Flamura, august 1970 (Anul 18, nr. 1779-1803)

1970-08-02 / nr. 1780

/ ANUL XVIII Nr. 1780 DUMINICĂ, 2 AUGUST 1970 • 4 pagini, 30 bani m ín pagina a 2-a ■ LITERATURA * ARTĂ ■ CULTURĂ mm Fiecare zi este hotăritoare pentru soarta recoltei! Ritmul de lucru la secerat a continuat să crească, în 31 iulie suprafața recoltată sporind cu 297 ha față de ziua precedentă. Au terminat recoltatul cooperativele agricole de la Măureni, Var, Glimboca și Valeadeni și sunt în curs de terminare unitățile de la MaR raportînd suprafața rămasă de recoltat la viteza zilnică înregistrată la 31 iulie, de 1475 ha, înseamnă că mai sunt necesare aproape opt zile pentru seceratul griului, ceea ce este prea mult, avind în vedere data la care ne aflăm. Redăm mai jos unitățile în care stadiul strîngerii recoltei se situează la un nivel cu totul necorespunzător : ciova, Peștere, Cîmpia, Pojejena, Șușca, Berzovia și Fizeș. Cu toate că activitatea pe ogoare s-a intensificat, situația recoltării la nivelul județului este încă nesatisfăcătoare, lucru ce rezultă și din cifrele prezentate în tabelul de mai jos : Nu este necesar să tragem aici concluziile. Ele rezultă destul de limpede din cifrele prezentate. Considerăm că atît conducerile întreprinderilor de mecanizare cît și cele ale cooperativelor agricole, nu vor întîrzia să ia măsurile corespunzătoare. Deosebit de critică este situația secerișului pe raza de activitate a Î.M.A. Bozovici, Oravița și Zăgujeni. Realizările din ultimele zile nu lasă să se întrevadă că aceste unități au întreprins toate măsurile posibile pentru redresare. • LA ARAT STĂM ȘI MAI RÂD! Deși am pășit în luna august, efectuarea arăturilor și însămînțarea culturilor duble sînt mult rămase în urmă. Așa cum rezultă din primul tabel, din cele 20 724 ha planificate să se are, s-au realizat pînă la 1 august doar 1 500 ha, deși griul s-a secerat pe mai mult de 13 000 hectare. In privința culturilor duble, suprafața realizată, reprezintă mai puțin de a șasea parte din cea planificată. Din ultima situație rezultă că pînă la 31 iulie numai 26 de unități din 62, cîte au planificat astfel de culturi, au însămînțat suprafețe între 5 și 30 ha. Sunt cunoscute de către toți membrii cooperatori greutățile întîmpinate în iarna trecută în privința bazei furajere. Ori, se știe că, culturile duble constituite tocmai una din sursele importante de asigurare a nutrețurilor, bineînțeles, cu condiția ca ele să fie însămînțate la vreme. Cum timpul este deja înaintat, efectuarea acestor lucrări nu mai poate fi amânată. Este de datoria comitetelor de partid comunale din I.M.A. și din C.A.P. să sprijine temeinic lucrările agricole în aceste zile, să mobilizeze toate forțele, în așa fel ca recolta să ajungă cît mai repede în hambare, să se elibereze terenul de paie și să se treacă cu toate forțele la efectuarea arăturilor și însămînțarea culturilor duble pe întreaga suprafață planificată. Ing. A. POPOVICI Ü Terminarea cît mai grabnică a secerișului este condiționată de sporirea vitezei de lucru zilnice . De ce se neglijează efectuarea arăturilor și însămînțarea culturilor duble ? Viteza zilnică . . . , Recol . Insămînțări T. M. A. laire,e Pe Arături ha. Culturi duble rato., como , /0 ha ', bună______________________________ ha. Plan Realiz. Plan Realiz. Moldova Nouă 70 60 3,4 14,88 259 684 70 Berzovia 60 59 4,0 6091 727 928 274 Oravița 45 42 3,0 8528 261 1208 76 Zăgujeni 56 34 2,0 2841 199 645 130 Bozovici 35 23 2,7 1776 54 229 35 Total 53 49 3,0 20.724 1.500 3.604 585 Cîteva constatări se impun. E drept că viteza de lucru pe con’ibină a crescut în toate întreprinderile. Totuși, aceasta încă se situează sub cea planificată. Suprafața ha. C A IÎT" Plan Recoltat ferat Valea Timișului 190 54 47 Caransebeș ‘ 312 140 110 Iaz 145 60 15 Zorlencior 170 55 30 Sălbăgelu Nou 235 76 73 Jupa 130 30 17 Zorlențu Mare 