Flamura, iulie 1970 (Anul 18, nr. 1752-1778)
1970-07-01 / nr. 1752
k t Ca LA ÎNCEPUT DE SEMESTRU De azi am pășit în ultimul semestru al actualului cincinal, perioadă ce se caracterizează printr-o concentrare maximă a eforturilor spre finalizarea unei activități prodigioase desfășurate de-a lungul a patru ani și jumătate, timp în care, sub conducerea partidului au fost inițiate o seamă de măsuri menite să ducă la perfecționarea conducerii, planificării și organizării economiei, la stimularea gîndirii și capacității creatoare; începem această a doua jumătate a anului după șase luni de muncă la cea mai înaltă tensiune. Colectivele întreprinderilor, tuturor unităților economice din județul nostru au răspuns cu o angajare totală chemării conducerii de partid de a înlătura într-o perioadă cit mai scurtă efectele negative provocate de marile calamități naturale ce s-au abătut în această primăvară asupra țării, plină de elan a colectivelor Munca din intreprinderile industriale, perseverența pentru organizarea superioară a producției, pentru mai deplina folosire a mașinilor și instalațiilor, creșterea competenței și exigenței organizațiilor de partid in conducerea activității economice se concretizează intr-un bilanț rodnic. Planul producției globale industriale a fost îndeplinit cu 4 zile înainte de termen, ceea ce a permis ca în cele 6 luni unitățile industriale să producă suplimentar bunuri materiale ce întrec 85.000.000 lei. Succesele siderurgiștilor, ale constructorilor de mașini, ale minerilor și forestierilor, ale tuturor muncitorilor, tehnicienilor și inginerilor, demne de întreagă sumă, reflectă totodată imensul potențial tehnic, material și uman de care dispune industria județului nostru. Pornind de la indicatorii atinși, în următoarea perioadă este necesar să concentrăm întreaga atenție spre valorificarea a rezervelor. Zilele cînd deplină asupra țării s-au năpustit descătușat inimi, au viiturile au scos din adincul conștiinței umane inițiative îndrăznețe să stimulăm pe mai departe fiecare idee nouă, fiecare propunere constructivă. Rezultatele dobindite, îmbucurătoare, nu pot oricît de constitui un motiv de automulțumire, de scădere a căutărilor „novatoare, mai ales că există încă multe posibilități de creștere a producției pe seama sporirii productivității muncii. Siderurgiștii de la Oțelu Roșu, ca să dăm numai un singur exemplu, trebuie să-și propună ca o sarcină de onoare, de conștiință muncitorească, recuperarea incă în această lună a restanțelor la producția de oțel. Faptele ultimelor zile realismul unui asemenea dovedesc angajament. Examinări exigente ale activității sunt necesare și în unitățile industriei alimentare, ale Direcției județene de industrie locală, unde alături de anumite greutăți, s-au manifestat carențe în organizarea producției și a muncii, în folosirea capacităților de producție și a timpului de muncă. O atenție specială se cere acordatâ terminării investițiilor. Atît beneficiarii cit și executanții vor trebui să-și concentreze întreaga atenție finalizării obiectivelor, în așa fel incit pînă la sfirșitul anului să intre în funcțiune toate lucrările cu termen de predare. Sarcina este cu atit mai stringentă, cu cit pe prima jumătate a anului sînt unele rămîneri în urmă, n-au fost atinse stadiile fizice preconizate. Ținînd seama de contribuția pe care este chemat s-o aducă județul nostru în realizarea unor importante obiective naționale, unor produse de mare complexiatate, este nevoie ca toate întreprinderile, și în mod special unitățile aparținătoare Grupului de uzine Reșița, să-și concentreze forțele spre realizarea în termen a fiecărui sortiment, fie că e vorba de un agregat complex, fie de un subansamblu, sau de o piesă forjată sau turnată. Semestrul pe care-l începem este important și prin faptul că, în această perioadă, urmează să pregătim condițiile materiale trecerii la noul cincinal, fundamentat pe Directivele Congresului al X-lea al partidului. Și cum cea mai bună pregătire este realizarea treptată a indicatorilor văzuți, să sprijinim hărnicia pretalentul oamenilor muncii cu măși suri