Flamura, septembrie 1970 (Anul 18, nr. 1804-1829)

1970-09-17 / nr. 1818

• '.­l. ■­" Fotbal „Cupa campionilor europeni“ Feyenoord Roterdam — U. T. A. M Iu primul meci disputat In ca­drul „Cupei campionilor europeni", campioana țării noastre — U.T.A. a realizat un frumos succes in fața deținătoare­ „Cupei Interconti­­nentale", obținând un rezultat de în prima manșă din Cupa euro­peană a tîrgurilor, formația Di­namo București a întrecut la un scor confortabil, 5—0 —1—0, echi­pa P.A.O.K. din Salonic. Meciul a în­ceput în nota de dominare a dinamoviștilor care încă din pri­mele­ minute inițiază cîteva acțiuni periculoase. De altfel, în minutul 7 Dumitrache deschide scorul cu o splendidă lovitură de cap. Deși inițiativa le aparține în continua­re, bucureștenii nu mai reușesc să înscrie, oaspeții apărîndu-se orga- Universitatea Craiova Universitatea Craiova, cea de a doua reprezentantă a noastră în această competiție, și-a adjudecat cu dificultate victoria în fața unei echipe dornice de a obține un re­zultat cît mai bun. Oaspeții au a­tacat de cțteva ori destul de peri­culos poarta lui Pilcă, reușind chiar să deschidă scorul prin Ma­tte. Un minut mai tîrziu (69) la­egalitate (1—1). În acest fel, campioana țării noastre si-a sporit considerabil Șansele pentru a juca în turul ur­mător al acestei importante com­petiții europene. nizat. La reluare, insă, schimbările e­­fectuat­e în formația Dinamo îi dau acesteia un plus de luciditate, iar Dumitrache și Doru Popescu con­cretizează fiecare de două ori sta­bilind scorul final : 5—0. Rezulta­tul înregistrat reflectă în bună măsură diferența de valoare din­tre cele două echipe, asigurând di­namoviștilor un atu important pentru meciul retur și implicit pentru calificarea într-o etapă su­perioară. Pécsi Dosia 2-1 (0-0) rălungă restabilește egalitatea pe tabela de marcaj și tot din pasa acestuia Strimbeanu va marca golul victoriei. Succesul nu satis­face însă, deoarece golul oaspe­ților (înscris în deplasare), valo­rează cît două. Astfel, universita­rii au o misiune dificilă pentru partida din retur. „Cupa europeană a tîrgurilor,, Di­nemo București - P.A.O.K. Salonic 5 -0 - 1-0/ sport • „Cupa cupelor“ Kárpáti Lvov - Steaua Aproape 50 000 de spectatori au urmărit miercuri la Lvov pe „Sta­dionul Prieteniei" meciul interna­țional de fotbal dintre Karpáti din localitate și echipele Steaua București, cont­înd ca primă „man­șă" a competiției internationale „Cupa Cupelor". Fotbaliștii ro­mâni, care în general, au avut o comportare bună au obținut vic­toria cu scorul de 1—0 (0—0), tn primele 10 minute ale jocului gaz­dele au atacat în serii. Ei au be­­­­neficiat în această perioadă de 5 lovituri de colț. Fotbaliștii de la Karpáti au ratat deschiderea sco­rului, deoarece la una din faze ba­lonul­ expediat de Sapka a­­ întîl­­nit barele. In continuare, initiati­ve a aparținut oaspeților care au jucat mai organizat. Tătaru a la­ București 0-1 (0-0­­ tat o mare ocazie în minutul 11. El s-a pripit și a șutat cu în­t­îr­­ziere dindu-i posibilitatea porta­rului Wajda să blocheze. Steaua a mai avut o altă ocazie de a des­chide scorul în minutul 21. Ma­nea a primit o excelentă pasă de la Pantea și a expediat balonul pes­te bare. În ultima parte a primei reprize au dominat gazdele însă apărarea directă a stelișt­il­or a jucat cu multă siguranță, in par­tea a doua a partidei, jocul a fost echilibrat. Totuși, fotbaliștii ro­­mâni mai experimentați au reușit să domine mai mult. Ei au fructi­ficat una din faze in minutul 88 cînd Tătaru a înscris unicul punct al partidei. Returul va avea loc la 30 septembrie la București. ■ ȘTIRI ■ VARȘOVIA. (Agerpres). — Nu­meroși spectatori au urmărit me­ciul internațional de fotbal dintre selecționata de tineret a Poloniei și echipa olimpică a U.R.S.S. Oaspeții au obținut victoria cu scorul de 1—0 (1—0).