Flamura, mai 1970 (Anul 18, nr. 1703-1726)

1970-05-30 / nr. 1725

4. * y FLAMURA —1.725 ® mii iimim mud taism în județul Ialomita (Urmare din pap 1-a­­ficiența economică a întreprinde­rii, despre relațiile dintre fabri­că și combinat, se iau în dezba­tere problemele ridicate de per­spectivele dezvoltării fabricii. In încheierea vizitei, secreta­rul general al Partidului felicită pe lucrătorii fabricii pentru suc­cesele obținute, urîndu-le noi realizări în producție. De la Călărași, tovarășul Nicolae Ceaușescu, ceilalți con­ducători de partid și de stat, se îndreaptă spre Slobozia. In drum spre Slobozia, condu­cătorii partidului și statului vizi­tează Complexul de creștere și îngrășare a animalelor al între­prinderii agricole­­ de stat — Ciul­­iu­ța. Se vizitează cooperativa agri­c Dragi tovarăși. Doresc în primul rînd să vă ad­resez dumneavoastră, orașului Slobozia și ai locuitorilor întregului județ Ialomița, un salut călduros din partea Comitetului Central al partidului, a Consiliului de Stat și a guvernului Republicii noastre socialiste. (Aplauze puternice, u­­rale). Am vizitat astăzi lucrările ce se desfășoară de mai multe zile pe malul Dunării pentru a face față apelor in creștere ale fluviului. Am rămas foarte plăcut impre­sionați și sintem­ satisfăcuți de ho­­tărirea, abnegația și eroismul cu care oamenii muncii, ostașii, mem­brii formațiunilor patriotice și tine­retul din detașamentele de pre­gătire militară — inclusiv studen­ții veniți din București — acțio­nează pentru a asigura consolida­rea și înălțarea digurilor pentru a salva de la inundație zeci de mii de hectare, pentru a apăra recolta. Sunt convins că lucrările realizate, munca pe care o desfășurați vor fi încununate de succes, că și în acest județ — ca, de altfel, și în alte părți ale țării —­ vom reuși să facem față situației, să învin­gem pericolele pe care le provoa­că furia apelor. (Aplauze puter­nice). Cunoașteți că am avut — și a­­vem încă — inundații în multe zo­ne ale patriei noastre; acestea am­ provocat pierderi deosebit de gre­­le, atât populației din orașe sate, cît și întreprinderilor, unită­si ților agricole, economiei noastre naționale. Dar trebuie să mențio­nez că datorită măsurilor ce s-au luat, muncii eroice desfășurate zi și noapte de zeci și sute de mii de cetățeni ai patriei noastre, s-au e­­vitat pierderi și mai mari. De a­­ceea, doresc să adresez, și cu a­­cest prilej, mulțumiri și felicitări atît celor care, în zona Dunării continuă să se lupte cu apele, cît și celor care în întreaga patrie au desfășurat o muncă titanică zăgă­­duind, în măsura posibilului, sti­hiile naturii. (Aplauze puternice, prelungite). Desigur, tovarăși, nu are rost să vorbim doar despre ceea ce a fost. Fără îndoială, câta ar fi fost­­ si­tuația dacă am fi avut o primă­vară bună. Dar răspunzînd într-un singur glas, într-o deplină unitate de voință și de acțiune, întregul nostru popor luptă în continuare pentru a stăvili apele, pentru înlătura pagubele provocate, a re­a face locuințele, întreprinderile, in­stituțiile, cooperativele, pentru asigura desfășurarea normală a ac­­­tivității. Menționez că, de pe acum, cea­­ mai mare parte a întreprinde­rilor, cooperativelor și instituțiilor din zonele care au avut de suferit de pe urma inundațiilor, și-a re­luat activitatea; multe din ele lu­crează cu întreaga capacitate. (Aplauze puternice ,prelungite), întregul nostru popor a răspuns chemării partidului, ajutînd la re­facerea grabnică a bunurilor dis­colă de producție din comuna Gheorghe Lazăr. La sectorul zoo­tehnic oaspeții sunt impresionați plăcut de spiritul gospodăresc ce se vădește aici, de rezultatele