Flacăra, iulie-septembrie 1988 (Anul 37, nr. 26-39)

1988-09-09 / nr. 36

Practica internaţionala • • Festivalul „Danubius“. Desfăşurat într-o ambianţă plăcută, evenimentul şahist brăilean a reunit un mare nu­măr de participanţi în cadrul turneului internaţional rezervat juniorilor mari, concursul „o­­pen“ şi turneul internaţional al seniorilor. Rezultatele bune au surîs jucătorilor români aflaţi printre învingători în toate cele trei confruntări. In clasamentul final al juniorilor departajarea valorică s-a făcut prin criteriul Sonneborn datorită mai multor cazuri de egalitate de puncte : 1.2. Daniel Popescu („Calcu­latorul“ Bucureşti), George Grigore („Politehnica“ Bucu­reşti) 5 puncte din 9 posibile, 3—4. Claudiu Zetocha (A.E.M. Timişoara), Gruia Călinescu („U“ Bucureşti) 4,5p, 5—6. Da­niel Moldovan (I.T.B.), Radu Mirescu („U“ Craiova) 3,5p etc. Poate alta ar fi fost partea su­perioară a clasamentului, dacă derby-ul rundei a şaptea nu s-ar fi soldat cu incredibila miniatură pe care o supunem atenţiei cititorilor noştri : G. Grigore — D. Popescu 1. d4 d5 2. c4 Cc6 3. c : d5 D : d5 4. Cf3 e5 5. Cc3 Nb4 6. e3 e :d4 7. Ne2 ?? d :c3 ! 8. D :d5 c :b2 9. Cd2 b :al 10. 00 De5 şi albul a cedat. Fruntaşii turneului „open“ au fost 1. Nicolai Bar­bu 7,5 puncte din 9 posibile, 2—3. Adrian Marcovici şi Dan Stănică 7 p. Competiţia senio­rilor s-a bucurat de cea mai valoroasă participare a festi­valului, timp de X1 runde pro­grame, partide interesante. Victoria a revenit clar lui A­­lexandru Crişan („Calculatorul“ Bucureşti) cu 7,5 puncte (+5, ■=5, —0) ca urmare a unui joc sigur şi inspirat, lăsînt la dis­tanţă în urma sa pe Aurel Ur­zică („Calculatorul“ Bucureşti) 6.5 p (+­4, “5, —1), Corvin Ra­­dovici („Electromotor“ Timi­şoara) 6p (+4, ·4, —2), Ştefan Baciu („Politehnica“ Bucureşti), Zbigniew Warwaszynsky (Po­lonia), Cristian Ionescu (Me­canică Fină Bucureşti, 5,5 p etc. Merită atenţie maniera în care, dînd dovadă de o strategie su­perioară, învingătorul turneului a dispus de talentatul Cătălin Navrotescu , A. Crişan — C Navratescu 1. d4 Cf6 2. c4 e6 3. Cf3 c5 4. d5 e :d5 5. c :d5 g6 6. Cc3 d6 7. e4 Ng7 8. Nf4 a6 9. a4 Ng4 10. Ne2 N :f3 11. N :f3 De7 12. 00 Cbd7 13. Tel 00 14. a5 Tab8 15. Ca4 Ce 8 16. Dd2 Cc7 17. Ng5 Nf6 18. N :f6 D :f6 19. Ng4 b5 !? 20. N :d7 b :a4 21. Te2 Cb5 ! 22. N : b5 a :b5 23. Í4 Tfe8 24. Tael b4 25. e5 ! Df5 ? ! 26. a6a3 27. a7 ! Ta8 28. b:a3 e:a3 29. Da5 D:f4 30. Te4 Df5 31. Da3 Te7 32. g4! Dg5 33. e :d6 T : e4 34. T : e4 D :d5 35. Da4 Rg7 36 d7 c4 37. Da1 Rh6 38. Dd4 ! Db7 39. g5 ! și negrul s-a recunoscut învins. • In turneul triunghiular al echipelor de juniori echipa României condusă de antreno­rii G. Erdeus și D. Savin va alinia următorii jucători : Da­niel Moldovan, Decebal Vlad, Levente Kocsis, Marin Ceteras, Daniel Popescu, Andrei Istră­­ţescu — proaspătul medaliat al C.M. de la Timişoara, Genţiana Voinescu, Ruxandra Ignătescu, Ioana Morariu şi Andreea Sasu-Ducşoara. In încercarea de la Varna (Bulgaria) selec­ţionata noastră va întîlni echi­pa gazdă şi reprezentativa Po­loniei. • „Marele trofeu CEN­­TROCOOP“ va fi oferit la 13 septembrie la Eforie Nord cînd se vor premia laureaţii primu­lui festival internaţional de şah şi jocuri logice organizat de Asociaţia sportivă CENTRO­­COOP în colaborare cu RE­­COOP Bucureşti şi I.T.H.R. Eforie Nord. Organizatorii au inclus şi