Flamura, mai 1970 (Anul 18, nr. 1703-1726)

1970-05-28 / nr. 1723

A « •■•<­I •• • • I.« »••■•••... . . . » « I­I­I . *.*••• • ’.­.V­." * ••••••••««•• •• «•••■*■••••••»••• IV*Y*V» •»••••* •• •*•••»»* v"·PROLETAR» DIM TOATE ȚÂRILE UNITI -VĂ ! ANUL XVIII NR. 1723 JOI, 28 MAI 1970 4 PAGINI, 30 BANI VIZITA TOVARĂȘULUI NICOLAE CEAUȘESCU . A­ In județele Botoșani, Suceava, Neamț și Bacău Miercuri, dis-de-dimineață, în Iași mai stăruia încă atmosfera sărbătorească în care capitala Moldovei îl întîmpinase în ajun pe conducătorul partidului și sta­tului nostru, tovarășul Nicolae Ceaușescu. De-a lungul bulevar­dului, mulțimea, care marti pă-amiază în întreprinderile di­­vi­zitate, în piața Palatului vibrase la unison aclamînd pentru partid, pentru politica sa marxist-leni­­nistă, se pregătește acum să-i con­ducă la plecare pe oaspeții dragi, în persoana tovarășului Ceaușescu, cei ce muncesc Nicolae aduc un vibrant omagiu de dragoste și atașament forței conducătoare din patria noastră, nucleului de lumină și energie care conden­sează în el voința hotărîtă a na­țiunii de a înainta spre viitorul luminos, stegarului încercat al poporului, Partidul Comunist Ro­mân. Tovarășul Nicolae Ceaușescu, împreună cu tovarășii Emil Bod­­naraș, Virgil Trofin, Emil Dră­­gănescu, Dumitru Popescu, Vasile Patilineț, salută mulțimea care o­­vaționează. Comandantul gărzii de onoare prezintă raportul: Ră­sună acordurile solemne ale Im­nului de Stat. După ce se înclină în fața tricolorului, președintele Consiliului de Stat, comandantul suprem al forțelor noastre arma­te, tovarășul Nicolae Ceaușescu, trece în revistă garda de onoare formată din militari, membri ai gărzilor patriotice și ai detașa­mentelor de pregătire a tineretu­lui pentru apărarea patriei. Adre­­sîndu-se celor de față, tovarășul Nicolae Ceaușescu aduce mulțu­miri pentru manifestarea căldu­roasă făcută pentru conducerea partidului, pentru partid, și urea­ză cetățenilor municipiului și ju­dețului Iași noi succese în acti­vitatea lor. Elicopterul trece peste dealu­rile domoale și cîmpiile Țării de Sus a Moldovei, care în această însorită dimineață de mai, depun mărturie pentru hărnicia locui­torilor de pe aceste meleaguri. Botoșani. La sosirex oaspeți, sînt întîm­pinați de tovarășul Gheorghe Ghinea, prim-secretar al Comitetului județean de partid, de alți reprezentanți ai organelor locale de partid și de stat. Intr-o mașină deschisă, secretarul ge­neral al partidului străbate ora­șul pe străzile căruia, cu mic, cu mare, aproape întreaga populație a orașului a ieșit să-l întîmpine. Conducătorii de partid și de stat vizitează Fabrica de confec­ții din oraș. Oaspeții apreciază pozitiv cali­tatea produselor fabricii și feli­cită colectivul de muncă pentru succesele dobîndite. Inginerul Ioan Floareș, directo­rul general al Combinatului tex­til, îi informează pe conducătorii de partid și de stat că muncitorii Fabricii de confecții au hotărît ■să suplimenteze angajamentul a­­nual cu 1,5 milioane lei, încît pînă la sfîrșitul anului astfel să dea peste plan o producție de 3,5 milioane lei. La locul de decolare a elicopte­rului, înainte de plecare, adresîn­­du-se celor prezenți secretarul general al partidului le-a trans­mis un călduros salut din partea Comitetului Central al partidului, a Consiliului de Stat și a guver­nului Republicii Socialiste Româ­nia, „în scurta vizită pe care am făcut-o — a spus tovarășul Nicolae Ceaușescu — am văzut una din întreprinderile orașului, în cincinalul următor se vor mai construi multe alte întreprinderi industriale, ceea ce