Flamura, februarie 1970 (Anul 18, nr. 1689-1692)

1970-02-21 / nr. 1691

Proletari din toate țările, vinfi-vu! ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN CAR­A­Ș-SEVERIN AL P. C. R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN ANUL XVIII, Nr. 1691 SIMBATA, 21 FEBRUARIE 1970 12 pagini, 50 bani Prezență activă In viața județului Conferința județeană a sindicatelor Desfășurată într-o perioadă cînd întregul nostru popor a pornit cu entuziasm și avînt creator să dea viață sarcinilor de mare răspundere ce îi re­vin în ultimul an al cincinalu­lui, conferința județeană a sin­dicatelor a constituit un pri­lej nimerit de a analiza con­tribuția organelor și organi­zațiilor sindicale pentru mobi­lizarea maselor de oameni ai muncii la dezvoltarea activi­tății economice și social-cultu­­rale din județul Caraș-Seve­­rin, de a jalona direcțiile în care trebuie acționat de acum înainte, avînd îndreptar indi­cațiile Plenarei C.C. al P.C.R. din decembrie trecut și hotâ­­rîrile recentei Plenare a Con­siliului Central al U.G.S.R. Darea de seamă prezentată de tovarășul Arcan-Ungureanu Mihai, președintele Consiliu­lui județean al sindicatelor, ca și dezbaterile care au avut loc cu acest prilej, relevînd rezul­tatele pozitive obținute în pe­rioada analizată — ca rod al măsurilor luate de partid, al hărniciei și priceperii colecti­velor de muncă din întreprin­deri, instituții și unități agri­cole de stat — au evidențiat în același timp posibilitățile e­­xistente pentru îmbunătățirea în continuare a întregii acti­vități sindicale, deficiențele ca­re mai persistă în unele uni­tăți economice, căile și mijloa­cele de eliminare a acestora. S-a subliniat, în special, nece­sitatea unei permanente preo­cupări pentru generalizarea ex­perienței pozitive dobîndite de unele organe și organizații sin­dicale, a unor forme și metode de activitate care și-au dove­dit eficiența, valoarea practi­că. Această sarcină va trebui să stea în centrul atenției nou­lui consiliu județean, al consi­liilor municipal și orășenești. Cum era și firesc, dezbate­rile au fost axate în principal pe relevarea unor posibilități care se cer valorificate din plin pentru sporirea contribu­ției sindicatelor la rezolvarea sarcinilor economice, la mobi­lizarea tuturor oamenilor mun­cii pentru creșterea producției, și productivității, reducerea consumurilor specifice de ma­terii prime și materiale, îmbu­nătățirea calității și rentabili­zarea tuturor produselor, res­pectarea planului de investiții, folosirea integrală a capacită­ților de producție și a fondului de timp. Legat de aceste o­­biective, majoritatea partici­panților la discuții au consi­derat că o atenție deosebită se cere acordată ridicării gradu­lui de pregătire profesională a cadrelor și întăririi discipli­nei în muncă. Inginerul Mir­(Continuare in pag. a III-al ) PE ȘANTIERUL­­ NOULUI HOTEL } In aceste zile, con­­­­structorii hotelului turis­­­­tic din Reșița se stră­­­­­­duiesc, in ciuda timpu­­­­lui friguros, să se înscrie ț in graficul de execuție, i Ei sunt hotăriți să predea­­ în termen noua clădire de­­ Sase nivele, cu 110 ca­­­­mere (cu unu ți două paturi), două restauran­te, un bar de zi, sală de recepție, magazin pen­­­­tru desfacerea obiectelor de artizanat, frizerie și agenție O.N.T. Hotelul, prevăzut cu tot confortul, va oferi turiștilor condiții opti­me de cazare, iar forma lui arhitectonică va da un plus de frumusețe arterei principale a mu­­­­nicipiului. Din cuprins: O Pagini din istoria Reșiței luptătoare (pag. a 3-a) O Start în noua etapă a întrecerii patriotice (pag. a 5-a) • Măsură ferme pentru îndeplinirea planului și a angajam­en­telor (pag. 6—7) vem ferme de creștere a animalelor. DAR LAPTE? principală de dezvoltare ș­i consolidare economică. Traducerea în viață a hotă­­rîrilor adoptate de Plenara U­­niunii Naționale a C.A.P. cre­ează condiții