347 290 79 Brebu 220 75 75 Naidăi 394 200 200 Dodin 307 140 140 Exerți 73 55 17 Jersig 300 148 148 Bozovici 260 103 52 Lăpușnicu Mare 160 53 16 Moceriș 60 21 17 Dalbogeț 260 114 82 Gîrbovăț 265 168 101 Șopotu Vechi 200 34 34 Bănia 400 211 121 Rudăria 478 120 90 Prilipăț 280 108 50 Răchitova 100 72 72 Ciclova Română 650 216 191 Ciuchici 493 100 160 Macavițte 450 130 130 Ticvaniu Mare 310 100 65 Cîrnecea 254 122 94 Comorîșie 350 140 130 Ilidia 300 130 130 Vărădia 405 105 105 Răcășdia 780 280 280 Slatina Nera 360 96 96 I iii PRODUSE DE LARGA DIVERSITATE In întreprinderile industriale din județul Dolj se acordă o atenție deosebită asimilării și introducerii în fabricație a unor noi produse. Astfel, în cadrul Grupului de uzine pentru aparataj și mașini electrice, la Uzina „7 Noiembrie", întreprinderea de prefabricate din beton și în alte unități au fost finalizate 70 de faze din planurile de asimilări pe anul în curs. Uzina „Electroputere“, de exemplu, a încheiat asimilarea întrerupătorului de 400 KV, a transformatoarelor de 500 și 2 500 KVA, solicitate la export, a omologat generatorul de 550 KVA și generatorul de 805 KVA destinat instalațiilor de foraj F — 320, produse care, prin parametri funcționali, se situează la nivelul celor mai bune aparataje cunoscute în literatura de specialitate. De asemenea, la Uzina „7 Noiembrie, au trecut toate etapele omologării grebla oblică și semănătoarea universală pentru echiparea tractoarelor de 40 CP, o mașină de capacitate sporită, pentru împrăștiat îngrășăminte organice și se află în stadii avansate de asimilare o freză pentru viticultură ,și, o alta pentru regenerare pășunilor naturale. Noi nave maritime și fluviale în ultima decadă a lunii iulie, apele Dunării s-au „tulburat” de 7 ori, in dreptul Șantierului naval din Brăila, întrucît aici au fost lansate la apă șapte nave realizate de această întreprindere. Mai întîii a fost lansat un remorcher maritim, de 1 640 CP, apoi 5 șalupe de 150 CP și în fine un șlep de 1 500 tone. Pe calele de asamblare au apărut acum alte șalupe, alte șlepuri și alte remorchere care timp de 2 luni au stat la adăpost de apele revărsate ale fluviului. In prezent, colectivul Șantierului brăilean lucrează în schimburi prelungite pentru a recupera rămînerea în urmă pricinuită de inundații. Unii indicatori ai planului, cum sunt productivitatea muncii și producția globală, au și fost atinși. Fantezii florale in material plastic Creatorii de flori din material plastic din Galați au primit de curînd comenzi pentru export în R.F. a Germaniei, Polonia, R.P. Ungară și în unele țări din Africa. Primul lot de flori, circa 50 000 margarete, trandafiri, crengi de măr, garoafe, au și fost expediate. In prezent se studiază și unele teme mai îndrăznețe în materie : feriga în coșuleț de împletituri pentru ornamentarea holurilor și în general a locurilor mai puțin însorite ale interioarelor și feriga aplicată, diverse flori de podoabă, aplice cu fructe și coșulețe cu fructe, și alte ornamente de acest gen sugerate de comerțul intern și de unele firme străine interesate. mSMHKUK VOCILE Bunicul avea un piept de taur. Cînd striga, vocea lui, răsuna peste păduri și timpuri, chemîndu-și fiul, plecat la păscut cu vitele. Vocea lui bubuia, prin strigături, și la horele din sat, iar în casa lui, de dimineața pină seara, de vocea asta toți țineau frică. O splendidă voce, domnule, ce întindere, ce registru, ce timbru ! După o vreme, după o răceală afurisită, știm după o săritură a timpului peste șanțul format de trei-patru decenii, vocea bunicului abia se mai auzea. Era ca a unui fumător vechi care a răgușit definitiv. Răsuna, in schimb, din ce in ce mai des, vocea fiului bunicului, adică a tatălui meu, care devenise marinar de cursă lungă. Era o voce învățată cu vîntul și cu furtunile, cu aerul sărat al mării și cu distanțele