ob­ținute. In timpul vizitării cooperativei, tovarășul Nicolae Ceaușescu recomandat extinderea cooperării­­ cu întreprinderile agricole de stat, arătînd că, în acest fel, re­zultatele pot fi și mai bune. Conducătorii de partid și de stat se îndreaptă apoi spre reșe­dința județului — Slobozia. în piața centrală a orașului, oaspeții sînt salutați cu entuziasm de un mare număr de cetățeni de toate profesiile,­­de toate vîrstele. Se află aici militari, membri gărzilor patriotice, ai detașamen­­t­telor de pregătire a tineretului pentru apărarea patriei, câte pre­tinse, la reluarea cursului normal al activității, la ajutorarea celor care au fost loviți de calamități. S-au strîns sute și sute de milioane de lei, s-au donat îmbrăcăminte, a­­limente, mii și mii de oameni au mers în localitățile sinistrate spre a contribui la repunerea în pro­ducție a unităților de producție. Vor începe în curînd, chiar în zi­lele următoare, lucrările de re­construcție a locuințelor. Așa cum ați văzut din Hotărîrea publi­cată astăzi în presă, printre celelal­te măsuri adoptate s-a hotărât ca 5 000 de apartamente să fie con­struite peste plan, din contribuția statului, în orașele care au avut de suferit.­­Aplauze puternice, u­­rale, se scandează „Ceaușescu, Ceaușescu 1) Desigur, tovarăși, ți pînă acum, în întreaga noastră activitate, în toate rezultatele obținute în con­strucția socialistă, în creșterea bunăstării poporului s-au eviden­țiat unitatea și hotărîrea de mun­că a națiunii noastre socialiste ; această unitate nu s-a manifestat însă niciodată cu atîta tărie — aș putea spune — ca în aceste zile grele. Aceasta este o dovadă a nivelului înalt de conștiință a națiunii noastre socialiste, a ho­tărârii întregului popor ca, strîns unit în jurul partidului, să facă totul pentru a învinge orice greu­tăți, pentru a asigura edificarea în ritm tot mai intens a socialis­mului, victoria comunismului în România. (Aplauze puternice, fi­raic , se scandează : „Ceaușescu— P.C.R.!“). Avem convingerea că, datorită măsurilor luate, angajamentelor asumate de clasa muncitoare, de țărănime, de intelectualitate, de bărbați, femei, tineri și vîrstnici de a asigura prin muncă intensă o producție sporită, recuperarea pierderilor din unitățile care au avut de suferit de p­e urma inun­dațiilor, sarcinile de plan pe a­­cest an vor fi în întregime reali­zate în industrie ; avem, de ase­menea, perspectiva ca prin mun­că intensă și în agricultură, cu toate greutățile provocate de ca­lamitățile naturale, să obținem o recoltă bună. Suntem­ încredințați că lucrătorii din agricultură, coo­peratorii, inginerii, vor face to­tul pentru a recupera pagubele și a asigura o bună recoltă în a­­cest an. (Aplauze puternice, o­­rale , se scandează : „Ceaușescu— P.C.R.“). Am vizitat in județul dumnea­voastră două întreprinderi in­dustriale, precum și o întreprin­dere agricolă de stat și o coope­rativă agricolă. Am constatat că și în acest județ — ca de altfel în întreaga țară — oamenii mun­cii desfășoară o activitate însu­flețită, plină de elan, pentru a-și îndeplini obligațiile, pentru contribui la învingerea greutăților a provocate de calamități. De ase­menea, am constatat cu bucurie că lucrătorii din agricultură, coe­zintă onorul tovarășului Nicolae Ceaușescu. Intr-o atmosferă de puternică în­suflețire are loc apoi o adunare populară. Deschizînd adunarea, tovarășul Vasile Marin, prim-secretar al Co­mitetului județean — Ialomița al PCR, a salutat în numele tuturor locuitorilor din județ prezența conducătorilor de partid și de stat pe meleagurile Ialomiței. Au luat apoi cuvîntul Emilian Dicu, maistru constructor la șan­tierul Combinatului