Flamura, august 1970 (Anul 18, nr. 1779-1803)

1970-08-07 / nr. 1784

# 2 • Comisiile de judecată expresie a demo­crației cooperatiste . Comisiile de judecată din coo­perativele agricole de producție, organe obștești de influențare și jurisdicție, sînt alese în adună­rile generale ale membrilor coo­peratori. Ele constituie o expre­sie a democrației socialiste, a creșterii rolului opiniei publice în viața și activitatea acestor u­­nități. Prin ele se realizează par­ticiparea maselor largi de coope­ratori la înfăptuirea legalității cooperatiste, la educarea socialis­tă a acestora, în spiritul promo­vării unei atitudini corecte față de muncă, întăririi și dezvoltă­rii avutului obștesc, precum și a­­sigurării unei bune comportări în societate. In județul nostru funcționează cîte o comisie de judecată în fie­care cooperativă agricolă de pro­ducție. Pentru aplicarea corectă a prevederilor legii 58,1068, care stă la baza activității lor, comi­siile au fost temeinic instruite după un plan elaborat de Aso­ciația juriștilor și oficiul juridic al A.J.C.A.P. Pe­­ngă această in­struire, în prima parte a anului, s-a procedat la verificarea modu­lui cum își îndeplinesc acestea a­­tribuțiile, fiind în același timp ajutate concret în rezolvarea pro­blemelor ce le aveau pe rol. Tot cu această ocazie s-au întreprins și măsuri organizatorice, proce­­dindu-se la înlocuirea unor se­cretari care nu și-au făcut da­toria. In cursul anului 1969, comisiile de judecată au dezbătut 230 de li­tigii între membrii cooperatori și consiliile de conducere ale coo­perativelor. In primul semestru din 1970, numărul cererilor adre­sate acestor organe a scăzut la nu­mai 30. Reducerea litigiilor este și o consecință a îmbunătățirii activității consiliilor de conduce­re, diminuării abuzurilor și ile­galităților. Trebuie să semnalăm, însă, că în munca desfășurată, unele comisii de judecată nu s-au străduit să aplice în mod co­rect prevederile legilor, lăsîn­­du-se influențate de poziția anu­mitor persoane sau protejînd pe altele. Bineînțeles că în aseme­nea situații, mai cu seamă atunci cînd a fost vorba de daune cau­zate unităților, Uniunea județea­nă a C.A.P. a făcut uz de dreptul pe care îl are, de a ataca hotă­­rîrile comisiilor de judecată și de a transfera cazul respectiv pentru a fi judecat în instanță judecătorească. Așa a fost cazul la C.A.P. Biniș, unde comisia de judecată l-a absolvit de imputa­­ție pe fostul președinte Petru Stepan, care s-a făcut vinovat de pierderea unui număr de 28 berbecuți din turma unității. De asemenea, comisia de judecată de la C.A.P. Jupa l-a scutit pe coo­peratorul Coriolan Munteanu de plata sumei de 4 500 lei, ce re­prezenta contravaloarea a 3 cai ai unității, care s-au pierdut din vina acestuia. Comisia de judeca­tă de la C.A.P. Radimna a luat unele hotărîri ce nu intrau în competența ei. Așa, bunăoară, la plîngerea unui cooperator, comi­sia de judecată a hotărît să i se plătească acestuia premii de pro­ducție. Or, este știut că acest drept îl are numai­ consiliul de conducere, pe baza respectării prevederilor de plan și normelor stabilite de adunarea generală și de organele superioare, îndeplinirea întregii proceduri de rezolvare a litigiilor, este în cazul activității unor comisii în­greunată datorită faptului că a­­cestea nu comunică la timp celor interesați, hotărîrea luată. In a­­cest fel, părților li se ia posibi­litatea de a ataca în termen ho­tărîrea luată. Aceasta este o în­călcare destul de gravă a arti­colului 40 din legea 58/1968, care prevede că