Flamura, august 1970 (Anul 18, nr. 1779-1803)
1970-08-07 / nr. 1784
# 2 • Comisiile de judecată expresie a democrației cooperatiste . Comisiile de judecată din cooperativele agricole de producție, organe obștești de influențare și jurisdicție, sînt alese în adunările generale ale membrilor cooperatori. Ele constituie o expresie a democrației socialiste, a creșterii rolului opiniei publice în viața și activitatea acestor unități. Prin ele se realizează participarea maselor largi de cooperatori la înfăptuirea legalității cooperatiste, la educarea socialistă a acestora, în spiritul promovării unei atitudini corecte față de muncă, întăririi și dezvoltării avutului obștesc, precum și asigurării unei bune comportări în societate. In județul nostru funcționează cîte o comisie de judecată în fiecare cooperativă agricolă de producție. Pentru aplicarea corectă a prevederilor legii 58,1068, care stă la baza activității lor, comisiile au fost temeinic instruite după un plan elaborat de Asociația juriștilor și oficiul juridic al A.J.C.A.P. Pengă această instruire, în prima parte a anului, s-a procedat la verificarea modului cum își îndeplinesc acestea atribuțiile, fiind în același timp ajutate concret în rezolvarea problemelor ce le aveau pe rol. Tot cu această ocazie s-au întreprins și măsuri organizatorice, procedindu-se la înlocuirea unor secretari care nu și-au făcut datoria. In cursul anului 1969, comisiile de judecată au dezbătut 230 de litigii între membrii cooperatori și consiliile de conducere ale cooperativelor. In primul semestru din 1970, numărul cererilor adresate acestor organe a scăzut la numai 30. Reducerea litigiilor este și o consecință a îmbunătățirii activității consiliilor de conducere, diminuării abuzurilor și ilegalităților. Trebuie să semnalăm, însă, că în munca desfășurată, unele comisii de judecată nu s-au străduit să aplice în mod corect prevederile legilor, lăsîndu-se influențate de poziția anumitor persoane sau protejînd pe altele. Bineînțeles că în asemenea situații, mai cu seamă atunci cînd a fost vorba de daune cauzate unităților, Uniunea județeană a C.A.P. a făcut uz de dreptul pe care îl are, de a ataca hotărîrile comisiilor de judecată și de a transfera cazul respectiv pentru a fi judecat în instanță judecătorească. Așa a fost cazul la C.A.P. Biniș, unde comisia de judecată l-a absolvit de imputație pe fostul președinte Petru Stepan, care s-a făcut vinovat de pierderea unui număr de 28 berbecuți din turma unității. De asemenea, comisia de judecată de la C.A.P. Jupa l-a scutit pe cooperatorul Coriolan Munteanu de plata sumei de 4 500 lei, ce reprezenta contravaloarea a 3 cai ai unității, care s-au pierdut din vina acestuia. Comisia de judecată de la C.A.P. Radimna a luat unele hotărîri ce nu intrau în competența ei. Așa, bunăoară, la plîngerea unui cooperator, comisia de judecată a hotărît să i se plătească acestuia premii de producție. Or, este știut că acest drept îl are numai consiliul de conducere, pe baza respectării prevederilor de plan și normelor stabilite de adunarea generală și de organele superioare, îndeplinirea întregii proceduri de rezolvare a litigiilor, este în cazul activității unor comisii îngreunată datorită faptului că acestea nu comunică la timp celor interesați, hotărîrea luată. In acest fel, părților li se ia posibilitatea de a ataca în termen hotărîrea luată. Aceasta este o încălcare destul de gravă a articolului 40 din legea 58/1968, care prevede că hotărîrile luate de către comisiile de judecată se comunică în scris, partea nemulțumită avînd dreptul de a face plîngere la judecătoria în a cărei rază teritorială funcționează comisia. în termen de 15 zile de la pronunțarea hotărîrii sau de la comunicare, dacă a lipsit de la pronunțare. Astfel de abateri privind procedura, s-au întîmplat la C.A.P. Biniș, Radimna precum și în alte cooperative. In urma verificărilor făcute pe teren, Uniunea județeană a C.A.P., a intervenit operativ în sprijinirea activității acestor comisii. Pentru îmbunătățirea metodologiei de lucru și asigurarea respectării legii, se impune ca pe viitor să se facă noi instruiri cu secretarii și să se asigure asistența unui cadru