de îngrășămin­te azotoase din Slobozia, profesoa­ra Victoria Radu, de la liceul din localitate, ing. Mircea Popei, di­rectorul Fabricii de uleiuri co­mestibile din Slobozia. Primit cu îndelungi aplauze, cu urale puternice a luat cuvîntul tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU. peratorii au obținut rezultate bu­ne, că, în general, pe câmpiile Bărăganului, recolta se prezintă bine. Avem convingerea că oa­menii muncii din județul Ialomi­ța — muncitori, țărani și intelec­tuali — își vor aduce din plin contribuția la realizarea­­ clanului pe acest an, la învingerea greu­tăților, și — în acest fel — la a­­sigurarea mersului înainte al pa­triei noastre socialiste. (Aplauze puternice, urâte). Doresc să adre­sez felicitări tuturor muncitorilor din județul Ialomița, țăranilor cooperatori, lucrătorilor din agri­cultură, intelectualilor, și să le urez noi succese în activitatea lor. (Aplauze puternice, urate). Firește, tovarăși în aceste săp­­tămîni ne-am concentrat mult a­­tenția și eforturile pentru învin­gerea greutăților provocate de calamitățile naturale. Dar, tot­odată, ne-am preocupat și ne pre­ocupăm ca aceste greutăți, aces­te calamități, să nu influențeze activitatea din celelalte părți ale țării. Dimpotrivă, căutăm să or­ganizăm în așa fel munca încît, în ansamblu, să asigurăm desfă­șurarea în condiții cît mai bune a activității economice și sociale Facem acest lucru convinși că succesele pe care le obținem în construirea socialismului, în ridi­carea bunăstării poporului nos­tru, reprezintă o contribuție con­cretă la dezvoltarea și întărirea sistemului mondial socialist, la creșterea influenței socialismu­lui în întreaga lume. «Aplauze pu­ternice, prelungite­. Preocupîndu-ne în mod susținut de dezvoltarea construcției so­cialiste în patria noastră, noi am considerat și considerăm, totodată, necesar să ne aducem contribuția activă la dezvoltarea colaborării cu țările socialiste, cu partidele co­muniste și muncitorești, cu mișca­rea antiimperialistă. După cum cu­noașteți, chiar în această perioadă am avut în București multe întîl­­niri cu șefi de state, cu reprezen­tanți ai altor țări, cu conducători și delegați ai altor partide și miș­cări de eliberare națională; am mers, de asemenea, la considerînd că nu putem Moscova, neglija problemele internaționale chiar in condițiile greutăților pricinuite de inundații. Dimpotrivă, tocmai da­torită faptului că există o aseme­nea situație, trebuie să dezvoltăm o activitate internațională mai in­tensă, convinși că solidaritatea și unitatea tuturor popoarelor, a tu­turor forțelor progresiste consti­­tue o garanție a mersului înainte, a asigurării păcii. (Aplauze puter­nice, prelungite). Noi nu am uitat nici în aceste zile că în diferite părți ale globu­lui pămîntesc continuă războiul, că este necesar să acționăm, să facem totul pentru a se pune capăt poli­ticii de dominație și dictat, colo­nialismului, pentru a impune in viață internațională relații de co­laborare și înțelegere, principiile deplinei egalități în drepturi, ale respectării independenței și suve­ranității naționale, dreptul fiecă­rui popor de a-și hotărî soarta așa cum o dorește. Sîntem convinși că aceste principii vor triumfa. (Aplauze puternice). Îmbinînd preocupările naționale cu cele internaționale, partidul și poporul nostru își îndeplinesc ast­­­­fel atît obligațiile față de ele în­­șile, cît și față de mișcarea comu­nistă și muncitorească internațio­nală, de cauza socialismului, a pă­cii și progresului în lume. In felul acesta demonstrăm că între inte­resele naționale și solidaritatea in­ternațională există o strînsă unita­te, că numai îmbinînd în