Flamura, mai 1970 (Anul 18, nr. 1703-1726)
1970-05-26 / nr. 1721
întreaga tami) lapta cu eroii pentru starea pinioaielup si agara pastilelor Prin chimie și muncă vom Mge! In zonele calamitate, operațiunile de distribuire a ajutoarelor se fac cu mare operativitate. Populația sinistrată primește cu sentimente de recunoștință sprijinul material din partea partidului, statului, a cetățenilor patriei noastre. Din Capitală a plecat, luni dimineață cel de-al patrulea convoi ce transporta peste 200 000 de obiecte de îmbrăcăminte și încălțăminte spre județele Satu Mare, Mureș, Bistrița-Năsăud și Alba. „Gîndurile, voința și puterile noastre sînt alături de voi“ —• Se putea citi înscris pe cîteva din Cele 12 autovagoane ce alcătuiau noul convoi cu donații ale bucureștenilor. Duminică a plecat din Constanța un convoi de autocamioane încărcate cu pachete cu îmbrăcăminte și încălțăminte, donate de constănțeni populației sinistrate din județele Alba, Bistrița și Cluj. Coletele conțin peste 9 900 costumașe, cămășuțe, bluzițe și alte obiecte pentru copii, fuste, bluze, cămăși, pantaloni, costume, paltoane, lenjerie de corp pentru bărbați și femei, numeroase alte articole de îmbrăcăminte și încălțăminte. Pînă duminică, la centrele de colectare din județul Constanța s-au strîns pentru populația din zonele calamitate peste 100 000 de obiecte de îmbrăcăminte și încălțăminte, numeroase articole de uz casnic, veselă, tacîmuri, precum și peste 300 tone de grîu, porumb, făină, fasole, 60 100 de ouă, 822 kg de carne, însemnate cantități de brînză, orez, zahăr și alte alimente. în aceeași zi de la Tr. Severin a pornit spre Arad prima caravană formată din patru autocamioane încărcate cu circa 35 000 articole de îmbrăcăminte, încălțăminte, obiecte de uz gospodăresc, precum și cu 2 000 kg săpun, pe care populația din așezările Mehedințului le-a donat cetățenilor ce au suferit de pe urma inundațiilor. Este un simbol al solidarității ce leagă în aceste zile prin mii și mii de fire populația din întreaga țară, întregul nostru popor. Luni la prînz, pe poarta de nord-est, a județului Mureș a intrat o coloană de 44 de autocamioane, transported cartofi din comunele județului Suceava pentru populația sinistrată. Pe pancartele prinse pe autocamioane se putea citi : „Populația din județul Suceava, împreartă cu întreaga țară, este alături de voi.. “, „Prin dîrzenie și muncă vom învinge“. în aceeași zi au sosit ajutoare pentru sinistrații din orașele și satele județului Mureș și din județele Ilfov, Brașov, Cluj și din alte părți ale țării. Din județul Ilfov au sosit, de asemenea, o coloană de tractoare și mașini agricole care vor fi folosite pentru reînsămînțarea cît mai grabnică a unor suprafețe inundate, pentru întreținerea culturilor și pentru alte lucrări de primă urgență în agricultură. Cu aceeași dîrzenie cu care au luptat zile și nopți fără răgaz cu furia apelor dezlănțuite, pentru salvarea vieții, apărarea uzinei sau ogorului, oamenii muncii din care localitățile lovite de calamitatea abătută asupra țării noastre, și alături de ei specialiști, cadre de conducere din ministere și instituțiile centrale lucrează fără preget la repunerea în funcție a fabricilor, reînsămînțarea ogoarelor, refacerea satelor și orașelor. In județul Satu Mare, cel mai greu lovit de furia apelor, din cele 25 de unități inundate numai 4 nu industriale încă, dar și aci se fac lucrează eforturi deosebite pentru repunerea în funcțiune. O serie de unități industriale, cum sunt Fabrica de sticlă „Victoria muncii“ din Poiana Codrului, „Osana” din Negrești, Uzina de reparații auto din Satu Mare, „Crasna“ — Căței și altele, lucrează la întreaga capacitate. Producția zilnică a unităților industriale este în continuă creștere, în ziua de 23 mai, de pildă, valoarea producției globale zilnice a