tehnico-organizatorice chibzuite, care să vizeze cele mai vitale sectoare. Sărbătorirea „Zilei învățătorului Ieri, la Reșița și în alte cîteva orașe din județul nostru, au avut loc adunări festive consacrate „Zilei învățătorului“, sărbătoare tradițională închinată celor care, cu pasiune și dăruire, își dedică energia și cunoștințele creșterii și instruirii tinerei generații. In reședința de județ festivitățile s-au desfășurat în sala de spectacole a Casei de cultură a sindicatelor, în prezența cadrelor didactice din municipiu și a celor din localitățile învecinate, educatorii, învățătorii, profesorii fiind felicitați cu căldură de către tovarășul Ion Stercocea, membru al biroului Comitetului județean de partid, primsecretar al Comitetului municipal Reșița al P.C.R. pentru rezultatele bune dobîndite în procesul ducativ din anul instructiv-eșcolar cent încheiat. Emoționant rea fost și momentul cînd, după salutul adus de reprezentanții organelor locale, pionierii, făcîndu-se ecoul tuturor școlarilor, au mulțumit din inimă partidului pentru grija deosebită pe care le-o poartă, aducînd, în același timp, un cald elogiu cadrelor didactice. u r La nivelul angajamentului Cu Constructorii de motoare Diesel din Reșița, înregistrează zi de zi noi fapte de muncă revelatoare în întrecerea pentru depășirea angajamentelor suplimentare. Pînă acum, ei au reușit să devanseze graficul de execuție, livrînd un avans trei motoare pentru locomotivele Diesel-electrice. Luminătorii din Oțelu Roșu înscriu și in continuare pe graficul întrecerii producții sporite. In luna iunie au dat in plus 120 tone laminate mijlocii și ușoare, 180 tone tablă mijlocie și groasă, 4 tone tablă subțire. Cu aceste realizări, cantitatea de laminate date peste plan de la începutul anului se ridică la 1600 de tone. Colectivul Uzinei de construcții metalice și mașini agricole din Bocșa, răspunzind solicitărilor din partea unor județe din zonele calamitate și-a concentrat întreaga atenție devansării termenelor de livrare la podurile rulante și macaralelor turn. Aici s-au realizat 8 asemenea instalații față de 6 prevăzute. Cu acestea, numărul macaralelor de 40 și 100 tone metri date peste plan în acest an se ridică la nouă. Ieri, Șahinșahul Iranului Mohammad Reza Pahlavi Aryamer, împreună cu președintele Consiliului de Stat Nicolae Ceaușescu, au vizitat Craiova După cum este cunoscut, timp de două zile, Șahinșahul Iranului soția sa au fost oaspeți ai litorașimului Mării Negre. Marți, împreună cu președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, Șahinșahul Mohammad Reza Pahlavi Aryamehr a vizitat Craiova. Au sosit, de asemenea, la Craiova vicepreședintele Consiliului de Stat, Emil Bodnaraș, și oficialitățile române atașate pe lîngâ șeful statului iranian — Constantin Stătescu, secretar al Consiliului de Stat, Pavel Silard, ambasadorul României la Teheran, general-locotenent Constantin Popa, locțiitor al șefului Marelui Stat Major, precum și Ardeshiz Zahedi, ministrul afacerilor externe al Iranului, Sultan Sanandaji, ambasadorul Iranului la București și alte persoane iraniene care-l însoțesc pe Șahinșah. Drapele ale celor doua țâri împodobeau străzile străvechii cetăți a banilor, iar portretele Șahinșahului și al soției sale erau expuse in vitrinele magazinelor. Și, bineînțeles, subiectul la ordinea zilei al volubilelor craioveni era sosirea în urbea lor a celor doi șefi de stat. Discuțiile se centrau invariabil asupra semnificației intîlnirii dintre șeful statului român și șeful statului Iranian, asupra bunelor relații statornicite între Iran și România. România și Iranul au un limbaj comun în foarte importante probleme ale contemporaneității : respectarea suveranității și independenței, respectul reciproc, colaborare reciproc avantajoasă. Animate de dorința de a sluji cauza înțelegerii în viața internațională România și Iranul acționează pentru cooperarea și prietenia între popoarele lumii și oferă prin ceea ce întreprind în planul relațiilor bilaterale, un model de colaborare intre state cu orînduiri sociale diferite. Exprimînd sentimentele de adevărată