noua „formulă“ de joc , şah activ, alături de jocul clasic şi de şahul-fulger (blitz) • Clubul de şah-azi şi mîine... Se organizează cursuri de ini­ţiere pentru începători de la 1 octombrie la noul sediu al Clubului Central de Şah din Str. Oţetari nr. 2, sector 2, în­scrierile se fac la sediul clu­bului până la data de 25 sep­tembrie. Relaţii la telefon 16.21.68. MARGARETA MUREŞAN ■ Flacăra - anul XXXVII- Nr. 36 (1­733) - 9 septembrie 1988 ■ 'snsT‘ Atmosferă de vacanţă pe frun­tea de asfalt a falezei din Con­stanţa, cu figuri bronzate, pan­taloni scurţi şi şlapi. 4 iulie ! Cei veniţi să admire doar zba­terea mării şi planarea elegantă a pescăruşilor au avut surpriza să vadă cotind brusc de după digul miniportului Tomis un iaht alb cu tricolorul zburdînd in bătaia brizei. Şapte steguleţe colorate, de fapt litere din al­fabetul marinăresc, îi anunţă numele : DECEBAL. Pe velă, semeţul şi dîrzul cap de lup al steagului dac ! Se depărta me­tru cu metru de pămîntul ţării pornind să cucerească imensita­tea de apă a planetei, primul iaht românesc care şi-a propus să traverseze Atlanticul. Un vas de numai 13 m lungime şi o lă­ţime construit la Şantierul Na­val Olteniţa, construit în mai vechea idee a unui circuit cir­­cunaterestru. Şase bărbaţi te­merari şi romantici începeau cu „toate pînzele sus“ o poveste frumoasă demonstrînd cutezan­ţă, tenacitate şi visare. Pe punte însă, cele şase inimi nu erau singure, simţeau alături miile de inimi ale timişorenilor de la întreprinderea de Aparate Elec­trice de Măsurat IAEM, cei care susţinuseră clipă de clipă pro­iectele expediţiei, şi de ce nu, inimile noastre ale tuturor. Des­­picind cu pieptul lui zvelt va­lurile iahtul devine din ce în ce mai mic, un punct alb al de­părtărilor, ajutat parcă să înain­teze de fluturările de mină ale celor de acasă. Il petrece pri­virea senină a Marelui Poet veşnici­t pe soclul lui pe ţărm. „Printre sute de catarge...“ Revedem filmul cu momentele numărătorii inverse a expedi­ţiei. Primii metri de peliculă fixează distribuţia marii călăto­rii. Şi mai ales gînduri. Scriito­rul Radu Theodoru, căpitanul, însetat din copilărie de chema­rea mării, cel care la bordul vasului bunic „Hai-Hui“ a plu­tit nu numai pe Marea Egee ci şi pe valurile inspiraţiei dăruin­­du-ne apoi pagini fermecătoare, a stat mereu la cîrma ideii. „Românul trebuie să-şi apropie şi o a doua mare : oceanul pla­netar. Croaziera noastră este primul pas spre lansarea iahtin­­gului românesc pe meridianele lichide ale Terrei. In corabia noastră au sădit o fărîmă de muncă şi visare o mulţime de oameni din Timiş pana la Cons­tanţa, din Olteniţa pînă la Iaşi. Sufletiştii de la IAEM Timi­şoara care ne-au ajutat de la primul şurub pînă la ultima conservă, de la demersuri la menţinerea moralului, au dove­dit şi cu acest prilej deschiderea lor spre nou. Intîlnirea cu entu­ziasmul lor a însemnat pentru mine şi regăsirea adolescenţei de licean timişorean, a primei bărci pe Bega. Iahtul şi gîndu­­rile noastre ii vor face să fie în acelaşi timp şi pe malurile unui rîu ce se varsă în Tisa şi pe undele Golf-Streamului“. Instructorul Paul Butuşină este singurul profesionist de pe pun­te, căci la Şcoala de Marină din Galaţi îi deprinde pe elevi cu tainele meseriei de lup de mare. „România are azi o flotă pu­ternică. A sosit momentul să-şi spună cuvîntul şi în iahturile de