Flamura, iunie 1970 (Anul 18, nr. 1727-1750)

1970-06-03 / nr. 1728

Siiuieni pentru dezvolta zootehniei și imbunatatirea >­i aprovizionării populației . Programul national de dezvol­­tare a zootehniei și de creștere a producției animaliere, adoptat de plenara din martie a.c. a Comite­tului Central al P.C.R., cuprinde un ansamblu de măsuri pentru dezvoltarea susținută a bazei teh­­nico-materiale a zootehniei, con­centrarea și specializarea produc­ției în unități de tip industrial, lărgirea bazei furajere, îmbună­tățirea raselor de animale în unitățile agricole de stat, atît cit și în cele cooperatiste. Pentru înfăptuirea acestor mă­suri, numai în perioada viitorului plan cincinal statul va aloca fon­duri de investiții însumînd circa 20 miliarde lei. De asemenea, coo­perativele agricole de producție au prevăzut alocarea unor în­semnate fonduri din veniturile proprii pentru dezvoltarea zoo­tehniei, înfăptuirea amplului program național de dezvoltare a zooteh­niei impune, pe lingă efortul de investiții al statului, pe lîngă în­treaga gamă de măsuri de ordin economic și tehnico-organizato­­ric, și o mai puternică acționare a pîrghiilor stimulatoare, între care stimularea producătorilor es­te de natură să aducă cele mai bune rezultate. Pe această se înscrie recenta hotărîre linie pri­vind îmbunătățirea prețurilor de cumpărare a animalelor și produ­selor animaliere, precum și alte măsuri de stimulare a dezvoltării zootehniei. Hotărîrea constituie o nouă dovadă a grijii ce se acor­dă pentru îmbunătățirea continuă a aprovizionării populației cu carne, lapte și alte produse ani­maliere, grijă ce se împletește strîns cu găsirea căilor de stimu­lare și cointeresare a crescătorilor de animale, în cifre calculate la nivelul anului 1970, efortul statu­lui este de 850 milioane lei, su­mă cu care vor spori veniturile crescătorilor de animale. Pentru județul Caraș-Severin— unde creșterea animalelor, atît în unitățile agricole de stat și coo­peratiste, cit și în sectorul gos­podăriilor personale ale membri­lor cooperatori și ale țărănimii individuale, constituie una din ocupațiile de bază, una din prin­cipalele surse de venituri — re­centa hotărîre privind îmbunătă­țirea prețurilor de cumpărare a animalelor și a produselor ani­maliere are o importanță deose­bită. Un calcul sumar ne arată că numai aici venitul ce se va realiza în plus, pe baza noilor pre­turi, se cifrează la peste 7 mili­oane lei. Creșterea prețurilor de vînzare la carne și­­ lapte, acordarea unor premii stimulatoare pentru vi­­tezele trecute la turma de bază, vînzarea unor produse la prețul de stat către­­ crescătorii de ani­male, scutirea de impozite ca și celelalte înlesniri prevăzute, au găsit un larg ecou în județul nos­tru. Măsurile stimulatorii preco­nizate în hotărîre au făcut pe mulți crescători, fie din unitățile cooperatiste, fie individuali, să pună mina pe condei și să cal­culeze beneficiile pe care le vor realiza în plus și pe această bază să se gîndească cu temeinicie la dezvoltarea viitoare a zootehniei. De bună seamă, pentru fructifi­carea la un nivel superior a a­­vantajelor create prin noua hotă­­rîre, se impun încă unele măsuri organizatorice. Așa, bunăoară, bo­vinele adulte reformate sunt re­condiționate în prea mică măsu­ră ca să poată fi livrate la cali­tatea I. Aceasta, deoarece în fie­care unitate, numărul lor fiind mic, nu li se acordă atenția cuve­nită. Ori, în lumina noii hotă­­rîri, o vacă reformată, dacă este îngrășată corespunzător calită­ții­­, se cumpără de stat la un preț care asigură înlocuirea cu alt animal apt de producție. Organizarea unor îngrășăturiî specializate în recondiționarea bovinelor adulte reformate in cooperative care au condiții pen­tru aceasta, cum sunt cele din Tirol, Comoriște, Șopotu Vechi, Pojejena și Zăgujeni, ar contribui pe de o parte la creșterea sub­stanțială a valorii acestor anima­le, precum și la o mai bună apro­vizionare a pieții cu carne de ca­litate bună. Creșterea prețului de achiziționare a laptelui aduce, de asemenea, venituri suplimentare însemnate.. Cooperativa agricolă de producție din Caransebeș, care livrează zilnic peste 1300 de