Flacăra Sibiului, 1963 (Anul 20, nr. 3304-3406)
1963-10-19 / nr. 3385
PROLETARI DIN TOATE TARILE MTfi-VA acara ORGAN AL COMITETELOR ORĂŞENESC Şl RAIONAL P. M. R. Şl AL SFATURILOR POPULARE ORĂŞENESC Şl RAIONAL SIBIU Anul XX, nr. 3385 | Sîmbătă, 19 octombrie 1963 | 4 pagini — 20 bani Ridicarea calificării — obiectiv important al activităţii noastre In condiţiile asimilării tehnicii noi necesitatea ridicării calificării celor ce muncesc a devenit o cerinţă tot mai imperioasă. Încă din anul trecut noi am organizat pregătirea diferenţiată a muncitorilor, pe specialităţi. Au fost repartizaţi membrii comitetului sindicatului pe secţii cu sarcina să se preocupe de organizarea cercurilor. Fele au fost organizate pe schimburi şi pe meserii. Pentru fiecare cerc s-a stabilit cite un responsabil, care să se ocupe îndeaproape de mobilizarea muncitorilor, şi cite un lector, care să predea corespunzător nivelului cursanţilor încadraţi în cercul respectiv. Această acţiune va fi continuată şi în noul an de învăţămînt profesional. Peste cîteva zile, în uzină, se vor redeschide cursurile de ridicare a calificării. In vederea acestui eveniment, din timp s-au luat toate măsurile. Au fost organizate 76 de cercuri la care participă 2 595 muncitori şi tehnicieni. Faţă de anul trecut, numărul cercurilor de lăcătuşi, de pildă, s-a dublat ajungind în prezent la 20. S-au înfiinţat şi alte cercuri noi pentru laboranţii Röntgen, sablatori şi instalatori Nu ne-am rezumat însă la a înfiinţa noi cercuri. Urmărim îndeaproape ca activitatea lor să se desfăşoare în condiţii cît mai bune. In urma analizei activităţii comitetelor sindicatelor din secţii şi ateliere privind preocuparea lor în problema ridicării calificării, s-a desprins o constatare firească: acolo unde lectorii au fost temeinic pregătiţi şi au privit cu simţ de răspundere sarcina încredinţată, rezultatele au fost bune. Aşa a fost cazul la secţiile mecanică III, sculărie, serviciu! C.T.C. Majoritatea lectorilor au predat lecţii pe înţelesul cursanţilor, legîndu-le de sarcinile concrete ce trebuiau rezolvate în perioada respectivă. Un exemplu bun îl constituie secţia metalurgică. Anul trecut, aici s-a înfiinţat pentru prima dată o oţelărie. N-aveam oameni calificaţi. Aceasta n-a însemnat însă demobilizare. Discuţiile purtate în consfătuirile de producţie, preocuparea grupei sindicale, cît şi priceperea cu care ing. Ioan Păcuraru a condus cercul profesional al oţelarilor, au făcut ca în scurt timp uzina să toarne oţel de calitate foarte bună, fapt confirmat de numeroşi beneficiari. De aceea, pentru acest an şcolar s-a acordat o deosebită grijă recrutării lectorilor. In prezent, comisia inginerilor şi tehnicienilor se ocupă de pregătirea lor didactică şi de stabilirea unor programe de invăţămînt cît mai adecvate locurilor de muncă ale cursanţilor. Tot în faţa comisiei inginerilor şi tehnicienilor stau si alte sarcini. Anul trecut, au fost organizate în uzină 4 lectorate în domeniile: sudură, forjă, turnătorie şi prelucrări mecanice. In cadrul lor cei mai buni ingineri din uzină au ţinut cicluri de 6 7 conferinţe în vederea lămuririi problemelor importante ale proceselor tehnologice. Paralel, în faţa muncitorilor şi tehnicienilor s-au ţinut la locurile de muncă peste 100 asemenea conferinţe. Această acţiune continuă. In majoritatea secţiilor participarea la cursurile de