crescut cu peste un milion lei față de 20 mai. Duminică toate întreprinderile și instituțiile din județ a.A lucrat, prezentîndu-se la lucru aproape toți salariații, cu toate că mulți dintre ei mai muncesc încă la recuperarea unor rămășițe din căminele distruse de ape, în județul Maramureș la acțiunile de înlăturare a pagubelor provocate de inundații participă mii de tineri. Ei au contribuit la repararea liniei ferate Mireșul Mare — Ulmeni, la consolidarea malurilor rîului Firiza, la refacerea liniei ferate Sighet-Vișeu, au săpat gropi pentru remontarea stîlpilor de înaltă tensiune care alimentează Fabrica de in din Ulmeni și au înlăturat pământul de pe șosea provenit din alunecările de teren în cartierul Valea Borgutului din Baia Mare .. Oamenii, muncii din întreprinderile și instituțiile județului Hunedoara participă cu vigoare la uriașa bătălie pentru recuperarea pagubelor provocate de inundații și refacerea unor unități economice care încă nu și-au redresat activitatea în urma calamității. Transpunînd în fapte angajamentul lor de a realiza suplimentar cît mai multe produse și bunuri materiale, peste 30 000 de salariați din 53 unități industriale, in afară de cele cu proces continuu de producție, au obținut într-o singură zi o producție valorică de peste 6 700 000 lei. In cursul săptămînii trecute, Fabrica de acetilenă din cadrul Combinatului chimic din Craiova a depășit zilnic prevederile de plan cu aproape 20 la sută, înregistrînd cel mai mare nivel de producție cunoscut pînă acum. Uf Oamenii muncii din Întreprinderile municipiului Sibiu au hotărît să-și suplimenteze angajamentele asumate în producție cu încă 41 milioane lei, în felul acesta va fi compensată o parte din pierderile provenite din stagnarea temporară a producției în cele 22 de întreprinderi din județ, majoritatea situate în Mediaș și Copșa Mică. SI Turda industrială și-a amplificat energiile pentru sporirea producției materialelor de construcții, atît de solicitate in județele afectate. Astfel, peste angajamentele anuale turdenii vor furniza țării 15 000 tone ciment, 3 000 tone de var, 19 000 tone gips, 450 tone cărămizi refractare, 35 000 tone piatră calcaroasă, 210 000 metri patrați de asfaltat și peste 330 metri carton cubi de elemente prefabricate din beton. Și întreprinderile industriale din județul Vîlcea au încheiat cea de-a doua decadă a lunii mai cu un rodnic bilanț. Suplimentînd angajamentele asumate în întrecerea socialistă de la 33 la 42,5 milioane lei la producția globală și de la 37,5 la 48,2 milioane lei la producția marfă unitățile economice vor realiza în plus pînă la sfîrșitul anului, peste angajamentul inițial, 2000 tone sodă calcinată, 200 tone sodă caustică, 20 tone talpă de cauciuc, 25 000 perechi încălțăminte, 100 tone conserve de legume și fructe, însemnate cantități de materiale de construcții, printre care 5 000 tone calcar, 140 mc prefabricate din beton, aproape 100 000 bucăți de cărămizi și cahle dii teracotă. In unitățile industriale și în special în cele din sectoarele forestier și minier ale județului Suceava, colectivele de muncă au înscris în cea de-a doua decadă a lunii mai un spor la producția marfă vindută și încasată de peste 11 milioane lei. Un număr din ce în ce mai mare de comuniști și alți oameni ai muncii fără de partid solicită ca, în perioada concediilor de odihnă, să fie trimiși să lucreze în localitățile și unitățile economice care și-au întrerupt producția din cauza inundațiilor. La Combinatul de celuloză și hîrtie din Suceava au și început înscrierile în acest scop. De asemenea, o echipă de instalatori de la Șantierul nr 4 al Trustului județean Pitești de construcții s-a angajat să lucreze în timpul concediilor de odihnă la unități de specialitate din zonele calamitate. Din marea majoritate a întreprinderilor