hotărîrile luate de către comisiile de judecată se co­munică în scris, partea nemulțu­mită avînd dreptul de a face plîn­­gere la judecătoria în a cărei ra­ză teritorială funcționează comi­sia. în termen de 15 zile de la pronunțarea hotărîrii sau de la comunicare, dacă a lipsit de la pronunțare. Astfel de abateri privind pro­cedura, s-au întîmplat la C.A.P. Biniș, Radimna precum și în alte cooperative. In urma verificărilor făcute pe teren, Uniunea județeană a C.A.P., a intervenit operativ în sprijinirea activității acestor co­misii. Pentru îmbunătățirea me­todologiei de lucru și asigurarea respectării legii, se impune ca pe viitor să se facă noi instruiri cu se­cretarii și să se asigure asistența unui cadru competent din partea U.J.C.A.P. la dezbaterile mai di­ficile. Avînd în vedere rolul impor­tant pe care comisiile de judeca­tă îl au în întărirea democrației cooperatiste, acestea trebuie să-și ducă sarcinile la îndeplinire cu mult simț de principialitatea răspundere. Prin și obiectivitatea cu care lucrează, ele trebuie să-și cîștige Încrederea țăranilor coo­peratori, astfel ca aceștia să li se adreseze ori de cite ori au u­­nele litigii cu conducerea unități­lor respective La rîndul lor, con­siliile de conducere au obligația să le asigure condiții optime de muncă, să respecte hotărîrile a­­cestora, sau să urmeze procedu­ra legală în cazul cînd nu sînt de acord cu hotărîrile respective. Atît comisiile de judecată cit și consiliile de conducere trebuie să apeleze la sprijinul U.J.C.A.P. de fiecare dată cînd au de rezol­vat probleme dificile care le de­pășesc experiența. Respectarea întocmai a preve­derilor statutare, rezolvarea tu­turor litigiilor intervenite prin comisiile de judecată, au drept consecință strîngerea legăturilor dintre conducerile C.A.P. și ță­ranii cooperatori și, ca urmare, o contribuție mai substanțială a tuturor la rezolvarea sarcinilor, la consolidarea organizatorică și economică a cooperativelor agri­cole de producție. VASILE METRIC instructor al Oficiului juridic al U.J.C.A.P. Vedere spre Plugova Foto : D. PETRESCU Clubul constructorilor reșițeni —■ Chiar dacă scrie pe ușă „Clubul sindicatului I.C.M.M.R.“, clădirea nu este totuși un club, ci o sală culturală — îmi explică responsabilul comisiei culturale din cadrul comitetului sindica­tului, tovarășul Aurel Iliescu. In afară de cea de la Moroasa, mai avem încă două săli culturale: u­­na la Țiglărie, alta in Orașul nou, fiecare dotată cu jocuri de club, televizor, mese de tenis etc. Ajungînd la club, adică la sa­la centrală de la Moroasa, iți dai seama, întîi, că aici e nevoie de unele recondiționări, de repara­ții, care, de altfel, sînt și prevă­zute să se realizeze în luna au­gust. In condițiile actuale func­ționează o bibliotecă de circa 18000 volume, a cărei grijă o poartă, voluntar, cîteva ore pe săptămînă, Maria Mustață. La club se desfășoară din cînd in cînd seri de dans pentru tineret și, bineînțeles, repetițiile forma­țiilor artistice. . . . Intr-un articol de acum trei luni, ziarul nostru referin­du-se, printre altele, și la activi­tatea cultural-educativă desfășu­rată de comitetul sindicatului de la I.C.M.M.R., releva­tența muncii în domeniul incensis­miș­cării artistice, al propagandei tehnice. Lucrurile s-au mai schimbat între timp, deși afirma­ția că se poate mai mult rămîne valabilă. Formațiile (echipă de dansuri, brigadă de agitație, taraf, orchestră de muzică ușoară, echipă de fluierași, una de muzi­­­cuțe, soliști) sînt active. Numai în ultima vreme activitatea lor a