competent din partea U.J.C.A.P. la dezbaterile mai dificile. Avînd în vedere rolul important pe care comisiile de judecată îl au în întărirea democrației cooperatiste, acestea trebuie să-și ducă sarcinile la îndeplinire cu mult simț de principialitatea răspundere. Prin și obiectivitatea cu care lucrează, ele trebuie să-și cîștige Încrederea țăranilor cooperatori, astfel ca aceștia să li se adreseze ori de cite ori au unele litigii cu conducerea unităților respective La rîndul lor, consiliile de conducere au obligația să le asigure condiții optime de muncă, să respecte hotărîrile acestora, sau să urmeze procedura legală în cazul cînd nu sînt de acord cu hotărîrile respective. Atît comisiile de judecată cit și consiliile de conducere trebuie să apeleze la sprijinul U.J.C.A.P. de fiecare dată cînd au de rezolvat probleme dificile care le depășesc experiența. Respectarea întocmai a prevederilor statutare, rezolvarea tuturor litigiilor intervenite prin comisiile de judecată, au drept consecință strîngerea legăturilor dintre conducerile C.A.P. și țăranii cooperatori și, ca urmare, o contribuție mai substanțială a tuturor la rezolvarea sarcinilor, la consolidarea organizatorică și economică a cooperativelor agricole de producție. VASILE METRIC instructor al Oficiului juridic al U.J.C.A.P. Vedere spre Plugova Foto : D. PETRESCU Clubul constructorilor reșițeni —■ Chiar dacă scrie pe ușă „Clubul sindicatului I.C.M.M.R.“, clădirea nu este totuși un club, ci o sală culturală — îmi explică responsabilul comisiei culturale din cadrul comitetului sindicatului, tovarășul Aurel Iliescu. In afară de cea de la Moroasa, mai avem încă două săli culturale: una la Țiglărie, alta in Orașul nou, fiecare dotată cu jocuri de club, televizor, mese de tenis etc. Ajungînd la club, adică la sala centrală de la Moroasa, iți dai seama, întîi, că aici e nevoie de unele recondiționări, de reparații, care, de altfel, sînt și prevăzute să se realizeze în luna august. In condițiile actuale funcționează o bibliotecă de circa 18000 volume, a cărei grijă o poartă, voluntar, cîteva ore pe săptămînă, Maria Mustață. La club se desfășoară din cînd in cînd seri de dans pentru tineret și, bineînțeles, repetițiile formațiilor artistice. . . . Intr-un articol de acum trei luni, ziarul nostru referindu-se, printre altele, și la activitatea cultural-educativă desfășurată de comitetul sindicatului de la I.C.M.M.R., relevatența muncii în domeniul incensismișcării artistice, al propagandei tehnice. Lucrurile s-au mai schimbat între timp, deși afirmația că se poate mai mult rămîne valabilă. Formațiile (echipă de dansuri, brigadă de agitație, taraf, orchestră de muzică ușoară, echipă de fluierași, una de muzicuțe, soliști) sînt active. Numai în ultima vreme activitatea lor a înregistrat un program artistic la club, o deplasare la Clocotici și Lupac, participarea la concursul „Treptele măiestriei artistice“. O discuție cu directorul Casei de funcția de responsabil al comisiei tului cultural-educative a comitesindicatului. Inactivitatea, atitudinea de bruscare a oamenilor au contribuit și acestea la destrămarea activității culturale într-o anumită perioadă. Prin noile schimbări atmosfera a devenit pozitivă, îndrumarea primită din partea comitetului de partid, sprijinul conducerii întreprinderii au fost prețioase în desfășurarea activității cultural-educative, îmbunătățirea muncii, treptata afirmare a formațiilor au mărit încrederea oamenilor, care vin acum într-un număr sporit la diferitele acțiuni organizate în sălile de sau pe șantiere. Nu prea cultură totuși, pentru că nu s-au mulit, găsit cele mai bune modalități de a-i atrage să participe la ele. Nici relațiile cu Casa de cultură a sindicatelor nu sînt din cele mai strînse, cu toate că participarea personalului de la I.C.M.M.R. a fost întotdeauna destul de numeroasă la acțiunile acestei instituții — după cum ne asigură Ion Gagu. „Nu putem da însă oameni și la ei și la acțiunile noastre“. E o diferențiere care poate constitui altă dovadă că în privința muncii educative, a modalităților ei, mai sunt încă lacune. Treptata lor înlăturare așe spori perspectivele bunelor rezultate ale activității