industriale se anunță că ziua de duminică a fost transformată in zi obișnuită de lucru. Un număr de 6 întreprinderi din județul Iași, de exemplu, a realizat în această zi o producție suplimentară de aproape 3 milioane lei. Aste zeci și zeci de întreprinderi lucrează în aceste zile în schimburi prelungite înfăptuirea angajamentelor pentru suplimentare. Ca urmare, colectivul întreprinderii de materiale de construcții — Bîrcea, din județul Hunedoara, a realizat și pus la dispoziția șantierelor de construcții și a altor unități beneficiare, în săptămîna, care a trecut, 4 090 cahle de teracotă și mari cantități de blocuri prefabricate pentru construcția de locuințe, peste angajamentul inițial. Tronsonul conductei de gaz metan care alimentează unitățile industriale din Moldova, avariat duminică, în zona Cristuru Secuiesc, a fost refăcut. Cu eforturile susținute ale unor specialiști, incendiul a fost stins, iar luni la ora 11, magistrala a fost pusă in funcțiune în întregime. (Agerpres) Noi realizări în vederea refacerii pierderilor Inundații în județul Brăila — Baldovinești (Foto Agerpres) Viața merge înainte... Lipova, frumosul orășel de pe Mure? ... în noaptea de 17 mai, noapte de coșmar, cînd sirenele și clopotele revărsau peste oraș sapete de alarmă, prevestind sosirea mînioasă a apelor, cînd Mureșul s-a repezit desmetic pe străzi, făcînd țăndări sute de case, tocmai atunci, în acele ceasuri dramatice, cei doi copii veneau pe lume în camerele maternității : fetița Floarei Crișan din satul Petriș și băiatul Reghinei Lăcătuș din Căuaș. La Lipova nu s-au semnalat victime omenești de pe urma puhoaielor răzvrătite, în schimb, în intervalul de 17—25 mai s-au înregistrat 15 nou născuți. Viața merge înainte, chiar și în ceasuri de grea cumpănă. La Lipova, ca pretutindeni, viața a învins, învinge în fiece clipă. Greu lovită, secția de confecții metalice a întreprinderii metalurgice de industrie locală a reintrat luni în funcțiune cu două schimburi, urmînd ca de marți să fie puse în mișcare și mașinile-unelte ale strungăriei. Și-au reînceput activitatea și autobaza locală, precum și unele secții din cadrul unităților cooperației meșteșugărești. Membrii celor două cooperative agricole de producție și-au readus in grajduri o bună parte din animalele evacuate. Tot luni, cooperatorii din Lipova au ieșit pe ogoare pentru a evacua apa care băltește peste semănături. în oraș s-au deschis magazinele și serviciile publice. Elevii Liceului agricol și ai altor școli și-au reluat cursurile, întreprinderea de ape minerale Lipova trimite populației cantități tot mai mari de apă îmbuteliată, la care se adaugă apa potabilă adusă cu autocisterne. La spitalul orașenesc a fost pusă în funcțiune o stație de filtrare a apei, primită din partea Crucii Roșii a R- Germaniei. Deschis de patru zile, a Centrul de ajutorare a sinistraților distribuie, fără întrerupere, alimente, îmbrăcăminte și încălțăminte celor greu încercați. Au sosit 6 vagoane de colete donate de către populația sectorului București, coloane de autocamioane cu alimente și haine din Arad și din alte orașe ale Sunt distribuite pachete cu țării, alimente — conserve,, făină, paste făinoase — primite ca ajutoare din Iugoslavia, înainte de a pleca de la Centrul de ajutorare a sinistraților, Mana Uncu, Scharm, Elena Ardelean și Viliam Carol Gary, au ținut să exprime, în numele familiilor lor, compuse din câte 5 și 6 persoane, recunoștința pentru solidaritatea frățească cu care ii înconjoară țara întreagă și pentru sprijinul uman primit din alte țări. Mai bine de 800 de persoane sinistrate au fost cazate în clădiri ale statului. Luni, intr-un cartier al Lipovei au început pregătirile pentru înălțarea unei colonii de corturi provenite din ajutoarele expediate de S.U.A. și R.F. a Germaniei. La