Flamura, mai 1970 (Anul 18, nr. 1703-1726)
1970-05-28 / nr. 1723
A « •■•<I •• • • I.« »••■•••... . . . » « III . *.*••• • ’..V." * ••••••••««•• •• «•••■*■••••••»••• IV*Y*V» •»••••* •• •*•••»»* v"·PROLETAR» DIM TOATE ȚÂRILE UNITI -VĂ ! ANUL XVIII NR. 1723 JOI, 28 MAI 1970 4 PAGINI, 30 BANI VIZITA TOVARĂȘULUI NICOLAE CEAUȘESCU . A In județele Botoșani, Suceava, Neamț și Bacău Miercuri, dis-de-dimineață, în Iași mai stăruia încă atmosfera sărbătorească în care capitala Moldovei îl întîmpinase în ajun pe conducătorul partidului și statului nostru, tovarășul Nicolae Ceaușescu. De-a lungul bulevardului, mulțimea, care marti pă-amiază în întreprinderile divizitate, în piața Palatului vibrase la unison aclamînd pentru partid, pentru politica sa marxist-leninistă, se pregătește acum să-i conducă la plecare pe oaspeții dragi, în persoana tovarășului Ceaușescu, cei ce muncesc Nicolae aduc un vibrant omagiu de dragoste și atașament forței conducătoare din patria noastră, nucleului de lumină și energie care condensează în el voința hotărîtă a națiunii de a înainta spre viitorul luminos, stegarului încercat al poporului, Partidul Comunist Român. Tovarășul Nicolae Ceaușescu, împreună cu tovarășii Emil Bodnaraș, Virgil Trofin, Emil Drăgănescu, Dumitru Popescu, Vasile Patilineț, salută mulțimea care ovaționează. Comandantul gărzii de onoare prezintă raportul: Răsună acordurile solemne ale Imnului de Stat. După ce se înclină în fața tricolorului, președintele Consiliului de Stat, comandantul suprem al forțelor noastre armate, tovarășul Nicolae Ceaușescu, trece în revistă garda de onoare formată din militari, membri ai gărzilor patriotice și ai detașamentelor de pregătire a tineretului pentru apărarea patriei. Adresîndu-se celor de față, tovarășul Nicolae Ceaușescu aduce mulțumiri pentru manifestarea călduroasă făcută pentru conducerea partidului, pentru partid, și urează cetățenilor municipiului și județului Iași noi succese în activitatea lor. Elicopterul trece peste dealurile domoale și cîmpiile Țării de Sus a Moldovei, care în această însorită dimineață de mai, depun mărturie pentru hărnicia locuitorilor de pe aceste meleaguri. Botoșani. La sosirex oaspeți, sînt întîmpinați de tovarășul Gheorghe Ghinea, prim-secretar al Comitetului județean de partid, de alți reprezentanți ai organelor locale de partid și de stat. Intr-o mașină deschisă, secretarul general al partidului străbate orașul pe străzile căruia, cu mic, cu mare, aproape întreaga populație a orașului a ieșit să-l întîmpine. Conducătorii de partid și de stat vizitează Fabrica de confecții din oraș. Oaspeții apreciază pozitiv calitatea produselor fabricii și felicită colectivul de muncă pentru succesele dobîndite. Inginerul Ioan Floareș, directorul general al Combinatului textil, îi informează pe conducătorii de partid și de stat că muncitorii Fabricii de confecții au hotărît ■să suplimenteze angajamentul anual cu 1,5 milioane lei, încît pînă la sfîrșitul anului astfel să dea peste plan o producție de 3,5 milioane lei. La locul de decolare a elicopterului, înainte de plecare, adresîndu-se celor prezenți secretarul general al partidului le-a transmis un călduros salut din partea Comitetului Central al partidului, a Consiliului de Stat și a guvernului Republicii Socialiste România, „în scurta vizită pe care am făcut-o — a spus tovarășul Nicolae Ceaușescu — am văzut una din întreprinderile orașului, în cincinalul următor se vor mai construi multe alte întreprinderi industriale, ceea ce va