li­tri, obține numai din vînzarea laptelui un venit suplimentar ca­re se va cifra, pînă la sfîrșitul anului, la aproape 20 000 lei. Un calcul sumar scoate în evidență că această unitate va beneficia în acest an, ca urmare a­­ noilor pre­țuri și măsuri stimulatorii stabi­lite în hotărîre, de un venit, su­plimentar de peste 35 000 lei. Asemenea exemple se pot da multe, atît din unitățile coopera­tiste cit și din gospodăriile per­sonale ale crescătorilor de mare. Crescătorul individual ani­de la Zervești, Ion Vlad, de la singură vacă a contractat pentru o vînzare 2 000 de litri de lapte, din care a și livrat 1 500. In discuțiile purtate de curînd, el ne-a spus că (Continuare în pag. a 3-a) Întîile cireșe Maiul acestui an a zguduit idilica imagine a fiului copi­lăriei. Mureșul, Someșul, Oltul, Prutul, Siretul, frați ai Timi­șului meu și-au ieșit din fire, au adus puhoaie peste case, peste griu și vii. Riurile blin­de și prietenoase ne-au tră­dat. Ne va fi greu, multă vre­me, să le uităm haotica nebu­nie. Dar, alaltăieri am văzut la Băile Herculane și ieri la Ca­ransebeș primele coșuri cu cireșe. Erau puține, e drept, legate in „chituțe". Dar erau. Roșii frumoase, ademenitoare. Și-am simțit speranța reni­vi­ind. Le-am văzut ca pe triumf al vieții. Al vieții, un al renașterii din urgie, al unui viitor pe care ni-l vom recon­strui, mai frumos pentru noi, pentru copii. Pentru copiii care vor visa din nou la un sfirșit de mai, cu m­uri blinde și ci­reșe coapte... CORNEL CAR I ANUL XVIII NR. 1728 MIERCURI, 3 IUNIE 1970 4 PAGINI, 30 BANI DIN CUPRINS : • Cîștigătorii con­cursului Județean al C.A.P. (pag. a 2-a) • Deși scrisorile n-au fost publicate. • Mersul trenuri­lor Stația Oravița. (pag. a 3-a) Secvență reșițeanâ. Perspective edilitare bocșene De curînd, edilii bocșeni au studiat cu reprezentanții D.S.A. P.C. din Timișoara nou­ proiect de sistematizare a orașului. A­­cesta prevede în prima etapă, stabilirea de noi zone destinate construcțiilor de locuințe proprietate personală. Regularizarea cursului Bîrzavei și devierea traseului C.F.R. vor permite extin­derea uzinelor bocșene. Printre obiectivele ce se vor construi, amintim Complexul turistic de lingă gara Bocșa Montană, în care vor funcționa un restaurant cu 100 de locuri, un hotel, bar de zi și cofetărie. De asemenea, se vor construi un spital nou, școli, cămine muncitorești, baze sportive etc. In apropierea sta­dionului „Izvor" se va amenaja o zonă recreativă. IN FIECARE LA FIECARE Întreprindere, LOC DE MUNCĂ, Producție sporită Preocuparea constantă a lucră­torilor de la I.A.S. Berzovia pen­tru obținerea de producții ani­maliere la un nivel superior se oglindește de pe acum in reali­zările înregistrate. Astfel, la lap­te, din producția de 13.500 hl, planificată pe întreg anul, in pri­mele 5 luni s-au obținut 6140 hectolitri, depășindu-se pe această perioadă cu 581 plănui hec­tolitri. Obținerea, de la fiecare vacă, in această perioadă, a 1381 de litri de lapte, constituie o pre­misă sigură pentru depășirea pro­ducției medii planificate de 3 000 de litri. Succesele dobîndite se dato­­resc în cea mai mare măsură hră­­nirii corespunzătoare cu furaje îndestulătoare și de calitate bună. În prezent, deși rația de concen­trare s-a redus cu mai mult jumătate, prin administrarea de a trei tainuri de masă verde, din care două din perene leguminoa­se și unul din anuale masă ver­de, producția de lapte este în creștere. Pentru creșterea efectivului de animale, conducerea Inspectora­tului județean I.A.S. a inițiat o campanie de cumpărări de vitele din sectorul gospodăriilor perso­nale ale țăranilor individuali. Prin aceasta s-a realizat o creș­tere a efectivului matcă cu 350 capete. Numai la I.A.S. Grădi­nari s-au cumpărat 120 capete. Dornici să-și aducă din plin contribuția la recuperarea pier­derilor suferite de economia na­țională de pe urma calamităților naturale, minerii de la I.M. Boc­șa și-au realizat și depășit mai devreme sarcinile de plan pe pri­mele cinci luni din acest an. Printr-o muncă susținută și mai bine organizată, ei au extras și trimis la suprafață o însemnată cantitate de minereu, oglindită în depășirile