Flacăra, octombrie-decembrie 1984 (Anul 33, nr. 40-52)

1984-11-24 / nr. 47

Corul de casă Localitatea : Tirnăveni, 15 noiembrie 1984, orele 17, stadion. Număr de spectatori : 15 000. Atmosfera : fierbinte, entuziastă Calitatea spectacolului : foarte bună. Noutăţi : prezenţe locale — grupul coral Vivace al Casei pionierilor din localitate, grupul Maxi (Marius Matei, Tibi Morar, Vali Bîrsan), grupul folk al Liceului in­dustrial nr. 2 Tirnăveni (Simona Halea, Floarea Chincişan, Alin Vraciu, Cristina Medeşan, Remus Cioroiu), Alina Forcoş, Felician Strngaciu. Aportul organizatorilor : foarte bun. Mulţumim activiştilor organizaţiei de ti­neret a judeţului Mureş pentru modul în care s-au implicat în realizarea manifes­tărilor noastre cu dragoste şi dăruire pen­tru cultură şi nevoile tinerilor. In prag de iarnă, Tîrnăvenii sînt gazr­dele de rămas bun ale manifestărilor în aer liber ale Cenaclului Flacăra. Cu ex­cepţia spectacolului de la 1 Decembrie, de la Alba Iulia, ce constituie datoria noastră de onoare pentru veşnica aducere aminte a Unirii tuturor românilor, spectacol ce va avea loc sub cerul alb şi liber al locu­rilor de acum şaizeci şi şase de ani, res­tul manifestărilor le vor găzdui moder­nele săli ale oraşelor ţării. Faţă în faţă cu miile de oameni ce în­fruntă gerul, aici, la Tirnăveni, avem incă o dată mulţumirea utilităţii eforturilor spirituale pe care le facem şi, mai mult decît atit, sentimentul încrederii în faptul că generaţia care creşte sub ochii noştri este deschisă mesajului artistic de orice natură ar fi acesta, cu condiţia calităţii şi probităţii lui. După cum bine remarca poetul Adrian Păunescu, conducătorul cenaclului, cine face efortul de a veni la spectacolele ce­naclului şi reuşeşte să iasă, pentru cîteva ore, din lagărul prejudecăţilor va avea surpriza de a se confrunta cu propria-i tinereţe; de­ a-şi vedea copiii cu alţi ochi decît cei de fiecare zi, va vedea că poate pune bază, sub toate aspectele, pe maturi­tatea generaţiei ce constituie majoritatea spectatorilor acestor manifestări , pentru că, aceşti tineri ştiu să primească cu dis­­cernămînt de la folclor pînă la muzica cultă, trecind prin mesajele de ţară, de pace şi revoluţionare, toată gama de transfigurare artistică a realului ce ne înconjoară. Astfel se face că şi aici, la Tirnăveni, am cîntat însoţiţi permanent de corul tri­bunelor, ba chiar de „duelul“ dintre cele două tribune arhipline ale stadionului din localitate. O subliniere parcă trebuie făcută pen­tru spectacolul de la Tirnăveni şi aceasta constă in­ faptul că momentul cîntecelor de pace şi de patrie ale cenaclului a întrunit majoritatea opţiunilor publicului tînăr din aceste locuri. La acest punct al „ordinii de zi“, oamenii nordului, cunos­cuţi prin sobrietatea şi zgîrcenia cu care se lasă impresionaţi, au invadat pur şi simplu stadionul, ţinîndu-se de miini, preluînd sarcina staţiilor de amplificare, dînd măsura forţei de neignorat a vocii Inimilor unite de acelaşi ideal, a măreţiei unui popor tînăr, care-şi ştie făuri viitorul singur, fără îndemnuri de aiurea. Două steaguri mari, tricolor şi roşu, ridicate de braţe tari au fluturat pină adine, în noapte, ca un poem subtil fără cuvinte, ca o înţelegere din ochi peste timp, garanţie a eroismului vieţii de­­ cu zi a acestei insule de latinitate care este România ; căci prin valoarea