Flacăra Sibiului, 1967 (Anul 23 [24], nr. 3718-3821)
1967-08-02 / nr. 3778
An . XXIII, 3778 MERCURI 2 AUGUST, 1967 4 pagini — 20 bani DE PE OGOARELE RAIONULUI Noi ştim că nu-i chiar aşa... Soarele era încă sus. în cîmp, la Armeni, se lucra la fîn, pe luncă, la seceriş pe coasta dealurilor şi sus pe platou, cu combinele. Erau multe „albine“ ce adunau cu grijă rodul bogat al holdelor. Lîngă grajduri şirele creşteau văzînd cu ochii. Carele încărcate cu fîn soseau mereu. Mai toate erau mînate de femei. La batoze alţi oameni rostuiau treburile cu nădejde. Orzul, cules din paie, se deşerta în sacii rotofei. Dacă priveai însă mai atent acest tablou al muncii, îţi dădeai seama că, pe ici pe colo, mai avea şi unele pete. Principala cauză o constituia slaba organizare a muncii, o repartizare necorespunzătoare a forţelor de care dispune cooperativa agricolă. în faţa maternităţii pentru scroafe, un buldozer împingea un maldăr de gunoi pe care îngrijitorii au uitat să-l mai adune. Asta încă n-ar fi fost nimic. Dar în jurul tractorului se adunaseră aproape 30 de oameni şi se uitau la el ca la o minune. Printre ei i-am zărit pe Vasile Dragomir, Ion Grilă. In aceste zile Gheorghe Florea şi chiar Ion Bunea, membru în consiliul de conducere, îşi pierdeau vremea de pomană, în timp ce alţii lucrau din răsputeri. Aceasta este de fapt una din explicaţii că la G.A.P. Armeni, pînă la 30 iulie, nu au fost recoltate decît 175 hectare cu păioase din 530. Am fi dorit să stăm de vorbă şi cu tovarăşul preşedinte Eugen Neamţu, dar om scump la vedere, cum e, nu l-am găsit. L-am căutat la combine. Cei de-acolo nu l-au văzut. Am întrebat şi pe nişte cooperatoare, care n-au putut să ne spună unde este, dar ne-au dat o explicaţie: „Nu-l mai căutaţi, că de v-au văzut cînd aţi venit, apoi de bună seamă s-a ascuns. Ştiţi, zicea o alta, stă cam rău cu curajul răspunderii". Ce-i drept, pînă seara cînd am plecat n-am mai dat de el. Noroc că după multă umblătură l-am găsit pe tovarăşul inginer. Binevoitor, ne-a dat el unele explicaţii în privinţa organizării muncii. Spunea că cea de-a doua remorcă n-a mai plecat la bază cu cereale, pentru că n-a fost cine să încarce sacii. Noi ştiam însă că nu-i chiar aşa, dar puteai să i-o spui omului chiar în faţă ? (Continuare în pag. a IlI-a) sute de alămorene au intrat cu secerile în lanurile de grîu. PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIJI-VAă aaUaaă ORGAN AL COMITETELOR ORĂŞENESC Şl RAIONAL ALE P. C. R. Şl AL SFATURILOR POPULARE ORĂŞENESC Şl RAIONAL SIBIU • ITINERARil ISTORICO-TURISTICE (II) SUMAR: pag. a ll-a • Corespondență ... Corespondență .. . Tovarășe director, pag. a m_a • DE CE SUNT TOLERATE AFACERILE LA COOPERATIVA TIMPURI NOI ? pag. a lll-a • Sport, publicitate, programul de televiziune pag. a IV-a adeziune deplină faţă de politica externă a partidului şi guvernului Alături de întregul nostru popor, oamenii muncii din oraşul şi raionul Sibiu, indiferent de naţionalitate, îşi manifestă deplina adeziune faţă de politica externă a partidului şi guvernului, care a făcut obiectul recentei sesiuni a Marii Adunări Naţionale. Ei îşi exprimă prin declaraţii şi scrisori adresate redacţiei ziarului nostru ataşamentul deplin la această politică închinată în întregime intereselor vitale ale poporului român, cauzei socialismului şi păcii în lume, hotărîţi, în acelaşi timp, să-şi consacre toată energia şi priceperea înfloririi patriei socialiste pentru a-i asigura un loc de cinste în rîndul naţiunilor lumii. înalt spirit de înfrăţire şi colaborare între popoare lism şi iniţiativă în abordarea marilor probleme ale lumii contemporane. Partidul şi statul nostru promovează cu consecvenţă politica de unitate a ţărilor socialiste, al cărei ţel este făurirea societăţii comuniste şi în acelaşi timp politica de lărgire şi de intensificare continuă a relaţiilor cu toate ţările indiferent de orînduirea lor socială, ca o condiţie esenţială a consolidării păcii. în problemele internaţionale actuale, de care depinde apărarea păcii şi securităţii popoarelor, solidaritatea