Cînd vocea aceasta marinărească tună prima oară in casa bunicului vocea unui fiumarinar reîntors de pe și țări, bătrinul își trase mări capul, odată mîndru, între linieri și tăcit îndelung. Dar marinarul se prefăcu, după o altă săritură a timpului peste un șanț de trei-patru decenii, intr-un uscățiv lup de mare care-și încălzea in tindă picioarele înghețate de valurile reci, aruncate pe punțile vaselor, și trăgea neapărat din pipă. Tocmai în acel moment mă încumez să răsar și eu pe lume, fiul marinarului, și, intr-urm din zile, fără să vreau, strig cu vocea mea tînără nicit cei doi, care zac in nemișcare, tresar și, rămîn smirnă in fața glasului nou care stăginește de acum familia De fapt, trebuie s-o spun că n-am învățat încă să manevrez cum se cade propria mea voce. N-am avut asupra cui s-o exercit. Trebuie să ai in jur pe cineva al tău ca să poți să-ți formezi o adevărată voce. Să o ridici la tonuri înalte, sau s-o cobori in abisuri fără fund, ca s-o poți verifica. E o voce destul de neformată, față de a celor dinaintea mea, dar fiind încă tînără, chiar dacă nu străbate peste o pădure, nici nu sare peste ape, cei din casă îi știu de pe acum de frică, îi poartă respect, deși nu pot spune că Mărturii iiumiii am urmărit neapărat acest lucru. Uneori, insă, în spatele vocii mele aud, ca un mic ecou alta, firavă, aproape ca șoapota unui cocoșel necopt care îndrăznește să se ivească brusc, dînd din aripi în tihna casei in asemenea momente tresar și eu, cum au tresărit la rîndul lor bunicul și tatăl, meu și caut cu surprindere în jur, să descopăr amenințarea. Nu văd ,în spatele meu decit pe copilul care se joaca și, în vraja țesută de propria lui imaginație, din cînd în cînd, țipă de fericire sau de entuziasm, și acest țipăt al copilului meu este tot ce aud, contrapunctînd vocea mea, care în acel moment mi se pare stinsă. In ziua respectivă tac îndelung. Cad pe gînduri, iar dacă cei ai casei mă întreabă surprinși ce mi s-a întîmplat de nu-mi mai aud vocea, răspund că m-a tras un curent și mă ține o răgușeală. Altceva n-am ce să le spun, fiindcă nu îndrăznesc să le spun. ION ARIEȘANU Rezultatele bune nu exclud analiza critică a activității întreprinderii In cursul actualului cincinal, activitatea Combinatului siderurgic reșițean s-a situat pe o linie , permanent ascendentă. Suita de succese înregistrate — de la produsele introduse suplimentar în circuitul industrial al țării și pînă la ridicarea eficienței economice în general — reflectă strădania siderurgiștilor de a contribui exemplar la tuirea programului elaborat însăde partid, continuitatea preocupărilor colectivului de valorificare mai deplină a resurselor interne ale întreprinderii, eforturile de perfecționare a conducerii și organizării producției și a muncii. Despre acestea s-a vorbit Și în adunarea reprezentanților salariaților, cu referiri precise la realizările din semestrul încheiat și îndeosebi la se deschid în fața perspectivele ce combinatului în etapa următoare. Am reținut din darea de seamă prezentată de ing. Constantin Dan, director general adjunct al centralei siderurgice, că folosirea judicioasă a capacităților de producție, îmbunătățirea tehnologiilor de fabricație, împletite cu numeroasele măsuri vizînd organizarea locurilor de muncă, mecanizarea și modernizarea proceselor deducție, au permis realizarea prointegrală a sarcinilor de pian și depășirea indicatorilor stabiliți. Spoturile înregistrate la producția globală și marfă,, obținute pe seama creșterii cu 3,6 la sută a productivității muncii, . gospodărirea judicioasă a materiilor prime, utilizarea mai bună a principalelor agregate din oțelărie, furnale, laminoare, cantitățile de produse date peste nivelul angajamentelor, își găsesc corespundere în beneficiile suplimentare în valoare de 27 896 000 lei. Trebuie spus că rezultatele menționate mai