Lipova, unde delirul apelor învolburate ale Mureșului a pustiit multe locuri dragi, oprind pentru o vreme împlinirea unor speranțe omenești și creșterea florilor din parcuri, luciditatea, calmul și dirzenia oamenilor sunt prezente peste tot, punînd din nou în drepturile sale firești viața și munca, de fiecare zi. VICTOR MIRESA.V ★ X Depuneri in „contul omeniei" a Luni la ora 12, valoarea totală depunerilor în contul C.E.C. 2000 se ridică la 14 234 493 lei. Faptul că de sîmbătă la amiază și pînă luni la amiază in „contul omeniei“ s-au depus mai mult de 3 850 000 lei, confirmă din nou largul ecou și adeziunea de care se bucură în rîndul maselor largi de cetățeni de pe întregul cuprins al țării această acțiune de sprijinire a populației din județele sinistrate Merită subliniază contribuția bănească adusă la grăbirea lichidării grelelor suferințe ale populației sinistrate de cetățenii din municipiul București, care au depus în contul C.E.C. 2000 suma de 4 739 895 lei, de cei din județele Brașov — 825 162 lei, Cluj— 815 298 lei, Timiș — 653 101 lei, Bihor — 641 292 lei, Sibiu, — 518 280 lei, Maramureș — 498 691 lei. Suma banilor depuși de sătmăreni, oamenii cei mai greu loviți de calamitățile naturale, pentru ajutorarea sinistraților, s-a dublat de sîmbătă, depășind acum 440 000 lei. (Agerpres) 1 FLÄMURA —1.771 Telefon 2750 “ Reșița între măsurile de natură organizatorică luate de Comandamentul județean Caraș- Severin de apărare împotriva inundațiilor, sistemul informațional și de alertă ocupă un loc de frunte. Se face de servici, în aceste zile, la toate consiliile populare orășenești și comunale. La sediul Comandamentului județean (aflat la Consiliul popular județean) există — ziua și noaptea — un serviciu permanent. Consiliile populare, orășenești și comunale, conducerile unităților economice și ceilalți cetățeni care au de făcut sesizări în legătură cu un eventual pericol privind inundațiile, pot lua legătura cu Comandamentul județean la telefonul 27-50 — Reșița. SCHIMBUL TREI NU A INTÎRZIAT (Urmare din pag la) torent amenințător, îl străbatem, totuși. La Goruia, furia apelor a izolat comuna de șosea. Muncitorii nu au putut veni la cursă. Ne îndreptăm spre Reșița de-a lungul văii inundate. Ici-colo, din apă răsar copaci stingheri și șirul stilpilor de telefon. Oamenii privesc cu amărăciune. Pe aici porumbul deja răsărise, în mașină toți erau cu gîndul la locul lor de muncă și insistau să ajungă în schimb. Șoseaua e pustie. Coborim panta abruptă a Cîntarului și la intersecție întilnim cursa de la Rafnic, oprită. Staționăm și noi. — Ce faci ? întreabă Bîrțu pe colegul oprit. — Nu îndrăznesc, nea Ioane. A ieșit ogașul peste pod și apa e de un metru. Bîrțu se gîndi o clipă și apoi îl îndemnă . — Ține-te aproape de mine, și dacă „iau apă la motor“ mă tragi înapoi cu cablul și ne întoarcem. Intr-adevăr, în Cotul LupaCului, șoseaua rămasă desfundată din cauza lucrărilor de terasament, e plină ochi cu apă. Șoferii cunosc locurile joase și fără apă, dar erau păcăacum... Bîrțu schimbă viteza și intrăm în apa care crește la fiecare metru. Mașina trage din greu,uneori simțim ,că plutim. Apa se infiltrează în interior. La o groapă, botul mașinii balansează periculos și valuri de apă tulbure întunecă parbrizul. Mașina dă rateuri, dar motorul ambalat, ne smulge din bulboană. Mergem sute de metri cu roțile sub apă. Apoi drumul urcă spre Colonie și intrăm teferi in Lupac. Cei din Rasnic, protejați de mașina noastră, ne urmează și ei. Am scăpat. Toată lumea e bucuroasă și îl felicită pe șofer. — Al naibii ești, Ioane ! Acesta, deși înfrigurat de încercarea, prin care a trecut, face o mină indiferentă și-și laudă mașina. — Ține carapacea și post de autoamfibie. Reșița ne întîmpinâ cu puzderia î de lumini asemeni unui șuvoi de diamante. Am ajuns. Schimbul