cu eroicul popor vietnamez, cu Frontul Naţional de eliberare din Vietnamul de Sud, a fost dezbătută cu tărie şi reprobată atitudinea agresivă a S.U.A. în sală a răzbătut clar şi hotărît poziţia ţării noastre care cere încetarea imediată şi necondiţionată a bombardamentelor S.U.A. asupra R. D. Vietnam, cum şi hotărîrea de a ajuta poporul vietnamez, pe plan material, politic şi moral, pînă la cucerirea deplină a victoriei. De asemenea, cu aplauze a fost primită şi poziţia statului nostru pentru reglementarea conflictului din Orientul Apropiat, întregul program al politicii externe a partidului şi statului nostru, prezentat în expunerea sa de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a fost pătruns de cel mai sincer spirit de înfrăţire şi colaborare între popoare, de consolidare a păcii, de principialitate, reaAm trăit o mare satisfacţie atunci cînd la înalta tribună am auzit exprimată politica partidului şi statului în problema securităţii europene, politică de îmbunătăţire a relaţiilor în toate domeniile de activitate dintre ţările continentului, pe baza încrederii şi avantajului reciproc, a respectării independenţei şi suveranităţii naţionale. Ca activitate profesională, din multitudinea problemelor prezentate în expunerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, am desprins necesitatea creării în întreprinderile industriale a unei baze trainice pentru schimburi de produse cu alte ţări, pentru dezvoltarea relaţiilor comerciale cu toate statele lumii. Uzina mecanică Sibiu, unde lucrez, produce pentru export opt tipuri de maşini-unelte. Aceşti mesageri ai politicii de pace şi colaborare reciproc avantajoasă din uzina noastră s-au îndreptat pînă acum spre 31 ţări. Hotărît să-şi aducă astfel aportul şi să susţină politica externă a statului nostru, colectivul de muncitori, ingineri şi tehnicieni din uzină este hotărît de a munci cu abnegaţie încît tot mai multe produse şi de calitate bună să treacă hotarele ţării. Wilhelm LUTSCH deputat în Marea Adunare Naţională Contribuție la dezvoltarea cooperării economiei cu alte țări ale lumii Am avut fericitul prilej de a lua parte, ca invitat, la lucrările actualei sesiuni a Marii Adunări Naţionale. Impresiile deosebit de bogate culese acolo îmi stăruie încă vii în minte. Din expunerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, din cuvîntul deputaţilor, mi-am dat seama cît de mult este cunoscută ţara noastră, realizările ei pe tărîm economic, politic, social şi cultural pe meridianele globului, cît de mare prestigiu şi-a cîştigat ea în lume. A ieşit tot mai pregnant în evidenţă că toate acestea se datoresc partidului care prin întreaga sa activitate a dat glas aspiraţiilor profunde ale poporului, l-a călăuzit permanent în munca sa pentru înflorirea patriei, pentru ridicarea continuă a societăţii socialiste în lupta pentru apărarea păcii în lume. Sîntem cu toţii martori şi în acelaşi timp mîndri de rolul crescînd pe care ţara noastră îl are pe arena internaţională. Ca cetăţean al patriei noastre, căruia însă problemele de politică externă ale ţării sale nu-i sînt indiferente, am urmărit din presă sau la radio activitatea diplomatică intensă a statului, contribuţia sa tot mai mare la cauza păcii, la soluţionarea problemelor litigioase. Am putut afla cum, atît la O.N.U. cît şi la alte organizaţii internaţionale, România, prin poziţia sa, s-a situat de partea înţelepciunii, Nicolae SPĂTAR secretar al comitetului de partid al uzinei Independența (Continuare în pag. a II-a) Impresii din cantine Este ştiut că o bună parte dintre salariaţi mănîncă la diferite cantine. Dacă vei discuta cu unii dintre ei despre ce li se serveşte, despre aspectul sălii de mese sau grija personalului angajat al cantinelor pentru asigurarea unui meniu bine întocmit şi variat, îţi vei da seama imediat că părerile nu coincid. Iată motivul care ne-a făcut să intrăm, nu de mult, prin cîteva cantine din oraşul Sibiu, unde am avut prilejul să stăm de vorbă cu unii dintre cei care servesc masa, fie ca abonaţi, fie ca