croazieră“. Mir­­cea Boari a terminat facul­tatea de medicină şi, cînd a cerut să fe primit în echipaj, a adus o scrisoare de recoman­dare în care erau prezentate, cu severă obiectivitate, plusurile şi minusurile lui. Aceste „radio­grafii şi buletine de analiză“ erau semnate de ...Mircea Boari. A devenit unul dintre cei mai întreprinzători regizori ai expe­diţiei. „Călătoria noastră nu este o aventură, nici nu se vrea o ştire mondenă, de senzaţie. Reprezintă dorinţa noastră de a ne depăşi, de a forţa nişte li­mite proprii. Noi, tinerii, cu si­guranţă vom reveni pe chei mai bărbaţi. Sper să nu fiu nevoit să dau consultaţii pe Decebal în mijlocul oceanului“. Sandu Ni­­ţoi, muncitor electronist la IEMI-Bucureşti, este radiotele­grafistul navei. „Vom testa în condiţii grele aparatura româ­nească. Pentru mine va fi o ma­turizare profesională căci va trebui să mă descurc singur la mii de mile cu circuitele inte­grate şi tranzitorii“. Din jude­ţul Călăraşi, de la IAS Chir­­nogi, a sosit maistrul mecanic Nicolae Enuţă. N-a venit singur ci cu un motor de la un tractor casat, pe care după ce l-a meş­terit să toarcă sănătos, l-a mon­tat în pîntecul „transatlanticului“ dac. „Fără curaj şi îndrăzneală baţi pasul pe loc în viaţă. Tre­buie să faci ca azi să nu seme­ne cu neri, căci altfel ţi se urcă vîrsta in circă şi-ţi îndoaie ge­nunchii“. IAS-istul nu e tare doar în filozofii. Stă bine şi cu practica. La un concurs sportiv între comunele din judeţ, Chir­­nogiul n-avea săritor de la trambulină în Dunăre. Nea Enu­ţă n-a stat mult pe gînduri, s-a suit pe platformă şi şi-a făcut vint în apă. N-a uimit juriul cu stilul plonjonului, dar a cules ceva puncte in clasamentul pen­tru comună. După aceea toţi au aflat că nu sărise de la trambu­lină niciodată. „Am copii de 18 ani dar mă simt ca un coleg de-al lor. Şi iată-mă la bord unde deţin două posturi cheie : de mecanic şi bucătar. Sper să nu-i facem de rîs pe cei care ne-au sprijinit“. Vasile Tudor este tehnician la Şantierul Na­val din Olteniţa, „maternitatea“ urrde s-a născut iahtul. „Călă­toria aceasta este o experienţă unică de viaţă în care cunoşti multe şi legi prietenii adevăra­te. Ai la bătrîneţe ce poveşti nepoţilor“. Şase oameni de vîrste şi profesii diferite sudaţi in­tr-un singur gînd, acela de-a face ca Decebalul să înfrunte cu demnitate mările ! Sa apropie momentul zero. Echerele şi compasele căpita­nului definitivează pe hartă în geometrii exacte traseele viselor. Medicul s-a căţărat pe catargul de 9 m să mai despletească o dată velele. Sandu Niţoi piuie de zor la aparatele lui, intrînd şi ieşind din canale ca intr-un joc de-a v-aţi ascunselea cu un­dele. Directorul adjunct al IAEM-ului, Ion Bebec, sufletul rămas la vatră al expediţiei, ba îi strînge in braţe cu emoţie, şi ii povăţuieşte ca un antrenor se­ver. La fel contabilul şef Flo­rin Coste, şi el reprezentant al sponsorului din Timişoara. Soţia scriitorului, sora medicului ve­nită cu un picior în ghips, mame, prieteni, meşterii de la Olteniţa şi „bărcuţele“ pensio­nare „Hai-Hui“, „Bătrîna Cara­pace“, „Corsarul“, acum odihnin­­du-se pe mal după ce prin zbu­ciumul lor pe apă au pregătit naşterea „Decebalului“, înseam­nă fiecare acum un „Drum bun“ ! Vintul se înfoaie în pînza albă ca un gînd bun, iahtul se smul­ge din îmbrăţişarea cheiului şi începe valsul elegant pe valuri înţepînd orizontul cu prora. De-acum numai radiogramele şi dorul vor ţine legătura intre cei de pe mare şi cei de-acasă. Şi veştile au început să curgă în „urechea electronică“ a pasio­natului radioamator Valeriu Bercea care, uneori, a trebuit să-şi ia şi ajutoare pentru a fi permanent cu butonul deschis pe recepţie. Dintre zecile de radio­grame care marchează ca nişte borne kilometrice drumul de apă, alegem cîteva. 