mod ar­monios preocuparea față de pro­blemele naționale — asigurînd creșterea bunăstării și dezvoltarea socialismului în propria țară — cu solidaritatea internațională, noi ne facem datoria de detașament al mișcării comuniste, al forțelor pă­cii din întreaga lume. (Aplauze puternice). Doresc să aduc, și cu acest pri­lej, mulțumiri tuturor statelor care, în aceste zile, și-au exprimat sim­patia față de poporul nostru, au oferit, sub diferite forme, ajutor ; doresc să mulțumesc, de aseme­nea, tuturor organizațiilor Interna­ționale care ne-au dat sprijinul lor, cetățenilor din diferite țări ale lumii care au trimis ajutoare pen­tru sinistrații din România. In toa­te acestea noi vedem o mani­festare a simpatiei si stimei de care se bucură poporul nostru în rîndul celorlalte popoare ale lu­mii, pentru politica sa de priete­nie și colaborare cu toate națiuni­le, pentru politica sa de pace. (Aplauze puternice, orale). Exprimînd mulțumirile noastre tuturor celor care ne-au ajutat și ne ajută, îi asigurăm de simpatia și solidaritatea noastră. Poporul român este și va fi întotdeauna pentru prietenie și pace cu toate popoarele lumii. (Aplauze puter­nice). In încheiere, vă urez încă o da­tă, dumneavoastră, locuitorilor o­­rașului Slobozia — localitate care începe să devină o frumoasă ca­pitală de județ — tuturor locuito­rilor județului Ialomița, noi suc­cese în muncă! Vă doresc multă sănătate și fericire! (Aplauze pu­ternice­ urale se scandează înde­lung „Ceaușescu — PCR­). Luînd cuvîntul in încheierea a­­dunării populare, primul secretar al Comitetului județean de partid arată că oamenii muncii de pe aceste meleaguri, in frunte cu co­muniștii, nu vor precupeți nici un efort pentru îndeplinirea în mod exemplar a angajamentelor luate în producție de toate colectivele din industria și agricultura Ialo­­miței, pentru ca și acest județ să-și aducă o contribuție substan­țială la recuperarea pagubelor provocate de calamitățile recente din țara noastră, la realizarea in­tegrală a planului pe 1970. Mitingul ia sfîrșit într-o at­mosferă de puternic entuziasm. ★ ★ Vizita tovarășului Nicolae Ceaușescu, a celorlalți conducă­tori de partid și de stat în jude­țul Ialomița, asemenea celorlalte întîlniri din aceste zile de pe cu­prinsul patriei, a prilejuit o nouă și vibrantă manifestare a unității de monolit a națiunii noastre so­cialiste în jurul partidului co­munist, a Comitetului său Cen­tral, a demonstrat plenar forța orînduirii noastre socialiste. Din munca și roadele ei, din abnegația celor care pun stavilă apelor, a celor care pe ogoare și în uzine se străduiesc, zi și noap­te, să dea țării valorile materiale de care ea are atîta nevoie, din angajamentele reînnoite ale a­­cestor zile desprindem hotărîrea de neclintit a tuturor fiilor aces­tui pămînt de a munci în așa fel încît și ultimul an al cincinalu­lui să fie încheiat cu succes. Este încă o dovadă,a spiritului de res­ponsabilitate, a înaltului patrio­tism al constructorilor României Socialiste. (Agerpres) C­uvântarea NICOLAE CEAUȘESCU Măsuri pentru inventarierea bunu­rilor calamitate Recent, Consiliul de Miniștri a stabilit o serie de măsuri pen­tru inventarierea bunurilor cala­mitate și evaluarea pagubelor ca urmare a inundațiilor din luna mai a.c. Intrucît, în împrejurările de­terminate de inundații, o serie de bunuri din patrimoniul orga­nizațiilor socialiste, precum și ale cetățenilor au fost dislocate, s-a stabilit obligația pentru cetă­țenii care dețin bunuri de orice fel ce nu le aparțin să le declare în termen de 48 ore, celor care­ le aparțin sau, dacă aceștia nu sunt cunoscuți, organelor de mili­te­ție. în același timp, hotărîrea pre­vede sancționarea, potrivit legii, a acelora care nu declară în tota­litate și la termen bunurile ce nu le aparțin. Declararea acestor bunuri nu este numai o obligație ce trebuie respectată de fiecare cetățean, ci și o îndatorire­ patriotică de spri­jinire a acțiunii pentru reîntre­girea patrimoniului calamitat. Din programul radio SÎMBATA 30 MAI Programul 1. 