prietenie și stimă ale întregii populații a acestui mare oraș al țării, care este Craiova, zeci de mii de cetățeni i-au întîmpinat în vizita lor pe suveranul Iranului și pe președintele Consiliului de Stat cu explozive manifestări de bucurie, cu flori, cu urale. Constantin Băbulău, președintele Consiliului popular al județului Dolj, primarul municipiului Craiova, Ion Zăvăleanu, precum și alte notabilități locale prezente la aeroport au adresat Șahinșahului și președintelui Consiliului de Stat urări de bun venit pe meleagurile oltenești. O gardă militară prezintă onorul. Un grup de copii oferă Maiestății Sale, Șahinșahului Iranului, Mohammad Reza Pahlavi, Aryamehr, și președintelui Nicolae Ceaușescu buchete de flori, muralele și aplauzele craiovenilor veniți în întîmpinare la aeroport, cortegiul oficial se îndreaptă spre oraș. (Continuare în pag. a IV-a) Astăzi, 1 iulie, in jurul orei 9,45 , posturile noastre de radio și televiziune vor transmite plecarea din Capitală a Maiestăților Lor Imperiale — Șahinșahul Iranului, Mohammad Reza Pahlavi Aryamehr și împărăteasa Farait. (Agerpres) Termen de predare ’ 70 întors din ancheta întreprinsă timp de două săptămîni pe șantierele I.J.C.M.-ului, am încercat să sintetizez rezultatele investigațiilor, referind constatările la obiectivul central care stă acum în fața constructorilor, grăbirea ritmului de execuție la obiectivele cu termen de predare 1070. Principala noastră concluzie constă în aceea că la fiecare din șantiere sînt largi posibilități de sporire a producției. Rămînerile în urmă din semestrul întîi se datoresc în mai mică măsură acelei vehiculate idei, precum că sarcinile sunt supradimensionate, și mai mult carențelor care persistă în organizarea și conducerea procesului de producție i aprovizionarea greoaie cu materiale — de zidărie, de instalații, de finisaj — insuficienta preocupare a cadrelor tehnice, începînd cu maiștrii și pînă la conducătorii de șantiere, pentru organizarea unui flux tehnologic rațional, pentru execuția ireproșabilă a fiecărei lucrări, pentru folosirea integrală a timpului de lucru. Asistența tehnică este sporadică, și ea intervine atunci cînd se constată omisiuni în documentații. Prezentînd concluziile noastre, am solicitat opinia inginerului Eftimie Lungu, directorul Întreprinderii județene de construcții-montaj asupra cauzelor care le-au generat, precum și a măsurilor care trebuie aplicate pentru a recupera întîrzierile. Iată, succint, dialogul purtat. — Sîntem în ajunul unui nou semestru. Cum apreciați evoluția întreprinderii pe perioada trecută ? — Din datele preliminare rezultă că pe semestrul întîi realizăm 45 la sută din planul anual și 50 la sută din cel de locuințe. Stadiile fizice sînt rămase în urmă. Ancheta ziarului, care pentru noi a constituit un ajutor, a relevat unele cauze. Aș încerca să aduc în discuție și alte probleme, sau să dezvolt pe cele atinse doar tangențial. — V-am ruga chiar. — Se afirma într-un articol că în trimestrul întii s-a avansat lent. Lucrurile așa stau, dacă avem în vedere stadiile fizice la obiectivele pentru 1970. Dar să nu uităm că în cele trei luni am lucrat intens la finisaje. Or, dacă în acel timp puteam monta panouri, azi eram într-o altă situație. — Argumentul dumneavoastră are însă o valabilitate limitată. — Da. M-am referit la Reșița, deoarece aici este ponderea lucrărilor. Apoi, cu toate că am trimis delegați peste tot, nu lucrăm decât cu 70 la sută din efectiv. O problemă mai puțin dezbătută este aceea a sectorului de mecanizare. La ora actuală acesta este depășit de probleme și ne preocupă găsirea unor soluții pentru a îmbunătăți întreținerea utilajelor. Ținînd seama că avem sarcini ce întrec posibilitățile noastre, că suntem dispersați în multe localități, plus carențele interne de care s-a vorbit, și pe care încă nu le-am putut elimina, și că întreprinderea e totuși tînără și n-a avut o organizare corespunzătoare, e nevoie de timp pentru a înlătura lipsurile. — Desigur, nici nu ne-am imaginat că peste noapte se vor rezolva toate. Dar cu timp trebuie ? Faptele contrazic intențiile bune: măsurile