va duce la dezvoltarea vieții economice și sociale, la ridicarea nivelului de viață al locuitorilor județului. Imi exprim convingerea că toți comu­niștii, toți oamenii muncii vor de­pune eforturi sporite pentru a realiza planul pe acest an, că vor face totul pentru a înfăptui sarcinile ce le revin din progra­mul elaborat de Congresul X-lea al partidului nostru. Vă do­a­­resc noi succese, multă sănătate, viață fericită tuturor“. Cuvintele tovarășu­lui Nicolae Cesușesci sunt­ primite cu puter­­­nice ovații, cu urale. Se scandea­ză „PCR — Ceaușescu“. Vizita in județul Botoșani con­tinuă. Elicopterul aterizează pe o pajiște de lingă comuna Bucecea. Sute de țărani cooperatori, inte­lectualitatea comunei, bucuroși de oaspeți, îi înconjoară cu dragoste pe conducătorii de partid și de stat, îi aclamă îndelung. Președintele cooperativei, Gheorghe Alexa, îi conduce pe oaspeți într-unul din sectoarele de bază, cel zootehnic. Discutînd cu factorii responsa­bili ai comunei, secretarul general al partidului le atrage atenția că terenul comunei nu este judicios gospodărit, noile construcții ocu­­pînd suprafețe mult mai mari de­cit ar fi fost necesar și recoman­dă Consiliului să dezbată cu răspundere această problemă de m­are importanță știut fiind că­­ pămîntul este avuția întregului popor. înainte de a se despărți de lo­cuitorii comunei Bucecea, secreta­rul general al partidului le-a spus: „Am vizitat ferma zootehnică a cooperativei dumneavoastră. Am luat cunoștință de rezultatele bu­ne, satisfăcătoare pe care le-ați obținut. Sper — de altfel și pre­ședintele cooperativei și șeful fer­mei au spus acest producțiile viitoare lucru — că vor fi mai mari. Două mii de litri de lapte, cu­ prevedeți, e bine, dar trei mii e și mai bine. Cînd veți obține a­­tit vor crește și mai mult venitu­rile dumneavoastră. Vă felicit pentru rezultatele ob­ținute în creșterea producției, a averii obștești, a bunăstării. Vă doresc ca în acest an, ca și in anii viitori, să obțineți rezultate și mai bune în dezvoltarea, în în­florirea cooperativei dumnea­voastră. Vă doresc multă sănăta­te și multă fericire“ (Aplauze pu­ternice, orale, se sondează „Ceaușescu — PCR!“). . Suceava. Străvechea cetate de scaun a Moldovei îl primește astăzi pe secretarul general al partidului înfățișîndu-se privirilor ca un oraș modern, puternic, crescut falnic pe temelia puterni­că a industrializării socialiste. La sosire, oaspeții sunt salutați de Emil Bobu, prim-secretar al­ Comitetului județean de partid. In tribune, mii și mii de oameni, aclamă îndelung, scandează nu­mele secretarului general al par­tidului. Cu zâmbete și flori, buco­­vinenii spun un emoționant bun venit iubitului conducător al poporului român. Ca și la locul aterizării elicopterului,­­și în o­­raș primirea poartă pecetea dra­gostei și atașamentului față de partid, a încrederii depline în politica sa internă și externă. Se vizitează Fabrica de tricota­je „Zimbrul“ — unitate modernă, înzestrată cu utilaje de înaltă tehnicitate. In ultimele zile, răspunzând chemării de a ne înzeci eforturile pentru a depăși greutățile pri­cinuite economiei naționale de ca­lamități, muncitorii de aici au hotărît să lucreze cu o capacitate de 38 000 de bucăți în loc de 34 000. Secretarul general al partidu­lui, trecând prin secțiile de bază ale fabricii, ia cunoștință de pro­cesul de producție și recomandă să se urmărească în mod constant, cu și mai mare atenție decit pî­nă acum, reducerea consumului de metal, o mai judicioasă folo­sire a mașinilor. Totodată, arată tovarășul Ceaușescu, în