Flacăra, iulie-septembrie 1988 (Anul 37, nr. 26-39)
1988-09-09 / nr. 36
Practica internaţionala • • Festivalul „Danubius“. Desfăşurat într-o ambianţă plăcută, evenimentul şahist brăilean a reunit un mare număr de participanţi în cadrul turneului internaţional rezervat juniorilor mari, concursul „open“ şi turneul internaţional al seniorilor. Rezultatele bune au surîs jucătorilor români aflaţi printre învingători în toate cele trei confruntări. In clasamentul final al juniorilor departajarea valorică s-a făcut prin criteriul Sonneborn datorită mai multor cazuri de egalitate de puncte : 1.2. Daniel Popescu („Calculatorul“ Bucureşti), George Grigore („Politehnica“ Bucureşti) 5 puncte din 9 posibile, 3—4. Claudiu Zetocha (A.E.M. Timişoara), Gruia Călinescu („U“ Bucureşti) 4,5p, 5—6. Daniel Moldovan (I.T.B.), Radu Mirescu („U“ Craiova) 3,5p etc. Poate alta ar fi fost partea superioară a clasamentului, dacă derby-ul rundei a şaptea nu s-ar fi soldat cu incredibila miniatură pe care o supunem atenţiei cititorilor noştri : G. Grigore — D. Popescu 1. d4 d5 2. c4 Cc6 3. c : d5 D : d5 4. Cf3 e5 5. Cc3 Nb4 6. e3 e :d4 7. Ne2 ?? d :c3 ! 8. D :d5 c :b2 9. Cd2 b :al 10. 00 De5 şi albul a cedat. Fruntaşii turneului „open“ au fost 1. Nicolai Barbu 7,5 puncte din 9 posibile, 2—3. Adrian Marcovici şi Dan Stănică 7 p. Competiţia seniorilor s-a bucurat de cea mai valoroasă participare a festivalului, timp de X1 runde programe, partide interesante. Victoria a revenit clar lui Alexandru Crişan („Calculatorul“ Bucureşti) cu 7,5 puncte (+5, ■=5, —0) ca urmare a unui joc sigur şi inspirat, lăsînt la distanţă în urma sa pe Aurel Urzică („Calculatorul“ Bucureşti) 6.5 p (+4, “5, —1), Corvin Radovici („Electromotor“ Timişoara) 6p (+4, ·4, —2), Ştefan Baciu („Politehnica“ Bucureşti), Zbigniew Warwaszynsky (Polonia), Cristian Ionescu (Mecanică Fină Bucureşti, 5,5 p etc. Merită atenţie maniera în care, dînd dovadă de o strategie superioară, învingătorul turneului a dispus de talentatul Cătălin Navrotescu , A. Crişan — C Navratescu 1. d4 Cf6 2. c4 e6 3. Cf3 c5 4. d5 e :d5 5. c :d5 g6 6. Cc3 d6 7. e4 Ng7 8. Nf4 a6 9. a4 Ng4 10. Ne2 N :f3 11. N :f3 De7 12. 00 Cbd7 13. Tel 00 14. a5 Tab8 15. Ca4 Ce 8 16. Dd2 Cc7 17. Ng5 Nf6 18. N :f6 D :f6 19. Ng4 b5 !? 20. N :d7 b :a4 21. Te2 Cb5 ! 22. N : b5 a :b5 23. Í4 Tfe8 24. Tael b4 25. e5 ! Df5 ? ! 26. a6a3 27. a7 ! Ta8 28. b:a3 e:a3 29. Da5 D:f4 30. Te4 Df5 31. Da3 Te7 32. g4! Dg5 33. e :d6 T : e4 34. T : e4 D :d5 35. Da4 Rg7 36 d7 c4 37. Da1 Rh6 38. Dd4 ! Db7 39. g5 ! și negrul s-a recunoscut învins. • In turneul triunghiular al echipelor de juniori echipa României condusă de antrenorii G. Erdeus și D. Savin va alinia următorii jucători : Daniel Moldovan, Decebal Vlad, Levente Kocsis, Marin Ceteras, Daniel Popescu, Andrei Istrăţescu — proaspătul medaliat al C.M. de la Timişoara, Genţiana Voinescu, Ruxandra Ignătescu, Ioana Morariu şi Andreea Sasu-Ducşoara. In încercarea de la Varna (Bulgaria) selecţionata noastră va întîlni echipa gazdă şi reprezentativa Poloniei. • „Marele trofeu CENTROCOOP“ va fi oferit la 13 septembrie la Eforie Nord cînd se vor premia laureaţii primului festival internaţional de şah şi jocuri logice organizat de Asociaţia sportivă CENTROCOOP în colaborare cu RECOOP Bucureşti şi I.T.H.R. Eforie Nord. Organizatorii au inclus