Flamura, februarie 1970 (Anul 18, nr. 1689-1692)

1970-02-14 / nr. 1690

Un sfert de veac de la Instaurarea primului guvern democrat — 6 Martie 1945 Participarea maselor populare la lupta pentru cucerirea puterii Insurecția armată din august 1944 a des­chis o eră nouă, luminoasă în dezvoltarea ță­rii, a marcat o cotitură hotărîtoare în desti­nele poporului român pentru înfăptuirea înaltelor sale idealuri de libertate și dreptate socială. Ea a dat un puternic impuls lup­tei maselor populare, ridicînd la luptă forțe sociale uriașe, de nebănuit, trezite la creație istorică conștientă, capabilă să asigure înfăp­tuirea sarcinilor revoluției populare. Pornind de la aprecierea științifică, că înfăptuirea sarcinilor revoluției presupune cuprinderea unor puternice forțe sociale, P.C.R. a desfășurat o vastă și intensă activi­tate politică și organizatorică, unind într-un front larg toate forțele interesate în propăși­rea democratică a țării. Proletariatul în frun­te cu partidul comunist a atras de partea sa țărănimea, păturile mijlocii orășenești, inte­lectualitatea, masele muncitoare aparținînd naționalităților conlocuitoare, masele de ti­neret și femei. Organizarea și antrenarea ma­selor populare la luptă pentru democrație a dus la intensificarea luptei revoluționare, la deplasarea continuă a raportului de forțe în favoarea clasei muncitoare și a aliaților săi. In manifestele și apelurile adresate popo­rului în această perioadă, P.C.R. a indicat clar problemele esențiale care se cereau a fi rezolvate imediat: sprijinirea războiului an­tihitlerist, curățirea vieții politice și a apa­ratului de stat de rămășițele fasciste și de­mocratizarea țării, pedepsirea criminalilor de război, înfăptuirea reformei agrare. Toate a­­ceste apeluri ale partidului nostru, sinteti­zate și în Platforma F.N.D., au fost însușite de partidele și organizațiile democratice și au avut un larg ecou în rîndurile majorității po­porului. Marile obiective economice și sociale ce stăteau în fața poporului român, au fost înfăp­tuite prin acțiuni hotărîte. Zeci de mii de muncitori din București, Brașov, Timișoara Oravița, Lugoj, Deva, Valea Jiului, Valea Prahovei ș.a. au demascat elementele fascis­te, reușind să le îndepărteze din conducerea întreprinderilor, punînd în locul lor elemente democratice. La Reșița, oamenii muncii con­duși de comuniști, acționînd de pe Platforma F.N.D., s-au întrunit la un mare miting, la începutul lunii noiembrie, manifestînd e­­nergic pentru înlăturarea vechii conduceri a uzinei U.D.R., exprimîndu-și și hotărîrea că i „Dacă slugile hitlerismului... nu vor fi în­lăturate și trimise acolo unde le este locul, cei 30.000 de muncitori își vor face singuri drep­tate“ („Luptătorul Bănățean“ din 3 noiembrie 1944). Acțiunea oamenilor muncii de alungare a elementelor fasciste din întreprinderi și a­­paratul de stat se împletea cu lupta pentru susținerea frontului antihitlerist, pentru spo­rirea producției industriale, traducerea în viață a lozincii Luptînd pentru „Totul pentru front, totul pentru victorie“, muncitorii de la Reșița, Anina, Bocșa Română, Ocna de Fier, Bocșa Montană, s-au înscris organic în efor­tul general al țării pentru ridicarea produc­ției, în vederea sprijinirii frontului. Ei se an­gajau să lucreze suplimentar, deseori și du­minica, pentru a ridica producția de metal și armamentul necesar războiului antihitlerist. Pe întregul cuprins al țării noastre, ma­sele populare conduse de partid, luau cu asalt primăriile, preturile și prefecturile, înlăturau din conducerea acestora elementele reacțio­nare, înlocuindu-le cu oameni devotați inte­reselor celor ce muncesc. Pînă în februarie 1945 au fost smulse din mîinile reacționarilor 52 de prefecturi din totalul de 58, precum și numeroase primării. Această luptă a fost pre­zentă și pe meleagurile județului Caraș. Ast­fel, cu ajutorul muncitorilor din Reșița, în multe comune au fost instalați prin voința maselor noi primari, la Anina, Gîrliște, Mer­­cina etc. Revelatoare pentru această perioadă este munca patriotică depusă de muncitorii reși­­țeni­, pentru ajutorarea țărănimii muncitoa­re cărășane cu peste 200 pluguri, grape etc., precum și cu numeroase echipe de reparare a mașinilor-unelte agricole. Instaurarea prin forță revoluționară a noilor organe administrative și democrati­zarea întreprinderilor a slăbit pozițiile politi­ce ale burgheziei, a îngustat sfera de exerci­tare a puterii reprezentanților ei din guvern. In a doua jumătate a lunii februarie 