cultural-artistice la I.C.M.M.R. Iată de ce, arătînd încă o dată rezultatele meritorii în acest domeniu subliniem necesitatea ducerii mai departe a tot ceea ce s-a obținut pînă acum, permanentizînd activitatea formațiilor, acțiunile utile, îmbunătățirea formelor de muncă ale propagandei tehnice, răspindirii cărții etc. Ceea ce reclamă o îndrumare mai atentă, un sprijin mai eficient din partea specialiștilor de la Consiliul județean al sindicatelor, ai Casei de cultură chiar și a altor foruri care— după cum spunea și președintele sindicatului — ar trebui să descindă mai des la locurile de muncă, pe șantiere, în mijlocul oamenilor. GH. JURMA Schimbările de optică în organizarea activității își arată rezultatele Colaborarea cu factorii culturali — o imposibilitate? Esențialul: manifestări pe măsura cerințelor cultură a sindicatelor, Constantin Iordache, și alți specialiști releva că într-adevăr în ultima vreme munca cultural-artistică s-a îmbunătățit, că oamenii vin cu pasiune la repetiții. Rezultatele se fac simțite poate nu ati,tuși, în calitatea formațiilor tost repertoriului — încă discutabile — cît în virtualitățile acestora, în capacitatea de a genera lucruri valoroase, dacă sunt bine îndrumate și iși păstrează caracterul de permanență. Președintele comitetului sindicatului, Ion Șagu, îmi relatează momente din viața formațiilor, relații ale sindicatului întreprinderii cu Casa de cultură, despre munca de propagandă educativă și profesională. în luna iunie, spre exemplu, a avut loc un concurs „Cine știe protecția muncii cîștigă“. De asemenea, s-au proiectat filme de protecția muncii, venind astfel în sprijinul producției. In 8—9 iulie la simpozionul referitor la calificarea cadrelor prezența întreprinderii s-a făcut simțită din plin. Privitor la această manifestare, este de relevat participarea la ea a directorului întreprinderii, ing. Sigismund Horvat. Cînd vor da exemplu în acest sens și alți tovarăși cu munci de răspundere ? Realizările în acest domeniu s-au datorat în bună parte și unei schimbări care devenise inevitabilă : e vorba de înlocuirea tovarășului Gheorghe Petria din Echipa de teatru a Casei orășenești de cultură din Băile Herculane are o predilecție deosebită pentru genul comediei. Ultimul ei succes l-a constituit spectacolul cu „Omul care a văzut moartea“ de Victor Eftimiu, satiră viguroasă la adresa farsei electorale burgheze, un foto. Scenă din spectacol. mtre saltul claim si necesitatea adîncirii căutărilor O firmă nouă la Reșița. Centrul de librării Cu puțină vreme în urma, în Reșița a fost constituită o nouă instituție județeană : CENTRUL DE LIBRARII. O discuție cu tovarășul IOAN MAN, directorul centrului, ne-a reliefat citeva aspecte privitoare la menirea și perspectivele activității acestuia. —■ Centrul de librării ființează ca organ județean al cărui scop este de a asigura pătrunderea largă a cărții in rândul oamenilor muncii, creșterea proporțională a desfacerii de carte pe cap de locuitor în raport cu specificul economic și social-cultural al fiecărui județ, îndeplinirea sarcinilor de difuzare a cărții, a articolelor culturale și de papetărie. — Unitatea reșițeană s-a desprins de fapt de la centrul de librării din Timișoara. Ce realizează ea, practic, în momentul de față ? —• Avem in subordine 15 librării din orașele județului. Desfășurăm o activitate, cum s-ar zice, de îndrumare metodologică a acestora pentru a-și îndeplini indicatorii, pentru a atrage spre carte cu mai mulți cititori. Fiind vorba de comerț cu carte, urmărim cererea și oferta, pulsul pieții. Trebuie deci să știm ce și cu să dăm fiecărei unități, în funcție de specificul ei, să ne corelăm mereu indicatorii, pentru a putea informa la rîndul nostru alte organisme. Rezultatele se analizăm la fiecare sfârșit de lună cu responsabilii de librării. — Vă aflați încă în faza organizării, a multor lucruri neelucidate. Ce vă propuneți să realizați In viitor? — Cu rezerva că tocmai această situație de organizare in care ne aflăm ar putea schimba unele lucruri in amănunt, vă pot înfățișa totuși citeva obiective pe care am vrea să le ducem la bun sfîrșit. 1. depozitare Să asigurăm spații de corespunzătoare la toate librăriile. 