înregistrat un program artistic la club, o deplasare la Clocotici și Lupac, participarea la concursul „Treptele măiestriei artistice“. O discuție cu directorul Casei de funcția de responsabil al comi­siei tului cultural-educative a comite­sindicatului. Inactivitatea, atitudinea de bruscare a oameni­lor au contribuit și acestea la des­trămarea activității culturale în­tr-o anumită perioadă. Prin noile schimbări atmosfera a devenit pozitivă, îndrumarea primită din partea comitetului de partid, sprijinul conducerii întreprinderii au fost prețioase în desfășurarea activită­ții cultural-educative, îmbunătă­țirea muncii, treptata afirmare a formațiilor au mărit încrederea oamenilor, care vin acum într-un număr sporit la diferitele acțiuni organizate în sălile de sau pe șantiere. Nu prea cultură totuși, pentru că nu s-au mulit, găsit cele mai bune modalități de a-i­­ atrage să participe la ele. Nici relațiile cu Casa de cultu­ră a sindicatelor nu sînt din ce­le mai strînse, cu toate că parti­ciparea personalului­ de la I.C.M.M.R. a fost întotdeauna destul de numeroasă la acțiunile acestei instituții — după cum ne asigură Ion Gagu. „Nu putem da însă oameni și la ei și la acțiuni­le noastre“. E o diferențiere care poate constitui altă dovadă că în privința muncii educative, a mo­dalităților ei, mai sunt încă lacu­ne. Treptata lor înlăturare așe spori perspectivele bunelor re­zultate ale activității cultural-ar­­tistice la I.C.M.M.R. Iată de ce, a­­rătînd încă o dată rezultatele me­ritorii în acest domeniu subli­niem necesitatea ducerii mai de­parte a tot ceea ce s-a obținut pînă acum, permanentizînd acti­vitatea formațiilor, acțiunile uti­le, îmbunătățirea formelor de muncă ale propagandei tehnice, răspindirii cărții etc. Ceea ce reclamă o îndrumare mai atentă, un sprijin mai eficient din par­tea specialiștilor de la Consiliul județean al sindicatelor, ai Casei de cultură chiar și a altor foruri care­­— după cum spunea și pre­ședintele sindicatului — ar trebui să descindă mai des la locurile de muncă, pe șantiere, în mijlo­cul oamenilor. GH. JURMA Schimbările de optică în organizarea acti­vității își arată rezultatele Colaborarea cu factorii culturali — o im­posibilitate? Esențialul: manifestări pe măsura cerințelor cultură a sindicatelor, Constantin Iordache, și alți specialiști rele­va că într-adevăr în ultima vre­me munca cultural-artistică s-a îmbunătățit, că oamenii vin cu pasiune la repetiții. Rezultatele se fac simțite poate nu ati­,­tuși, în calitatea formațiilor to­st repertoriului — încă discutabile — cît în virtualitățile acestora, în capacitatea de a genera lucruri valoroase, dacă sunt bine îndrumate și iși păstrează carac­terul de permanență. Președintele comitetului sindi­catului, Ion Șagu, îmi relatează momente din viața formațiilor, relații ale sindicatului întreprin­derii cu Casa de cultură, despre munca de propagandă educativă și profesională. în luna iunie, spre exemplu, a avut loc un concurs „Cine știe protecția mun­cii cîștigă“. De asemenea, s-au proiectat filme de protecția mun­cii, venind astfel în sprijinul producției. In 8—9 iulie la sim­pozionul referitor la calificarea cadrelor prezența întreprinderii s-a făcut simțită din plin. Privi­tor la această manifestare, este de relevat participarea la ea a di­rectorului întreprinderii, ing. Si­gismund Horvat. Cînd vor da exemplu în­ acest sens și alți to­varăși cu munci de răspundere ? Realizările în acest domeniu s­-au datorat în bună parte și u­­nei schimbări care devenise ine­vitabilă : e vorba