duce la dezvoltarea vieții economice și sociale, la ridicarea nivelului de viață al locuitorilor județului. Imi exprim convingerea că toți comuniștii, toți oamenii muncii vor depune eforturi sporite pentru a realiza planul pe acest an, că vor face totul pentru a înfăptui sarcinile ce le revin din programul elaborat de Congresul X-lea al partidului nostru. Vă doaresc noi succese, multă sănătate, viață fericită tuturor“. Cuvintele tovarășului Nicolae Cesușesci sunt primite cu puternice ovații, cu urale. Se scandează „PCR — Ceaușescu“. Vizita in județul Botoșani continuă. Elicopterul aterizează pe o pajiște de lingă comuna Bucecea. Sute de țărani cooperatori, intelectualitatea comunei, bucuroși de oaspeți, îi înconjoară cu dragoste pe conducătorii de partid și de stat, îi aclamă îndelung. Președintele cooperativei, Gheorghe Alexa, îi conduce pe oaspeți într-unul din sectoarele de bază, cel zootehnic. Discutînd cu factorii responsabili ai comunei, secretarul general al partidului le atrage atenția că terenul comunei nu este judicios gospodărit, noile construcții ocupînd suprafețe mult mai mari decit ar fi fost necesar și recomandă Consiliului să dezbată cu răspundere această problemă de mare importanță știut fiind că pămîntul este avuția întregului popor. înainte de a se despărți de locuitorii comunei Bucecea, secretarul general al partidului le-a spus: „Am vizitat ferma zootehnică a cooperativei dumneavoastră. Am luat cunoștință de rezultatele bune, satisfăcătoare pe care le-ați obținut. Sper — de altfel și președintele cooperativei și șeful fermei au spus acest producțiile viitoare lucru — că vor fi mai mari. Două mii de litri de lapte, cu prevedeți, e bine, dar trei mii e și mai bine. Cînd veți obține atit vor crește și mai mult veniturile dumneavoastră. Vă felicit pentru rezultatele obținute în creșterea producției, a averii obștești, a bunăstării. Vă doresc ca în acest an, ca și in anii viitori, să obțineți rezultate și mai bune în dezvoltarea, în înflorirea cooperativei dumneavoastră. Vă doresc multă sănătate și multă fericire“ (Aplauze puternice, orale, se sondează „Ceaușescu — PCR!“). . Suceava. Străvechea cetate de scaun a Moldovei îl primește astăzi pe secretarul general al partidului înfățișîndu-se privirilor ca un oraș modern, puternic, crescut falnic pe temelia puternică a industrializării socialiste. La sosire, oaspeții sunt salutați de Emil Bobu, prim-secretar al Comitetului județean de partid. In tribune, mii și mii de oameni, aclamă îndelung, scandează numele secretarului general al partidului. Cu zâmbete și flori, bucovinenii spun un emoționant bun venit iubitului conducător al poporului român. Ca și la locul aterizării elicopterului,și în oraș primirea poartă pecetea dragostei și atașamentului față de partid, a încrederii depline în politica sa internă și externă. Se vizitează Fabrica de tricotaje „Zimbrul“ — unitate modernă, înzestrată cu utilaje de înaltă tehnicitate. In ultimele zile, răspunzând chemării de a ne înzeci eforturile pentru a depăși greutățile pricinuite economiei naționale de calamități, muncitorii de aici au hotărît să lucreze cu o capacitate de 38 000 de bucăți în loc de 34 000. Secretarul general al partidului, trecând prin secțiile de bază ale fabricii, ia cunoștință de procesul de producție și recomandă să se urmărească în mod constant, cu și mai mare atenție decit pînă acum, reducerea consumului de metal, o mai judicioasă folosire a mașinilor. Totodată, arată tovarășul Ceaușescu, în întreprindere