (Continuare în pag. 2-a) Economii şi calitate Iot capătul celor 3 trimes­tre de activitate, din acest an, colectivul de muncă al fabri­cii „Victoria“ a obţinut în­semnate economii. Angaja­mentul anual a fost depăşit cu 182.000 lei economii la pre­ţul de cost. Succesul acesta se datoreşte faptului că mun­citorii de aici au gospodărit mai bine materia primă, obiec­tiv important al întrecerii so­cialiste. In același timp, prin măsu­rile tehnico-organizatorice lu­ate cum sunt introducerea a două aparate de spumat cre­mă; coacerea turtei dulci în­­tr-un cuptor cu bandă; meca­nizarea coacerii foilor la na­politanele „Crişul“ şi altele, produsele livrat­e au fost de calitate superioară. Zilele trecute m-ara întîlnit cu cîţiva milionari. Nu, nu purtau nici joben, nici frac — şi nu i-am întîlnit pe Coasta de Azur, ci aici, la Sibiu. Erau oameni ca dumneata, ca mi­ne, ca noi toţi. Numai că ... erau milionari. Cine sînt ? Să vă spun şi asta: muncitori, tehnicieni, ingineri de la fa­brica de confecţii „Steaua roşie". Şi erau tare mîndri că sînt milionari! Dar de stat de vor­bă cu mine tot au stat deşi eu nu sînt milionar. Ştirea ar putea suna foarte simplu: muncitorii, tehnicie­nii şi inginerii de la fabrica de confecţii „Steaua roşie" din Sibiu, aplicînd cu succes metoda normativă de eviden­ţă a cheltuielilor de producţie şi de calculare a preţului de cost, au hotărît ca peste an­gajamentul luat iniţial, să re­alizeze pînă la sfîrşitul anului încă 1.000.000 lei economii peste plan. In aparenţă lucrurile se re­zumă doar la atît: un anga­jament sporit cu un milion de lei. Realitatea însă este mai bogată. Şi e greu să faci eco­nomie de cuvinte şi entuziasm atunci cînd în jurul tău tră­iesc atîţia oameni minunaţi, cînd în jurul tău se întîmplă atîtea fapte minunate despre care merită să scrii cu priso­sinţă. Această metodă — care contribuie la descoperirea re- Ja­ Miliaiiarii­ zervelor şi posibilităţilor de economisire a materiilor pri­me şi materialelor auxiliare, şi asigură un control eficient asupra nivelului preţului de cost — a preocupat un întreg colectiv. A fost nevoie de reorgani­zarea procesului tehnologic în sectorul croit, schimbarea fluxului tehnologic, reorgani­zarea secţiei de preparaţie a ţesăturilor, studierea compe­tentă şi atentă a tiparelor şi a consumurilor specifice, pre­cum şi organizarea unei evi­denţe tehnico-operative de ur­mărire cît mai precisă a chel­tuielilor de producţie şi de cal­culare a preţului de cost. Munca aceasta a cerut pri­cepere, a cerut hărnicie, dra­goste chiar, şi — înainte de toate — o conştiinţă muncito­rească înaltă, socialistă. Succesul obţinut în perioa­da de experimentare la unele articole s-a datorat tocmai priceperii, hărniciei şi dragos­tei cu care a muncit întregul colectiv, sub îndrumarea or­ganizaţiei de partid, avînd în fruntea lui comunişti destoi­nici ca inginerul Vasile Bo­coş şi muncitori, şefi de sală, tehnicieni preţuiţi ca Gheor­­ghe Iancso, Margareta Kon­nerth, Maria Hanea, Nicolae Spătaru­ şi alţii. De altfel,­­discutind cu di­rectorul fabricii, tov. Ştefan Molnár, el însuşi participant activ şi coordonator al acestei acţiuni, ar putea nota numele a încă zeci şi zeci de alţi harnici muncitori c­are şi-au adus contribuţia din plin la punerea în aplicare a acestei importante metode ce va fi extinsă — după experimenta­rea reuşită de la „Steaua ro­şi“ — în numeroase alte în­treprinderi de acelaşi profil din ţară, aducînd anual în­semnate economii. Iată doar unul din multele exemple, care ar putea fi date zilnic, de felul în care des­toinicii stăpîni de azi ai fa­bricilor — muncitorii — se străduiesc neîncetat să tradu­că în viaţă sarcina trasată de partid, luptînd pentru reduce­rea permanentă a preţului de cost al produselor, prin intro­ducerea de noi metode avan­sate. Stînd de vorbă cu proaspe­ţii milionari de la „Steaua ro­şie", nu se poate să nu te simţi mîndru de ei, să nu­­ feliciţi pentru acest nou suc­ces pe care l-au obţinut, do­­rindu-le altele, mereu mai multe, în viitor. M. A. De la fiecare vacă furajată 3400 litri lapte Lucrătorii din sectorul zoo­tehnic al gospodăriei de stat Sibiu au obţinut anul acesta o producţie sporită de lapte. Aplicînd o furajare raţională şi o îngrijire corespunzătoare la fiecare lot, îngrijitorii­ mul­­gători de aici au reuşit să re­alizeze de la începutul anului şi pînă la 14 octombrie, o pro­ducţie medie pe cap de vacă furajată de 3 400 litri lapte. Cu 348 litri mai mult lapte de la fiecare din cele 588 vaci, faţă de cît a fost planificat. Printre cei mai buni în­gri­­jitori-mulgători se află Ioan Babteş, care încă la 10 octom­brie şi-a realizat planul la lapte pe întregul an, şi Gheor­­ghe Zöllner, cu o producţie medie de 4 200 litri pe cap de vacă furajată. Ciorapii de relon, ajunşi în faza finită, trebuie să fie sortaţi după mărime şi calitate. Clişeul nostru vă prezintă pe una dintre cele mai bune sortatoare de la centrul de finisaj „7 No­iembrie“ Sibiu — tov. Crispinila Haţegan. Să mobilizăm toate forţele pentru terminarea grabnică a insăminţărilor!