de înlocuirea tovarășului Gheorghe Petria din Echipa de teatru a Casei orășenești de cul­tură din Băile Hercula­­ne are o predilecție de­osebită pentru genul co­mediei. Ultimul ei suc­ces l-a constituit spec­tacolul cu „Omul care a văzut moartea“ de Vic­tor Eftimiu, satiră vigu­roasă la adresa farsei e­­lectorale burgheze, un foto. Scenă din spec­tacol. mtre saltul claim si necesitatea adîncirii căutărilor O firmă nouă la Reșița. Centrul de librării Cu puțină vreme în urma, în Reșița a fost constituită o nouă instituție județeană : CENTRUL DE LIBRARII. O dis­cuție cu tovarășul IOAN MAN, directorul centrului, ne-a reliefat citeva aspecte privitoare la menirea și perspectivele activității acestuia. —■ Centrul de librării ființează ca organ județean al cărui scop este de a asigura pătrunderea largă a cărții in rândul oameni­lor muncii, creșterea proporționa­lă a desfacerii de carte pe cap de locuitor în raport cu specificul economic și social-cultural al fie­cărui județ, îndeplinirea sarcini­lor de difuzare a cărții, a artico­lelor culturale și de papetărie. — Unitatea reșițeană s-a desprins de fapt de la centrul­­ de librării din Timișoara. Ce realizează ea, practic, în mo­mentul de față ? —• Avem in subordine 15 libră­rii din orașele județului. Desfășu­răm o activitate, cum s-ar zice, de îndrumare metodologică a acesto­ra pentru a-și îndeplini indicato­rii, pentru a atrage spre carte cu­ mai mulți cititori. Fiind vorba de comerț cu carte, urmărim ce­rerea și oferta, pulsul pieții. Tre­buie deci să știm ce și cu­ să dăm fiecărei unități, în funcție de specificul ei, să ne corelăm mereu indicatorii, pentru a putea infor­ma la rîndul nostru alte organis­me. Rezultatele se analizăm la fiecare sfârșit de lună cu respon­sabilii de librării. — Vă aflați încă în faza or­ganizării, a multor lucruri neelucidate. Ce vă propuneți să realizați In viitor? — Cu rezerva că tocmai aceas­tă situație de organizare in care ne aflăm ar putea schimba unele lucruri in amănunt, vă pot înfă­țișa totuși citeva obiective pe care am vrea să le ducem la bun sfîr­șit. 1. depozitare Să asigurăm spații de corespunzătoare la toate librăriile. 2. Să înființăm pe raza județului o unitate pentru difuzarea de imprimate tipizate (sau s-o amenajăm cel puțin în cadrul alteia existente), pentru a venii astfel în ajutorul întreprin­derilor și instituțiilor, nevoite acum a recurge,­m­ această pro­blemă, mereu la Timișoara. 3. Vrem să dăm un aspect mai atră­gător localurilor de librărie, vi­trinelor etc. 4. Să asigurăm cele necesare (cărți și rechizite) ele­vilor. — Dar în ce privește aspec­tul publicitar, știut fiind că pînă acum acesta nu este la nivelul cerințelor ? — Desigur, intenționăm să re­zolvăm cit mai repede și această problemă. Vrem să folosim orice adunare sau manifestare organi­zată, inclusiv cinematografia (cu care dorim să stringem legături­le), remize cu cărți, pliante etc. Să nu omit printre cele mai eficace mijloace și ziarul „Flamura“, de al cărui sprijin sperăm că ne vom bucura întotdeauna. ÜH. BOBDA (Urmare din pag. 1) timp de cîteva ore a lucrat pen­tru public una singură, pentru că tovarășii din conducerea coope­rativei „Prestarea“ au luat o dac­tilografă să le execute anumite lucrări. Și nu este singurul caz în care personalul de aici a fost luat să lucreze la birourile coo­perativei, lăsînd cetățenii să aș­tepte efectuarea unor copii de pe acte. Sînt, așadar, explicabile ne­înțelegerile ivite între cei care solicită serviciile biroului de co­piat acte și cei care le efectuea­ză. Ar