ridicare a calificării, cît şi la celelalte acţiuni organizate a fost bună. Am avut însă şi cazuri cînd această problemă ne-a dat de lucru. Astfel, într-o perioadă, la secţia cazangerie frecvenţa la cursuri nu depăşea 50 la sută. Era o dovadă că lecţiile predate erau neinteresante, iar organele sindicale din secţii nu manifestau suficientă preocupare. Tocmai de aceea comitetul sindicatului a analizat această situaţie luînd măsuri de remediere a lipsurilor. La staţia de radioamplificare a uzinei s-au difuzat adesea materiale de analiză a învăţămîntului profesional. Lectorilor şi cursanţilor ce persistau în lipsuri li s-au adresat epigrame, note critice sau au fost satirizaţi de către brigăzile artistice de agitaţie. Intr-unul din materialele difuzate, ing. Zaharia Ţichindeleanu a criticat slaba preocupare a maistrului lector loan Popica de la serviciul mecanic şef, precum şi pe unii cursanţi. Rezultatul a fost că atît activitatea maistrului loan Popica cît şi participarea la cursuri s-au îmbunătăţit foarte mult. Comitetul sindicatului s a IOAN OPRESCU, preşedintele comitetului sindicatului de la uzina „Independenţa" (Continuare în pag. 2-a) Economii şi calitate Iot capătul celor 3 trimestre de activitate, din acest an, colectivul de muncă al fabricii „Victoria“ a obţinut însemnate economii. Angajamentul anual a fost depăşit cu 182.000 lei economii la preţul de cost. Succesul acesta se datoreşte faptului că muncitorii de aici au gospodărit mai bine materia primă, obiectiv important al întrecerii socialiste. In același timp, prin măsurile tehnico-organizatorice luate cum sunt introducerea a două aparate de spumat cremă; coacerea turtei dulci într-un cuptor cu bandă; mecanizarea coacerii foilor la napolitanele „Crişul“ şi altele, produsele livrate au fost de calitate superioară. Zilele trecute m-ara întîlnit cu cîţiva milionari. Nu, nu purtau nici joben, nici frac — şi nu i-am întîlnit pe Coasta de Azur, ci aici, la Sibiu. Erau oameni ca dumneata, ca mine, ca noi toţi. Numai că ... erau milionari. Cine sînt ? Să vă spun şi asta: muncitori, tehnicieni, ingineri de la fabrica de confecţii „Steaua roşie". Şi erau tare mîndri că sînt milionari! Dar de stat de vorbă cu mine tot au stat deşi eu nu sînt milionar. Ştirea ar putea suna foarte simplu: muncitorii, tehnicienii şi inginerii de la fabrica de confecţii „Steaua roşie" din Sibiu, aplicînd cu succes metoda normativă de evidenţă a cheltuielilor de producţie şi de calculare a preţului de cost, au hotărît ca peste angajamentul luat iniţial, să realizeze pînă la sfîrşitul anului încă 1.000.000 lei economii peste plan. In aparenţă lucrurile se rezumă doar la atît: un angajament sporit cu un milion de lei. Realitatea însă este mai bogată. Şi e greu să faci economie de cuvinte şi entuziasm atunci cînd în jurul tău trăiesc atîţia oameni minunaţi, cînd în jurul tău se întîmplă atîtea fapte minunate despre care merită să scrii cu prisosinţă. Această metodă — care contribuie la descoperirea re- Ja Miliaiiarii zervelor şi posibilităţilor de economisire a materiilor prime şi materialelor auxiliare, şi asigură un control eficient asupra nivelului preţului de cost — a preocupat un întreg colectiv. A fost nevoie de reorganizarea procesului tehnologic în sectorul croit, schimbarea fluxului tehnologic, reorganizarea secţiei de preparaţie a ţesăturilor, studierea