­­Ă ANKARA. (Agerpres). — La An­kara­ au­ continuat campionatele de scrimă. In proba masculină de floretă pe echipe, selecționata Ro­mâniei a învins cu 13—3 echi­pa Israelului și cu 11—5 pe cea a Austriei. In sferturile de finală echipa R.F. a Germaniei a învins cu sco­rul de 9—7 echipa României. In meciul cu Franța, floretiștii români conduc cu 7—2. ★ (Agerpres). — In cadrul unei ga­le de box desfășurată la „Madi­son Squar Garden" din New York fostul campion mondial de catego­ria grea, Floyd Patterson, l-a învins prin K.O. în repriza a l-a pe com­patriotul său Charlie Green. COMPETENTĂ PROMPTITUDINE ȘI (Urmare din pag. In) tier. Cît privește podul, aceasta fiind proprietatea Combinatului si­derurgic, s-a procedat asemănă­tor primului caz. La fel, zilele trecute au venit la «ucjiență tovarășii Vasile și Emilian Gardiaș, solicitînd Adam să fie sprijiniți pentru extinderea rețelei de apă potabilă în strada Nera. Cetățenii de aici și-au ex­primat dorința de a contribui la lucrările reclamate, necesar fiind doar să se asigure țeava, mina calificată de lucru și asistența tehnică. M-am referit, doar la două ia­zuri, însă ele sunt nenumărate. Ceea ce vreau să subliniez însă este faptul că oamenii vin la con­siliul popular nu numai cu pro­bleme personale, ci ridică și alte aspecte de interes general. De alt­fel, trebuie să spun că în Întreaga noastră activitate ne călăuzim după principiul potrivit căruia lu­crătorul din aparatul de stat, funcționarul public trebuie să stea la dispoziția cetățeanului și nu invers, întărirea legăturii masele de oameni ai muncii cu realizează în bună parte prin in­te­termediul audiențelor. Respecta­rea cu strictețe a zilelor de au­diență, programate la președinte­le comitetului executiv, la prim­­vicepreședinte sau secretar este nu numai o cerință de lege, ci și modul cel mai fericit de manifes­tare a respectului și stimei pe ca­re o purtăm celor mulți, zecilor de mii de locuitori ai municipiu­lui. Afirmația își păstrează întru totul valabilitatea și în privința cetățenilor din Secu. Doman. Mo­­niom. Clinic. Cuptoare și Țerova. sate componente ale municipiului Pentru a nu-i pune pe oameni în situația de a face drumuri repe­tate la consiliu pentru orice pro­blemă măruntă, sunt organizate deplasări sistematică în aceste lo­calități ale membrilor comitetului executiv și celorlalți lucrători din aparatul Consiliului popular mu­nicipal. Privitor la stilul de lucru, este de evidențiat că in cazurile in cară problemele ridicate de cetă­țeni, în orele de­ audiență, sau cu alte prilejuri nu fac necesară o Cercetare deosebită, se trece neîn­târziat la rezolvarea lor. In alte situații, se întocmesc note de au­diență, repartizate serviciilor de resort, după care: In raport de cele rezultate la investigațiile și cercetările Întreprinse la fața lo­cului, se iau măsuri de rigoare, comunicîndu-se­­ petiționarului re­zultatul în scris. Nelimitarea timpului de audien­ță, precum și înțelegerea și serio­zitatea cu care sînt ascultați cetă­­țenii duc, de asemenea, la cîștiga­­rea încrederii maselor de cetățeni în organele de conducere ale con­siliului popular. După cum ară­tam, specificul activității organe­lor administrației locale de stat este munca cu omul, de unde și faptul că ele trebuie să metode de lucru elastice, adopte lesni­cioase