5.05 Muzica dimineții. 6.05 Mu­zică și actualități. 7.00 Radiojur­nal. Buletin meteo-rutier. 7.15 Se­­lecțiuni din emisiunea Cavalca­da ritmurilor. 9.30 Miorița. 11.20 Pagini simfonice de mare popu­laritate. 11.45 Sfatul medicului. Infecții ale pielii. 11.50 Cotele a­­pelor Dunării. 12.30 întîlnire cu melodia populară și interpretul preferat. 13.00 Radiojurnal. 13.10 Avanpremieră cotidiană. 13.22 Muzică ușoară. 14.00 Caleidoscop muzical. 15.00 De la 3 la 7. 16.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. 19.30 Săptămîna unui meloman. 20.25 Zece melodii preferate. 21.30 Moment poetic. 21.35 Solista se­rii —Juliette Greco. 22.00 Radio­jurnal. Buletin meteorologic. 22.20 Sport. 23.00 Expres melodii Programul II. 6.00 Programul muzical de dimi­neață. 7.00 Radiojurnal. Buletin rpetele-rutier. 9.30 Din repertoriul Corului Radioteleviziunii. 10.05 Radioenciclopedie pentru tineret 10.30 Melodii inspirate de ver­surile poeților Mihai Eminescu, George Bacovia, Ion Minulescu și George Topîrceanu. 11.30 Viers și joc. 12.03 Avanpremieră cotidiană. 12.15 Concert de prînz. 13.07 Me­lodii cunoscute — muzică popu­lară. 14.30 Copiii lumii cîntă. 15.00 Viața de concert a Capitalei. 15.40 Rarități discografice. 16.00 Radio­jurnal. Buletin meteo-rutier. 17.05 Antena tineretului. 18.00 Concert de muzică populară. 19.00 Varie­tăți muzicale. 19.30 Bibliotecă de poezie românească. 20.00 Valsuri de compozitori români. 21.00 Fes­tivalul muzical internațional „Pri­măvara la Praga 1970“. 23.05 Mu­zică românească azi. 30 MAI 1970 17.00 Deschiderea emisiunii — Microavanpremiera. 17.05 Buletin de știri. 17.10 Emisiunea în limbă germană. 18,05 Bună seara, fete! Bună seara, băieți ! 19,20 1001 de seri (emisiune pentru cei mici). 19,30 Telejurnal. 20,00 Tele-enci­­clopedia. 21,00 Reportaj TV: „Turnul nevăzut“ „100 de clipe într-o secundă“. 21,20 Film serial ..Rocambole“ (IV). 22,00 Tele­ci­­ne-recital nr. 4. 22,35 Telejurnal. 23,00 „Of. inimioară“. 23,25 închi­derea emisiunii. 30 MAI 1970 REȘIȚA Muncitoresc — Bănuiala (orele 11, 16, 18, 20) Arta — Helga (orele 11, 17, 19, 21) Cultural — O nuntă cum n-a mai fost (ora 15,30) — Blestemul rubinului negru (o­­rele 17,30 19,30) CARANSEBEȘ Tineretului — Stăpin pe situație Muncitoresc — Omul momentului ORAVIȚA 23 August — Beru și comisarul San­ Antonio BOCȘA Progresul — Splendoare în iarbă MERSUL TRENURILOR Valabil pentru stația Reșița Sud, de la data de 31 mai 1970 Nr. . Felul Ora Sosire din direcția tren: trenului sosirii 1640 pers. Timișoara 2.37 1561 pers. Poarta 5,54 1651 pers. Voiteni MO­Ș Caransebeș (cu vagon direct , 1151 pers. . . _ ...­­*1* de la București) 1653 pers. Cătat­n 7,26 1153 pers. Caransebeș 9,13 1641 pers. Timișoara 10,25 1643 pers. Timișoara 13,55 1563 pers. Poarta 14,10 1645 pers. ' Timișoara 18,40 1567 pers. Caransebeș 19,03 1565 pers. Poarta 21,55 1647 pers. Timișoara 22,10 Nr. Felul Ora Plecare în direcția tren. trenului plecării 1652 pers. Voiten 1­0,01 1642 pers. Timișoara 3,14 1644 pers. Timișoara 7,50 1562 pers. Poarta 6,06 1646 pers. Timișoara 11,21 1152 pers. Caransebeș 12,05 1654 pers. Cătat­a 14,40 1564 pers. Poarta 15,50 1648 pers. Timișoara 16,06­ ­ 1568 pers. Caransebeș 19,08 1650 pers. Timișoara 19,37 Caransebeș (cu vagon direct 1154 pers‘ la