competentă şi atentă a tiparelor şi a consumurilor specifice, precum şi organizarea unei evidenţe tehnico-operative de urmărire cît mai precisă a cheltuielilor de producţie şi de calculare a preţului de cost. Munca aceasta a cerut pricepere, a cerut hărnicie, dragoste chiar, şi — înainte de toate — o conştiinţă muncitorească înaltă, socialistă. Succesul obţinut în perioada de experimentare la unele articole s-a datorat tocmai priceperii, hărniciei şi dragostei cu care a muncit întregul colectiv, sub îndrumarea organizaţiei de partid, avînd în fruntea lui comunişti destoinici ca inginerul Vasile Bocoş şi muncitori, şefi de sală, tehnicieni preţuiţi ca Gheorghe Iancso, Margareta Konnerth, Maria Hanea, Nicolae Spătaru şi alţii. De altfel,discutind cu directorul fabricii, tov. Ştefan Molnár, el însuşi participant activ şi coordonator al acestei acţiuni, ar putea nota numele a încă zeci şi zeci de alţi harnici muncitori care şi-au adus contribuţia din plin la punerea în aplicare a acestei importante metode ce va fi extinsă — după experimentarea reuşită de la „Steaua roşi“ — în numeroase alte întreprinderi de acelaşi profil din ţară, aducînd anual însemnate economii. Iată doar unul din multele exemple, care ar putea fi date zilnic, de felul în care destoinicii stăpîni de azi ai fabricilor — muncitorii — se străduiesc neîncetat să traducă în viaţă sarcina trasată de partid, luptînd pentru reducerea permanentă a preţului de cost al produselor, prin introducerea de noi metode avansate. Stînd de vorbă cu proaspeţii milionari de la „Steaua roşie", nu se poate să nu te simţi mîndru de ei, să nu feliciţi pentru acest nou succes pe care l-au obţinut, dorindu-le altele, mereu mai multe, în viitor. M. A. De la fiecare vacă furajată 3400 litri lapte Lucrătorii din sectorul zootehnic al gospodăriei de stat Sibiu au obţinut anul acesta o producţie sporită de lapte. Aplicînd o furajare raţională şi o îngrijire corespunzătoare la fiecare lot, îngrijitorii mulgători de aici au reuşit să realizeze de la începutul anului şi pînă la 14 octombrie, o producţie medie pe cap de vacă furajată de 3 400 litri lapte. Cu 348 litri mai mult lapte de la fiecare din cele 588 vaci, faţă de cît a fost planificat. Printre cei mai buni îngrijitori-mulgători se află Ioan Babteş, care încă la 10 octombrie şi-a realizat planul la lapte pe întregul an, şi Gheorghe Zöllner, cu o producţie medie de 4 200 litri pe cap de vacă furajată. Ciorapii de relon, ajunşi în faza finită, trebuie să fie sortaţi după mărime şi calitate. Clişeul nostru vă prezintă pe una dintre cele mai bune sortatoare de la centrul de finisaj „7 Noiembrie“ Sibiu — tov. Crispinila Haţegan. Să mobilizăm toate forţele pentru terminarea grabnică a insăminţărilor! In aceste zile in toate unităţile agricole din raionul nostru se dă bătălia pentru recoltarea ultimelor suprafeţe cultivate cu porumb, cartofi, sfeclă de zahăr etc. Totodată, se lucrează intens la pregătirea solului şi însămînţatul culturilor de toamnă. Pînă la 17 octombrie, situaţia recoltărilor în procente pe raion se prezintă: la cartofi 83, la porumb 56,3, la sfecla de zahăr 96,8, iar la însămînţări 64 la sută. La creşterea procentului de însămînţări au contribuit în special gospodăriile agricole de stat, care fie că au terminat această importantă lucrare fie că sunt pe terminate. Intr-un stadiu avansat cu însămînţările