cetățenilor, atît în ceea ce privește programul de lucru, cît și timpul de rezolvare a proble­melor. Comitetul executii­ al Consiliu­lui popular al municipiului Reși­ța a luat o serie de măsuri menite să răspundă în mod cît mai ple­nar cerințelor populației. Astfel, pot arăta mai întîi că efectuarea audiențelor și în orele după-amie­­zii permite cetățenilor să-și re­zolve nevoile fără a lipsi din pro­ducție. De asemenea, programul de lucru al serviciilor ce vin în contact nemijlocit cu masele . Oficiul de stare civilă. Circum­scripția financiară, serviciile de gospodărie comunală și locativă, secretariat-administrativ, secțiile întreprinderii orășenești de gos­podărie comunală precum și alte asemenea organe — a fost de așa natură organizat incit solicitanții să-și poată rezolva cu­­ ușurință, în tot cursul zilei, nevoile curente. Alte măsuri privesc rezolvarea o­pterativă a cererilor (de multe ori chiar pe loc) scutindu-i pe oa­meni de obligația de a se depla­sa de mai multe ori la consiliul popular. Firește, nu toate proble­mele privesc consiliul popular, situații în care cei în cauză sunt îndrumați să se adreseze organe­lor și instituțiilor competente, din­du-li-se totodată lămuririle șî in­dicațiile necesare. Incit aceștia să ajungă la situația dorită, în activitatea salariaților cu masele largi de cetățeni se urmă­rește rezolvarea cu mult calm și respect a cererilor și sesizărilor, avînd in vedere faptul că de mul­te ori aceștia sînt lipsiți de liniș­tea necesară tocmai datorită­ unor situații nerezolvate, ceea ce de­termină ca ei să nu reușească în­totdeauna să exprime cu claritate și în mod obiectiv problemele ca­re îi frămîntă. Printr-un proces educativ neîntrerupt, căutăm să formăm la lucrătorii noștri acele calități necesare cîștigării încrede­rii oamenilor, cunoscînd că prin activitatea și atitudinea lor ei trebuie nu o dată, să tempereze pe cetățean, să facă totul pentru a afla adevărul într-o sau alta, să facă dreptate situație celor care o au. Fiecare salariat știe că prin munca sa este pus la dispo­ziția cetățenilor, că de felul cum se comportă și rezolvă cererile ce-i sunt­ adresate atrage mulțu­mirea sau, dimpotrivă, nemulțumi­rea oamenilor. în multe cazuri de interes gene­ral se ivește necesitatea consultă­rii organizate a maselor, ca o ce­rință de bază premergătoare luă­rii deciziilor. Aceasta se realizea­ză printr-o strînsă și neîntrerup­tă legătură a comitetului execu­tiv cu deputații locali, cu membrii comitetelor de cetățeni, cu masele largi de oameni ai muncii, prin care ne informăm de situația din circumscripții, culegind propuneri și sugestii dintre cele mai bune pentru soluționarea problemelor gospodărești sau de alt interes. In acest sens se crează și o consul­tare a cetățenilor asupra obiecti­velor de realizat, iar concursul tor la îndeplinirea acțiunilor devi­ne voluntar și activ, obținându-se înfăptuiri de seamă cu cheltuieli minime. Merită subliniată, în a­­cest sens, larga amploare a mun­cii patriotice, pe șantierele de in­teres cetățenesc lucrînd, în orele de răgaz, la înfrumusețarea car­tierelor, la întreținerea străzilor, extinderea rețelei de apă și cana­lizare. Hărnicia oamenilor a făcut ca în acest an în municipiul nos­tru să se realizeze prin muncă pa­triotică lucrări în valoare de 30 004 000 lei ! Pentru a fi tot timpul la înălți­mea sarcinilor încredințate, a răs­punde neîncetat cerințelor mase­lor de oameni ai muncii comitetul executiv manifestă o exigență mereu sporită față de felul cum își îndeplinesc lucrătorii consiliu­lui popular Îndatoririle. Periodic, in