București) 2’’29 1366 pers. Poarta 23,45 PROGRAMUL MANIFESTĂRILOR SPORTIVE FOTBAL. Campionatul județean de seniori: Siderurgistul Reșița — Foresta Zăvoi, ora 10,30, Electrica Reșița — Progresul B. Herculane, ora 12,30, Muncitorul Reșița — Metalul Oțelu Roșu, ora 16,30, Reșița — Bocșa, ora 9 (campiona­tul școlilor generale), stadionul din Valea Domanului, teren II. , FOTBAL. Campionatul județean de seniori: Minerul Ocna de Fier — Minerul Dognecea, ora 16,30 ; Bistra Glimboca — Nera Bozovici, ora 10; Minerul Moldova Nouă — Energia Reșița, ora 11 ; C.F.R. Ora­­vița — Minerul Oravița, ora 16,30 (se dispută la Grădinari) ; Campio­natul județean (promoție); Prolas Carașova — Exploratorul Anina, ora 16 ; Carasul Grădinari — Autotransport Moldova Nouă, ora 14-30 ; Campionatul județean de juniori, finala : Metalul Bocșa — Metalul Oțelu Roșu, ora 10,30; Campionatul școlilor generale: Caransebeș — Oțelu Roșu, ora 10; Oravița — Moldova Nouă, ora 11 ; Bozovici — Băile Herculane, ora 11; Campionatul diviziei naționale de juniori; Metalul Topleț — Me­talul Turnu Severin, ora 13 ; Vic­toria Caransebeș — Furnirul Deta, o­ra 13; Minerul Bocșa — Ripensia Timișoara, ora 13 ; Minerul Anina — C.F.R. Caransebeș, ora 13. VOLEI. Campionatul județean masculin. Seria I-a: Știința Reșița — Constructorul Caransebeș, ora 10 (teren Școala generală nr. 7); S.S.P. Caransebeș — Voința Reși­ța- ora 10; Metalul Oțelu Roșu — Progresul Caransebeș, ora 11; Seria a II-a: Minerul Moldova Nouă — FI. Roșie Oravița, ora 10; Poiana Valeapai — Minerul Anina, ora 11 ; Nera Bozovici — Unirea Răcășdia, ora 11. Campionatul județean feminin : Știința Reșița — Voința Reșița, ora 9, (teren Școala generală nr. 7); Metalul Oțelu Roșu — S.S.P. Ca­ransebeș, ora 10; HANDBAL. C.S.M. Reșița — Te­xtila Cisnădie (divizia B), ora 11 ; Campionatul școlilor generale, fi­nala pe municipiu ; Liceul nr. 2 — Școala­­ generală nr. 1, ora 9; C.S.M.R. — Șc. sp. Reșița, meci ami­cal de juniori, ora 10, stadionul din Valea Domanului. BOX. Intîlnire triunghiulară Re­șița—Bocșa—Anina, organizată în scopul ajutorării locuitorilor din regiunile calamitate, ora 10,30, sala sporturilor 30 Decembrie. Schimb de Trei muncitori și tehnicieni de la Uzina de utilaj de morarii din Topleț au plecat intr-un schimb de experiență la Uzina de strun­guri din Arad. în cele cîteva zi­le pe care le vor petrece printre constructorii de mașini de pe lna­ experiență lui Mureșului, specialiștii din Topleț vor studia metodele folo­site in turnătorie și curățătorie, modul de organizare a formațiilor de lucru, precum și mijloacele prin care se obțin parametri înalți la instalația de debitare mecanică. De la Cabinetul județean de partid Examenele la Universitatea serală de marxism-leninism vor avea loc după cum urmează : — Secția economie, anul I și II, în ziua de 9 iunie, ora 15. — Secția construcție de partid și istorie, în ziua de 11 iunie, ora 15. — Secția filozofie, anul I și II, în ziua de 12 iunie, ora 15. 3| Ion Cioancă. Pojejena. Cererea dv. n-a putut fi luată în conside­rare, deoarece activitatea în ca­drul C.A.P. nu constituie vechime în sensul legii. Ca atare vechimea după care vi s-a calculat pensia este de 17 ani și nu 21, iar cuan­tumul lunar rezultat din calcul este de 621 lei. NICOLAE POPA — Sichevița. Inaintînd • un dosar incomplet și-ați putut primi pensia la timp. Sperăm că vi se va rezolva situa­ția operativ. Ana Petrica, Ticvaniu Mare. Incepînd cu luna aprilie organele în drept rețin pensia de întreține­re ce vi se cuvine de la Floarea Cernăianu din Reșița. ION BALA — Reșița. Sentința la care vă referiți are temeiuri re­­gale. Vă faceți vinovat de