există cehdtării și forțe care fac posibilă extinderea producției de piese de schimb și în alte sectoare ale economiei decît industria materialelor de construcții. Tovarășul Nicolae Ceaușescu ia cunoștință cu satisfacție de faptul că inimosul colectiv de aici, reanalizîndu-și angajamentele inițiale, înțelege să-și aducă o contribuție sporită la diminuarea pierderilor pricinuite de ir’țitucții. pc&zmminoas SA, realizînd că producția globală și marfă 4,5 milioane față de 2 milioane angajamentul inițial. Se face apoi un scurt popas la noua și frumoasa casă de cultură din centrul orașului. (Continuare in pag. a 3-a) Din cuprins, l Inițiativele cetățenești întregesc frumusețea localității A 11 in oglinda conștiinței A sesiza nu înseamnă a calomnia (pag. a 2-a) III T/sif II II LUCRĂRI DE PRIMA URGENȚA ÎN AGRICULTURĂ Din toate colțurile județului sosesc știri despre activitatea febrilă a lucrătorilor din agricultură pentru remedierea pagubelor cauzate de ploile abundente și de inundațiile care au cuprins însemnate suprafețe agricole. Țăranii cooperatori, mecanizatorii, toți cei care lucrează în agricultură depun o muncă dîrză pentru scurgerea cît mai grabnică a apelor revărsate, astfel ca suprafețele afectate să fie cît mai mici. Ca urmare, din cele 1600 hectare de grîu inundate, prin măsurile luate aproape 1200 de hectare au fost salvate. Totodată, au fost salvate de la compromitere totală însemnate suprafețe de legume, culturi furajere și porumb. Intervențiile pentru asigurarea scurgerii apelor continuă în aceste zile. Pe raza localităților Șoșdea și Gherteniș, un agregat cu un plug K.M. trasează un canal de 6 km lungime. La Berzovia 9e lnsreaza la despotmolirea unui canal care va asigura scurgerea apei de pe o suprafață de 300 de hectare. In localitățile Vrani, Iertof, Ciortea, Vermeș, Iersig, Izgar, Greoni, lam, Vărădia, Bocșa, Lacu, Zăgujeni, Căvăran și altele, sute de țărani cooperatori execută canale și șanțuri pentru scurgerea apei de pe semănături. Reînsămînțarea cît mai grabnică a suprafețelor calamitate este, de asemenea, în atenția tuturor. Direcția agricolă județeană a și luat măsurile corespunzătoare pentru asigurarea unei cantități de 32.000 kg sămînță de porumb hibrid timpuriu din grupele 90 și 100. Pregătirea solului și însămînțarea porumbului, pe măsură ce solul se zvîntă, trebuie să fie în aceste zile principala preocupare a tuturor, aceasta fiind o Ing. A. POPOVICI •Continuare in pag a 1-a) GÎNDURILE, VOINȚA ȘI PUTEREA NOASTRĂ SÎNT ALĂTURI DE OAMENII ZONELOR CALAMITATE In localitățile județului nostru, la toate centrele de colectare pentru sinistrați, sute, mii de oameni ai muncii vin să doneze din inimă articole de îmbrăcăminte, obiecte de uz casnic etc. Din datele centralizate, rezultă că pînă la 26 mai au fost colectate 49.509 kg grîu, 108.962 kg porumb, 19.307 kg fasole, 34.917 kg cartofi, 7.655 kg slănină, 1.229 kg untură, 8.906 kg brinză, 70.693 ouă, 7.146 kg făină de grîu, 7.386 kg făină de porumb și 62 kg zahăr. Impresionant este și numărul articolelor de îmbrăcămi șt al obiectelor de uz casnic donat de către locuitorii județului Caraș-Severin pentru frați din localitățile care au avut de suferit de pe urma calamităților. Pînă la 26 mai au fost afectate la centrele din județ 72.829 articole de îmbrăcăminte pentru femei, 42.141 articole de imbrăcaminte pentru bărbați și 98.975 articole de îmbrăcăminte pentru copii. De asemenea, oamenii muncii din județul nostru au donat 8.633 articole de lenjerie dintre