de noapte nu va întîrzia. Orientarea școlară și profesională formare din pag. l a) pentru limpezirea opțiunilor elevilor, conturînd mai bine dorințele și pasiunile lor, ceea ce ajută în prezent organismele școlare să amplifice activitățile de îndrumare pentru profesiunea viitoare. In aceste zile au loc consfătuiri cu părinții viitorilor absolvenți ai claselor a VIII-a, cărora li se vor prezenta în detaliu școlile profesionale și liceele de specialitate din județ, profesiunile pentru care se pregătesc elevii acolo, formele de școlarizare. Conjugată cu studiul întreprins pentru cunoașterea opțiunilor elevilor — la care își dau concursul nu numai aceștia, ci și părinții lor — cu unele inițiative ale uzinelor industriale, întreprinderilor de mecanizare a agriculturii, șantierelor; acțiunea face posibil că perioada rămasă pînă la încheierea anului școlar să se fructifice într-o muncă mai științifică privind orientarea școlară și profesională. Pe de altă parte, prin datele rezultate din studiul care se face, este de așteptat și o intervenție promptă a comandamentului județean pentru intensificarea propagandei menită să îndemne elevii spre meserii mai puțin cunoscute și solicitate. Aceasta este necesară întrucît în anii anteriori au fost și cazuri cînd unii părinți au îndreptat nerealist pașii propriilor copii spre profesiuni și școli pentru care nu aveau calități și nici chiar preferințe. Se impune, în acest sens, ca atît profesorii-diriginți, cît și cei care predau diferitele discipline, să stabilească legături concrete și eficiente cu părinții, ei fiind în măsură să le comunice acestora mai exact concluziile asupra compatibilității elevilor cu anumite profesiuni. Totuși, dincolo de acțiunile întreprinse pînă acum, se necesită încă plusuri de efort care să consolideze mai mult munca de orientare profesională a absolvenților. S-a încercat, bunăoară, dar în prea mică măsură, să fie folosite materialele de informare bogate și reprezentative; albume, pliante, afișe, filme, broșuri, care să-i atragă pe elevi, să-i edifice asupra vocației, a înclinațiilor. Ni se pare, în același timp, că mai e loc și pentru noi acțiuni de genul „săptămîna porților deschise“. Nu trebuie uitat că structura economică a județului nostru este industrială, complexau deci de natură să lărgească mult sfera învățămîntului profesional, liceal de specialitate și tehnic. Iată de ce și în privința elevilor care nu s-au pronunțat încă asupra profesiunii pe care vor sâ o îmbrățișeze, diriginții, profesorii, conducerile școlilor, organizațiile de partid și U.T.C. au datoria să acționeze de așa manieră, incit și aceștia să se „dezvăluie". La ora actuală, este de neînțeles de ce cooperația de consum și comerțul continuă să manifeste puțin interes pentru școlarizarea propriilor cadre de care ramurile respective duc atîta lipsă. Nu ar fi timpul ca și aceste unități să facă demersuri la forurile lor tutelare pentru mărirea planului de școlarizare, care ar putea creste, în baza unor calcule științifice, pentru județul nostru, de 2—3 ori ? Fără îndoială, mai sînt și alte aspecte. Esențial rămîne faptul ca orientarea școlară și profesională să se facă pe temeiul bunei cunoașteri a înclinațiilor reale ale absolvenților, în strînsă legătură cu cerințele cele mai stringente ale economiei naționale. Rolului școlii, care cere subliniat cu majuscule, trebuie să-i răspundă și realismul părinților, eforturile neobosite ale tuturor factorilor cu competență în acest important domeniu de activitate, știut fiind că de alegerea actuală depinde în mare măsură viitorul copiilor, satisfacțiile și bucuriile de mîine ale miilor de tineri care termină o etapă școlară și se află în pragul alteia. SATU MARE — Spitalul de campanie cu 609 de locuri. (Foto Agerpres) Cn forte sporite pe