Flacăra Sibiului, 1967 (Anul 23 [24], nr. 3718-3821)

1967-08-02 / nr. 3778

An . XXIII, 3778 M­ERCURI 2 AUGUST, 1967 4 pagini — 20 bani DE PE OGOARELE RAIONULUI Noi ştim că nu-i chiar aşa... Soarele era încă sus. în cîmp, la Armeni, se lucra la fîn, pe luncă, la seceriş pe coasta dealurilor şi sus pe platou, cu combinele. Erau multe „albine“ ce adunau cu grijă rodul bogat al holde­lor. Lîngă grajduri şirele creş­teau văzînd cu ochii. Carele încărcate cu fîn soseau me­reu. Mai toate erau mînate de femei. La batoze alţi oa­meni rostuiau treburile cu nădejde. Orzul, cules din pa­ie, se deşerta în sacii rotofei. Dacă priveai însă mai a­­tent acest tablou al muncii, îţi dădeai seama că, pe ici pe colo, mai avea şi unele pete. Principala cauză o con­stituia slaba organizare a muncii, o repartizare necores­punzătoare a forţelor de ca­re dispune cooperativa agri­colă. în faţa maternităţii pentru scroafe, un buldozer împingea un maldăr de gu­noi pe care îngrijitorii au ui­tat să-l mai adune. Asta încă n-ar fi fost nimic. Dar în ju­rul tractorului se adunaseră aproape 30 de oameni şi se uitau la el ca la o minune. Printre ei i-am zărit pe Va­sile Dragomir, Ion Grilă. In aceste zile Gheorghe Florea şi chiar Ion B­unea, membru în consiliul de conducere, îşi pierdeau vremea de pomană, în timp ce alţii lucrau din răsputeri. Aceasta este de fapt una din explicaţii că la G.A.P. Ar­meni, pînă la 30 iulie, nu au fost recoltate decît 175 hec­tare cu păioase din 530. Am fi dorit să stăm de vor­bă şi cu tovarăşul preşedinte Eugen Neamţu, dar om scump la vedere, cum­ e, nu l-am găsit. L-am căutat la com­bine. Cei de-acolo nu l-au văzut. Am întrebat şi pe nişte cooperatoare, care n-au putut să ne spună unde este, dar ne-au dat o explicaţie: „Nu-l mai căutaţi, că de v-au vă­zut cînd aţi venit, apoi de bună seamă s-a ascuns. Ştiţi, zicea o alta, stă cam rău cu curajul răspunderii". Ce-i drept, pînă seara cînd am plecat n-am mai dat de el. Noroc că după multă umblătură l-am găsit pe to­varăşul inginer. Binevoitor, ne-a dat­ el unele explicaţii în privinţa organizării muncii. Spunea că cea de-a doua re­morcă n-a mai plecat la ba­ză cu cereale, pentru că n-a fost cine să încarce sacii. Noi ştiam însă că nu-i chiar aşa, dar puteai să i-o spui omului chiar în faţă ? (Continuare în pag. a IlI-a) sute de alămo­rene au intrat cu secerile în lanurile de grîu. PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIJI-VA­ă aaUaaă ORGAN AL COMITETELOR ORĂŞENESC Şl RAIONAL ALE P. C. R. Şl AL SFATURILOR POPULARE ORĂŞENESC Şl RAIONAL SIBIU • ITINERARil ISTORICO-TURISTICE (II) SUMAR: pag. a ll-a • Corespondență ... Corespondență .. . Tovarășe director, pag. a m_a • DE CE SUNT TOLERATE AFACERILE LA COOPERATIVA TIMPURI NOI ? pag. a lll-a • Sport, publicitate, programul de televiziune pag. a IV-a adeziune deplină faţă de politica externă a partidului şi guvernului Alături de întregul nostru popor, oamenii muncii din oraşul şi raionul Sibiu, indiferent de naţionalitate, îşi ma­nifestă deplina adeziune faţă de politica externă a parti­dului şi guvernului, care a făcut obiectul recentei sesiuni a Marii Adunări Naţionale. Ei îşi exprimă prin declaraţii şi scrisori adresate redacţiei ziarului nostru ataşamentul deplin la această politică închinată în întregime interese­lor vitale ale poporului român, cauzei socialismului şi păcii în lume, hotărîţi, în acelaşi timp, să-şi consacre toată energia şi priceperea înfloririi patriei socialiste pen­tru a-i asigura un loc de cinste în rîndul naţiunilor lumii. înalt spirit de înfrăţire şi colaborare între popoare­ lism şi iniţiativă în abordarea marilor probleme ale lumii contemporane. Partidul şi sta­tul nostru promovează cu consecvenţă politica de uni­tate a ţărilor socialiste, al că­rei ţel este făurirea societăţii comuniste şi în acelaşi timp politica de lărgire şi de in­tensificare continuă a rela­ţiilor cu toate ţările indife­rent de orînduirea lor socială, ca o condiţie esenţială a con­solidării păcii. în problemele internaţionale actuale, de care depinde apă­rarea păcii şi securităţii po­poarelor, solidaritatea