1945, creșterea luptelor muncitorești, generalizarea luptei pentru pămînt a maselor țărănești, gră­beau deznodămîntul pentru putere în favoa­rea maselor populare. In aceste condiții a fost înlăturat șeful guvernului cu majoritate reacționară, N. Rădescu, fapt ce a reprezentat un mare succes al forțelor democratice. Roa­dele acestei lupte duse de masele populare, s-au concretizat în instaurarea la 6 Martie 1945 a primului guvern din istoria țării în care reprezentanții clasei muncitoare și ai ță­rănimii au avut rolul precumpănitor. Subli­niind semnificația acestui moment din istoria contemporană a României, tovarășul Nicolae Ceaușescu arată că „Aceasta a fost o mare victorie a luptei revoluționare a oamenilor muncii, marcînd instaurarea puterii populare și trecerea la înfăptuirea programului de trans­formare democratică, revoluționară a socie­tății românești“. (A 45-a aniversare a P.C.R.). Prin instaurarea guvernului democrat, cursul revoluției din țara noastră, a intrat într-o nouă fază, în care clasa muncitoare a folosit puterea de stat pentru a lărgi drepturile și libertățile cucerite de popor, a desăvîrșit transformările burghezo-democratice, a pregătit condițiile ne­cesare trecerii la construirea socialismului, Prof. MIHAI ZIMAN Aspect d­e la una din memorabilele adunări din Capital. Intr-una din zilele premergă­toare lui 6 Martie 1945. In întîmpinarea Zilei ceferiștilor 16 februarie. In această zi a anului 1933 a răsunat de­parte semnalul Griviței, un semnal pentru dreptate și liber­tate socială, împotriva fascismului ce amenința Europa. Ce­feriștii, alături de întreaga clasă muncitoare, au intrat in conștiința poporului ca revoluționari neînfricați. Acum, în fiecare an, în amintirea eroicelor lupte, sărbă­torim Ziua ceferiștilor. O sărbătoresc lucrătorii căii ferate, o cinstește întregul popor. Azi munca ceferistului este pre­țuită și stimată. In opera de construire a socilasmului ei sunt nu numai părtași ci și beneficiari, numele și profesia lor se bucură de caldă prețuire. Cu o înaltă conștiinciozitate și responsabilitate, ceferiștii muncesc neobosit pentru îndepli­nirea sarcinilor economice. In marea lor întrecerea participă și lucrătorii căii ferate din județul nostru, lată câteva din­ faptele lor: Caransebeș — Blocul centralizator. Intr-o singură lună Cele 74 de tone combustibil convențional economisit într-o singură lună de colectivul de­poului din Oravița, a fost suficient pentru remorca­­rea a 18 trenuri de marfă pe distanța Ora­vița — Berzovia.­­ Cele­­ însemnate economii au fost realizate pe locomoti­­­­vele 150.1006 și 150.1088 pe ca­re lucrează mecanicii Stroe, Gheorghe Orășanu, Ion A­­dam Liuba, Florian Șora cu­­ fochiștii Ion Negrea II, Gheor­ghe Cîrdu, Pavel Imbri și­­ Dumitru Țepeneu. Cu o reducere de 50 la sută la atelierele depoului C.F.R. din Oravița se lucrează un dis­pozitiv semiautomat pentru încărcat și descărcat piese gre­le și butoaie din vagoane și camioane. Dispozitivul conce­put de subinginerul Ioan Precup, șeful depoului împreu­nă cu tehnicianul Constantin Coloji, prezintă avantajul că reduce la jumătate timpul de staționare a utilajului rulant și poate fi executat în orice u­­ni­ta­te din resurse locale. In timpul liber La complexul C.F.R. din O­­ravița s-a deschis Un club do­tat cu săli de șah, tenis de masă, biliard, cu televizor și aparat de radio, unde ceferiștii din localitate își petrec în mod plăcut timpul liber îm­preună cu familiile lor. O bi­bliotecă cu literatură beletris­tică și una cu literatură teh­nică îi ajută să cunoască ul­timile noutăți. Tot în cadrul clubului activează și o forma­ție de muzică ușoară și alta de muzică populară care se bucură de sprijinul unor ins­trumentiști talentați cum sînt mecanicul de locomotivă Ni­colae Bălan, mecanicul asis­­tent Pavel Cimponeru, fochis­tul Gheorghe Velea și alții. Noi construcții feroviare In cadrul programului de e­­lectrificare a liniei de cale fe­rată Craiova — Caransebeș — Reșița-Nord, la Caransebeș se lucrează în­ prezent la extin­derea stației C.F.R. de călători, executîndu-se în același timp lucrări de sistematizare și a­­menajare a depoului pentru exploatarea locomotivelor Die­sel electrice, acesta devenind primul depou de acest fel din Regionala C.F.R. Timișoara. In același timp, se execută lucrări legate de electroalimen­­tarea liniei de contact a trac­țiunii electrice prin construirea unei puternice substații de tracțiune, care va fi racorda­tă la sistemul energetic na­țional. FLAMURA 3

Next