sunt şi G.A.C. din Racoviţa, Şura Mică, I. Cristian, Roşia. Unele unităţi agricole au înregistrat însă un procent mult sub media pe raion, la aceste lucrări. De exemplu, G.A.C. din Alămor, Ruşi, Bogatu, Armeni şi altele n-au şi mobilizat toate forţele pentru recoltarea culturilor tîrzii, eliberarea terenurilor, pregătirea acestora şi însămînţarea lor în concordanţă cu perioada de timp în care ne aflăm. Kt Cu ocazia raidului efectuat în ziua de 16 octombrie prin cîteva unităţi agricole am rfi constatat următoarele: D A Au terminat însămînţările Pretutindeni pe ogoarele G.A.S. Slimnic există un freamăt deosebit. Fiecare mecanizator, fiecare lucrător este animat de dorinţa de a munci cit mai mult, cit mai bine, folosind din plin timpul prielnic. Mobilizaţi de organizaţia de partid, antrenaţi intr-o vie întrecere, harnicii mecanizatori au obţinut succese remarcabile în efectuarea lucrărilor agricole. Cînd i-am vizitat se insăminţau cu grîu ultimele suprafeţe. Bilanţul zilei respective a coincis cu terminarea campaniei de însăminţări. Ei raportează cu mîndrie incorporarea intr-un sol bine pregătit a întregii cantităţi de sămînţă de înaltă productivitate. Au fost semănate 300 ha cu grîu şi 62 ha cu secară furajerăcu 2 ha în plus faţă de cifra planificată. Şi in ceea ce priveşte recoltatul culturilor Urzii rezultatele sunt bune: porumbul de pe întreaga suprafaţă (201 ha), cartofii de pe 235 ha (mai rămăseseră doar 15 ha), sfecla de zahăr de pe 7 ha (faţă de 25 ha cultivate) precum şi suprafaţa de 20 ha vie (din 47 ha pe rod). O dată cu terminarea insăminţărilor toate forţele vor fi îndreptate spre recoltări. Paralel cu eliberarea terenului, mecanizatorii de la G.A.S. Slimnic au insilozat cocenii, în amestec cu alte plante suculente sau cu saramură, de pe 90 ha, şi au executat arături adinei de toamnă pe 980 ha, faţă de 1300, cit prevede planul de producţie. In actuala campanie s-au evidenţiat tractoriştii Nicolae Bîrghiş, Mihai Kaun, brigadierii Nicolae Vărgata, Teofil Cadar, Gheorghe Junk şi alţii. In stadiu avansat de inginerul şef Ilie Rusu, pe brigadierul Gheorghe Szántó şi pe tehnicianul Gheorghe Dumitru, de la G.A.S. Sălişte i-am intîlnit în tarlaua „Gorganul Topîrcii". Controlau calitatea lucrărilor şi dădeau indicaţie tractoriştilor Vasile Gligor şi Mihai Schuster să repete discuirea pe unele porţiuni unde terenul era mai bolovănos. S-au îndreptat apoi spre tractoriştii Dumitru Apostolescu şi Gheorghe Krech, care semănau grîu din solul Bezostaia. Au verificat adîncimea la care se îngroapă săminţa in sol şi dacă se respectă densitatea la hectar. După ce au dat indicaţiile necesare ne-au relatat despre stadiul insăminţărilor. Suprafaţa de 50 ha planificată a fi însăminţată cu orz a fost depăşită cu 20 ha. S-au însăminţat 130 ha cu secară furajeră, iar la grîu se însăminţa ultima tarla de 40 ha. Prin terminarea acestei tarlale campania de insăminţări de toamnă se va încheia. Ritm susţinut In ultimele zile, la G.A.C. Şura Mare, ritmul lucrărilor agricole de toamnă a fost intensificat. La chemarea comitetului de partid al gospodăriei, comuniştii, fiind in frun-Raid efectuat de GH. SASU şi I. NISTOR (Continuare în pag. 4 a) Oameni ai muncii de pe ogoare! Organizați-vă cit mai bine munca; folosiţi toate forţele, întreaga capacitate de lucru a utilajelor pentru terminarea grabnică a insăminţărilor!