ședințe de comitet se analizea­ză activitatea și comportarea sa­lariaților dintr-un sector sau altul de activitate, luîndu-se măsuri de perfecționare a muncii. Acționînd astfel, putem arăta că în 1970 din cei peste 1 200 de cetățeni care au adresat comitetului executiv ce­reri privind fie situații personale, fie probleme ce interesează cercuri mai largi de oameni, mai bine de 1 500 din solicitări și-au găsit re­zolvarea practică. De pe cuprinsul județului Recepția unui nou magazin BOCȘA. Recent o comisie de specialiști a întreprinderii O.C.L. Produse industriale s-a deplasat la Bocșa pentru a fa­ce recepția noului magazin co­mercial edificat de curînd. U­­nitatea destinată desfacerii produselor textile și Încălță­minte este dotată cu un mo­bilier modern și va deservi în­treaga populație din sectorul Bocșa I. Celelalte magazine, F­ORA VIȚA. In întîm­pinarea adu­nărilor de dări de seamă și alegeri care vor avea loc în curînd, organele și organizații­le U.T.C. inițiază cu tinerii di­ferite acțiuni. Din bogăția de fapte furnizate de Comitetul județean U.T.C., am reținut ți­nut care ni se pare semnificativ. Este vorba de invitația comite­parținătoare aceleiași Între­prinderi, vor fi reprofilate și reamenajate pentru desfacerea produselor metalo - chimice. Astfel consumatorii bocșeni vor avea la dispoziție o rețea comercială modernă, capabilă să se satisfacă cerințele. De altfel, se preconizează ca la sfîrșitul lunii septembrie noul magazin să-și deschidă ușile pentru cumpărătorii săi­­tului coordonator U.T.C. de la întreprinderea minieră Oravița care, în frunte cu secretarul său, Gheorghe Imbri, a stabilit ca în timp de două săptămâni să se colecteze în fiecare zi cite 1­000 kg fier vechi. Fiind larg popularizat în rândul tinerilor, obiectivul pro­pus nu numai că a fost înde­plinit, ci și depășit: în loc de 14 tone s-au colectat 20 de to­ne fier vechi care au și luat drumul oțelăriilor. Produse noi ale Industriei locale Anul acesta unitățile de in­dustrie locală din județul nos­tru s-au preocupat intens de diversificarea producției, de asimilarea unor noi produse din lemn și metalice. Astfel, pînă în prezent au fost termi­nate prototipurile a 49 de pro­duse. Cea mai mare parte din acestea au trecut cu bine pri­mul examen, fiind prezentate la contractările cu întreprinde­rile comerciale care au avut loc recent. Așa, de pildă, va­loarea contractelor încheiate pe 1971 pentru diverse corpuri de iluminat se ridică la 21 mi­lioane lei. De o bună apreciere se bucură mobila și în mod spe­cial camerele combinate reali­zate de Metaloplast Reșița. Stadionul din Zăvoi - cel mai frumos din județ Zilele acestea, o comisie de spe­cialiști a C.J.E.F.S. a verificat sta­rea terenurilor de fotbal pe care se desfășoară întîlnirile din ca­drul campionatului județean, în ur­ma constatărilor făcute, s-a stabilit că cel mai frumos teren aparține Asociației sportive Foresta Zăvoi. Terenul de joc a fost nivelat, s-au amenajat corespunzător pis­tele de atletism, terenurile de handbal și de volei și s-a construit, într-un timp record (6 zile) o tri­bună pentru 400 de spectatori. Lu­crările au fost efectuate prin mun­ca voluntară a iubitorilor de sport din comună, cu sprijinul conduce­rilor I.F. Caransebeș, Fabrica Ză­voi și Cosiliul popular comunal, în drum spre oțelărie JOI: 17 SEPTEMBRIE 1970 Programul 1 5.05—­­6.00 Muzica din Pîneții. 6.05— 9.30 Muzica și actualități. 7.00 Radiojurnal. 10.30 Caruse­lul melodiilor. 11.45 Sfatul me­dicului. Cura de fructe. Indica­ții și contraindicații. 12.00 Re­cital de operă Lucia Bercescu. 