Flamura, februarie 1970 (Anul 18, nr. 1689-1692)
1970-02-21 / nr. 1691
Proletari din toate țările, vinfi-vu! ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN CARAȘ-SEVERIN AL P. C. R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN ANUL XVIII, Nr. 1691 SIMBATA, 21 FEBRUARIE 1970 12 pagini, 50 bani Prezență activă In viața județului Conferința județeană a sindicatelor Desfășurată într-o perioadă cînd întregul nostru popor a pornit cu entuziasm și avînt creator să dea viață sarcinilor de mare răspundere ce îi revin în ultimul an al cincinalului, conferința județeană a sindicatelor a constituit un prilej nimerit de a analiza contribuția organelor și organizațiilor sindicale pentru mobilizarea maselor de oameni ai muncii la dezvoltarea activității economice și social-culturale din județul Caraș-Severin, de a jalona direcțiile în care trebuie acționat de acum înainte, avînd îndreptar indicațiile Plenarei C.C. al P.C.R. din decembrie trecut și hotârîrile recentei Plenare a Consiliului Central al U.G.S.R. Darea de seamă prezentată de tovarășul Arcan-Ungureanu Mihai, președintele Consiliului județean al sindicatelor, ca și dezbaterile care au avut loc cu acest prilej, relevînd rezultatele pozitive obținute în perioada analizată — ca rod al măsurilor luate de partid, al hărniciei și priceperii colectivelor de muncă din întreprinderi, instituții și unități agricole de stat — au evidențiat în același timp posibilitățile existente pentru îmbunătățirea în continuare a întregii activități sindicale, deficiențele care mai persistă în unele unități economice, căile și mijloacele de eliminare a acestora. S-a subliniat, în special, necesitatea unei permanente preocupări pentru generalizarea experienței pozitive dobîndite de unele organe și organizații sindicale, a unor forme și metode de activitate care și-au dovedit eficiența, valoarea practică. Această sarcină va trebui să stea în centrul atenției noului consiliu județean, al consiliilor municipal și orășenești. Cum era și firesc, dezbaterile au fost axate în principal pe relevarea unor posibilități care se cer valorificate din plin pentru sporirea contribuției sindicatelor la rezolvarea sarcinilor economice, la mobilizarea tuturor oamenilor muncii pentru creșterea producției, și productivității, reducerea consumurilor specifice de materii prime și materiale, îmbunătățirea calității și rentabilizarea tuturor produselor, respectarea planului de investiții, folosirea integrală a capacităților de producție și a fondului de timp. Legat de aceste obiective, majoritatea participanților la discuții au considerat că o atenție deosebită se cere acordată ridicării gradului de pregătire profesională a cadrelor și întăririi disciplinei în muncă. Inginerul Mir(Continuare in pag. a III-al ) PE ȘANTIERUL NOULUI HOTEL } In aceste zile, constructorii hotelului turistic din Reșița se străduiesc, in ciuda timpului friguros, să se înscrie ț in graficul de execuție, i Ei sunt hotăriți să predea în termen noua clădire de Sase nivele, cu 110 camere (cu unu ți două paturi), două restaurante, un bar de zi, sală de recepție, magazin pentru desfacerea obiectelor de artizanat, frizerie și agenție O.N.T. Hotelul, prevăzut cu tot confortul, va oferi turiștilor condiții optime de cazare, iar forma lui arhitectonică va da un plus de frumusețe arterei principale a municipiului. Din cuprins: O Pagini din istoria Reșiței luptătoare (pag. a 3-a) O Start în noua etapă a întrecerii patriotice (pag. a 5-a) • Măsură ferme pentru îndeplinirea planului și a angajamentelor (pag. 6—7) vem ferme de creștere a animalelor. DAR LAPTE? principală de dezvoltare și consolidare economică. Traducerea în viață a hotărîrilor adoptate de Plenara Uniunii Naționale a C.A.P. creează condiții optime în