2. Să înființăm pe raza județului o unitate pentru difuzarea de imprimate tipizate (sau s-o amenajăm cel puțin în cadrul alteia existente), pentru a venii astfel în ajutorul întreprinderilor și instituțiilor, nevoite acum a recurge,m această problemă, mereu la Timișoara. 3. Vrem să dăm un aspect mai atrăgător localurilor de librărie, vitrinelor etc. 4. Să asigurăm cele necesare (cărți și rechizite) elevilor. — Dar în ce privește aspectul publicitar, știut fiind că pînă acum acesta nu este la nivelul cerințelor ? — Desigur, intenționăm să rezolvăm cit mai repede și această problemă. Vrem să folosim orice adunare sau manifestare organizată, inclusiv cinematografia (cu care dorim să stringem legăturile), remize cu cărți, pliante etc. Să nu omit printre cele mai eficace mijloace și ziarul „Flamura“, de al cărui sprijin sperăm că ne vom bucura întotdeauna. ÜH. BOBDA (Urmare din pag. 1) timp de cîteva ore a lucrat pentru public una singură, pentru că tovarășii din conducerea cooperativei „Prestarea“ au luat o dactilografă să le execute anumite lucrări. Și nu este singurul caz în care personalul de aici a fost luat să lucreze la birourile cooperativei, lăsînd cetățenii să aștepte efectuarea unor copii de pe acte. Sînt, așadar, explicabile neînțelegerile ivite între cei care solicită serviciile biroului de copiat acte și cei care le efectuează. Ar mai fi de adăugat că nici pregătirea profesională a dactilografelor nu este suficientă pentru diversitatea lucrărilor ce le execută și volumul acestora. Socotmn, deci, că este necesară o studiere atentă a modului în care sunt serviți cetățenii în unitățile acestei cooperative, care să se soldeze cu aplicarea unor măsuri temeinice, spre îmbunătățirea activităților solicitate de populație. FILIALA C.E.C. Orele 13.45. Mai erau deci 15 minute pînă la închidere, înăuntru, mai mulți clienți. Au trecut 5 minute pînă cînd omul aflat la ghișeu a fost întrebat ce dorește. Alte minute s-au irosit pînă cînd salariata s-a hotărît să-i efectueze operațiunea. — Hai, grăbește-te, tovarășe, că nu am timp de pierdut! — a rostit funcționara, în loc să ofere o explicație omului care nu știa ce are de făcut pentru a i se restitui banii depuși drept garanție pentru gestiunea ce o avusese în primire. Ciudată comportare! Ca de altfel, și motivarea pe care o invoca controlorul de ghișeu Constantin Magdalescu, precum că publicul nu este totdeauna disciplinat, că nu toți cetățenii știu să-și completeze formularele ș.a.m.d. din care cauză personalul de la C.E.C. trebuie uneori „să-i mai..mobilizeze sau repeadă, o fi vrut să spună controlorul). In mod normal, pentru operații curente la ghișeul C.E.C. cetățeanul ar trebui să piardă exact două minute. Cronometrați, tovarășii de la C.E.C., cit se pierde la ghișeele dv. (dar nu numai la cele de la filială, ci în general) ! Deși în ultimul timp, Direcția județeană C.E.C. a luat unele măsuri care au dus la îmbunătățirea deservirii populației prin unitățile din subordine, în rețea se mențin încă suficiente neajunsuri. Amintim, spre exemplificare că în ziua vizitei noastre tocurile de la filială nu erau în bună stare de funcționare (doar cu unul se putea scrie celelalte avînd penițele rupte). Este drept că și în rîndul celor care apelează la serviciile ghișeelor C.E.C. există oameni care, lipsiți de bun simț, distrug ori degradează anumite obiecte de folos obștesc, împotriva acestora trebuie formată opinie. Pînă la disciplinarea acestora, însă, personalul trebuie să-și facă cu prisosință datoria, spre a nu da prilej de nemulțumire nimănui. LA POȘTA, lucrurile par ceva mai complicate. In repetate rînduri s-a criticat faptul că serviciile speciale din centrala telefonică răspund cu mare întîrziere la apel, că anumite legături telefonice se obțin după o așteptare îndelungată. Schema posturilor din centrală, aprobată de către ministerul de specialitate, este mai mică cu 6 centraliste și o supraveghetoare. In plus, 9 salariate lipsesc din serviciu din motive diferite (concediu de odihnă, maternitate, boală, una detașată pe litoral), posturile lor fiind descoperite. In această situație, oricită bunăvoință ar avea celelalte