68.07 : „De 42 de ore în larg. Senin şi pe cer şi la bord. Spre Marmara !“ 12.07 : „Suntem­ incă în Marea Egee. Rezolvat fisura de la pompa de injecţie. Panourile so­lare încarcă normal. Aseară, fur­tună de gradul 8. Vasile luptă din greu cu răul de mare cro­nic“. 16.07 : „Lipsă vint. Am avut probleme cu distribuţia. Plutit nu derivă. Rezolvat moto­rul. O navă românească să-l preia pe Vasile care suportă din ce­ în ce mai greu răul de mare“. Amiralitatea : „Navele din zonă să se apropie la cra­vată de Decebal !“ 17.07 : „Cea mai apropiată navă Borzeşti va ajunge în 3 zile. Mult ! Apare Baziaş II care-l ia pe Vasile. Deplasarea noastră rapidă i-a surprins şi pe radioamatori.“ 25.07 : „Nava Baia Nouă ne-a încărcat acumulatorul. Frămîn­­tări pentru legătura radio. Dis­tanţa e mare. Transmiteţi me­saje de la familie. Vasile Tudor a ajuns cu bine acasă ?“ Ca va­lurile mării, viaţa are suişuri şi coborîşuri. Trebuie să le pri­meşti cu fruntea sus ! 30.07 : „Am plecat de cîteva ore din Malta, cel mai îndepărtat punct atins vreodată de un isht ro­mânesc. Fiecare milă in plus este o victorie comună. Aveţi încredere . Lansăm prospectele întreprinderilor noastre“. 31.07 : „Ceaţă densă. Toţi pe punte pentru observarea drumului. Funcţionează optimismul. Trimi­­teţi-ne cite 25 de borcane cu mazăre, fasole verde, sfeclă, cite 150 plicuri cu supă şi sucuri, 10 kg de macaroane, o ţeavă dulat şi 2 forfecuţe de unghii“. 01.08 : „Dublat Sicilia. Fără vint. Deplasare cu motorul trac­torului lui Enuţă. Defectat apa­ratul de filmat“. Un comanda­ment de navigatori, electronişti, mecanici aflat in permanentă a­­lertă pe malurile Begăi, trans­mite orice indicaţie solicitată de cei de la mile depărtare. 03.08 : „Coasta Spaniei în faţă. Mai avem motorină pentru o zi. Ve­­lele s-au comportat foarte bine. Barometrul urcă. Ne aşteptăm la vreme urită. De ziua mamei lui Mircea, felicitări de la toţi“. 06.08 : „Ne aflăm la 20 de mile la insula Légalité. Am fost 48 de ore in furtună. Ne-a smuls şi castroanele şi lingurile. Am terminat motorina, dar am cusut velele. Trimiteţi 5 diode căci am improvizat legătura cu piese de la bord. Enuţă cere ochelari pentru citit +2 dioptrii şi dis­tanţa 65. Stare sufletească ex­celentă. Vom traversa oceanul cu orice risc“. Călătoria nu este în nici un caz una de agrement pe Bega sau Herăstrău ! 07.08 : „Ne-a sărit în ajutor mineralie­rul Oltul care ne-a dat moto­rină şi ne-a ajutat să reparăm unele defecţiuni de după furtună. Am sărbătorit la bordul lui o lună de la ridicarea ancorei şi Ziua Marinei. Suntem­ sterviţi cu piine caldă, nuci de cocos şi apă minerală. Mircea, doctorul, a dat consultaţii marinarilor de pe marea navă“. 12.08 : „Ne depla­săm pentru prima dată cu vînt din pupă. Am traversat meridia­nul zero şi am intrat în emisfera vestică“. 14.08 : „Am ajuns la Malaga. Starea echipajului şi a navei, foarte bune. Suntem­ soli­citaţi să participăm la marea cursă internaţională de traver­sare a Atlanticului de 2 800 de mile. Nu vom putea căci timpul ne goneşte din urmă şi se apro­pie perioada cu furtuni“. 