întreprin­dere există cehdtării și forțe care fac posibilă extinderea producției de piese de schimb și în alte sec­toare ale economiei decît industria materialelor de construcții. Tovarășul Nicolae Ceaușescu ia cunoștință cu satisfacție de fap­tul că inimosul colectiv de aici, reanalizîndu-și angajamentele ini­țiale, înțelege să-și aducă o con­tribuție sporită la diminuarea pierderilor pricinuite de ir’țit­u­c­ții. pc&zmmi­noas­ SA­, realizînd că producția globală și marfă 4,5 milioane față de 2 milioane anga­jamentul inițial. Se face apoi un scurt popas la noua și frumoasa casă de cultură din centrul orașului. (Continuare in pag. a 3-a) Din cuprins, l­ Inițiativele cetă­țenești întregesc frumusețea locali­tății A 11 in oglinda con­științei A sesiza nu în­seamnă a calomnia (pag. a 2-a) III T/sif II II LUCRĂRI DE PRIMA URGENȚ­A ÎN AGRICULTURĂ Din toate colțurile județului sosesc știri des­pre activitatea febrilă a lucrătorilor din agricul­tură pentru remedierea pagubelor cauzate de ploile abundente și de inundațiile care au cu­prins însemnate suprafețe agricole. Țăranii co­operatori, mecanizatorii, toți cei care lucrează în agricultură depun o muncă dîrză pentru scurge­rea cît mai grabnică a apelor revărsate, astfel ca suprafețele afectate să fie cît mai mici. Ca ur­mare, din cele 1600 hectare de grîu inundate, prin măsurile luate aproape 1200 de hectare au fost salvate. Totodată, au fost salvate de la com­promitere totală însemnate suprafețe de legu­me, culturi furajere și porumb. Intervențiile pentru asigurarea scurgerii ape­lor continuă în aceste zile. Pe raza localităților Șoșdea și Gherteniș, un agregat cu un plug K.M. trasează un canal de 6 km lungime. La Berzovia 9e lnsreaza la despotmolirea unui canal care va asigura scurgerea apei de pe o suprafață de 300 de hectare. In localitățile Vrani, Iertof, Ciortea, Vermeș, Iersig, Izgar, Greoni, lam, Vărădia, Boc­șa, Lacu, Zăgujeni, Căvăran și altele, sute de ță­rani cooperatori execută canale și șanțuri pen­tru scurgerea apei de pe semănături. Reînsămînțarea cît mai grabnică a suprafe­țelor calamitate este, de asemenea, în atenția tuturor. Direcția agricolă județeană a și luat măsurile corespunzătoare pentru asigurarea u­­nei cantități de 32.000 kg sămînță de porumb hibrid timpuriu din grupele 90 și 100. Pregătirea solului și însămînțarea porumbului, pe măsură ce solul se zvîntă, trebuie să fie în aceste zile principala preocupare a tuturor, aceasta fiind o Ing. A. POPOVICI •Continuare in pag a 1-a) GÎNDURILE, VOINȚA ȘI PUTEREA NOASTRĂ SÎNT ALĂTURI DE OAMENII ZONELOR CALAMITATE In localitățile județului nostru, la toate centrele de colectare pentru sinistrați, sute, mii de oa­meni ai muncii vin să doneze din inimă articole de îmbrăcăminte, obiecte de uz casnic etc. Din datele centralizate, rezultă că pînă la 26 mai au fost colectate 49.509 kg grîu, 108.962 kg porumb, 19.307 kg fasole, 34.917 kg cartofi, 7.655 kg slănină, 1.229 kg untură, 8.906 kg brinză, 70.693 ouă, 7.146 kg făină de grîu, 7.386 kg făină de porumb și 62 kg zahăr. Impresionant este și numărul articolelor de îmbrăcăm­i șt al obiectelor de uz casnic donat de către locuitorii județului Caraș-Severin pentru fraț­i din localitățile care au avut de suferit de pe urma calamităților. Pînă la 26 mai au fost afectate la centrele din județ 72.829 articole de îmbrăcăminte pentru femei, 42.141 articole de imbrăcam­inte pentru bărbați și 98.975 articole de îmbrăcăminte pentru copii. De asemenea, oamenii muncii din județul nostru au donat 8.633 arti­cole de lenjerie dintre care 3.727 