fiecă­ruia dintre noi vom intări „ţărmurile“ acestea atit de bătute de furtuni, natu­rale ori stîrnite de lăcomia unora ce au confundat pîinea şi sarea noastră cu propria lor cină ! Parcă nimic nu-ţi cade mai bine decît să te desparţi de ceva care-ţi este drag cu sentimentul că oricînd vei fi bine primit cînd te vei întoarce şi că pe parcursul absenţei tale, amintirea lucrului lăsat în urmă te va aştepta transformat în certi­tudine, în virstă, in împlinire. Aşa ple­căm şi noi de la Tirnăveni, petrecuţi de căldura tinerilor cărora ne-am împărtăşit crezul şi talentul nostru, atîta cit sînt ele. La revedere, Tirnăveni, iarăşi mă întorc şi zic, după gîndul poetului Adrian Pău­nescu, pe noroc extraordinar să ai un po­por ca acesta al nostru. AUGUSTIN FRATILA . Tînăra generaţie probînd convingător maturitatea conştiinţei sale Cenaclul Flacăra al Tineretului revoluţionar ! Să fie-n ţară bine, să fie-n lume pace! PROGRAMUL CENACLULUI FLACĂRA Cenaclul Flacăra al Tineretului Revoluţionar, organizat de C. C. al U.T.C. şi Revista Flacăra, condus de poetul Adrian Păunescu, răspunzînd invitaţiei numeroşilor săi prieteni, îşi reia turneul său prin ţară după ur­mătorul program : CRAIOVA, 27 şi 28 noiembrie ; SIBIU, 29 şi 30 noiembrie ; ALBA IULIA, 1 decembrie, orele 15, stadion , judeţul CLUJ, 2, 3 şi 4 decembrie ; ZALAU, 5 decembrie ; SATU MARE, 6 decem­brie; ALEŞD, 7 decembrie; ORADEA, 8 decembrie; TIMI­ŞOARA, 9 şi 10 decembrie ; TÂRGU JIU,­­14 decembrie ; BUCU­REŞTI, 15 decembrie. Toate spectacolele, cu excepţia celor special menţionate, vor avea loc în sălile de cea mai mare capacitate din localităţile respective, cu începere de la orele 17. REVELIONUL ’85 al Cenaclului Flacăra va avea loc în sta­ţiunea BREAZA, judeţul Prahova. Turneul în date sintetice • Cenaclul Flacăra al Tineretului Revoluţionar, organizat de C.C. al U.T.C. şi revista Flacăra, condus de poetul Adrian Păunescu, a încheiat un nou turneu desfăşurat pe parcursul a 20 de zile (din 27 octombrie pînă in 15 noiembrie 1984), totalizind 17 manifestări (1404—1420). • Traseul acestui turneu al Cenaclului Flacăra a traversat 7 judeţe (Ia­lomiţa, Mehedinţi, Hunedoara, Bihor, Arad, Alba, Mureş) şi municipiul Bucu­reşti, pe parcursul a 3 500 km. • In cele 125 de ore de spectacol, atitea cite a numărat acest turneu, au participat la manifestările cenaclului 208 000 spectatori. • Numărul celor care au luat parte la manifestările Cenaclului Flacăra de la înfiinţarea sa pină în prezent a depăşit deci 6 000 000 spectatori ! Mai precis : 6 025 500. • Media de spectatori pentru fiecare din manifestările cu public ale turneu­lui : 13 000, faţă de 12 020 în turneul precedent. • 16 localităţi au fost cuprinse in traseul acestui ultim turneu, incluzînd o microstagiune largă, de 5 spectacole, în judeţul Bihor. • Recordul de audienţă al turneului : Bucureşti, 30 000 spectatori, în 27 oc­tombrie 1984, pe Stadionul „Republicii“. • Cele mai bune spectacole ale turneului: Beiuş, Oradea, Salonta, Arad (toate obţinind nota 101 in aer liber), la care s-a adăugat spectacolul de sală de la Tîrgu Mureş, notat de asemenea cu 101. • Intr-o ierarhie a judeţelor, Bihorul cu 3 manifestări de notă maximă la o serioasă opţiune pentru ocuparea primului loc. Meritele se cuvin Împăr­ţite atit publicului cit şi organizatorilor manifestărilor noastre. • La Reghin, în 