şi noua „formulă“ de joc , şah activ, alături de jocul clasic şi de şahul-fulger (blitz) • Clubul de şah-azi şi mîine... Se organizează cursuri de iniţiere pentru începători de la 1 octombrie la noul sediu al Clubului Central de Şah din Str. Oţetari nr. 2, sector 2, înscrierile se fac la sediul clubului până la data de 25 septembrie. Relaţii la telefon 16.21.68. MARGARETA MUREŞAN ■ Flacăra - anul XXXVII- Nr. 36 (1733) - 9 septembrie 1988 ■ 'snsT‘ Atmosferă de vacanţă pe fruntea de asfalt a falezei din Constanţa, cu figuri bronzate, pantaloni scurţi şi şlapi. 4 iulie ! Cei veniţi să admire doar zbaterea mării şi planarea elegantă a pescăruşilor au avut surpriza să vadă cotind brusc de după digul miniportului Tomis un iaht alb cu tricolorul zburdînd in bătaia brizei. Şapte steguleţe colorate, de fapt litere din alfabetul marinăresc, îi anunţă numele : DECEBAL. Pe velă, semeţul şi dîrzul cap de lup al steagului dac ! Se depărta metru cu metru de pămîntul ţării pornind să cucerească imensitatea de apă a planetei, primul iaht românesc care şi-a propus să traverseze Atlanticul. Un vas de numai 13 m lungime şi o lăţime construit la Şantierul Naval Olteniţa, construit în mai vechea idee a unui circuit circunaterestru. Şase bărbaţi temerari şi romantici începeau cu „toate pînzele sus“ o poveste frumoasă demonstrînd cutezanţă, tenacitate şi visare. Pe punte însă, cele şase inimi nu erau singure, simţeau alături miile de inimi ale timişorenilor de la întreprinderea de Aparate Electrice de Măsurat IAEM, cei care susţinuseră clipă de clipă proiectele expediţiei, şi de ce nu, inimile noastre ale tuturor. Despicind cu pieptul lui zvelt valurile iahtul devine din ce în ce mai mic, un punct alb al depărtărilor, ajutat parcă să înainteze de fluturările de mină ale celor de acasă. Il petrece privirea senină a Marelui Poet veşnicit pe soclul lui pe ţărm. „Printre sute de catarge...“ Revedem filmul cu momentele numărătorii inverse a expediţiei. Primii metri de peliculă fixează distribuţia marii călătorii. Şi mai ales gînduri. Scriitorul Radu Theodoru, căpitanul, însetat din copilărie de chemarea mării, cel care la bordul vasului bunic „Hai-Hui“ a plutit nu numai pe Marea Egee ci şi pe valurile inspiraţiei dăruindu-ne apoi pagini fermecătoare, a stat mereu la cîrma ideii. „Românul trebuie să-şi apropie şi o a doua mare : oceanul planetar. Croaziera noastră este primul pas spre lansarea iahtingului românesc pe meridianele lichide ale Terrei. In corabia noastră au sădit o fărîmă de muncă şi visare o mulţime de oameni din Timiş pana la Constanţa, din Olteniţa pînă la Iaşi. Sufletiştii de la IAEM Timişoara care ne-au ajutat de la primul şurub pînă la ultima conservă, de la demersuri la menţinerea moralului, au dovedit şi cu acest prilej deschiderea lor spre nou. Intîlnirea cu entuziasmul lor a însemnat pentru mine şi regăsirea adolescenţei de licean timişorean, a primei bărci pe Bega. Iahtul şi gîndurile noastre ii vor face să fie în acelaşi timp şi pe malurile unui rîu ce se varsă în Tisa şi pe undele Golf-Streamului“. Instructorul Paul Butuşină este singurul profesionist de pe punte, căci la Şcoala de Marină din Galaţi îi deprinde pe elevi cu tainele meseriei de lup de mare. „România are azi o flotă puternică. A sosit momentul să-şi spună cuvîntul şi în iahturile de