de 2,31 la sută la producția globală și 2,88 la sută la producția marfă. în perioada amintită minerii de la Bocșa au dat în plus peste prevederile pla­nului, 9 117 tone minereu de cali­tate și 1 110 tone magnetită flo­tată. ★ Pentru refacere și normalizare EFORTURI ÎNZECITE Minereu peste plan TOVARĂȘI OȚELURI DIN OȚELUL ROȘII CINE VA SUPLINI METALUL PE CARE-L IROSIMI ? Primul răspuns îl dă directorul general al Centralei siderurgice Reșița, ing. CONSTANTIN SAVU. In primul trimestru, și apoi du­pă patru luni, ziarul a consem­nat succesele obținute de colecti­vul Uzinei din Oțelu Roșu, mun­ca perseverentă a oțelarilor și la­­minatorilor pentru a îmbunătăți activitatea economică. In urma unei ample analize făcută de Consiliul de administrație a Cen­tralei siderurgice Reșița, s-au jalonat modalitățile prin care si­­derurgiștii de pe malul vor putea progresa și mai distres mult pe linia creșterii producției și a eficienței economice. Dar, cu toa­te măsurile judicioase, gîndi­­te, și deși marea majoritate a salariaților a muncit hotărît, a­­cum, după cinci luni, bilanțul este invers celui scontat. In loc să mărească zestrea celor patru luni, siderurgiștii, și în primul rînd oțelarii, au diminuat-o con­siderabil : în luna mai rămînerile în urmă se ridică la 3642 tone oțel. Situația ne determină să pu­nem întrebarea : cine să asigure, tovarăși oțelari, metalul pe care-l irosiți ? Sau considerați că sar­cinile de plan sunt facultative, și se vor găsi alții să recupereze ce s-a pierdut la Oțelu Roșu ? Un prim răspuns asupra cauzelor râ­­mînerii în urmă, precum și a po­sibilităților de îmbunătățire a stării de lucruri, ne-a dat tova­rășul ing. Constantin Savu, di­rectorul general al Centralei si­derurgice, în convorbirea avută luni seara. (Continuare in pag. a 3-a) La Combinatul de prelucrare a lemnului din Caransebeș, urmărește cu atenție calitatea materialului. C.E.C. 2000 In contul C.C.C. 2000, pinn­ieri locuitorii județului Caraș-Severin au depus suma de V 314 771 lei Răspundere și consecvență munca de reducere a in consumurilor specifice In cuvintarea rostită la încheie­rea lucrărilor plenarei C.C. al P.C.R. din decembrie 1969, tova­rășul Nicolae Ceaușescu arăta că „mersul înainte al economiei noastre socialiste impune astăzi alături de o asigurare în conti­nuare a unui ritm înalt de dez­voltare, o preocupare susținută pentru folosirea eficientă, cu ran­dament maxim, a întregului po­­ lON SFERCOCIA prim secretar al Comitetului municipal Reșița al P.C.R.­ tențial industrial, a materiilor prime și materialelor, a capacită­ților de producție și a forței de muncă“ Tot cu acest prilej se a­­răta că una din îndatoririle esen­țiale care trebuie să stea în cen­trul activității unităților economi­ce, a organelor și organizațiilor de partid este reducerea consu­murilor specifice de materiale. Pentru cunoașterea și însușirea acestor indicații de către fiecare comunist. Comitetul municipal de partid a inițiat ample dezbateri la nivelul comitetelor de partid, a organizațiilor de bază, în urma cărora s-au stabilit numeroase măsuri concrete pe secții și sec­toare. La C.S.R. de pildă, acestea vizează respectarea în mai mare măsură a graficului de încărcare a fierului vechi și a fontei în timp optim, reducerea defecțiuni­lor la macaralele și mașinile de încărcat, utilizarea intensivă a ce­lor două furnale, îmbunătățirea scoaterii de fontă din încărcătu­ră, ridicarea temperaturii aerului insuflat și a presiunii la gîtul furnalelor etc. Ca urmare a preo­cupărilor cadrelor tehnice, a or­ganelor și organizațiilor de partid privind gospodărirea cu simț de răspundere a materiilor prime, la oțelărie s-a înregistrat o reduce­re a consumului specific de fon­tă și fier vechi de 5,35 kg/tonă, ceea ce reprezintă o economie de peste 1150 tone metal, iar la fur­nale măsurile s-au materializat într-o economie de cocs de 1400 tone pe trimestrul I. Și la Uzina de construcții de mașini au fost obținute unele re­zultate bune în această direcție. Numai în sectorul de prelucrare la rece, prin îmbunătățiri tehno­logice și constructive la unei re­pere, printr-o gospodărire chib­zuită, s-a