cu eroi­cul popor vietnamez, cu Fron­tul Naţional de eliberare din Vietnamul de Sud, a fost dez­bătută cu tărie şi reprobată atitudinea agresivă a S.U.A. în sală a răzbătut clar şi hotărît poziţia ţării noastre care cere încetarea imediată şi necondiţionată a bombar­damentelor S.U.A. asupra R. D. Vietnam, cum şi hotă­­rîrea de a ajuta poporul viet­namez, pe plan material, po­litic şi moral, pînă la cuce­rirea deplină a victoriei. De asemenea, cu aplauze a fost primită şi poziţia statu­lui nostru pentru reglementa­rea conflictului din Orientul Apropiat, întregul program al politi­cii externe a partidului şi sta­tului nostru, prezentat în ex­punerea sa de tovarăşul Ni­­colae Ceauşescu, a fost pă­truns de cel mai sincer spirit de înfrăţire şi colaborare în­tre popoare, de consolidare a păcii, de principialitate, rea­Am trăit o mare satisfacţie atunci cînd la înalta tribună am auzit exprimată politica partidului şi statului în pro­blema securităţii europene, po­litică de îmbunătăţire a rela­ţiilor în toate domeniile de activitate dintre ţările conti­nentului, pe baza încrederii şi avantajului reciproc, a respec­tării independenţei şi suvera­nităţii naţionale. Ca activitate profesională, din multitudinea problemelor prezentate în expunerea tova­răşului Nicolae Ceauşescu, am desprins necesitatea creării în întreprinderile industriale a u­­nei baze trainice pentru schimburi de produse cu alte ţări, pentru dezvoltarea rela­ţiilor comerciale cu toate sta­tele lumii. Uzina mecanică Sibiu, unde lucrez, produce pentru export opt tipuri de maşini-unelte. Aceşti mesageri ai politicii de pace şi colabo­rare reciproc avantajoasă din uzina noastră s-au îndreptat pînă acum spre 31 ţări. Hotărît să-şi aducă astfel aportul şi să susţină politica externă a statului nostru, co­lectivul de muncitori, ingineri şi tehnicieni din uzină este hotărît de a munci cu abne­gaţie încît tot mai multe pro­duse şi de calitate bună să treacă hotarele ţării. Wilhelm LUTSCH deputat în Marea Adunare Naţională Contribuție la dezvoltarea cooperării economiei cu alte țări ale lumii Am avut fericitul prilej de a lua parte, ca invitat, la lucrările actualei sesiuni a Marii Adunări Naţionale. Im­presiile deosebit de bogate culese acolo îmi stăruie încă vii în minte. Din expunerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, din cuvîn­­tul deputaţilor, mi-am dat seama cît de mult este cu­noscută ţara noastră, realiză­rile ei pe tărîm economic, po­litic, social şi cultural pe me­ridianele globului, cît de ma­re prestigiu şi-a cîştigat ea în lume. A ieşit tot mai pregnant în evidenţă că toate acestea se datoresc partidului care prin întreaga sa activitate a dat glas aspiraţiilor profunde ale poporului, l-a călăuzit perma­nent în munca sa pentru în­florirea patriei, pentru ridi­carea continuă a societăţii so­cialiste în lupta pentru apă­rarea păcii în lume. Sîntem cu toţii martori şi în acelaşi timp mîndri de rolul crescînd pe care ţara noastră îl are pe arena internaţională. Ca cetăţean al patriei noas­tre, căruia însă problemele de politică externă ale ţării sale nu-i sînt indiferente, am ur­mărit din presă sau la radio activitatea diplomatică intensă a statului, contribuţia sa tot mai mare la cauza păcii, la soluţionarea problemelor liti­gioase. Am putut afla cum, atît la O.N.U. cît şi la alte organizaţii internaţionale, Ro­mânia, prin poziţia sa, s-a situat de partea înţelepciunii, Nicolae SPĂTAR secretar al comitetului de partid al uzinei Independența (Continuare în pag. a II-a) Impresii­ din cantine Este ştiut că o bună parte dintre salariaţi mănîncă la diferite cantine. Dacă vei discuta cu unii dintre ei despre ce li se serveşte, des­pre aspectul sălii de mese sau grija personalului anga­jat al cantinelor pentru asi­gurarea unui meniu bine în­tocmit şi variat, îţi vei da seama imediat că părerile nu coincid. Iată motivul care ne-a făcut să intrăm, nu de mult, prin cîteva cantine din ora­şul Sibiu, unde am avut pri­lejul să stăm de vorbă cu unii dintre cei care servesc masa, fie ca abonaţi, fie ca flotanţi, să consultăm listele de