18.08 : „Am depăşit Gibraltarul. Prora pe ocean ! Diseară vom fi la Cadiz. Ne-a urmărit o ambar­caţiune mică cu motor. S-a dat alarma şi am stat toţi pe punte. A dispărut imediat. Echipajul şi Decebal sunt în mare formă. Am deschis pagina unei tulburătoa­re necunoscute : imensitatea Atlanticului !" Călătoria continuă cu toate pînzele sus ! Bravo băieţi ! E freamăt de tărie bărbătească, puţină copilărie şi un strop de nebunie frumoasă în tot ce fa­ceţi. Vînt bun în pupă şi soare în suflet ! FLORIN CONDURAŢEANU ■ Iahtul Decebal la porţile Atlanticului Sport, timp liber Toata lumea face sport • Noile reglementări din fot­balul argentinian (cea mai im­portantă schimbare — elimina­rea rezultatelor de egalitate, prin introducerea loviturilor de departajare de la 11 m) n-au obținut cum era de așteptat, unanimitatea. Revista „La Se­măna“ publică, pe două co­loane, cum se spune, opiniile divergente ale celor doi an­trenori „campioni mondiali“, Carlos Bilardo şi Cesar Luis Menotti. Actualul director teh­nic al reprezentativei este de părere că „trebue să fim de­plin satisfăcuţi de actuala mă­sură ; în fotbal, emoţia rezulta­tului este decisivă, iar singura emoţie valabilă este cea dată de succes, orice echipă fiind astfel obligată să joace doar pentru victorie“, in timp ce Menotti s-a exprimat categoric împotrivă : „Eliminarea egali­tăţii nu va încuraja, contrar aparenţelor, jocul ofensiv, veţi vedea. Şi apoi, noul sistem va crea situaţii injuste , iată, două echipe fac un meci splendid, încheiat cu un scor de 4—4, după un joc, o spune şi scorul, eminamente ofensiv. De ce una dintre formaţii să fie „pedep­sită“ prin intermediul „lote­riei“ penalty-urilor ? Dacă a­­ceastă regulă este firească la campionatul mondial, care tre­buie să se încheie intr-o lună, ea nu are nici o justificare în­tr-o competiţie ce se dispută pe durata unui întreg sezon". • Italianul Francesco Damiani, campion european de box la categoria grea, va renunţa la titlul continental (pe care tre­buie să şi-l apere curînd în faţa norvegianului Steffen Tang­­stad), ţintind mai sus ! Damiani a perfectat pentru 10 octom­brie un meci cu americanul Tyrell Biggs (reeditarea finalei de la J.O. din 1984, cînd a cişti­­gat Biggs), învingătorul ur­­mînd să devină salangerul cam­pionului mondial, Mike Tyson. • Pentru fostul campion mon­dial la automobilism Formula 1, austriacul Niki Lauda, ma­rele favorit la titlu anul acesta este brazilianul Ayrton Senna, cu toată concurența acerbă a coechipierului său de la McLa­ren, francezul Alain Prost. Niki Lauda i-a caracterizat astfel pe cei doi : „Senna este cel mai rapid din tot plutonul şi pilo­tează de o manieră aproape perfectă, în timp ce lui Prost, campionul regularităţii, îi lip­seşte, parcă, motivaţia, aflîn­­du-se spre sfîrşitul unei cariere în cursul căreia a cîştigat tot ce se putea cîştiga“. • La 36 de ani, fotbalistul argentinian Osvaldo Ardiles are în conti­nuare căutare, semnînd un nou contract cu formaţia engleză de prima ligă Queen’s Park Ran­gers. „Mă gîndeam să mă re­trag şi să mă fac antrenor, dar cum mă simt ca în prima tine­reţe, ceea ce, iată, s-a şi ob­­servat, am acceptat oferta de la Q.P.R.“, a declarat fostul cam­pion mondial de acum 10 ani, LUCIAN OPREA . 23

Next