toate cooperativele pentru sporirea numărului de animale și a producției acestora. La indicația comitetului județean de partid, organele agricole au îndrumat și sprijinit concret cooperativele agricole în organizarea judicioasă a activității de creștere a animalelor. Astfel, s-au hotărît profilarea și specializarea cooperativelor pe anumite specii și categorii de animale, s-au organizat fermele zootehnice, în marea lor majoritate conduse de cadre cu pregătire superioară. Aplicarea acestor măsuri nu a întîrziat să-și arate roadele. Așa de pildă, în fermele de la C.A.P. Bocșa, Răcășdia, Surduc, Greoni, Caransebeș, Bozoviei și altele, producția stabilită pe această perioadă a fost realizată și chiar depășită. Din păcate, se pare însă că, lucrurile nu merg bine peste tot. La nivelul județului producția de lapte marfă pe luna ianuarie s-a realizat cu puțin peste 50 la sută, iar în prima decadă a lunii februarie s-a realizat abia 23 la sută din planul lunar. In cooperativele agricole de producție din județul nostru, în marea lor majoritate cu soluri mai sărace, mai puțin corespunzătoare unei mari producții cerealiere, creșterea animalelor constituie sursa In mod firesc se pune întrebarea : Ce se întîmplă în unele ferme ? De ce nu se realizează producția de lapte ? Cauzele sunt diferite. Să luăm un exemplu : sectorul zootehnic al C.A.P. Glimboca. In luna ianuarie de la 40 de vaci mulse din efectivul total de 105, s-au predat 300 litri de laping. AL. POPOVICI (Continuare în pag. a IV-a) j Q tradiție ce se cere continuată In ultima vreme, în viața muzicală a țării noastre apar din ce în ce mai multe formații corale care își sărbătoresc apreciabile vîrste de activitate. După corul din Lugoj, al plugarilor din Chizătău, al caransebeșenilor sau mai recent al celui din Sintești, ca să nu amintim decit cîteva din imediata apropiere, nu de mult și-a sărbătorit centenarul și corul din Orăștie. Astfel de evenimente prilejuiesc nu numai un interes sporit pentru activitatea formației respective, ci și o serie de manifestări festive al căror ecou persistă în amintirea tuturor. Ba mai mult chiar, uneori, cu asemenea ocazii, apar lucrări monografice care consemnează activitatea formației respective. O astfel de monografie este și cea apărută la aniversarea celor 100 de ani de existență a corului din Orăștie, elaborată de Ion Iliescu. Citirea acestei lucrări monografice mi-a reamintit de formația corală reșițeană, care, deși se apropie de vîrsta centenarului, și-a încheiat activitatea. Un veac de existență este desigur o dată memorabilă în viața unui cor care solicită o atenție deosebită, o privire retrospectivă, prilej de stimulare în activitatea formației corale respective, cit și a altora care se apropie de astfel de evenimente. De ce pare tocmai corul din Reșița, cu un renume recunoscut în întreaga țară, în al 97-lea an de la înființare, să se destrame fără nici un regret sau eforturi din partea forurilor competente de a împiedica aceasta ? DAMIAN VULPE (Continuare in pag. a II-aJ POARTA ZĂPEZILOR (Din colecția „Frumusețile patriei noastre“) Foto : T. EGON Cooperativă meșteșugărească fruntașă | Cooperativa meșteșugărească „Semenicul“ din Caransebeș a primit titlul și steagul de „unitate fruntașă“ pe județ, ca urmare a rezultatelor obținute în anul 1969 ; depășirea planului producției marfă cu 551.000 lei, a încasărilor în numerar cu 121.000 lei, a livrărilor către fondul pieții cu aproape 300.000 lei. Cu prilejul festivității de decernare a steagului de „unitate fruntașa“, mai mulți lucrători au fost distinși cu insigna de „cooperatori fruntași“. Printe aceștia se numără pantofarii Ștefan Mihăilescu, Iacob I Igazan, Dumitru Străinu, cojocarul Florea I Dala, tinichigiul Mihai Bardoș, croitoreasa I Alexandrina Ion.