ogoare! In județul Timiș, unde aproape 39 000 ha sunt inundate de urma revărsării unor riuri și pe ploilor căzute în ultimele zile, se a. desfășoară acum o intensă activitate pentru redresarea recoltei. La Gătaia, mecanizatorii din I.A.S. și țăranii cooperatori au început luni să sape șanțuri pentru scurgerea apei pe?ele 4 300 de hectare cultivate cu grân, porumb și flooarea soarelui. De asemenea, in tot cursul zilei, cooperatorii din Lovrin, Vulcanî, Dudeștii Vechi și din alte comune au executat canale pentru evacuarea apei care băltește pe unele semănături și ogoare. Luni, prima zî însorită și mă după ploile dezlănțuite, calpe terenurile mai ridicate din zona localităților Sînnicolau, Jimbolia, Cărpiniș, Gotlob, Mare, Lenauheim, Variaș și alte comuna și sate, țăranii cooperatori au efectuat prășitul și răritul sfeclei de zahăr. In salariile cooperativelor agricole de producție din Recaș, Lovrin, Boldur și Jimbolia se lucrează intens la prășitul, pirul și copilitul legumelor. stroHO de cooperative din Cîmpia Timișeană au primit 600 tone porumb hibrid, din grupa 100—200, pentru reînsămînțarea urgentă a suprafețelor calamitate. Se apreciază că în următoarele 2—3 zile vor fi reînsămințate cu porumb peste 3000 ha. In același timp, vor fi replantate legume pe întinse suprafețe. La Recaș, Diniaș, Peciul Nou, Bulgăruș, Drăgoiești, Racoviță și în alte comune, cooperatorii au hotărît extinderea suprafețelor de legume <cu 300 ha. (Agerpres) Situația rețelei de comunicații feroviare, rutiere și aeriene și a celor telefonice pe teritoriul țării in ziua de 25 mai era următoarea : Unitățile Departamentului Căilor Ferate au redeschis liniile Berești — Bîrlad ; Ghidigeni — Tutova ; Bratei—Mediaș ; Măgheruș Șleu - Sarățel ; Beclean pe Someș — Mogoșeni. In afară de cele anunțate anterior in presă, la radio și televiziune sunt închise, sectoarele : Sighișoara — Daneș ; Bistrița — Bistrița Bîrgăului ; Blaj — Crăciunel ; Buhăești — Roman și linia îngustă Agnita — Altina. Direcția generală a drumurilor comunică sistarea traficului rutier pe arterele D—n 2 B. Brăila — Șendreni ; D—n 5 C. Giurgiu Zimnicea ; D—n 2 F. Bacău — Vaslui; D—n 7 Călimănești — Rîul Vadului ; D—n 11 Orașul „Gheorgna Gheorghiu-Dej" — Bacău; D—n 12 A. Ghimeș — Comănești; D—n 17 B. Vatra Dornei — Poiana Teiului; D—n 24 A. Murgeni — Fălciu ;D—n 28 Toltești — Oancea ; D—n 54 Corabia — Tr. Măgurele (se circulă pe ruta ocolitoare Corabia — Vișina — Chilieni — Izbiceni — Lunca — Tr. Măgurele). Circulația este suspendată pentru autoturisme pe rutele D—n 2 C. Pogoanele — Amara și D—n 73 A. Rișnov - Șercaia. Este interzis accesul vehiculelor cu greutate mai mare de 10 tone pe traseele D—n 2 A. Țăndărei — Vadu Oii ; D—n 13 Bălăușeri — Tg. Mureș ; D—n 13 A. Sovata — Bălăușeri ; D—n 14 A. Mediaș — Tîrnăveni și D—n 17 Bistrița. Vatra Dornei. Au mai fost redate traficului rutier arterele P—n 11 Brașov — T. Secuiesc și Oituz — orașul Gheorghe Gheorghiu-Dej p—n 12 Brașov — Miercurea Ciuc — Gheorghieni și D—n 24 Tecuci — Bîrlad. Din cauza stării necorespunzătoare a terenurilor de aterizare și decolare, aeroporturile Satu Mare, Sibiu și Tulcea sunt închise. Ministerul Poștelor și Telecomunicațiilor anunță că din cauza alunecărilor de teren și a furtunii, care a avut loc pe teritoriul județului Vrancea, au fost întrerupte legăturile telefonice cu oficiile din comunele Dumbrăveni și Măicănești. La Mediaș comunicațiile telefonice au fost asigurate prin punerea în funcțiune a unui nou grup electrogen. Tehnicienii și inginerii din sectorul de telecomunicații au repus în exploatare o parte din circuitele telefonice ale abonaților urbani din Satu Mare, Tg. Mureș și Hunedoara. Traficul poștal în zona Brăila — Galați se realizează temporar cu ajutorul navelor. (Agerpres) SITUAȚIA REȚELEI DE COMUNICAȚII '-v