continuă să fie aplicate, cu încetinitorul. Și iată cel mai recent exemplu. Luni, 22 iunie, cind eram la Caransebeș, s-a comunicat prin teleconferință: miine vine o echipă să monteze covorul P.V.C. Acest miine a durat practic o săptămână. De ce ? Să trecem peste aceste anomalii și să informăm opinia publică despre măsurile preconizate pentru redresarea situației. — In semestrul pe care-l începem, vom iniția mai multe acțiuni pentru întărirea disciplinei tehnologice. De asemenea, avem în atenție terminarea așa ziselor codițe — finisaje de la lucrările mai vechi — pentru a ne putea concentra atenția asupra obiectivelor cu termen 70. — In ancheta noastră au fost făcute mai multe propuneri concrete. Cum vedeți realizarea lor cit mai operativă ? — Multe din ele au o aplica-EUGEN FIERARI (Continuare in pag. a 3-a) - Avem nevoie de timp pentru a înlătura lipsurile - Desigur, dar cu ? Convorbire cu ing. EFTIMIE LUNGU, directorul întreprinderii de construcții montaj U.C.M. Reșița . Se montează un nou transformator pentru magistralele electrificării țării. Orașul de pe clisură(I) Spectacol tulburător, orașul de la intrarea Dunării în țară constituie o veritabilă carte de vizită a dinamicii cu care se transformă locurile acestui pămînt: o frumusețe pură, plină de solemnitate, care face „să stea și Dunărea un loc“, cum le place localnicilor să-și laude orașul. Pe măsură ce te apropii, orașul pare un gigantic briliant, șlefuit cu măiestrie, oglindește în miile de care se unde ale Dunării. Trecînd de Divid, apoi de Belobreșca și Pojejena, ți se deschid de-acum și mai mult in față nu numai panoramicul grandios al orașului, dar și construcțiile lui industriale intre care stația de preparare a minereurilor se detașează cu personalitate. Celelalte construcții industriale se află ascunse sub pămint „la vederea“ lămpilor cu carbid. Pentru că orașul Moldova Nouă este orașul minerilor, geografia lui economică capătă adevărata valoare cu cit este privit mai în adincime, in raport direct cu bogăția subteranului. Nu peste mult timp, întreprinderea minieră va sărbători 5 ani de existență. E mult? E puțin ? Virsta întreprinderii se măsoară — am spune — în milioane de tone minereu extras , în 1970 producția globală și marfă este de 6 ori mai mare decit în anul înființării. Virsta întreprinderii se măsoară incapacitatea colectivului de a organiza ci mai bine producția, de a utiliza tehnologii moderne. An de an minele au fost dotate cu utilaje noi, s-a introdus și se extinde mecanizarea producției în abataje prin folosirea mașinilor de încărcat și a instalațiilor de screpere. Se utilizează astăzi cu pricepere și curaj noi metode de susținere a lucrărilor miniere orizontale și înclinate, prin folosirea pe scară largă a prefabricatelor de beton și metal. Asemenea măsuri au permis creșterea de aproape 3 ori a productivității muncii in abataje față de acum 5 ani. In acest timp orașul s-a decoltat necontenit, totalizind azi mai bine de 1900 de apartamente. I s-au adăugat in plus o cantină-restaurant încăpătoare pentru muncitorii mineri și s-a extins rețeaua de deservire a populației: restaurant, cofetărie, două complexe comerciale alimentare, farmacie, magazine de produse industriale, complex meșteșugăresc, într-un cuvînt, toate cite sînt necesare unei așezări urbane moderne. Spunînd deci că orașul își are puternic prinse rădăcinile in „subteran“, nu doresc să folosesc o metaforă. Pentru că viitorul Moldovei Noi se conjugă cu rapiditatea cu care se dezvoltă în viitor întreprinderea minieră. Și totul spune clar aici că orașul are un viitor strălucit. Continuînd ritmul ascendent de dezvoltare, comparativ cu anul 1970, viitorul cincinal va înscrie creșteri de producție și mai mari; este vorba de dublarea, in acest timp, a capacităților de producție a minei și a uzinei de preparare. Se știu de pe acum exact căile concrete de realizare a acestui obiectiv. Mai înainte de toate se are în vedere inițierea unor măsuri energice pentru sporirea producției de minereu la minele existente. Se mai cunoaște precis și „amănuntul“ cel mai semnificativ, și anume că