sus nu înseamnă că în activitatea colectivului de siderurgiști totul a mers ca pe roate, că n-ar fi existat lipsuri. Este de subliniat, înainte de ne opri asupra acestora, că nu au a apărut de azi, de ieri, ci unele se mențin chiar de ani de zile, ceea ce dovedește că anumite domenii — de o importanță covârșitoare in realizarea unor indica Adunări generale ale salariaților toți, îndeosebi cu caracter economic — au fost și continuă să rămînâ neglijate. Le este binecunoscută siderurgiștilor însemnătatea deosebită pe care o prezintă, în realizarea sarcinilor economico-financiare, a cheltuielilor pe mia de lei producție marfă, utilizarea rațională a materiilor prime și materialelor, cu precădere a metalului și cocsului. E adevărat, s-au obținut unele rezultate bune în acest sens. In același timp, însă, se mențin fenomene negative care nu sunt nici pe departe de natură să mulțumească. Oțelarii, spre exemplu, au depășit în primul semestru consumul de ferosiliciu cu 0,425 kg și cel de lingotiere cu 1,06 kg pe tona de oțel elaborat, ceea ce înseamnă o pierdere valorică de 1264 000 lei. De altfel, normele de consum n-au fost respectate nici la unele sortimente de laminare. Cea mai gravă situație o prezintă, insă, pierderile materiale și bănești datorate volumului ridicat de rebuturi, în șase luni, pe ansamblul combinatului rebuturile sunt echivalente cu 8 857 000 lei, numai la oțelărie valoarea totală a rebutului atingînd 6,3 milioane lei. Ni se pare inexplicabil de ce continuă să se mențină — și să influențeze negativ, realizarea producției la nivelul calitativ scontat — neajunsuri tipice, clasice am putea spune,cum ar fi nerespectarea tehnologiilor, gospodărirea nechibzuită a unor materii prime și materiale, întreruperi ale producției condiționate de opriri accidentale și altele. In aceste condiții nu este de mirare de ce cheltuielile de producție — capitol asupra căruia din păcate dezbaterile din adunarea salariaților nu s-au oprit suficient TIMOTEI JURJICA (Continuare în pag. a 3-al t. In zilele noastre imperativul categoric al educației tineretului îl constituie pregătirea pentru muncă și viață, formarea lui în spiritul unei creații realiste, științifice, materialist-dialectice despre natură și societate. Marile perspective de dezvoltare economică și socială a țării noastre, ritmul continuu și accelerat al progresului tehnico-științific, reliefarea pregnantă a științei ca importantă forță de producție impun în centrul atenției tuturor educatorilor ca o sarcină de mare răspundere, intensificarea preocupărilor de orientare înspre știință și tehnică a pionierilor și școlarilor, ca răspuns la cerințele epocii, la cerințele formării societății socialiste multilateral dezvoltate. In strînsă legătură cu școala, organizațiile de pionieri au acordat o deosebită importanță muncii educative pe linia sporirii preocupărilor și intereselor cultural-științifice ale elevilor, a descoperirii vocației și pasiunii pentru tehnică, a înclinațiilor către deprinderi practice, „ către munca productivă sau creativ-științifică, acționînd în aceste direcții prin diferite modalități, îndeosebi prin intermediul cercurilor — mai numeroase, diversificate în fiecare an — mai se pot realiza aceste lucruri. In anul școlar 1969—1970, de pildă, în județul nostru au funcționat peste 460 de cercuri cu peste 11000 de membri. Remarcăm frumoasele rezultate ale activității unor cercuri ca: „Micii naturaliști“ de la Casa pionierilor din Caransebeș și școala generală Turnu Ruieni, cinecluburile „Cravata Roșie“ din Oțelu Roșu și ,,Zorii Lui“ din Reșița, cercurile de carting din județ și multe altele. In aceste zile, în diferite localități din țară (Telega, Brașov, Călimănești) mai mulți copii reprezintă județul nostru la finalele concursurilor pionierești de aeromodele, carturi, rachetomodele etc. De asemenea, la