pentru nou-născuți și au fost colectate 10.779 obiecte de uz casnic și multe altele. Impresionați de pierderile pri­cinuite de inundații în unele județe ale țării, pensionarii mi­neri din comuna Ocna de Fier s-au adunat la sfat. Vîrsta nu se mai permite să pornească pe șantierele de reconstrucție a orașelor și întreprinderilor dis­truse de furia apelor. Nu se mai permite nici să coboare în adîncuri pentru a scoate la su­prafață cantități sporite de mi­nereu. Și totuși, într-un fel, ei trebuie să contribuie la ajuto­rarea celor sinistrați. Au donat alimente, articole de îmbrăcă­minte, obiecte de uz casnic, bani, dar contribuția li s-a pă­rut modestă. Cineva a venit cu o propunere : să dea în fiecare lună cite 40 de lei și toți cei 145 pensionari au căzut de a­­cord ca fiecare dintre ei, odată pe lună, să depună în CONTUL OMENIEI suma de 40 lei pînă la sfîrșitul anului. In acest fel, pensionarii de la Ocna de Fier, vor depune în contul 2.000 suma de 46.400 lei. Ce poate fi mai omenesc decit această unanimă hotă­­rîre­ a acestor bătrini ? 9 Membrii Casei de ajutor reciproc a pensionarilor din O­­ravița au hotărit, de comun a­­cord, să vină in sprijinul popu­lației care a suferit de pe urma calamităților cu suma de 5.000 lei. 9 Pensionarii Maria Petcu și Petru Craiovan din Oravița au depus cite 500 lei, iar Maria Creineanu și Ion Morcov, din a­­ceeași localitate, cite 1.000 lei fie­care. 9 Membrii organizației U.T.C. de la secția de mașini electrice a U.C.M.R. au colectat fier vechi în valoare de 2.250 lei, sumă pe care au donat-o pentru populația din județele calamitate. • Ioana Bălănescu din Reșița a donat la centrul de colectare a obiectelor pentru sinistrați, un număr de 83 articole de îmbrăcă­minte. • Cu destinația Satu Mare, din Anina, au plecat ieri 4 ca­mioane cu articole de îmbrăcă­minte și obiecte de uz casnic, do­­nate de către populație. De ase­menea, soldul contului 2.000 a depășit suma de 25.000 lei, prin­ depunerile locuitorilor orașului. 9 Elevii, părinții și cadrele di­­­dactice de la Școala generală nr. din Oțelu Roșu, au depus în contul 2.000 suma de 11.600 lei. În continuare, elevii acestei școli desfășoară o largă acțiune de co­lectare și valorificare a sticlelor, borcanelor și diferitelor deșeuri, contravaloarea acestora avînd, de asemenea, destinația : contul 2.000. 9 Locuitorii comunei Ocna de Fier au obiecte de donat pînă seri 2.250 îmbrăcăminte și uz casnic pentru populația sinistrată. Dovezi de solidaritate civică Alba Iulia — teritoriu devastat de ape Jlszi, fiecare ceas smuls vremii înseamnă cît do­uă. Angajamentele devin fapte Siderurgiștii reșițeni anga­jați în efortul de realizare și depășire a angajamentelor lu­ate, au reușit în aceste zile să sporească producția, dînd în­semnate cantități de produse peste plan. Astfel, prin mai buna exploatare a agregatelor și organizarea judicioasă a lo­curilor de muncă, oțelarii, au reușit­ să-și depășească sarci­nile de plan pe luna mai (pînă în ziua de 26) cu 2.622 tone de oțel. Succese asemănătoare au obținut, în această perioadă, și jurnaliștii reșițeni care au elaborat peste plan 2.148 tone de fontă, iar colectivul fabri­cii de aglomerare a minereu­rilor a înregistrat un spor de 2.196 tone aglomerat autofon­­dant peste prevederi. în aceste clipe grele prin care trece țara, cînd economia și popu­lația au avut de urma calamităților suferit de pe naturii, răs­­punzînd chemării partidului, la­minatorii din Combinatul siderur­gic Reșița, au hotărît ca să-și dubleze eforturile în muncă. Intr-una din zilele