croazieră“. Mircea Boari a terminat facultatea de medicină şi, cînd a cerut să fe primit în echipaj, a adus o scrisoare de recomandare în care erau prezentate, cu severă obiectivitate, plusurile şi minusurile lui. Aceste „radiografii şi buletine de analiză“ erau semnate de ...Mircea Boari. A devenit unul dintre cei mai întreprinzători regizori ai expediţiei. „Călătoria noastră nu este o aventură, nici nu se vrea o ştire mondenă, de senzaţie. Reprezintă dorinţa noastră de a ne depăşi, de a forţa nişte limite proprii. Noi, tinerii, cu siguranţă vom reveni pe chei mai bărbaţi. Sper să nu fiu nevoit să dau consultaţii pe Decebal în mijlocul oceanului“. Sandu Niţoi, muncitor electronist la IEMI-Bucureşti, este radiotelegrafistul navei. „Vom testa în condiţii grele aparatura românească. Pentru mine va fi o maturizare profesională căci va trebui să mă descurc singur la mii de mile cu circuitele integrate şi tranzitorii“. Din judeţul Călăraşi, de la IAS Chirnogi, a sosit maistrul mecanic Nicolae Enuţă. N-a venit singur ci cu un motor de la un tractor casat, pe care după ce l-a meşterit să toarcă sănătos, l-a montat în pîntecul „transatlanticului“ dac. „Fără curaj şi îndrăzneală baţi pasul pe loc în viaţă. Trebuie să faci ca azi să nu semene cu neri, căci altfel ţi se urcă vîrsta in circă şi-ţi îndoaie genunchii“. IAS-istul nu e tare doar în filozofii. Stă bine şi cu practica. La un concurs sportiv între comunele din judeţ, Chirnogiul n-avea săritor de la trambulină în Dunăre. Nea Enuţă n-a stat mult pe gînduri, s-a suit pe platformă şi şi-a făcut vint în apă. N-a uimit juriul cu stilul plonjonului, dar a cules ceva puncte in clasamentul pentru comună. După aceea toţi au aflat că nu sărise de la trambulină niciodată. „Am copii de 18 ani dar mă simt ca un coleg de-al lor. Şi iată-mă la bord unde deţin două posturi cheie : de mecanic şi bucătar. Sper să nu-i facem de rîs pe cei care ne-au sprijinit“. Vasile Tudor este tehnician la Şantierul Naval din Olteniţa, „maternitatea“ urrde s-a născut iahtul. „Călătoria aceasta este o experienţă unică de viaţă în care cunoşti multe şi legi prietenii adevărate. Ai la bătrîneţe ce poveşti nepoţilor“. Şase oameni de vîrste şi profesii diferite sudaţi intr-un singur gînd, acela de-a face ca Decebalul să înfrunte cu demnitate mările ! Sa apropie momentul zero. Echerele şi compasele căpitanului definitivează pe hartă în geometrii exacte traseele viselor. Medicul s-a căţărat pe catargul de 9 m să mai despletească o dată velele. Sandu Niţoi piuie de zor la aparatele lui, intrînd şi ieşind din canale ca intr-un joc de-a v-aţi ascunselea cu undele. Directorul adjunct al IAEM-ului, Ion Bebec, sufletul rămas la vatră al expediţiei, ba îi strînge in braţe cu emoţie, şi ii povăţuieşte ca un antrenor sever. La fel contabilul şef Florin Coste, şi el reprezentant al sponsorului din Timişoara. Soţia scriitorului, sora medicului venită cu un picior în ghips, mame, prieteni, meşterii de la Olteniţa şi „bărcuţele“ pensionare „Hai-Hui“, „Bătrîna Carapace“, „Corsarul“, acum odihnindu-se pe mal după ce prin zbuciumul lor pe apă au pregătit naşterea „Decebalului“, înseamnă fiecare acum un „Drum bun“ ! Vintul se înfoaie în pînza albă ca un gînd bun, iahtul se smulge din îmbrăţişarea cheiului şi începe valsul elegant pe valuri înţepînd orizontul cu prora. De-acum numai radiogramele şi dorul vor ţine legătura intre cei de pe mare şi cei de-acasă. Şi veştile au început să curgă în „urechea electronică“ a pasionatului radioamator Valeriu Bercea care, uneori, a trebuit să-şi ia şi ajutoare pentru a fi permanent cu butonul deschis pe recepţie. Dintre zecile de radiograme care marchează ca nişte borne kilometrice drumul de apă, alegem cîteva. 