care 3.727 pentru nou-născuți și au fost colectate 10.779 obiecte de uz casnic și multe altele. Impresionați de pierderile pricinuite de inundații în unele județe ale țării, pensionarii mineri din comuna Ocna de Fier s-au adunat la sfat. Vîrsta nu se mai permite să pornească pe șantierele de reconstrucție a orașelor și întreprinderilor distruse de furia apelor. Nu se mai permite nici să coboare în adîncuri pentru a scoate la suprafață cantități sporite de minereu. Și totuși, într-un fel, ei trebuie să contribuie la ajutorarea celor sinistrați. Au donat alimente, articole de îmbrăcăminte, obiecte de uz casnic, bani, dar contribuția li s-a părut modestă. Cineva a venit cu o propunere : să dea în fiecare lună cite 40 de lei și toți cei 145 pensionari au căzut de acord ca fiecare dintre ei, odată pe lună, să depună în CONTUL OMENIEI suma de 40 lei pînă la sfîrșitul anului. In acest fel, pensionarii de la Ocna de Fier, vor depune în contul 2.000 suma de 46.400 lei. Ce poate fi mai omenesc decit această unanimă hotărîre a acestor bătrini ? 9 Membrii Casei de ajutor reciproc a pensionarilor din Oravița au hotărit, de comun acord, să vină in sprijinul populației care a suferit de pe urma calamităților cu suma de 5.000 lei. 9 Pensionarii Maria Petcu și Petru Craiovan din Oravița au depus cite 500 lei, iar Maria Creineanu și Ion Morcov, din aceeași localitate, cite 1.000 lei fiecare. 9 Membrii organizației U.T.C. de la secția de mașini electrice a U.C.M.R. au colectat fier vechi în valoare de 2.250 lei, sumă pe care au donat-o pentru populația din județele calamitate. • Ioana Bălănescu din Reșița a donat la centrul de colectare a obiectelor pentru sinistrați, un număr de 83 articole de îmbrăcăminte. • Cu destinația Satu Mare, din Anina, au plecat ieri 4 camioane cu articole de îmbrăcăminte și obiecte de uz casnic, donate de către populație. De asemenea, soldul contului 2.000 a depășit suma de 25.000 lei, prin depunerile locuitorilor orașului. 9 Elevii, părinții și cadrele didactice de la Școala generală nr. din Oțelu Roșu, au depus în contul 2.000 suma de 11.600 lei. În continuare, elevii acestei școli desfășoară o largă acțiune de colectare și valorificare a sticlelor, borcanelor și diferitelor deșeuri, contravaloarea acestora avînd, de asemenea, destinația : contul 2.000. 9 Locuitorii comunei Ocna de Fier au obiecte de donat pînă seri 2.250 îmbrăcăminte și uz casnic pentru populația sinistrată. Dovezi de solidaritate civică Alba Iulia — teritoriu devastat de ape Jlszi, fiecare ceas smuls vremii înseamnă cît două. Angajamentele devin fapte Siderurgiștii reșițeni angajați în efortul de realizare și depășire a angajamentelor luate, au reușit în aceste zile să sporească producția, dînd însemnate cantități de produse peste plan. Astfel, prin mai buna exploatare a agregatelor și organizarea judicioasă a locurilor de muncă, oțelarii, au reușit să-și depășească sarcinile de plan pe luna mai (pînă în ziua de 26) cu 2.622 tone de oțel. Succese asemănătoare au obținut, în această perioadă, și jurnaliștii reșițeni care au elaborat peste plan 2.148 tone de fontă, iar colectivul fabricii de aglomerare a minereurilor a înregistrat un spor de 2.196 tone aglomerat autofondant peste prevederi. în aceste clipe grele prin care trece țara, cînd economia și populația au avut de urma calamităților suferit de pe naturii, răspunzînd chemării partidului, laminatorii din Combinatul siderurgic Reșița, au hotărît ca să-și dubleze eforturile în muncă. Intr-una din