trecute, pen­tru cîteva minute liniile de lami­nare și-au întrerupt activitatea. Pe paturile de răcire din ajutaje, profilele laminate în acea zi — șină C.F.R. tip 54 la reversibilă, fier lat la mijlocie, tije pom­pe pentru industria petrolieră, multe din ele date peste plan — așteptau să ia calea spre bene­ficiarii din zonele calamitate, pentru a fi folosite la noile con­strucții sau la repararea acelora care au avut de suferit. Oameni care cu cîteva secunde înainte lăsaseră cârma agregate­lor, se adunau din toate sectoare­le secției, în consfătuiri operative, pentru a lua o hotărîre plină de umanism , să dea mereu produse peste plan și o parte din venitu­rile lor zonelor lovite de furia apelor. Rînd pe rlnd, Nicolae Lupașcu, laminator la linia mijlocie, Ion Sîrbu și Gheorghe Bălan, de la cuptoarele adinei, Florian Cazacu, de la linia reversibilă, s-au anga­jat să doneze salariul echivalent cu două zile în fiecare lună pînă la finele anului. Și cu ei, marea majoritate a muncitorilor din secția laminoare, au luat această hotărâre. Pe lângă acest ajutor material ce va fi acordat sinistraților, co­lectivul de muncitori, ingineri și tehnicieni din secția laminoare, din dorința fermă de a contribui la diminuarea pierderilor pro­vocate economiei noastre nule, au stabilit cu acest nau­v­prilej să-și sporească angajamentul cu 3.000 tone la producția globală și cu 1.500 tone la producția finită, să îmbunătățească mai mult ca­litatea, să reducă în continuare prețul de cost, prin micșorarea consumului de metal. Acesta este angajamentul laminatorilor­­ ca răspuns la chemarea partidului pentru refacerea cît mai grabnică a economiei. » RUSALIN BIROU laminator Laminatorii înscriu zi de zi noi succese Cantități sporite de mobilă Pentru a veni în sprijinul popu­lației din zonele calamitate, co­lectivul secției din Bocșa a ho­­tărit ca pe Ungă donațiile pe ca­re le-a făcut, să realizeze un dor­mitor din materialele economisite. De altfel, in ultima săptămină, de­ la secția din Bocșa, a intre­­primestrii „Metaloplast“ au ple­cat spre beneficiari 36 garnituri de mobilă. Aici se lucrează acum intens pentru asimilarea camerei combinate „Lugojana“ și livrarea pînă la sfîrșitul lunii a patru gar­nituri de acest tip. De la 1 iunie va intra in producție curentă și o garnitură tip „iVera“, C.E.C. 2000 IN CONTUL C.E.C. 2.000 PÎNĂ IERI LOCUI­TORII JUDEȚULUI CA­RAȘ-SEVERIN AU DE­PUS SUMA DE 802.854 LEI, DIN CARE : REȘIȚA — 231.021 CARANSEBEȘ — 141.669 ORAVIȚA — 76.770 OȚELU ROȘU - 38.065 ANINA - 5.443 R­­­VNE - 12.101 MC­­/ VA­N. —T 1.870 Dincolo de aspectele „mărunte“ - efecte economice mari La C.E.I.L. Caransebeș a fost organizată zilele trecute o con­sfătuire în vederea descoperirii și valorificării a noi rezerve care să permită reducerea cheltuieli­lor materiale de producție și mai buna utilizare a timpului de lu­cru. Inițiată de comitetul de partid din cadrul complexului de prelucrare a lemnului, cu spriji­nul secției de propagandă a Co­mitetului județean de partid, ac­țiunea și-a dovedit pe­­ deplin uti­litatea prin faptul că în urma dezbaterilor, a propunerilor și su­gestiilor exprimate de partici­panți, au fost adoptate o serie de măsuri concrete. O sumară analiză a situației realizărilor combinatului pe luni, evidențiază depășirea cu 3­4 la sută a planului producției glo­bale, cu 2 la sută a producției marfă, cît și a sarcinilor la ex­port și desfacere. Mai mult, an­gajamentul pe care colectivul u­­nității și l-a luat, a fost realizat și chiar depășit perioadă a anului. pentru această Este cu atît mai meritorie