Flamura, iunie 1970 (Anul 18, nr. 1727-1750)
1970-06-03 / nr. 1728
Siiuieni pentru dezvolta zootehniei și imbunatatirea >i aprovizionării populației . Programul national de dezvoltare a zootehniei și de creștere a producției animaliere, adoptat de plenara din martie a.c. a Comitetului Central al P.C.R., cuprinde un ansamblu de măsuri pentru dezvoltarea susținută a bazei tehnico-materiale a zootehniei, concentrarea și specializarea producției în unități de tip industrial, lărgirea bazei furajere, îmbunătățirea raselor de animale în unitățile agricole de stat, atît cit și în cele cooperatiste. Pentru înfăptuirea acestor măsuri, numai în perioada viitorului plan cincinal statul va aloca fonduri de investiții însumînd circa 20 miliarde lei. De asemenea, cooperativele agricole de producție au prevăzut alocarea unor însemnate fonduri din veniturile proprii pentru dezvoltarea zootehniei, înfăptuirea amplului program național de dezvoltare a zootehniei impune, pe lingă efortul de investiții al statului, pe lîngă întreaga gamă de măsuri de ordin economic și tehnico-organizatoric, și o mai puternică acționare a pîrghiilor stimulatoare, între care stimularea producătorilor este de natură să aducă cele mai bune rezultate. Pe această se înscrie recenta hotărîre linie privind îmbunătățirea prețurilor de cumpărare a animalelor și produselor animaliere, precum și alte măsuri de stimulare a dezvoltării zootehniei. Hotărîrea constituie o nouă dovadă a grijii ce se acordă pentru îmbunătățirea continuă a aprovizionării populației cu carne, lapte și alte produse animaliere, grijă ce se împletește strîns cu găsirea căilor de stimulare și cointeresare a crescătorilor de animale, în cifre calculate la nivelul anului 1970, efortul statului este de 850 milioane lei, sumă cu care vor spori veniturile crescătorilor de animale. Pentru județul Caraș-Severin— unde creșterea animalelor, atît în unitățile agricole de stat și cooperatiste, cit și în sectorul gospodăriilor personale ale membrilor cooperatori și ale țărănimii individuale, constituie una din ocupațiile de bază, una din principalele surse de venituri — recenta hotărîre privind îmbunătățirea prețurilor de cumpărare a animalelor și a produselor animaliere are o importanță deosebită. Un calcul sumar ne arată că numai aici venitul ce se va realiza în plus, pe baza noilor preturi, se cifrează la peste 7 milioane lei. Creșterea prețurilor de vînzare la carne și lapte, acordarea unor premii stimulatoare pentru vitezele trecute la turma de bază, vînzarea unor produse la prețul de stat către crescătorii de animale, scutirea de impozite ca și celelalte înlesniri prevăzute, au găsit un larg ecou în județul nostru. Măsurile stimulatorii preconizate în hotărîre au făcut pe mulți crescători, fie din unitățile cooperatiste, fie individuali, să pună mina pe condei și să calculeze beneficiile pe care le vor realiza în plus și pe această bază să se gîndească cu temeinicie la dezvoltarea viitoare a zootehniei. De bună seamă, pentru fructificarea la un nivel superior a avantajelor create prin noua hotărîre, se impun încă unele măsuri organizatorice. Așa, bunăoară, bovinele adulte reformate sunt recondiționate în prea mică măsură ca să poată fi livrate la calitatea I. Aceasta, deoarece în fiecare unitate, numărul lor fiind mic, nu li se acordă atenția cuvenită. Ori, în lumina noii hotărîri, o vacă reformată, dacă este îngrășată corespunzător calității, se cumpără de stat la un preț care asigură înlocuirea cu alt animal apt de producție. Organizarea unor îngrășăturiî specializate în recondiționarea bovinelor adulte reformate in cooperative care au condiții pentru aceasta, cum sunt cele din Tirol, Comoriște, Șopotu Vechi, Pojejena și Zăgujeni, ar contribui pe de o parte la creșterea substanțială a valorii acestor animale, precum și la o mai bună aprovizionare a pieții cu carne de calitate bună. Creșterea prețului de achiziționare a laptelui aduce, de asemenea, venituri suplimentare însemnate.. Cooperativa agricolă de producție din Caransebeș, care livrează