meniu şi să tragem con­cluzii din cele văzute. Prima vizită am făcut-o la cantina întreprinderii Fla­mura roşie, la care servesc masa salariaţi de la 14 uni­tăţi. Ceea ce te impresio­nează într-un mod plăcut de la prima vedere este aspec­tul îngrijit al sălii, în care totul este curat şi aşezat în ordine. De pe fiecare masă vezi cum petalele florilor ar­tificiale îşi îmbină nuanţele de culori, creînd astfel o at­mosferă plăcută, îmbietoare. De asemenea, pe mese sînt aranjate căni şi pahare pen­tru apă, farfurii cu salată. Stînd de vorbă cu tovarăşul Ion Banciu, administratorul cantinei, şi răsfoind un re­gistru în care erau trecute meniurile, mi-am dat seama că se preocupă într-un mod serios de buna gospodărire a unităţii pe care o con­duce. Pentru susţinerea a­­cestei afirmaţii pledează şi alte constatări făcute. Aşa, de pildă, am văzut maga­zia de alimente, asigurată cu ventilatoare, dar care nu avea un stoc prea mare de alimente, avînd în vedere a­­notimpul, precum și faptul că există o permanentă pre­ocupare pentru aproviziona­re. Tot acolo am dat peste două frigidere mari în care se păstrează carnea. Zilnic, laboratorul de carmangerie al Antrepozi­tului frigorifer Sibiu, li­vrează unităţilor comer­ciale din localitate impor­tante cantităţi de produ­se din carne. In fotogra­fie: aspect din secţia am­balaj. Foto: Fr. M­SS La cantina Sfatului popu­lar orăşenesc însă, lucrurile merg mai puţin bine, deoa­rece servitul lasă de dorit. Tocmai de aceea eşti îndrep­tăţit să te întrebi dacă aici este cumva cu autoservire. Mesele nu se şterg la timp, cei care vin să mănînce tre­buie, de multe ori, să se servească singuri. Dacă to­tuşi cîte una dintre femeile care servesc se „îndură“ să-ţi aducă pîinea, constaţi cu ne­mulţumire că aceasta este strînsă din alte coşuleţe, pu­­nîndu-ţi dinainte şi felii rupte, rămase de la alţi consuma­tori. In privinţa paharelor, a­­cestea pot fi găsite la chiu­vetă, unde eşti nevoit să mergi, în caz că îţi este sete. De şerveţele nici nu s-a pomenit la cantina respec­tivă, iar scobiturile pot fi şi ele găsite doar rareori. N-ar strica nici mai multă atenţie la întocmirea meniului, în a cărui alcătuire tocăturile de carne sunt destul de frec­vente. Tot aici ne surprinde modul „ingenios“ în care sa­lata se aruncă în sosul celui de-al doilea fel. Alte farfurii nu se găsesc pentru aceasta? M. N. (Continuare în pag. a IlI-a) Elementele organizării muncii­ ­­Organizarea ştiinţifică a producţiei a dus la descoperi­rea de mari rezerve indus­triale. De pildă, la uzina Automecanica, prin punerea în funcţiune a două instalaţii de tratament termic în flux de curenţi de înaltă frecvenţă, s-a eliminat transportul a peste 300 tone de piese la Braşov, operaţia realizîndu-se în uzină. De asemeni, măsura a dus la creşterea substanţia­lă a productivităţii muncii, la creşterea calităţii pieselor tratate termic, renunţîndu-se la tratamente în mediu de flacără. cunoaşteţi?.. 11 cunoaşteţi! Dacă nu pe el per­sonal, pe fraţii lui în ale mirosului de putregai moral, cu iz de moliciu­ne ori unde îşi fa­ce prezenţa simţi­tă. ... Şi şi-o face oriunde crede că ar putea înşela o bună credinţă, pe un om prin care să tragă cît de mi­nime foloase. Alt­fel e modest, se mulţumeşte cu pu­ţin şi devine agre­siv doar cînd îi ciunteşti şi acest puţin care să-i acopere existenţa fără muncă. Cu milogeala omului fă­ră pretenţii, cu o mulţu­mire de sine tonifiantă, cu plecăciuni pînă în unghi drept a unei coloane ver­tebrale flexibile, ajunge angajat. Deabia acum în­cepe tălmăceala „sui ge­neris“ a dreptului la mun­ca ce „înobilează pe om", pe care o metamorfozea­ză în drept la salariu fă­ră muncă. Convins de ca­lităţile lui ieşite din co­mun îşi etalează cu obrăz­nicie toată gama şarlata­­niilor care să-i aducă tea­ma inferiorilor,­ respectul şefilor, huzureala timpului, în dosul unui debit verbal în care patria, socialismul, revin cu frecvenţă trepi­dantă, fără ca măcar să cunoască conţinutul noţiu­nilor. Pleacă din serviciu, anunţînd că este chipurile Doina SÄLÄJANU * V. TIRNÄVEANU I (Joc ţinui­re la pag. a II-a)

Next