14 noiembrie 1981, manifestarea cenaclului desfăşurată la —12 C (record !) a fost încălzită de lumina doinită a sufletului eminescian. • Am înregistrat in acest răstimp 51 de noi prezenţe locale pe scena cena­clului, intre care 19 grupuri vocal-instrumentale şi 32 de prezenţe individuale, dintre care i-am reţinut pe Mircea Ţurcanu­ din oraşul Dr. Petru Groza, Angela Kiss din Reghin şi grupul TELEX (Sarossi Endre, Bibo Ludovic, Adrian Grecu­­lescu, Pavel Coşa, Eugen Krauss) din Tîrgu Mureş. • Au revenit pe scena cenaclului, pentru perioade mai scurte sau mai lungi, grupurile Partaj şi Pro Musica, Dinu Bodoran, umoristul Aurel Cohan. Salutăm prezenţa în cîteva dintre manifestările cenaclului din acest turneu a actriţei de la Teatrul Naţional din Tîrgu Mureş, Adam Erzsebet. • Intre noutăţile muzicale ale cenaclului: „Castelul“ (Alexandru Zărnescu) şi „Moment de odihnă“ (Vali Şerban), care au fost prezentate publicului. Au fost propuse cenaclului variante noi pentru: „Rugă pentru părinţi“ (Octavian Bud) şi „Poporul român. Opere complete“ (patru variante — Cristian Buică, Valentin Moldovan, Dinu Bodocan, Florin Săsărman). • In acest turneu s-au recitat şi s-au cvitat pe scena cenaclului versuri ale poeţilor : W­illia­m Shakespeare, Serghei Esein, Evgheni Evtuşenko, Petofi Sandor, Jozsef Attila, Mihai Eminescu, Vasile Alecsandri, George Coşbuc, George Bacovia, Lucian Blaga, Şt. O. Iosif, Gheorghe Bocu, Andrei Mureşanu, Octavian Goga, Nicolae Labiş, Zaharia Stancu, Radu Stanca Miron Radu Paraschivescu, Tudor Arghezi, Mihu Dragomir, Emil Botta, Nichita Stănescu, Meliusz Jozsef, Mihai Beniuc, Eugen Jeboleanu, Dumitru Popescu, Alexandru Brad, Nina Cassian, Petre Ghelmez, Mircea Micu, Constanţa Buzea, Ana Blandiana, Marin Sorescu, Grigore Vieru, Ioan Alexandru, Ion Gheorghe, Mircea Dinescu, Daniela Crăsnaru, Mihai T. Ioan, Augustin Frăţilă, Adrian Păunescu. • Componenţa maximală a cenaclului în acest turneu : actriţa Adam Er­zsebet, Carmen Antal, Mirela Atudorei, Ducu Bertzi, Dinu Bodocan, Octavian Bud, Cristian Buică, Victoria Catană, Nicolae Cenan, Marian Corjos, Arpad Domo­­kos, Constantin Dragomir, Daniel Dumitrescu, Pompiliu Dumitrescu, FLAPO (Alexandru Zărn­­escu, Jerry Schwartz, Romeo Beianu, Nicolae Enache), Augustin Frăţilă, Valentin Gerea, Doru Ghiaja, Ion Hagiu, Gil Ioniţă, Liliana Ioniţă, KRIP­­TON (Gabi Golescu, Adrian Moise, Marius Vintilă, George Lungu, Viorel Trican), KRIPTON-FORT (Eugen Mihăescu, Marius Voicu, Dragoş Docan, Narcis Du­mitrescu), Măjay Gyözö, Valentin Moldovan, Emilian Onciu, PARTAJ (Mag­dalena Puşkaş, Tatiana Filipoiu), POESIS (Marius Baţu, Eugen Baboi), PRO MUSICA (Hie Stepan, Grigore Bujor Hariga, Vasile Dolga), Eugen Cosma, Taşcu Gheorghe), Carlos Puma, Florin Săsărman, Florin Şerban, Vali Şerban, Maria Tănase. TOTUŞI (Andrei Păunescu, Ioana Păunescu, Cristian Minculescu, Dan Cărăbaş, Nicolae Dinescu), Valentin Văran, Nica Zaharia şi conducătorul cena­clului, poetul Adrian Păunescu. • Echipa auxiliară a cenaclului a fost formată din: Roland Panteli, Sandu Petre, Costel Ionescu, Vasile Tamaş, Dan Costache (sunet şi lumini), Alexandru Stoican, Dumitru Petruşel, Constantin Stănescu (şoferi), Victor Rădulescu (foto­reporter), Valeriu Popa (asistenţă), Alexandru Medar (organizare), CONSTANTIN DRAGOMIR , NICOLAE CENAN­U Fotografii de VICTOR RĂDULESCU .

Next