optime în toate cooperativele pentru sporirea numărului de animale și a pro­ducției acestora. La indicația comitetului județean de partid, organele agricole au îndrumat și sprijinit concret cooperati­vele agricole în organizarea judicioasă a activității de creș­tere a animalelor. Astfel, s-au hotărît profilarea și speciali­zarea cooperativelor pe anu­mite specii și categorii de ani­male, s-au organizat fermele zootehnice, în marea lor ma­joritate conduse de cadre cu pregătire superioară. Aplicarea acestor măsuri nu a întîrziat să-și arate roadele. Așa de pildă, în fermele de la C.A.P. Bocșa, Răcășdia, Sur­­duc, Greoni, Caransebeș, Bo­zo­viei și altele, producția sta­bilită pe această perioadă a fost realizată și chiar depășită. Din păcate, se pare însă că, lucrurile nu merg bine peste tot. La nivelul județului pro­ducția de lapte marfă pe lu­na ianuarie s-a realizat cu pu­țin peste 50 la sută, iar în pri­ma decadă a lunii februarie s-a realizat abia 23 la sută din planul lunar. In cooperativele agricole de producție din județul nostru, în marea lor majoritate cu so­luri mai sărace, mai puțin co­respunzătoare unei mari pro­ducții cerealiere, creșterea a­­nimalelor constituie sursa In mod firesc se pune între­barea : Ce se întîmplă în unele ferme ? De ce nu se realizează producția de lapte ? Cauzele sunt diferite. Să lu­ăm un exemplu : sectorul zoo­tehnic al C.A.P. Glimboca. In luna ianuarie de la 40 de vaci mulse din efectivul total de 105, s-au predat 300 litri de lap­­ing. AL. POPOVICI (Continuare în pag. a IV-a) j Q tradiție ce se cere continuată In ultima vreme, în viața muzicală a țării noastre apar din ce în ce mai multe formații corale care își sărbătoresc apre­ciabile vîrste de activitate. După corul din Lugoj, al plugarilor din Chizătău, al ca­­ransebeșenilor sau mai recent al celui din Sintești, ca să nu amintim decit cîteva din imediata apropiere, nu de mult și-a sărbă­torit centenarul și corul din Orăștie. Ast­fel de evenimente prilejuiesc nu numai un interes sporit pentru activitatea formației respective, ci și o serie de manifestări fes­tive al căror ecou persistă în amintirea tu­turor. Ba mai mult chiar, uneori, cu ase­menea ocazii, apar lucrări monografice ca­re consemnează activitatea formației res­pective. O astfel de monografie este și cea apărută la aniversarea celor 100 de ani de existență a corului din Orăștie, elaborată de Ion Iliescu. Citirea acestei lucrări monografice mi-a reamintit de formația corală reșițeană, ca­re, deși se apropie de vîrsta centenarului, și-a încheiat activitatea. Un veac de exis­tență este desigur o dată memorabilă în viața unui cor care solicită o atenție de­osebită, o privire retrospectivă, prilej de stimulare în activitatea formației corale respective, cit și a altora care se apropie de astfel de evenimente. De ce pare toc­mai corul din Reșița, cu un renume recu­noscut în întreaga țară, în al 97-lea an de la înființare, să se destrame fără nici un regret sau eforturi din partea forurilor competente de a împiedica aceasta ? DAMIAN VULPE (Continuare in pag. a II-aJ POARTA ZĂPEZILOR (Din colecția „Fru­musețile patriei noastre“) Foto : T. EGON Cooperativă meșteșugă­­­­rească fruntașă | Cooperativa meșteșugărească „Seme­­­­nicul“ din Caransebeș a primit titlul și­­ steagul de „unitate fruntașă“ pe județ, ca­­ urmare a rezultatelor obținute în anul­­ 1969 ; depășirea planului producției marfă­­ cu 551.000 lei, a încasărilor în numerar cu­­ 121.000 lei, a livrărilor către fondul pieții cu­­ aproape 300.000 lei. Cu prilejul festivității de decernare a­­ steagului de „unitate fruntașa“, mai mulți­­ lucrători au fost distinși cu insigna de­­ „cooperatori fruntași“. Printe aceștia se nu­­­­mără pantofarii Ștefan Mihăilescu, Iacob I Igazan, Dumitru Străinu, cojocarul Florea I Dala, tinichigiul Mihai Bardoș, croitoreasa I Alexandrina Ion.

Next