negli­jență în serviciu. Pavel Mărișescu — Sichevița. Despre deservirea greoaie a po­pulației din apropierea orașului Moldova Nouă s-a scris nu de mult o notă critică. Sperăm că cei în drept au recepționat-o și vor lua măsuri pentru lichidarea lip­surilor. GH. TOMESCU Reșița. O­­piniile dv. privind pregătirea pu­­giliștilor le vom aduce la cunoș­tința conducerii clubului sportiv, Maria Istodor — Dognecea. La două zile după ce ați trimis sesi­zarea, Oficiul de asigurări sociale și pensii v-a și trimis cei 77 lei cu­veniți în plus, iar apoi vi s-a re­­ordonanțat și ajutorul social ră­mas neachitat pe lunile din urmă. Acum vă veți primi drepturile conform noii decizii. GH. MILOȘ — Carașova. Dacă nu puteți fixa exact în timp cele 678 de săptămîni în care ați coti­zat, acestea nu vi se adaugă la vechimea în muncă, deoarece se pot suprapune perioadelor lucra­te. Luați în considerație răspun­sul Direcției pentru proleme de muncă și ocrotiri sociale și con­­formati-vă. Altfel, nu puteți re­zolva nimic. Ioan Faur — Oravița. Necazul dv. a pornit de la o confuzie, căci la șantierul din „Poarta” a mai lucrat un cetățean cu același nu­me, dar din satul Poiana. Acești om a încasat banii pe care trebuia să-i primiți dv. Legal este ca întreprinderea sa să trimită cei 650 de lei și apoi să-i recupereze de la persoana în cauză. LIVVA NEAGOE -- MÎtnicu Mare, FR. HAMATA — Bigăr, C. JORZ — Valeadeni, MARIȚA CIUTA — Bănia. Credem că pînă la ora actuală v-ați primit drep­turile. Gheorghe Țuică — Șoșdea. To­varășul la care vă referiți în scrisoare era în măsură să ceară explicații și chiar să tragă la răs­pundere pe cele două diriginte, dar cu dv. a greșit. De aceea con­ducerea Direcției județene de poștă și telecomunicații i-a atras atenția că în viitor să fie mai a­­tent cînd discută cu cetățenii. ION ADAMESCU — Bozovici. In urma intervențiilor noastre, cazul dv. se va rezolva. Ion Petca — Surduc. In urma cercetărilor efectuate rezultă că nu puteți primi pensie incepînd cu 1 noiembrie 1969, deoarece con­tractul dv. de muncă a fost desfă­cut pe data de 30 noiembrie. Ca atare pensia vi se cuvine înce­­pînd din decembrie, după cum vi s-a achitat cu borderoul nr. 70 din luna trecută. GRUPUL DE UZINE REȘIȚA recrutează ABSOLVENȚI AI ȘCOLILOR GENERALE DE 8 ANI pentru — Grupul școlar al Uzinei constructoa­re de mașini Reșița — Școala profesională U. C. M. M. A. Bocșa ȘCOALA DE ȘOFERI PROFESIONIȘTI CILNIC—REȘIȚA anunță următoarele posturi vacante : — un contabil principal — un administrator de imobil — șase instructori conducere auto — un timplar — un instalator sanitar — un strungar — doi mecanici auto. Condițiile de angajare sunt cele prevă­zute în H.C.M.—2841/1968. In plus pentru instructorii de conducere auto (șoferi) 5 ani vechime la volan și 7 clase elementare. (124) — Școala profesională U.M. Timișoara m următoarele meserii : STRUNGARI, FREZORI, ELECTRICIENI CONSTRUCȚII MAȘINI, ELECTRICIENI ÎNTREȚINERE ȘI REPARAȚII, LĂCĂ­TUȘI, LĂCĂTUȘI CONSTRUCȚII ME­TALICE, RECTIFICATORI, MODELĂRI, TURNĂTORI FORMARI, SUDORI, FOR­JORI, TERMIȘTI TRATAMENTIȘTI Condiții de admitere în școală : — să fie absolvenți ai școlii generale de 8 ani, — vîrsta între 14—16 ani pentru me­seriile prelucrări la rece, — vîrsta intre 16—18 ani pentru me­seriile de prelucrări la cald, înscrierile se fac între 15—30 iunie 1970 la școlile profesionale. Data ținerii examenului de admitere­­ între 5—14 iulie 1970. Elevii vor încheia angajamente cu în­treprinderile pentru care se școlarizează (Reșița, Bocșa, Timișoara și Caransebeș). Pe durata școlarizării elevii beneficiază de toate drepturile prevăzute de legile în vi­goare. (129)

Next