68.07 : „De 42 de ore în larg. Senin şi pe cer şi la bord. Spre Marmara !“ 12.07 : „Suntem incă în Marea Egee. Rezolvat fisura de la pompa de injecţie. Panourile solare încarcă normal. Aseară, furtună de gradul 8. Vasile luptă din greu cu răul de mare cronic“. 16.07 : „Lipsă vint. Am avut probleme cu distribuţia. Plutit nu derivă. Rezolvat motorul. O navă românească să-l preia pe Vasile care suportă din ce în ce mai greu răul de mare“. Amiralitatea : „Navele din zonă să se apropie la cravată de Decebal !“ 17.07 : „Cea mai apropiată navă Borzeşti va ajunge în 3 zile. Mult ! Apare Baziaş II care-l ia pe Vasile. Deplasarea noastră rapidă i-a surprins şi pe radioamatori.“ 25.07 : „Nava Baia Nouă ne-a încărcat acumulatorul. Frămîntări pentru legătura radio. Distanţa e mare. Transmiteţi mesaje de la familie. Vasile Tudor a ajuns cu bine acasă ?“ Ca valurile mării, viaţa are suişuri şi coborîşuri. Trebuie să le primeşti cu fruntea sus ! 30.07 : „Am plecat de cîteva ore din Malta, cel mai îndepărtat punct atins vreodată de un isht românesc. Fiecare milă in plus este o victorie comună. Aveţi încredere . Lansăm prospectele întreprinderilor noastre“. 31.07 : „Ceaţă densă. Toţi pe punte pentru observarea drumului. Funcţionează optimismul. Trimiteţi-ne cite 25 de borcane cu mazăre, fasole verde, sfeclă, cite 150 plicuri cu supă şi sucuri, 10 kg de macaroane, o ţeavă dulat şi 2 forfecuţe de unghii“. 01.08 : „Dublat Sicilia. Fără vint. Deplasare cu motorul tractorului lui Enuţă. Defectat aparatul de filmat“. Un comandament de navigatori, electronişti, mecanici aflat in permanentă alertă pe malurile Begăi, transmite orice indicaţie solicitată de cei de la mile depărtare. 03.08 : „Coasta Spaniei în faţă. Mai avem motorină pentru o zi. Velele s-au comportat foarte bine. Barometrul urcă. Ne aşteptăm la vreme urită. De ziua mamei lui Mircea, felicitări de la toţi“. 06.08 : „Ne aflăm la 20 de mile la insula Légalité. Am fost 48 de ore in furtună. Ne-a smuls şi castroanele şi lingurile. Am terminat motorina, dar am cusut velele. Trimiteţi 5 diode căci am improvizat legătura cu piese de la bord. Enuţă cere ochelari pentru citit +2 dioptrii şi distanţa 65. Stare sufletească excelentă. Vom traversa oceanul cu orice risc“. Călătoria nu este în nici un caz una de agrement pe Bega sau Herăstrău ! 07.08 : „Ne-a sărit în ajutor mineralierul Oltul care ne-a dat motorină şi ne-a ajutat să reparăm unele defecţiuni de după furtună. Am sărbătorit la bordul lui o lună de la ridicarea ancorei şi Ziua Marinei. Suntem sterviţi cu piine caldă, nuci de cocos şi apă minerală. Mircea, doctorul, a dat consultaţii marinarilor de pe marea navă“. 12.08 : „Ne deplasăm pentru prima dată cu vînt din pupă. Am traversat meridianul zero şi am intrat în emisfera vestică“. 14.08 : „Am ajuns la Malaga. Starea echipajului şi a navei, foarte bune. Suntem solicitaţi să participăm la marea cursă internaţională de traversare a Atlanticului de 2 800 de mile. Nu vom putea căci timpul ne goneşte din urmă şi se apropie perioada cu furtuni“. 