flotanţi, să consultăm listele de meniu şi să tragem concluzii din cele văzute. Prima vizită am făcut-o la cantina întreprinderii Flamura roşie, la care servesc masa salariaţi de la 14 unităţi. Ceea ce te impresionează într-un mod plăcut de la prima vedere este aspectul îngrijit al sălii, în care totul este curat şi aşezat în ordine. De pe fiecare masă vezi cum petalele florilor artificiale îşi îmbină nuanţele de culori, creînd astfel o atmosferă plăcută, îmbietoare. De asemenea, pe mese sînt aranjate căni şi pahare pentru apă, farfurii cu salată. Stînd de vorbă cu tovarăşul Ion Banciu, administratorul cantinei, şi răsfoind un registru în care erau trecute meniurile, mi-am dat seama că se preocupă într-un mod serios de buna gospodărire a unităţii pe care o conduce. Pentru susţinerea acestei afirmaţii pledează şi alte constatări făcute. Aşa, de pildă, am văzut magazia de alimente, asigurată cu ventilatoare, dar care nu avea un stoc prea mare de alimente, avînd în vedere anotimpul, precum și faptul că există o permanentă preocupare pentru aprovizionare. Tot acolo am dat peste două frigidere mari în care se păstrează carnea. Zilnic, laboratorul de carmangerie al Antrepozitului frigorifer Sibiu, livrează unităţilor comerciale din localitate importante cantităţi de produse din carne. In fotografie: aspect din secţia ambalaj. Foto: Fr. MSS La cantina Sfatului popular orăşenesc însă, lucrurile merg mai puţin bine, deoarece servitul lasă de dorit. Tocmai de aceea eşti îndreptăţit să te întrebi dacă aici este cumva cu autoservire. Mesele nu se şterg la timp, cei care vin să mănînce trebuie, de multe ori, să se servească singuri. Dacă totuşi cîte una dintre femeile care servesc se „îndură“ să-ţi aducă pîinea, constaţi cu nemulţumire că aceasta este strînsă din alte coşuleţe, punîndu-ţi dinainte şi felii rupte, rămase de la alţi consumatori. In privinţa paharelor, acestea pot fi găsite la chiuvetă, unde eşti nevoit să mergi, în caz că îţi este sete. De şerveţele nici nu s-a pomenit la cantina respectivă, iar scobiturile pot fi şi ele găsite doar rareori. N-ar strica nici mai multă atenţie la întocmirea meniului, în a cărui alcătuire tocăturile de carne sunt destul de frecvente. Tot aici ne surprinde modul „ingenios“ în care salata se aruncă în sosul celui de-al doilea fel. Alte farfurii nu se găsesc pentru aceasta? M. N. (Continuare în pag. a IlI-a) Elementele organizării muncii Organizarea ştiinţifică a producţiei a dus la descoperirea de mari rezerve industriale. De pildă, la uzina Automecanica, prin punerea în funcţiune a două instalaţii de tratament termic în flux de curenţi de înaltă frecvenţă, s-a eliminat transportul a peste 300 tone de piese la Braşov, operaţia realizîndu-se în uzină. De asemeni, măsura a dus la creşterea substanţială a productivităţii muncii, la creşterea calităţii pieselor tratate termic, renunţîndu-se la tratamente în mediu de flacără. cunoaşteţi?.. 11 cunoaşteţi! Dacă nu pe el personal, pe fraţii lui în ale mirosului de putregai moral, cu iz de moliciune ori unde îşi face prezenţa simţită. ... Şi şi-o face oriunde crede că ar putea înşela o bună credinţă, pe un om prin care să tragă cît de minime foloase. Altfel e modest, se mulţumeşte cu puţin şi devine agresiv doar cînd îi ciunteşti şi acest puţin care să-i acopere existenţa fără muncă. Cu milogeala omului fără pretenţii, cu o mulţumire de sine tonifiantă, cu plecăciuni pînă în unghi drept a unei coloane vertebrale flexibile, ajunge angajat. Deabia acum începe tălmăceala „sui generis“ a dreptului la munca ce „înobilează pe om", pe care o metamorfozează în drept la salariu fără muncă. Convins de calităţile lui ieşite din comun îşi etalează cu obrăznicie toată gama şarlataniilor care să-i aducă teama inferiorilor, respectul şefilor, huzureala timpului, în dosul unui debit verbal în care patria, socialismul, revin cu frecvenţă trepidantă, fără ca măcar să cunoască conţinutul noţiunilor. Pleacă din serviciu, anunţînd că este chipurile Doina SÄLÄJANU * V. TIRNÄVEANU I (Joc ţinuire la pag. a II-a)