12.25 Știința la zi. 12.30 întîl­­nire cu melodia populară și interpretul preferat.. 13.00 Ra­diojurnal. 13.30 Cine știe cîști­­ga. 14.30 Muzică ușoară. 15.00 Concursul și festivalul inter­național ..George Enescu*. 16.00 Radiojurnal. 17.05 Antena Radio tineretului. 18.10 Orizont știin­țific. Centrala energetică a or­ganismului, dinamismul resur­selor sale. 18.30 Parada melo­diilor. 19.00 Gazeta radio. 21.00 Acasă la... Dan Tărchilă. 21.35 Solista serii : Mina, 22.00 Radiojurnal. 22.20 Sport. Programul 2 7.00 Radiojurnal. 8.25 Suita de balet „Rodeo“ și piesa „Salonul mexican“ de Aaron Coplan, 10.15 Nume dragi — muzică u­­șoară. 10.30 Cîntece și jocuri populare 13.13 Uverturi la o­­pere. 14.08 Cântă Maria Stoica și Efta Botoca. 14.55 Știința la zi. 15.00 Parada soliștilor și a orchestrelor de muzică ușoară : Luminița Dobrescu, Leny Es­­cudero și orchestrele C. Popescu și Edi Pundo Ross.15.30 Consulta­ție juridică. 16.00 Radiojurnal. 16.24 Muzică populară. 16.55 Sfatul medicului. 18.00 Con­cursul și festivalul international ..George Enescu“. 19.00 Melodii care străbat lumea. 19.30 Arte frumoase. Arta și spectatorul. 20­ 50 Concursul și festivalul internațional „George Enescu". mumia 17 septembrie 1970 17.30 Emisiune în limba germană. 18.00 Concursul le Festivalul Internațional ,,George Enescu". 18.45 Rapsodia ro­mână. 19.10 Anunțuri, publicitate, su­marul serii. 19.20 1001 de seri. 19.30 Telejurnal. 20.00 Film serial : „Noile aventuri ale lui Hucklebeny Finn". 20.30 Cadran international. 21.10 Al cincilea Concurs si Festival Interna­tional „George Enescu". 21.45 Poșta Tv. 21.55 Film­ artistic .* „De unul singur". Premieră pe țară". 23.35 Te­lejurnal, U REȘIȚA. Muncitoresc , tir­toarcerea dr.­­ labuse (orele 11. 16, 18.15, 20.30). Arta : Noul angajat (orele 11. 21). Am în­­tilnit țigani fericiți (orele 17,19). Cultural. Ora hotărîtoare so­ra 15,30). La est de Eden (orele 17.30. 19,30). 19 CARANSEBEȘ. Muncito­resc : My Fair Lady. Tineretu­lui : Străinii. M BĂILE HERCULANE. 23 August: Procesul: B­OTELU ROȘU. 23 August : Reconstituirea. m ORAVIȚA. 23 August : Cînd se arată cucuveaua. SS MOLDOVA NOUA. Bănu­iala.­­3 BOCȘA. Progresul: Sala­riul groazei: Casa Muncitoreas­că : Vrăjitorul. 0 ANINA. Muncitoresc: Cas­telul condamnaților. 0 STETER­DORF : Salariul groazei. • . 0 . 0.2.0 V­ICI. Progresul: Prieteni fără grai. Însemnări (Urmare din pag. 1) din am auzit că meșterii speciali­zați în confecționarea obiectelor „de epocă" sînt printre cei mai prețuiți... N-am descoperit insă la Vie­­na o nostalgie exagerată după măreția imperială apusă, cît mîndria pentru traiul de astăzi. Unul din edilii orașului mi-a explicat cum pasajele subtera­ne, construite aici, la fel ca și în atîtea alte orașe mari, au fost înzestrate pentru prima oară la Viena cu magazine ca­re au devenit adevărate „va­duri comerciale", și, cînd te oprești pentru cîteva clipe la cafeneaua de sub Ring, îți dai seama că n-a exagerat de loc. Dar străinul care vrea să afle cum trăiesc vienezii tre­buie să privească dincolo de sălile muzeelor care cuprind o­pere de artă inestimabile și de palatele fastuoase care aparțin istoriei ; el trebuie să se scoa­­le devreme și sa-i privească pe vienezi într-o­ stație de tramvai de autobuz sau de „tren ra­pid" , punctuali, d­ar fără gra­bă, ei se îndreaptă spre uzine și birouri. Dacă, în majoritatea ță­rilor lumii, capitala sintetizează activitatea întregii țări, în Aus­tria acest lucru este cu precăde­re valabil: un sfert din populație locuiește la Viena, și o treime din producția industrială a ță­rii este