Flacăra, ianuarie-martie 1970 (Anul 19, nr. 1-13)
1970-03-28 / nr. 13
Miercuri, 25 martie 1970, a avut loc deschiderea lucrărilor sesiunii Marii Adunări Naţionale. Pe ordinea de zi au figurat următoarele puncte: Proiectul Legii organizării şi disciplinei muncii în unităţile socialiste de stat; Proiectul Legii privind asigurarea şi controlul calităţii produselor; Proiectul de Lege privind regimul ocrotirii unor categorii de minori, cu privire la activitatea internaţională a Republicii Socialiste România în anul 1969, altfel, deosebit de interesant. Tehnologia acestui modern tip de fabrică de cărămidă şi produse ceramice permite exploatarea regiunilor bogate în argilă fină cu un minimum de braţe. Ca să fabrici anual 30 000 000 de cărămizi sau înlocuitori de cărămidă nu va fi nevoie de mai mult de 30 lucrători , aproape toate operaţiunile fiind automatizate şi mecanizate, dirijarea lor făcîndu-se de la pupitrul de comandă. Şi aceasta în timp ce la multe din cărămidăriile existente azi, cu o producţie mai mică decît o va avea noua fabrică, se folosesc cel puţin 200-250 de oameni. — In afară de toate acestea — ne spune alt specialist în domeniul construcţiilor, tov. George Vlasie, inginer-şef al întreprinderii de construcţii-montaj nr. 5, întreprindere care de altfel conduce şi lucrările de ridicare şi montare a noii fabrici — produsele noii întreprinderi vor fi de o calitate superioară. Caracteristicile fonice şi termice deosebite ale noilor tipuri de cărămidă vor face ca zgomotul şi temperaturile excesive să nu treacă prea uşor prin zidurile unor viitoare apartamente. De asemenea — adaugă d-sa — s-au prevăzut mijloace de evitare a spargerii şi risipirii cărămizii în timp ce este transportată de la fabrică spre şantierul de construcţie (aşa cum uneori se întîmplă) prin expedierea ei în conteinere speciale. Ca pentru orice produs de preţ de care trebuie să avem grijă... F. URSEANUU Dragostea, invincibila forţă a iubirii, se recomandă între altele şi printr-o calitate de ordin practic. Amorul, ca să dăm cuvîntul lui Moliére, «îi face pe oameni inventivi». Ei bine, iată un exemplu desprins din cotidianul zilelor noastre. La marginea oraşului Székesfehérvár (R.P.U.), un singur bărbat — arhitectul, sculptorul, pictorul şi poetul Bory Jeno — construieşte cu braţele un castel în mărime naturală. O clădire monumentală ridicată la scara realităţii într-un răstimp de 40 de ani; un castel-cetate în sensul strict al cuvîntului, cu ziduri înalte, încheiate în turnuri de apărare, decorate cu bastioane şi sprijinite de contraforturi. Mobilul principal al acestui travaliu herculean: dragostea neţărmurită a unui bărbat pentru soţia sa. Că lucrurile corespund adevărului, că artistul Bory, decedat in 1950, a adus acest suprem omagiu nevestei sale o dovedesc, între altele, inscripţia de la intrarea castelului, însemnările sale publicate postum, cît mai cu seamă sutele de statui şi picturi care împodobesc grădinile şi interioarele castelului, opere de artă care reprezintă, invariabil, în bronz, lut şi acuarelă, chipul soţiei iubite. Un exemplu apoteotic despre puterea, energia şi inventivitatea îndrăgostitului, despre ceea ce azi numim în mod curent: dragoste adevărată, «potrivire de caracter», înţelegere, prietenie şi aşa mai departe. Dar ca să revenim la proza amărăciunii zilnice vom cita în continuare aceste rînduri «banale» desprinse din jurnalul arhitectului Bory: «...N-am înţeles şi nu voi înţelege vreodată cum pot doi oameni Soţia artistului, la vîrsta de 80 de ani (fotografie realizată în 1968), şi o imagine din tinereţe (aleasă din sutele de picturi şi sculpturi găzduite în incinta cetăţii), dăltuită şi turnată în bronz cu 50-60 de ani în urmă, să divorţeze. Iertaţi-mi naivitatea, dar probabil că strămoşii mei pe scară filogenetică au fost, pesemne, porumbei, leoparzi sau pelicani». Ei da, se mai întîmplă... Probabil că artistul Bory nu s-a gîndit niciodată să divorţeze, deoarece nu şi-a ales nevasta între două coniacuri şi nici nu s-a gîndit s-o părăsească pentru alta mai tînără, cu buletin de capitală şi patru roţi virtuale pe obligaţiuni C.EJC. Liviu MAIOR despre dragoste, inventivitate şi fete frumoase cu obligaţiuni cec După moartea arhitectului Bory Jenő, castelul din Székesfehérvár a fost transformat îr muzeu. o importantă rezervaţie naturală O întinsă suprafaţă împădurită din judeţul Maramureş a fost declarată în ultimul timp rezervaţie naturală. Astfel, pe o suprafaţă de 2 700 hectare, situată în partea de sud-vest a muntelui Pietrosul Mare, o serie de specii rare de plante alpine, cum sunt laleaua neagră, floarea de colţ, smîrdarul sau laleaua galbenă vor fi ocrotite prin lege. De aceeaşi atenţie se bucură şi o serie de vieţuitoare rare din zona alpină şi subalpină, cum sunt cocoşul de mesteacăn, al cărui efectiv a crescut considerabil în ultimul timp, şi păstrăvul, care populează astăzi lacurile glaciare din această zonă. Concomitent cu ocrotirea speciilor existente s-au întreprins acţiuni stăruitoare pentru acomodarea unor animale rare. Astfel, după o perioadă de aclimatizare de aproape cinci ani, în această rezervație s-au dobîndit primii cinci iezi de capră neagră.