zilele trecute, pentru cîteva minute liniile de laminare și-au întrerupt activitatea. Pe paturile de răcire din ajutaje, profilele laminate în acea zi — șină C.F.R. tip 54 la reversibilă, fier lat la mijlocie, tije pompe pentru industria petrolieră, multe din ele date peste plan — așteptau să ia calea spre beneficiarii din zonele calamitate, pentru a fi folosite la noile construcții sau la repararea acelora care au avut de suferit. Oameni care cu cîteva secunde înainte lăsaseră cârma agregatelor, se adunau din toate sectoarele secției, în consfătuiri operative, pentru a lua o hotărîre plină de umanism , să dea mereu produse peste plan și o parte din veniturile lor zonelor lovite de furia apelor. Rînd pe rlnd, Nicolae Lupașcu, laminator la linia mijlocie, Ion Sîrbu și Gheorghe Bălan, de la cuptoarele adinei, Florian Cazacu, de la linia reversibilă, s-au angajat să doneze salariul echivalent cu două zile în fiecare lună pînă la finele anului. Și cu ei, marea majoritate a muncitorilor din secția laminoare, au luat această hotărâre. Pe lângă acest ajutor material ce va fi acordat sinistraților, colectivul de muncitori, ingineri și tehnicieni din secția laminoare, din dorința fermă de a contribui la diminuarea pierderilor provocate economiei noastre nule, au stabilit cu acest nauvprilej să-și sporească angajamentul cu 3.000 tone la producția globală și cu 1.500 tone la producția finită, să îmbunătățească mai mult calitatea, să reducă în continuare prețul de cost, prin micșorarea consumului de metal. Acesta este angajamentul laminatorilor ca răspuns la chemarea partidului pentru refacerea cît mai grabnică a economiei. » RUSALIN BIROU laminator Laminatorii înscriu zi de zi noi succese Cantități sporite de mobilă Pentru a veni în sprijinul populației din zonele calamitate, colectivul secției din Bocșa a hotărit ca pe Ungă donațiile pe care le-a făcut, să realizeze un dormitor din materialele economisite. De altfel, in ultima săptămină, de la secția din Bocșa, a intreprimestrii „Metaloplast“ au plecat spre beneficiari 36 garnituri de mobilă. Aici se lucrează acum intens pentru asimilarea camerei combinate „Lugojana“ și livrarea pînă la sfîrșitul lunii a patru garnituri de acest tip. De la 1 iunie va intra in producție curentă și o garnitură tip „iVera“, C.E.C. 2000 IN CONTUL C.E.C. 2.000 PÎNĂ IERI LOCUITORII JUDEȚULUI CARAȘ-SEVERIN AU DEPUS SUMA DE 802.854 LEI, DIN CARE : REȘIȚA — 231.021 CARANSEBEȘ — 141.669 ORAVIȚA — 76.770 OȚELU ROȘU - 38.065 ANINA - 5.443 RVNE - 12.101 MC/ VAN. —T 1.870 Dincolo de aspectele „mărunte“ - efecte economice mari La C.E.I.L. Caransebeș a fost organizată zilele trecute o consfătuire în vederea descoperirii și valorificării a noi rezerve care să permită reducerea cheltuielilor materiale de producție și mai buna utilizare a timpului de lucru. Inițiată de comitetul de partid din cadrul complexului de prelucrare a lemnului, cu sprijinul secției de propagandă a Comitetului județean de partid, acțiunea și-a dovedit pe deplin utilitatea prin faptul că în urma dezbaterilor, a propunerilor și sugestiilor exprimate de participanți, au fost adoptate o serie de măsuri concrete. O sumară analiză a situației realizărilor combinatului pe luni, evidențiază depășirea cu 34 la sută a planului producției globale, cu 2 la sută a producției marfă, cît și a sarcinilor la export și desfacere. Mai mult, angajamentul pe care colectivul unității și l-a luat, a fost realizat și chiar depășit perioadă a anului. pentru această Este cu