zilnic peste 1300 de litri, obține numai din vînzarea laptelui un venit suplimentar care se va cifra, pînă la sfîrșitul anului, la aproape 20 000 lei. Un calcul sumar scoate în evidență că această unitate va beneficia în acest an, ca urmare a noilor prețuri și măsuri stimulatorii stabilite în hotărîre, de un venit, suplimentar de peste 35 000 lei. Asemenea exemple se pot da multe, atît din unitățile cooperatiste cit și din gospodăriile personale ale crescătorilor de mare. Crescătorul individual anide la Zervești, Ion Vlad, de la singură vacă a contractat pentru o vînzare 2 000 de litri de lapte, din care a și livrat 1 500. In discuțiile purtate de curînd, el ne-a spus că (Continuare în pag. a 3-a) Întîile cireșe Maiul acestui an a zguduit idilica imagine a fiului copilăriei. Mureșul, Someșul, Oltul, Prutul, Siretul, frați ai Timișului meu și-au ieșit din fire, au adus puhoaie peste case, peste griu și vii. Riurile blinde și prietenoase ne-au trădat. Ne va fi greu, multă vreme, să le uităm haotica nebunie. Dar, alaltăieri am văzut la Băile Herculane și ieri la Caransebeș primele coșuri cu cireșe. Erau puține, e drept, legate in „chituțe". Dar erau. Roșii frumoase, ademenitoare. Și-am simțit speranța reniviind. Le-am văzut ca pe triumf al vieții. Al vieții, un al renașterii din urgie, al unui viitor pe care ni-l vom reconstrui, mai frumos pentru noi, pentru copii. Pentru copiii care vor visa din nou la un sfirșit de mai, cu muri blinde și cireșe coapte... CORNEL CAR I ANUL XVIII NR. 1728 MIERCURI, 3 IUNIE 1970 4 PAGINI, 30 BANI DIN CUPRINS : • Cîștigătorii concursului Județean al C.A.P. (pag. a 2-a) • Deși scrisorile n-au fost publicate. • Mersul trenurilor Stația Oravița. (pag. a 3-a) Secvență reșițeanâ. Perspective edilitare bocșene De curînd, edilii bocșeni au studiat cu reprezentanții D.S.A. P.C. din Timișoara nou proiect de sistematizare a orașului. Acesta prevede în prima etapă, stabilirea de noi zone destinate construcțiilor de locuințe proprietate personală. Regularizarea cursului Bîrzavei și devierea traseului C.F.R. vor permite extinderea uzinelor bocșene. Printre obiectivele ce se vor construi, amintim Complexul turistic de lingă gara Bocșa Montană, în care vor funcționa un restaurant cu 100 de locuri, un hotel, bar de zi și cofetărie. De asemenea, se vor construi un spital nou, școli, cămine muncitorești, baze sportive etc. In apropierea stadionului „Izvor" se va amenaja o zonă recreativă. IN FIECARE LA FIECARE Întreprindere, LOC DE MUNCĂ, Producție sporită Preocuparea constantă a lucrătorilor de la I.A.S. Berzovia pentru obținerea de producții animaliere la un nivel superior se oglindește de pe acum in realizările înregistrate. Astfel, la lapte, din producția de 13.500 hl, planificată pe întreg anul, in primele 5 luni s-au obținut 6140 hectolitri, depășindu-se pe această perioadă cu 581 plănui hectolitri. Obținerea, de la fiecare vacă, in această perioadă, a 1381 de litri de lapte, constituie o premisă sigură pentru depășirea producției medii planificate de 3 000 de litri. Succesele dobîndite se datoresc în cea mai mare măsură hrănirii corespunzătoare cu furaje îndestulătoare și de calitate bună. În prezent, deși rația de concentrare s-a redus cu mai mult jumătate, prin administrarea de a trei tainuri de masă verde, din care două din perene leguminoase și unul din anuale masă verde, producția de lapte este în creștere. Pentru creșterea efectivului de animale, conducerea Inspectoratului județean I.A.S. a inițiat o campanie de cumpărări de vitele din sectorul gospodăriilor personale ale țăranilor individuali. Prin aceasta s-a realizat o creștere a efectivului matcă cu 350 capete. Numai la I.A.S. Grădinari s-au cumpărat 120 capete. Dornici să-și aducă din plin contribuția la recuperarea pierderilor suferite de economia națională de pe urma calamităților naturale, minerii de la I.M. Bocșa și-au realizat și depășit mai devreme sarcinile de plan pe primele cinci luni din acest an. Printr-o muncă susținută și mai bine organizată, ei au extras și trimis la suprafață