mai fi de adăugat că nici pregătirea profesională a dactilo­grafelor nu este suficientă pentru diversitatea lucrărilor ce le exe­cută și volumul acestora. Soco­­t­mn, deci, că este necesară o stu­diere atentă a modului în care sunt serviți cetățenii în unitățile acestei cooperative, care să se soldeze cu aplicarea unor mă­suri temeinice, spre îmbunătă­țirea activităților solicitate de populație. FILIALA C.E.C. Orele 13.45. Mai erau deci 15 minute pînă la în­chidere, înăuntru, mai mulți clienți. Au trecut 5 minute pînă cînd omul aflat la ghișeu a fost întrebat ce dorește. Alte minute s-au irosit pînă cînd salariata s-a hotărît să-i efectueze opera­țiunea. — Hai, grăbește-te, tovarășe, că nu am timp de pierdut! — a rostit funcționara, în loc să ofe­re o explicație omului care nu știa ce are de făcut pentru a i se restitui banii depuși drept ga­ranție pentru gestiunea ce o a­vusese în primire. Ciudată comportare! Ca de altfel, și motivarea pe care o in­voca controlorul de ghișeu Con­stantin Magdalescu, precum că publicul nu este totdeauna dis­ciplinat, că nu toți cetățenii știu să-și completeze formularele ș.a.m.d. din care cauză persona­lul de la C.E.C. trebuie uneori „să-i mai..­mobilizeze sau re­peadă, o fi vrut să spună contro­lorul). In mod normal, pentru opera­ții curente la ghișeul C.E.C. cetă­țeanul ar trebui să piardă exact două minute. Cronometrați, tova­rășii de la C.E.C., cit se pierde la ghișeele dv. (dar nu numai la cele de la filială, ci în general) ! Deși în ultimul timp, Direcția județeană C.E.C. a luat unele măsuri care au dus la îmbunătă­țirea deservirii populației prin unitățile din subordine, în rețea se mențin încă suficiente nea­junsuri. Amintim, spre exemplifi­care că în ziua vizitei noastre tocurile de la filială nu erau în bună stare de funcționare (doar cu unul se putea scrie celelalte avînd penițele rupte). Este drept că și în rîndul celor care apelea­ză la serviciile ghișeelor C.E.C. există oameni care, lipsiți de bun simț, distrug ori degradează anu­mite obiecte de folos obștesc, îm­potriva acestora trebuie formată opinie. Pînă la disciplinarea aces­tora, însă, personalul trebuie să-și facă cu prisosință datoria, spre a nu da prilej de nemulțumire nimănui. LA POȘTA, lucrurile par ceva mai complicate. In repetate rîn­­duri s-a criticat faptul că servi­ciile speciale din centrala tele­fonică răspund cu mare întîrzie­­re la apel, că anumite legături telefonice se obțin după o aștep­tare îndelungată. Schema postu­rilor din centrală, aprobată de către ministerul de specialitate, este mai mică cu 6 centraliste și o supraveghetoare. In plus, 9 sa­lariate lipsesc din serviciu din motive diferite (concediu de o­­dihnă, maternitate, boală, una detașată pe litoral), posturile lor fiind descoperite. In această si­tuație, ori­cită bunăvoință ar a­­vea celelalte centraliste, firește că nu pot asigura o deservire co­respunzătoare. Socotim totuși, că Direcția județeană de poștă și te­lecomunicații nu a făcut tot ce i-a stat in putință pentru a asi­gura servicii de calitate cetățe­nilor Reșiței. Tot la poștă sînt cazuri cînd pentru una și aceeași recoman­dată, destinatarul trebuie să fa­că două drumuri. Și la ghișeul de achitare a mandatelor sosite se întîmplă la fel. Aceasta, pe motiv că unii factori nu predau avizele persoanelor indicate. Nici serviciul de cartare nu-și face cu suficientă răspundere datoria. Se întîmplă (destul de des) ca di­verse corespondențe, cu adresă precisă, să ajungă la cu totul al­tă destinație decit cea indicată