atît mai meritorie activitatea colectivului de aici, cu cît bilanțul enunțat se înscrie in condițiile reducerii cheltuielilor de producție cu 548.000 lei, a celor pe mia de lei producție marfă cu 46,16 lei, și creșterii indicelui de utilizare a timpului de lucru cu 0,7 la sută față de anul 1969. Aceste rezultate indică existența unor reale strădanii depuse pe linia calificării și ridicării calificării cadrelor, sporirea interesului pentru ce este nou în tehnica prelucrării lemnului, receptivitatea la propunerile formulate de salariați privind buna organizare a muncii, într-un cuvînt , înțelegerea necesității de a valorifica superior resursele materiale și umane de care dispune unitatea. Urmărite în permanență, cu multă atenție, problemele pe care le-a ridicat producția și-au găsit la timp rezolvări corespunzătoare. In adunări de partid, la secția mobilă, comuniștii au examinat cauzele care determină rebuturile și căile de lichidare a lor. Au fost întreprinse mai multe studii, dintre care unul a vut ca scop cristalizarea unor măasuri de reducere a consumurilor specifice. Îndrumat de comitetul de partid, comitetul sindicatului a stabilit obiective concrete privind organizarea întrecerii socialiste, comitetul U.T.C. a dovedit combativitate față de o serie de acte de indisciplină și în special față de cei care risipesc timpul destinata producției. Vitrinele cu rebuturi, existente infecții, cărora li s-a asigurat un caracter concret și operativ, alături de sugestiva foto-gazetă „Cu reflectorul prin întreprindere“, au contribuit, de asemenea, la crearea unei largi opinii de masă pentru combaterea indisciplinei, risipei, lipsei de responsabilitate față de avutul obștesc. Așa cum, de altfel, își propusese, consfătuirea nu și-a limitat aria de cuprindere tematică numai la evidențierea aspectelor pozitive ale activității productive. Bazîndu-se pe datele experienței bine acumulate, ținînd seama de sarcinile actuale ale unităților economice, în intervențiile lor, participanții au subliniat mai cu seamă necesitatea stringentă de a fructifica într-o măsură tot mai mare fiecare posibilitate de sporire a eficienței economice prin reducerea cheltuielilor de producție, întărirea disciplinei tehnologice. Și în acest sens, s-a pornit de la existența în cadrul complexului a unor lipsuri și neajunsuri cu efecte negative asupra rezultatelor economico-financiare, lipsuri care au scăpat pînă acum din atenția comuniștilor, a colectivului de muncă. Aminteam, între altele, că în primul trimestru cheltuielile pe mia de lei producție marfă au fost micșorate. Trebuie precizat, însă, că reducerea se referă numai la producția planificată, cheltuielile față de nivelul realizărilor efective fiind, totuși, depășite cu 7,11 lei. Factorii care au participat la această pierdere constau în utilizarea nerațională a masei lemnoase prin depășirea consumului de cherestea fag pentru scaune curbate și a buștenilor de nuc pentru furnire estetice. Pierderile tehnologice și rebuturile, reprezintă și ele căi de risipă a materialelor la complexul de prelucrare a lemnului din cadrul C.E.I.L. Rebuturile înregistrate în sectoarele curbărie, tîmplărie mecanică și montaj de la mobilă, cantitățile destul de mari de lemn utilizabil aruncate la deșeuri la secția cherestea și alte asemenea aspecte — motivează pe deplin aprecierea participanților la consfătuire, că aici există numeroase resurse insuficient puse în valoare. întărirea MOISE ȚUȚUIANU ADRIAN STEPAN (continuart în pag. a 2-a)