­ ­ In aceste zile in toate unităţile agricole din raionul nostru se dă bătălia pentru­­ recoltarea ultimelor suprafeţe cultivate cu porumb, cartofi, sfeclă de zahăr etc. Totodată, se lucrează intens la pregătirea solului şi însămînţatul culturilor de toamnă. Pînă la­­ 17 octombrie, situaţia recoltărilor în procente pe raion se prezintă: la cartofi 83, la porumb 56,3, la sfecla de zahăr 96,8, iar la însămînţări 64 la sută. La creşterea procentului de însămînţări au contribuit în special gospodăriile agricole de stat, care fie că au terminat această importantă lucrare fie că sunt pe terminate.­­ Intr-un stadiu avansat cu însămînţările sunt şi G.A.C. din Racoviţa, Şura Mică, I. Cristian, Roşia. Unele unităţi agricole au înregistrat însă un procent mult sub media pe raion, la­­­ aceste lucrări. De exemplu, G.A.C. din Alămor, Ruşi, Bogatu, Armeni şi altele n-au şi mobilizat toate forţele pentru recoltarea culturilor tîrzii, eliberarea terenurilor, pregă­­tirea acestora şi însămînţarea lor în concordanţă cu perioada de timp în care ne aflăm. Kt Cu ocazia raidului efectuat în ziua de 16 octombrie prin cîteva unităţi agricole am rfi constatat următoarele: D A Au terminat însămînţările Pretutindeni pe ogoarele G.A.S. Slimnic există un frea­măt deosebit. Fiecare mecani­zator, fiecare lucrător este a­­nimat de dorinţa de a munci cit mai mult, cit mai bine, fo­losind din plin timpul prielnic. Mobilizaţi de organizaţia de partid, antrenaţi intr-o vie în­trecere, harnicii mecanizatori au obţinut succese remarca­bile în efectuarea lucrărilor agricole. Cînd i-am vizitat se insăminţau cu grîu ulti­­mele suprafeţe. Bilanţul zilei respective a coincis cu termi­narea campaniei de însămin­­ţări. Ei raportează cu mîndrie incorporarea intr-un sol bine pregătit a întregii cantităţi de sămînţă de înaltă produc­tivitate. Au fost semănate 300 ha cu grîu şi 62 ha cu seca­ră furajeră­­cu 2 ha în plus faţă de cifra planificată. Şi in ceea ce priveşte re­coltatul culturilor Urzii re­zultatele sunt bune: porumbul de pe întreaga suprafaţă (201 ha), cartofii de pe 235 ha (mai rămăseseră doar 15 ha), sfecla de zahăr de pe 7 ha (faţă de 25 ha cultivate) precum şi suprafaţa de 20 ha vie (din 47 ha pe rod). O dată cu terminarea insăminţă­­rilor toate forţele vor fi în­dreptate spre recoltări. Paralel cu eliberarea tere­nului, mecanizatorii de la G.A.S. Slimnic au insilozat cocenii, în amestec cu alte plante suculente sau cu sara­mură, de pe 90 ha, şi au exe­­cutat arături adinei de toam­nă pe 980 ha, faţă de 1300, cit prevede planul de pro­ducţie. In actuala campanie s-au evidenţiat tractoriştii Nicolae Bîrghiş, Mihai Kaun, briga­dierii Nicolae Vărgata, Teofil Cadar, Gheorghe Junk şi alţii. In stadiu avansat de inginerul şef Ilie Rusu, pe brigadierul Gheorghe Szántó şi pe tehnicianul Gheorghe Dumitru, de la G.A.S. Sălişte i-am intîlnit în tarlaua „Gorganul Topîrcii". Controlau calitatea lucrărilor şi dădeau indicaţie tractoriş­tilor Vasile Gligor şi Mihai Schuster să repete discuirea pe unele porţiuni unde terenul era mai bolovănos. S-au în­dreptat apoi spre tractoriştii Dumitru Apostolescu şi Ghe­orghe Krech, care semănau grîu din solul Bezostaia. Au verificat adîncimea la care se îngroapă săminţa in sol şi dacă se respectă densitatea la hectar. După ce au dat indicaţiile necesare ne-au relatat des­pre stadiul insăminţărilor. Suprafaţa de 50 ha planifica­tă a fi însăminţată cu orz a fost depăşită cu 20 ha. S-au însăminţat 130 ha cu seca­ră furajeră, iar la grîu se însăminţa ultima tarla de 40 ha. Prin terminarea aces­tei tarlale campania de in­­săminţări de toamnă se va încheia. Ritm susţinut In ultimele zile, la G.A.C. Şura Mare, ritmul lucrărilor agricole de toamnă a fost in­tensificat. La chemarea comi­tetului de partid al gospodă­riei, comuniştii, fiind in frun-Raid efectuat de GH. SASU şi I. NISTOR (Continuare în pag. 4­ a) Oameni ai muncii de pe ogoare! Organizați-vă cit mai bine munca; folosiţi toate forţele, întreaga capaci­tate de lucru a utilajelor pentru ter­minarea grabnică a insăminţărilor!

Next