o însemnată cantitate de minereu, oglindită în depășirile de 2,31 la sută la producția globală și 2,88 la sută la producția marfă. în perioada amintită minerii de la Bocșa au dat în plus peste prevederile planului, 9 117 tone minereu de calitate și 1 110 tone magnetită flotată. ★ Pentru refacere și normalizare EFORTURI ÎNZECITE Minereu peste plan TOVARĂȘI OȚELURI DIN OȚELUL ROȘII CINE VA SUPLINI METALUL PE CARE-L IROSIMI ? Primul răspuns îl dă directorul general al Centralei siderurgice Reșița, ing. CONSTANTIN SAVU. In primul trimestru, și apoi după patru luni, ziarul a consemnat succesele obținute de colectivul Uzinei din Oțelu Roșu, munca perseverentă a oțelarilor și laminatorilor pentru a îmbunătăți activitatea economică. In urma unei ample analize făcută de Consiliul de administrație a Centralei siderurgice Reșița, s-au jalonat modalitățile prin care siderurgiștii de pe malul vor putea progresa și mai distres mult pe linia creșterii producției și a eficienței economice. Dar, cu toate măsurile judicioase, gîndite, și deși marea majoritate a salariaților a muncit hotărît, acum, după cinci luni, bilanțul este invers celui scontat. In loc să mărească zestrea celor patru luni, siderurgiștii, și în primul rînd oțelarii, au diminuat-o considerabil : în luna mai rămînerile în urmă se ridică la 3642 tone oțel. Situația ne determină să punem întrebarea : cine să asigure, tovarăși oțelari, metalul pe care-l irosiți ? Sau considerați că sarcinile de plan sunt facultative, și se vor găsi alții să recupereze ce s-a pierdut la Oțelu Roșu ? Un prim răspuns asupra cauzelor râmînerii în urmă, precum și a posibilităților de îmbunătățire a stării de lucruri, ne-a dat tovarășul ing. Constantin Savu, directorul general al Centralei siderurgice, în convorbirea avută luni seara. (Continuare in pag. a 3-a) La Combinatul de prelucrare a lemnului din Caransebeș, urmărește cu atenție calitatea materialului. C.E.C. 2000 In contul C.C.C. 2000, pinnieri locuitorii județului Caraș-Severin au depus suma de V 314 771 lei Răspundere și consecvență munca de reducere a in consumurilor specifice In cuvintarea rostită la încheierea lucrărilor plenarei C.C. al P.C.R. din decembrie 1969, tovarășul Nicolae Ceaușescu arăta că „mersul înainte al economiei noastre socialiste impune astăzi alături de o asigurare în continuare a unui ritm înalt de dezvoltare, o preocupare susținută pentru folosirea eficientă, cu randament maxim, a întregului po lON SFERCOCIA prim secretar al Comitetului municipal Reșița al P.C.R. tențial industrial, a materiilor prime și materialelor, a capacităților de producție și a forței de muncă“ Tot cu acest prilej se arăta că una din îndatoririle esențiale care trebuie să stea în centrul activității unităților economice, a organelor și organizațiilor de partid este reducerea consumurilor specifice de materiale. Pentru cunoașterea și însușirea acestor indicații de către fiecare comunist. Comitetul municipal de partid a inițiat ample dezbateri la nivelul comitetelor de partid, a organizațiilor de bază, în urma cărora s-au stabilit numeroase măsuri concrete pe secții și sectoare. La C.S.R. de pildă, acestea vizează respectarea în mai mare măsură a graficului de încărcare a fierului vechi și a fontei în timp optim, reducerea defecțiunilor la macaralele și mașinile de încărcat, utilizarea intensivă a celor două furnale, îmbunătățirea scoaterii de fontă din încărcătură, ridicarea temperaturii aerului insuflat și a presiunii la gîtul furnalelor etc. Ca urmare a preocupărilor cadrelor tehnice, a organelor și organizațiilor de partid privind gospodărirea cu simț de răspundere a materiilor prime, la oțelărie s-a înregistrat o reducere a consumului specific de fontă și fier vechi de 5,35 kg/tonă, ceea ce reprezintă o economie de peste 1150 tone metal, iar la furnale măsurile s-au materializat într-o economie de cocs de 1400 tone pe trimestrul I. Și la Uzina de construcții de mașini au fost obținute unele rezultate bune în această direcție. Numai în sectorul de prelucrare la rece, prin