realizată în întreprin­derile vieneze. De două ori în decursul acestui veac, vienezii și-au refăcut orașul: după pri­mul război mondial, în Euro­­pa se credea că fosta capitală imperială „va muri", dar ea a înflorit, iar după cel de-al doilea război mondial, în 1945, după anii ocupației hitleriste și ai luptelor care i-au adus atî­tea daune, vienezii au înălțat-o din nou, mai strălucitoare. Este impresionant programul con­strucției de locuințe inițiat de Municipalitatea din Viena încă în perioada dintre cele două războaie, dar care s-a materia­lizat cu mai multă rîvnă în ul­timele două decenii. Cifrele de zeci de mii de locuințe confor­tabile ale programului mini- Viena­ cipal sunt completate cu iniția­tivele diverselor grupuri de cooperatori și, bineînțeles, cu interesul manifestat de antre­prenorii particulari, dar pro­gramul municipal a avut darul ca în anumite momente să stă­vilească specula cu terenurile și cu construcțiile propriu-zise. Sintetizînd deci dezvoltarea economică a Austriei, întreprin­derile vieneze reflectă mutațiile de la epoca în care predomina producția de hirtie, cherestea fontă și articole de lux spre­­ construcția mașinilor complica­te de astăzi, spre aparatele e­lectronice și spre fabricate ca­re își pun amprenta pe im­agi­nea economică a țării. Iar pulsul industrial al capitalei es­te intens susținut de „aurul­­ alb", energia hidraulică, ca­­­­re din Alpi și pină la Dunăre , oferă o bază energetică temei­­­­nică. 1970 este in multe privințe j un an aniversar al Vienei pe­­ tărîm cultural, politic, econo­­­­mic. Să amintim de cele două secole împlinite anul acesta, 1 de Săptămînile festive ale Vie­­n­ei, de sfertul de veac de la eliberare și de la proclamarea­­ celei de-a doua Republicii, de deceniul și jumătate de la în­cheierea Tratatului de stat și , proclamarea neutralității Aus­­­­triei... Sínt 15 ani de cînd , drumul nou ales de poporul austriac a fost sărbătorit, la 10 seara prin intonarea deodată de către toate orchestrele Vie­­­­nei a Imnului Republicii; în acest an, legăturile tra­diționale româno-austriece ca­pătă o confirmare nouă. Vre­mea petrecută de Eminescu și de Enescu la Viena a marcat aporturi substanțiale la cultura românească. Zilele trecute, inaugurarea expoziției­ cu ima­gini din București a oferit vie­nezilor posibilitatea de a lua cunoștință despre dezvoltarea capitalei noastre. Iar acum, du­pă cum relatează reprezentanții presei române prezenți in ca­pitala austriacă, opinia publică așteaptă cu deosebit interes vizita președintelui Consiliului de Stat, Nicolae Ceaușescu, în Austria, la invitația președinte­lui federal, Franz Jonas, r 1 . TM ^ Programul T.V. săptămînal v> DUMINICA, 20 SEPTEMBRIE 9.00 Matineu duminical pentru copii și școlari. — Noile aventuri ale echi­pajului Val-Virtej „Fantoma Fenicia­nă". 10.00 Viața satului. 11.15 In re­luare la cererea telespectatorilor. 12.00 De stradă patriei. 12.30 Emisiune In limba maghiară. 14.15 Cuplajul inter­­bucurestean la fotbal : Progresul — Di­namo si Steaua — Rapid. 19.00 Studioul N. 19.30 Telejurnal. 20.00 Pe strune de vioară . . . 20.25 Croazieră de iarnă. Ecranizare­a studiorilor britanice, du­pă o nuvelă de Somerset Maugham 21.00 Concertul Orchestrei simfonice a Filarmonicii „George Enescu“. 22.15 Telejurnal. 22.40 Recita! Dorin Anas­­tasiu. LUNI, 21 SEPTEMBRIE DIN JURUL OREI 11.50 TRANSMISIU­NE DIRECTA LA POSTURILE NOAS­TRE DE RADIO ȘI TELEVIZIUNE DE LA SOSIREA LA VIENA A PREȘE­DINTELUI CONSILIULUI DE STAT AL REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA, NICOLAE CEAUȘESCU, ÎMPREUNA CU SOȚIA, CARE LA INVITAȚIA PREȘEDINTELUI FEDERAL AL REPU­BLICII AUSTRIA, FRANZ JONAS, VOR FACE O VIZITA OFICIALA IN ACEASTA TARA 18.00 Microavanpre­­mieră. 