București, în cadrul expoziției naționale „Minitehhnicus ’ 70“, sunt prezente și 10 exponate realizate de elevi din județul nostru. Această expoziție națională reunește obiecte selecționate din lucrările prezentate în prealabil în expoziții județene ca urmare concursurilor „Minitehnicus“, lansate cu 3 ani în urmă de revista Cutezătorii cu sprijinul Consiliului Național al Organizației Pionierilor. Acest concurs a reliefat preocupări bine închegate ale educatorilor și elevilor în domeniul tehnicii și științei. Putem exemplifica aceste afirmații prin activitatea susținută a cercului .,Micii constructori“, de la Școala generală din Secu. Printr-o muncă gradată, dozată în funcție de pregătirea, deprinderile de muncă dobîndite, ei au ajuns să realizeze construcții complicate, concepute și proiectate în întregime de „micii constructori“, cum ar fi de pildă aparatul informațional electromecanic „Informat X 1“ cu memorie tambur, care poate răspunde la 10 întrebări. Pe linia aceleiași corelări intre educație și progresul științei tehnicii, se înscriu și contribuțiișile unor profesori participanți la diferite sesiuni științifice. Amintim, de pildă, comunicarea prezentată de prof. Helmuth Kulanek despre „Influența progresului tehnico-științific contemporan exercitată prin cercurile tehnice asupra preorientării profesionale a elevilor“, prezentată la simpozionul național . „Copiii și progresul tehnico-științific contemporan“, organizat de Consiliul Național al Organizației Pionierilor în aprilie 1970, sau cea a prof. Constantin Pop „Cercul tehnico-științific în sprijinul educației multilaterale a *~ paaaaaac țevilor“ la sesiunea jubiliară a Palatului Pionierilor din București. Toate acestea reliefează preocupările școlii și ale organizațiilor de tineret din județ de a educa tineretul în spirit științific, preocupări integrate într-un efort mai amplu în țara noastră și în lume. Amintim, astfel, că recent la București (între 20 și 27 iulie) a avut loc conferința internațională’ „Educația copilului în fața progresului științei și tehnicii contemporane", care a dezbatut experiența pozitivă in domeniul educației tehnico-științifice a tinerelor generații." Circumscrise Anului fional al educației, toate internaaceste manifestări converg spre ideea pregătirii tineretului potrivit cerințelor lumii contemporane , în care tehnica și știința, cunoscind o dezvoltare nemaiîntâlnită, afecteazâ conținutul informațional al educației și, prin intermediul acestuia, funcția sa formativă. M. DOMILESCU GH. BORDA Educația tine și progresul tehnico-științific f=3E=3C3C=]C=3G=Z£=!C2C Moderna fabrica de PAL, a C.I.L. Caransebeș □ □□oaociaa Grijă sporită pentru reducerea consumului de metal Colectivul Uzinei de utilaj de morărit din Topleț manifestă o grijă deosebită pentru reducerea consumului de metal. Prin aplicarea în practică a măsurilor preconizate — între care amintim croirea combinată a tablelor, reducerea adausurilor de prelucrare — la această unitate s-a înregistrat, de la începutul anului și pînă în prezent, o reducere a consumului de metal de peste 20 de tone față de prevederile angajamentului. Cadre tot mai bine pregătite Acțiunea de perfecționare profesională a cadrelor constituie o preocupare de seamă a comitetului de direcție al Uzinei de construcții de mașini Reșița. în acest an, aici s-au organizat mai multe cursuri de calificare, ridicarea calificării și specializare cuprinzînd numeroși salariați, în semestrul întîi, de exemplu, au absolvit cursurile de ridicarea calificării un număr de peste 1100 muncitori, pe cele de specializare mai bine de 130, iar 106 muncitori au terminat cursurile de calificare în meseriile de sudori, strungari, frezori, macaragii etc. Totodată, 233 de maiștri din secții și servicii au participat la cursurile de perfecționare a cunoștințelor profesionale.