centraliste, firește că nu pot asigura o deservire corespunzătoare. Socotim totuși, că Direcția județeană de poștă și telecomunicații nu a făcut tot ce i-a stat in putință pentru a asigura servicii de calitate cetățenilor Reșiței. Tot la poștă sînt cazuri cînd pentru una și aceeași recomandată, destinatarul trebuie să facă două drumuri. Și la ghișeul de achitare a mandatelor sosite se întîmplă la fel. Aceasta, pe motiv că unii factori nu predau avizele persoanelor indicate. Nici serviciul de cartare nu-și face cu suficientă răspundere datoria. Se întîmplă (destul de des) ca diverse corespondențe, cu adresă precisă, să ajungă la cu totul altă destinație decit cea indicată pe plic. De fapt, acest aspect a fost criticat în mai multe rînduri de către ziarul nostru, dar fenomenul continuă să se mențină. Pînă cînd ? Nu avem pretenția că am dezvăluit în ancheta de față toate aspectele negative din activitatea unităților chemate să efectueze servicii către populație și nici nu așteptăm ca într-o zi, două lipsurile să fie înlăturate, iar funcționarii să-și schimbe peste noapte atitudinea în relațiile cu publicul. Opinăm însă ca organele de conducere din instituțiile vizate să-și concentreze mai mult atenția spre îmbunătățirea continuă a deservirii cetățeanului ajuns la ghișeu, însoțind cetățeanul la ghișeu .V. FLAMURA— 1.784 Tinere, vrei să devii mecanizator minier? Partidul și statul nostru acordă o mare atenție dezvoltării exploatărilor miniere, modernizării neîncetate a acestora, scop în care se cheltuiesc anual sute de milioane de lei. Drept urmare, extracția de cărbune —■ această pîine de toate zilele a centralelor electrice termice, a unora dintre uzine și fabrici, a locomotivelor cu aburi — a crescut neîncetat. Mult s-a schimbat în anii socialismului însăși practica mineritului. Efortul fizic de altădată a celui care lucra în subteran a fost preluat de combine și pluguri acționate mecanic. încărcarea în vagoneți se face cu mașini pneumatice, cum de altfel este mecanizat și transportul. Există și alte utilaje perfecționate și instalații moderne care înlocuiesc munca fizică, rolul oamenilor fiind mai mult acela de a supraveghea, conduce și mînui mașinile și utilajele. Mai mult chiar, în abataje și la înaintări (pentru deschiderea de noi orizonturi de exploatare) se folosesc instalații de umectare, fapt ce pune sub scut sănătatea minerilor. De atenție specială se bucură și alte măsuri ce privesc deplina securitate a muncii, între care se numără armarea metalică și cu elemente de beton armat precomprimat, în locul armării cu lemn de altădată. Folosirea cu randament înalt a mașinilor, agregatelor și instalațiilor de tot felul existente în exploatările miniere, presupune un înalt grad de calificare profesională. Tocmai în acest scop a fost creată Școala profesională de mecanizatori minieri care funcționează în cadrul Grupului școlar minier Petroșani. Inscrierea elevilor la această școală se poate face zilnic (pînă la 15 august) între orele 7—15, iar în perioada 15 — 31 august în zilele de marți și vineri, între orele 7—20. Candidații trebuie sa prezinte la înscriere actele necesare și anume : cerere de înscriere, adeverință de promovare a clasei a Vlll-a sau certificatul de absolvire a școlii generale în original, certificat de naștere în original și copie (care se certifică la școală), fișa medicală completată (eliberată de școala generală) sau un certificat medical eliberat de circumscripția medicală unde candidatul este luat în evidență, buletin de analiza sîngelui și rezultatul examenului radiologic pulmonar (efectuat cu cel mult trei luni înainte de concurs). Grija pentru formarea viitoarelor cadre ale industriei miniere este ilustrată și prin aceea că elevii care nu au domiciliul în Petroșani beneficiază de cazare și masă gratuită. Elevii primesc, de asemenea, în mod gratuit materialul dididactic, necesar (cărți, caiete) precum și uniformă școlară și salopetă de lucru și bocanci. (Cazarea se asigură și pe perioada examenului). Tată, așadar, suficiente motive pentru ca mulți dintre tinerii aflați la răscrucea drumului profesional, să aleagă meseria de mecanizator miner. VIOREL BOARIU 9 I