18.08 : „Am depăşit Gibraltarul. Prora pe ocean ! Diseară vom fi la Cadiz. Ne-a urmărit o ambarcaţiune mică cu motor. S-a dat alarma şi am stat toţi pe punte. A dispărut imediat. Echipajul şi Decebal sunt în mare formă. Am deschis pagina unei tulburătoare necunoscute : imensitatea Atlanticului !" Călătoria continuă cu toate pînzele sus ! Bravo băieţi ! E freamăt de tărie bărbătească, puţină copilărie şi un strop de nebunie frumoasă în tot ce faceţi. Vînt bun în pupă şi soare în suflet ! FLORIN CONDURAŢEANU ■ Iahtul Decebal la porţile Atlanticului Sport, timp liber Toata lumea face sport • Noile reglementări din fotbalul argentinian (cea mai importantă schimbare — eliminarea rezultatelor de egalitate, prin introducerea loviturilor de departajare de la 11 m) n-au obținut cum era de așteptat, unanimitatea. Revista „La Semăna“ publică, pe două coloane, cum se spune, opiniile divergente ale celor doi antrenori „campioni mondiali“, Carlos Bilardo şi Cesar Luis Menotti. Actualul director tehnic al reprezentativei este de părere că „trebue să fim deplin satisfăcuţi de actuala măsură ; în fotbal, emoţia rezultatului este decisivă, iar singura emoţie valabilă este cea dată de succes, orice echipă fiind astfel obligată să joace doar pentru victorie“, in timp ce Menotti s-a exprimat categoric împotrivă : „Eliminarea egalităţii nu va încuraja, contrar aparenţelor, jocul ofensiv, veţi vedea. Şi apoi, noul sistem va crea situaţii injuste , iată, două echipe fac un meci splendid, încheiat cu un scor de 4—4, după un joc, o spune şi scorul, eminamente ofensiv. De ce una dintre formaţii să fie „pedepsită“ prin intermediul „loteriei“ penalty-urilor ? Dacă această regulă este firească la campionatul mondial, care trebuie să se încheie intr-o lună, ea nu are nici o justificare într-o competiţie ce se dispută pe durata unui întreg sezon". • Italianul Francesco Damiani, campion european de box la categoria grea, va renunţa la titlul continental (pe care trebuie să şi-l apere curînd în faţa norvegianului Steffen Tangstad), ţintind mai sus ! Damiani a perfectat pentru 10 octombrie un meci cu americanul Tyrell Biggs (reeditarea finalei de la J.O. din 1984, cînd a ciştigat Biggs), învingătorul urmînd să devină salangerul campionului mondial, Mike Tyson. • Pentru fostul campion mondial la automobilism Formula 1, austriacul Niki Lauda, marele favorit la titlu anul acesta este brazilianul Ayrton Senna, cu toată concurența acerbă a coechipierului său de la McLaren, francezul Alain Prost. Niki Lauda i-a caracterizat astfel pe cei doi : „Senna este cel mai rapid din tot plutonul şi pilotează de o manieră aproape perfectă, în timp ce lui Prost, campionul regularităţii, îi lipseşte, parcă, motivaţia, aflîndu-se spre sfîrşitul unei cariere în cursul căreia a cîştigat tot ce se putea cîştiga“. • La 36 de ani, fotbalistul argentinian Osvaldo Ardiles are în continuare căutare, semnînd un nou contract cu formaţia engleză de prima ligă Queen’s Park Rangers. „Mă gîndeam să mă retrag şi să mă fac antrenor, dar cum mă simt ca în prima tinereţe, ceea ce, iată, s-a şi observat, am acceptat oferta de la Q.P.R.“, a declarat fostul campion mondial de acum 10 ani, LUCIAN OPREA . 23