18.05 Emisiune pentru tineret. 18.25 Desene animate, 18.35 MUziCă populară. 19.00 Actualitatea In econo­mie. 19.15 Anunțuri — publicitate. 19.20 1001 de seri. 19.30 Telejurnal. 20.10 Roman Foileton. Punct și contra­punct. (I). 21.00 Concertul laureaților Concursului Internațional „George E­­nescu". 23.00 Telejurnal. MARTI, 22 SEPTEMBRIE 18.00 Microavanpremieră. 18.05 Aten­ție. Filmăr­i 18.25 Reportaj Tv. 18.50 Actualitatea in economie. 19.15 Anun­turi — publicitate. 19.20 1001 de seri. 19.30 Telejurnal. 20.00 Tineri poeți cîntă patria. 20.20 Transmisiune directă de la Viena. 20.45 Seară de teatru. Prometeu de noastră . Eva Eschil. 21.35 Invitata Demarczik (Polonia). 20.00 Prim plan. Acad. Artur Krein­­dler. 22.30 Muzicorama Tv. 23.00 Te­­lejurnal. MIERCURI, 23 SEPTEMBRIE 18.00 Microavanpremiera. 18.05 Univer­sal șotron. 18.30 Cabinetul economic Tv. 19.15 Anunțuri — publicitate. 19.20 _____________________ 1001 de seri. 19.30 Telejurnal 20.00 Tele­cinemateca. Rocco si frații săi (I). 21.15 Electrecord... tn premieră. 21.45 Gala marilor Interpreți români. 22.15 Telejurnal. 22.35 Radmila Miktc. Film muzical. JOI, 24 SEPTEMBRIE 17.30 Emisiune în limba maghiară. 18.00 Mult o dulce și frumoasă. 18.25 Tineri interpreți de muzică populară. 18.40 Cadran international. 19.15 Anun­țuri — publicitate. 19.20 1001 de seri. 19.30 Telejurnal. 20.00 Film serial. Noile aventuri ale lui Huckleberry Finn. 20.30 Reportaj Tv. 20.50 Posta Tv. 21.05 Din carnetul cu amintiri al „Cerbului de aur". Marie Laforet. 21.45 Viata literară, 22.15 Maeștri ai muzi­cii : Béla Bartók. 22.45 Telejurnal, VINERI, 25 SEPTEMBRIE DIN JURUL OREI U.1. VIZITA ÎN AUSTRIA A TOVARĂȘULUI NICOLAE CEAUȘESCU — TRANSMISIUNE DE LA AGENȚIA INTERNAȚIONALA PENTRU ENERGIE ATOMICĂ. IN JU­RUL OREI 17.30 — TRANSMISIUNE DIRECTA LA POSTURILE NOASTRE DE RADIO ȘI TELEVIZIUNE DE LA ÎNCHEIEREA VIZITEI IN AUSTRIA ȘI PLECAREA SPRE PATRIE A TOVARĂ­ȘULUI NICOLAE CEAUȘESCU, PRE­ȘEDINTELE­­. CONSILIULUI DE STAT AL REPUBLICII LOCALISTE ROMA­­NIA. 17.55 Microavanpremieră. 18.09 Căminul. 18.50 Anunțuri — publicitate. 18.55 Campionatul balcanic de baschet masculin r România — Iugoslavia (re­priza a II-a). 19.30 Telejurnal. 20.00 1001 de seri. 20.10 Film artistic: Rocco și frații săi (II). 21.50 Mai aveți o în­trebare ? 22.50 Muzică ușoară Sn In­terpretarea Elenei Caragiu. 23.10 Tele­jurnal. SIMBATA: 26 SEPTEMBRIE 17.00 Emisiune in limba germană. 18.15 Bună seara, fete 1 Bună seara, băieți î 19.15 Anunțuri — publicitate. 19.20 1001 de ser!.. 19.30 Telejurnal. 20.00 Avanpremieră la o nouă emisiune-con­­curs pentru tine : „Ocolul țării in opt luni“, 20.15 Campionatul balcanic de baschet masculin : România — Bul­garia (repriza a II-a)­, 20.50 Film serial. Incoruptibilii. 21.40 Program de varie­tăți muzical-coregrafice: 23.00 Telejur­nal. Sport. ȘCOALA PROFESIONALA AMINA organizează concurs pentru examenul de admitere din sesiunea septem­brie a.c. în zilele de 20—25, pentru meseria de : „MECANIZATOR MINIER“ și „LĂCĂTUȘ DE MINA" Concursul constă din următoarele examene : — Limba română scris și oral. — Matematică scris și oral. Informații suplimentare se pot primi la secretariatul șco­lii din Anina, strada X Mai nr. 51. Combinatul siderurgic Reșița angajează muncitori calificați în meseria de strungari în fier, indiferent de categorie. Informații suplimentare se pot primi la serv­ciul personal la telefon 1976, (273)

Next