realizat o economie de 383 tone metal. De asemenea, organizațiile de partid din servi­ciile de concepție și-au concen­trat în mare măsură eforturile pentru mobilizarea cadrelor de ingineri și tehnicieni la trecerea­­ execuției unor repere prin tur­nare de precizie, revizuirea pla­nelor de croit și extinderea croi­rii complexe a tablelor, folosirea deșeurilor recuperabile, aprovi­zionarea la lungimi fixe și la produsele de serie care, conju­gate cu măsurile ce privesc o ^os­­­­podărire mai judicioasă a me­­­­talului în secții, vor conduce la­­ micșorarea în acest an a consu­mului de metal cu 8,11 la sută față de realizările din anul trecut. In celelalte întreprinderi din municipiu munca organizațiilor de partid, a comitetelor de direc­ție s-a concretizat în rezultate ca­re constituie un început bun. Ast­fel, la I.C.M.M.R. deși normele de consum au fost reduse cu 15 la sută față de anul trecut, în pri­mul trimestru s-a înregistrat o e­­conom­ie de metal de 21 tone, iar la I.G.O.R. s-a economisit peste 95 mii litri benzină și 6300 kg ulei. Șirul succeselor ar putea fi completat și cu alte exemple, dar nu ne propunem aceasta. Subli­niem faptul că nu toate organiza­țiile de partid au făcut pași im­portanți pe linia întăririi disci­plinei în muncă, a creșterii răs­punderii fiecărui comunist, a fie­cărui salariat pentru gospodărirea rațională a materialelor. Soluțio­narea unor probleme tehnice sau organizatorice cu efecte impor­tante și imediate în reducerea consumurilor specifice n-a consti­tuit o preocupare majoră a tu­turor cadrelor de specialiști din serviciile de concepție cît și din secții. Iată numai cîteva cazuri : recepția cantitativă și calitativă a tuturor sortimentelor de cocs și minereuri ce intră în C.S.R., precum și păstrarea și depozita­rea acestora nu se fac în bune condiții. O rezolvare ar fi cîntărirea tuturor materialelor care intră în combinat, deoarece din analiza­ ­ Continuare in pag. a 2-a­ Girliște. In mijlocul satului,­­ cu geamuri mari, înalte și cla­­r 1­se luminoase, e așezată școa­­­­la. In după-masa aceasta lim­­i­pede de iunie, lipsită de zum­ ’­zetul vesel al școlarilor, cla­­­­sele par pustii. Doar in cance­­­­larie cei opt dascăli jurul mesei, aplecați stau in i! asupra­­ cataloagelor.. Se apropie fina­­­­lul unui nou an școlar. Din t capul mesei, directorul Ioan V Truia­n privește pe fiecare in V parte. Fața lui e luminată de in același zimbet dintotdeauna, a- ’ fii de cunoscut tuturor. Doar­­ privirile-i par azi mai nostal­­ii Dascălul gice. In ochi i se reflectă ima­­g­gini vechi și ginduri care - l poartă cu exact 40 de ani in­­ urmă, cind in aceeași cancela­­­­rie încheia primul său an de­­ dascăl. , Acum­cearcă să-l regăsească­­ pe normalistul de odinioară,­­ să se regăsească în chipul ti­­­­nerilor din jur. Oare ciți elevi și-au luat zborul sub privirea ț­a lui ? Sunt cîteva mii. Dar ciți , dascăli au stat in jurul mesei­­ acesteia din cancelarie ? Truia si ține bine minte. N-au fost­­ așa mulți La Gârliște, dască­­l Iii s-au statornicit vreme în­­­­delungată și n-au plecat de­ t­ort pentru a urca trepte mai­­ înalte. Unii au fost, la rîndul­­ lor, elevii directorului Traia­­i lată de ce îi privește îndelung­i pe cei de acum, căci 5 dintre­­ ei s-au reîntors să-i fie colegi­­ la catedră.­­ Pe profesorul de română I Georgel Chiriac, pe soția a­­­­cestuia, Ana, pe învățătoarele i Marioara Vraciu și Marioara­­ Leu, i-a văzut îmbujorați de­­ prima cravată pionierească. l Cu profesorul Axente Gușcă , a organizat in sat primele­­ competiții de șah, cu peste 20­­ de ani in urmă. Și azi se joa­­­­că șah la Girliște, acum insă­­ nu sub dud, la directorul Tru­­­­ia, ci la noul cămin. Tot aici,­­ dirijorul Truia instruiește pe­­ cei SO de iubitori ai cintecului,­­ coriștii. 1 In cancelarie cataloagele se­­ închid rînd pe rind. Mediile­­ au­ fost încheiate. Rodul unui­­ an întreg de strădanie și mun­­­­că, de căldură și respect se­­ concretizează în cîteva cu­­­­vinte și cifre. Directorul Ioan­­ Truia le trece in raportul a­­­­nual: școlarizare sută la sută,­­ frecventă sută la sută, promo­­vați sută la sută ! \ MARIUS POPESCU ^

Next