pe plic. De fapt, acest aspect a fost criticat în mai multe rînduri de către ziarul nostru, dar feno­menul continuă să se mențină. Pînă cînd ? Nu avem pretenția că am dez­văluit în ancheta de față toate aspectele negative din activitatea unităților chemate să efectueze servicii către populație și nici nu așteptăm ca într-o zi, două­ lip­surile să fie înlăturate, iar func­ționarii să-și schimbe peste noap­te atitudinea în relațiile cu pu­blicul. Opinăm însă ca organele de conducere din instituțiile vi­zate să-și concentreze mai mult atenția spre îmbunătățirea con­tinuă a deservirii cetățeanului a­­juns la ghișeu, însoțind cetățeanul la ghișeu .V. FLAMURA— 1.784 Tinere, vrei să devii mecanizator minier? Partidul și statul nostru acordă o mare atenție dezvol­tării exploatărilor miniere, modernizării neîncetate a acesto­ra, scop în care se cheltuiesc anual sute de milioane de lei. Drept urmare, extracția de cărbune —■ această pîine de toa­te zilele a centralelor electrice termice, a unora dintre uzi­ne și fabrici, a locomotivelor cu aburi — a crescut neîncetat. Mult s-a schimbat în anii socialismului însăși practica mineritului. Efortul fizic de altădată a celui care lucra în subteran a fost preluat de combine și pluguri acționate me­canic. încărcarea în vagoneți se face cu mașini pneumatice, cum de altfel este mecanizat și transportul. Există și alte utilaje perfecționate și instalații moderne care înlocuiesc munca fizică, rolul oamenilor fiind mai mult acela de a supraveghea, conduce și mînui mașinile și utilajele. Mai m­ult chiar, în abataje și la înaintări (pentru deschiderea de noi orizonturi de exploatare) se folosesc instalații de umec­­tare, fapt ce pune sub scut sănătatea minerilor. De atenție specială se bucură și alte măsuri ce privesc deplina securi­tate a muncii, între care se numără armarea metalică și cu elemente de beton armat precomprimat, în locul armării cu lemn de altădată. Folosirea cu randament înalt a mașinilor, agregatelor și instalațiilor de tot felul existente în exploatările miniere, presupune un înalt grad de calificare profesională. Tocmai în acest scop a fost creată Școala profesională de mecaniza­tori minieri care funcționează în cadrul Grupului școlar mi­nier Petroșani. Inscrierea elevilor la această școală se poate face zilnic (pînă la 15 august) între orele 7—15, iar în perioada 15 — 31 august în zilele de marți și vineri, între orele 7—20. Candi­dații trebuie sa­ prezinte la înscriere actele necesare și anu­me : cerere de înscriere, adeverință de promovare a clasei a Vlll-a sau certificatul de absolvire a școlii generale în origi­nal, certificat de naștere în original și copie (care se certi­fică la școală), fișa medicală completată (eliberată de școa­la generală) sau un certificat medical eliberat de circum­scripția medicală unde candidatul este luat în evidență, bu­letin de analiza sîngelui și rezultatul examenului radiolo­gic pulmonar (efectuat cu cel mult trei luni înainte de con­curs). Grija pentru formarea viitoarelor cadre ale industriei miniere este ilustrată și prin aceea că elevii care nu au do­miciliul în Petroșani beneficiază de cazare și masă gratuită. Elevii primesc, de asemenea, în mod gratuit materialul di­­didactic, necesar (cărți, caiete) precum și uniformă școlară și salopetă de lucru și bocanci. (Cazarea se asigură și pe pe­rioada examenului). Tată, așadar, suficiente motive pentru ca mulți dintre tinerii aflați la răscrucea drumului profesional, să aleagă meseria de mecanizator miner. VIOREL BOARIU 9 I

Next