activitatea colec­tivului de aici, cu cît bilanțul e­­nunțat se înscrie in condițiile re­ducerii cheltuielilor de producție cu 548.000 lei, a celor pe mia de lei producție marfă cu 46,16 lei, și creșterii indicelui de utilizare a timpului de lucru cu 0,7 la su­tă față de anul 1969. Aceste rezultate indică existen­ța unor reale strădanii depuse pe linia calificării și ridicării cali­ficării cadrelor, sporirea interesu­lui pentru ce este nou în tehni­ca prelucrării lemnului, recepti­vitatea la propunerile formulate de salariați privind buna organi­zare a muncii, într-un cuvînt , înțelegerea necesității de a valo­rifica superior resursele materia­le și umane de care dispune uni­tatea. Urmărite în permanență, cu multă atenție, problemele pe ca­re le-a ridicat producția și-au gă­sit la timp rezolvări corespunză­toare. In adunări de partid, la secția mobilă, comuniștii au exa­minat cauzele care determină re­buturile și căile de lichidare a lor. Au fost întreprinse mai mul­te studii, dintre care unul a vut ca scop cristalizarea unor mă­a­­suri de reducere a consumurilor specifice. Îndrumat de comitetul de partid, comitetul sindicatului a stabilit obiective concrete pri­vind organizarea întrecerii so­cialiste, comitetul U.T.C. a dove­dit combativitate față de o serie de acte de indisciplină și în spe­cial față de cei care risipesc timpul destinata producției. Vitri­­­­nele cu rebuturi, existente in­fec­ții, cărora li s-a asigurat un ca­racter concret și operativ, alături de sugestiva foto-gazetă „Cu re­flectorul prin întreprindere“, au contribuit, de asemenea, la crea­rea unei largi opinii de masă pen­tru combaterea indisciplinei, ri­sipei, lipsei de responsabilitate față de avutul obștesc. Așa cum, de altfel, își propu­sese, consfătuirea nu și-a limitat aria de cuprindere tematică nu­mai la evidențierea aspectelor po­zitive ale activității productive. Bazîndu-se pe datele experienței bine acumulate, ținînd seama de sarcinile actuale ale unităților e­­conomice, în intervențiile lor, participanții au subliniat mai cu seamă necesitatea stringentă de a fructifica într-o măsură tot mai mare fiecare posibilitate de spo­rire a eficienței economice prin reducerea cheltuielilor de pro­ducție, întărirea disciplinei teh­nologice. Și în acest sens, s-a pornit de la existența în cadrul complexului a unor lipsuri și ne­ajunsuri cu efecte negative asu­pra rezultatelor economico-finan­­ciare, lipsuri care au scăpat pînă acum din atenția comuniștilor, a colectivului de muncă. Aminteam, între altele, că în primul trimestru cheltuielile pe mia de lei producție marfă au fost micșorate. Trebuie precizat, însă, că reducerea se referă nu­mai la producția planificată, chel­tuielile față de nivelul realizări­lor efective fiind, totuși, depășite cu 7,11 lei.­ Factorii care au parti­cipat la această pierdere constau în utilizarea nerațională a masei lemnoase prin depășirea consu­mului de cherestea fag pentru scaune curbate și a buștenilor de nuc pentru furnire estetice. Pierderile tehnologice și rebu­turile, reprezintă și ele căi de risipă a materialelor la complexul de prelucrare a lemnului din ca­drul C.E.I.L. Rebuturile înre­gistrate în sectoarele curbărie, tîmplărie mecanică și montaj de la mobilă, cantitățile destul de mari de lemn utilizabil aruncate la deșeuri la secția cherestea și alte asemenea aspecte — moti­vează pe deplin aprecierea parti­cipanților la consfătuire, că aici există numeroase resurse insufi­cient puse în valoare. întărirea MOISE ȚUȚUIANU ADRIAN STEPAN (continuart în pag. a 2-a)

Next