îmbunătățiri tehnologice și constructive la unei repere, printr-o gospodărire chibzuită, s-a realizat o economie de 383 tone metal. De asemenea, organizațiile de partid din serviciile de concepție și-au concentrat în mare măsură eforturile pentru mobilizarea cadrelor de ingineri și tehnicieni la trecerea execuției unor repere prin turnare de precizie, revizuirea planelor de croit și extinderea croirii complexe a tablelor, folosirea deșeurilor recuperabile, aprovizionarea la lungimi fixe și la produsele de serie care, conjugate cu măsurile ce privesc o ^ospodărire mai judicioasă a metalului în secții, vor conduce la micșorarea în acest an a consumului de metal cu 8,11 la sută față de realizările din anul trecut. In celelalte întreprinderi din municipiu munca organizațiilor de partid, a comitetelor de direcție s-a concretizat în rezultate care constituie un început bun. Astfel, la I.C.M.M.R. deși normele de consum au fost reduse cu 15 la sută față de anul trecut, în primul trimestru s-a înregistrat o economie de metal de 21 tone, iar la I.G.O.R. s-a economisit peste 95 mii litri benzină și 6300 kg ulei. Șirul succeselor ar putea fi completat și cu alte exemple, dar nu ne propunem aceasta. Subliniem faptul că nu toate organizațiile de partid au făcut pași importanți pe linia întăririi disciplinei în muncă, a creșterii răspunderii fiecărui comunist, a fiecărui salariat pentru gospodărirea rațională a materialelor. Soluționarea unor probleme tehnice sau organizatorice cu efecte importante și imediate în reducerea consumurilor specifice n-a constituit o preocupare majoră a tuturor cadrelor de specialiști din serviciile de concepție cît și din secții. Iată numai cîteva cazuri : recepția cantitativă și calitativă a tuturor sortimentelor de cocs și minereuri ce intră în C.S.R., precum și păstrarea și depozitarea acestora nu se fac în bune condiții. O rezolvare ar fi cîntărirea tuturor materialelor care intră în combinat, deoarece din analiza Continuare in pag. a 2-a Girliște. In mijlocul satului, cu geamuri mari, înalte și clar 1se luminoase, e așezată școala. In după-masa aceasta limipede de iunie, lipsită de zum ’zetul vesel al școlarilor, clasele par pustii. Doar in cancelarie cei opt dascăli jurul mesei, aplecați stau in i! asupra cataloagelor.. Se apropie finalul unui nou an școlar. Din t capul mesei, directorul Ioan V Truian privește pe fiecare in V parte. Fața lui e luminată de in același zimbet dintotdeauna, a- ’ fii de cunoscut tuturor. Doar privirile-i par azi mai nostalii Dascălul gice. In ochi i se reflectă imaggini vechi și ginduri care - l poartă cu exact 40 de ani in urmă, cind in aceeași cancelarie încheia primul său an de dascăl. , Acumcearcă să-l regăsească pe normalistul de odinioară, să se regăsească în chipul tinerilor din jur. Oare ciți elevi și-au luat zborul sub privirea ța lui ? Sunt cîteva mii. Dar ciți , dascăli au stat in jurul mesei acesteia din cancelarie ? Truia si ține bine minte. N-au fost așa mulți La Gârliște, dascăl Iii s-au statornicit vreme îndelungată și n-au plecat de tort pentru a urca trepte mai înalte. Unii au fost, la rîndul lor, elevii directorului Traiai lată de ce îi privește îndelungi pe cei de acum, căci 5 dintre ei s-au reîntors să-i fie colegi la catedră. Pe profesorul de română I Georgel Chiriac, pe soția acestuia, Ana, pe învățătoarele i Marioara Vraciu și Marioara Leu, i-a văzut îmbujorați de prima cravată pionierească. l Cu profesorul Axente Gușcă , a organizat in sat primele competiții de șah, cu peste 20 de ani in urmă. Și azi se joacă șah la Girliște, acum insă nu sub dud, la directorul Truia, ci la noul cămin. Tot aici, dirijorul Truia instruiește pe cei SO de iubitori ai cintecului, coriștii. 1 In cancelarie cataloagele se închid rînd pe rind. Mediile au fost încheiate. Rodul unui an întreg de strădanie și muncă, de căldură și respect se concretizează în cîteva cuvinte și cifre. Directorul Ioan Truia le trece in raportul anual: școlarizare sută la sută, frecventă sută la sută, promovați sută la sută ! \ MARIUS POPESCU ^