producția se poate dubla în vechile mine. O spun rezultatele înregistrate, bunăoară, de sectorul 1, orizontul 0. înțeleg acest sector este un cimp de experiență. Inginerul Gheorghe Sporea și ortacii lui extind cu sirguință metoda de exploatare in abataje — camera cu surpare artificială a tavanului. Producția realizată în acest fel necesită cheltuieli mai mici, permite mecanizarea completă a operațiilor de extracție transport, obținerea unei preștductivități mărite și se pretează cel mai bine la condițiile de zăcămint existente în cadrul sectorului. Tot aici se mai aplică și metoda de exploatare in abataje cu rambleere. La drept vorbind, întregul sector, datorită activității șefilor de brigadă Gheorghe Onofrei, Ion Dincă, Constantin Ciorbă, Procopie Rădulescu, a pășit de la stadiul de experiența în înțelesul clasic al cuvîntului, la reușită: peste 60 la sută din volumul producției sectorului se obține pe seama abatajelor — cameră surpare, iar restul din abataje cu rambleere. Așadar producția se poate dubla de pe acum in unele puncte de lucru. TUDOR BABAN Tribuna ideilor Am întrebat pe cîțiva oameni, foarte diferiți ca profesiune, ce înțeleg prin personalitate. Am primit, după cum era și firesc, răspunsuri diferite. „O personalitate este aceea care se remarcă prin fapte deosebite, folositoare societății“ — conchidea unul. „Doriți să știți ce este o personalitate ? Vă dau cîteva nume : Eminescu, Aurel Vlaicu, Enescu“ — remarca altul, pe cînd al treilea Se arăta mirat „Că doar nu sunt eu o personalitate !“ Nu le pot da dreptate nici unuia dintre cei trei interlocutori ai mei și găsesc acum prilejul să argumentez de ce. Nu trebuie să căutăm aiurea personalitățile și nici să le privim pe acestea (mă refer la cele care le-au remarcat) ca pe icoane de pus pe perete. Incredibil de adevărat, fiecare dintre noi este, in felul său, o personalitate. Prin personalitate trebuie să înțelegem întregul vieții noastre individuale, dezvoltată pe structura noastra biologică, prin adaptarea la mediul social și cultural al comunității din care facem parte. însăși personalitatea este acea treaptă supremă care ne desparte de animalitate, dîndu-ne, în angrenajul vieții spirituale colective, conștiința propriei noastre valori. Dar personalitatea nu este un dar etern, ceva imuabil; ea presupune o permanentă dezvoltare, adincire și îmbogățire. Acest lucru, susțin sociologii, comportă în cursul vieții două etape: prima se consumă între copilărie și adolescență, fiind nemijlocit rodul educației și al adaptării la mediul social și cultural. In cea de a doua etapă intervine inițiativa personală, conștientă și voluntară a tînărului care ajunge la cunoașterea de sine, în unicitatea sa corporală și mentală. Fiecare dintre noi, spuneam, este o personalitate, prin totalitatea trăsăturilor care îl definesc și îl particularizează. Anumite gesturi, frămîntările, capacitatea de înțelegere sînt numai cîteva dintre aceste trăsături definitorii. Am cunoscut cu cîteva zile in urmă, spuneam, o serie de oameni: unul era profesor, altul oțelar iar al treilea vinzător la un magazin Toți trei sunt tineri, alimentar. Profesorul abia isprăvise facultatea și venise entuziasmat să-și ia în primire postul. Mi-a vorbit o după-amiază întreagă despre frumuseșțea meseriei lui și despre datorie. „Sint un tinăr ca oricare altul“, îmi spunea el modest. Nu făptuise nici o ispravă deosebită, obținuse o diplomă și atîta tot. Nl așteaptă anii desăvîrșirii cunoștințelor acumulate pe băncile școlilor și, implicit, o continuare a dezvoltării personalității sale. Oțelarul, un tinăr înalt și bine făcut, lucrează de mai mulți ani și obține in munca sa rezultate foarte apreciate. Este înscris și la Facultatea de drept din București, iar la primele examene a obținut note bune. Il deosebește de colegii săi de muncă, tineri și ei, pasiunea cunoașterii, acea dorință continuă de perfecționare. Este o personalitate în felul lui, un om care și-a găsit drumul pe care și-l consideră just în viață și pe care îl urmează neabătut. A treia VASILE BOGDAN (Continuare in pag. a 3-a) In cântarea personalității