Flamura, septembrie 1970 (Anul 18, nr. 1804-1829)

1970-09-18 / nr. 1819

k ANUL XVII Nr. 1819 9 VINERI, 18 SEPTEMBRIE 1970 0 4 PAGINI,­­70 BANI Timpul neprielnic nu scuza producțiile slabe de grîu în I.A.S. Intr-o ședință lărgită de lucru, biroul Comitetului județean de partid a analizat felul cum se ocupă Inspectoratul județean a 1 I.A.S. și Consiliile de administrație de creșterea continuă a producției vegetale și animale în vederea rentabilizării fiecă­rei întreprinderi agricole de stat. Concluziile dezbaterilor au reliefat că în acest domeniu s-au făcut pași însemnați, mai ales in sectorul zootehnic, dar că in ramura vegetală rezultatele ob­ținute nu sunt pe măsura posibilităților, nu reflectă eforturile statului depuse în această ramură de activitate. Mai ales la cultura griului, rea­lizările mult reduse față de plan fiu pot­ fi justificate doar prin ca­lamitățile naturale, excesul de u­­rb­ezeală și timpul rece din unele zile ale verii. Faptul că anumite ferme a­­gricole cu sol și condiții asemănă­toare au realizat, producții mult di­ferențiate, demonstrează cu priso­sință că nu numai condițiile cli­materice au fost de vină, ci in pri­mul rînd felul în care s-a aplicat agrotehnica la această cultură. De exemplu, în t­imp ce ferma nr. 6 O­­ravița, condusă de inginerul Ion Gherman, a realizat o producție de 1­300 kg griu la ha, ferma nr. 2 Berliște, condusă de inginerul Be­none Gherlea, realizează doar 753 kg. Aceeași comparație se poate face și între ferma nr. 4 Greoni și ferma nr. 3 Grădinari, unde condi­țiile de sol și climă au fost asemă­nătoare, dar rezultatele sunt dife­rite. Discuțiile și concluziile din șe­dința de birou au scos în evidență pregnant că producțiile mici de grîu realizate în acest an de către unele ferme și întreprinderi agricole de stat, se datoresc în mare parte și muncii defectuoase desfășurate de specialiștii și lucrătorii între­prinderilor agricole. Așa de pildă, sămînța de grîu folosită în toamna anului 1969 nu a avut valoarea biologică corespunzătoare, iar in­dicația de a semăna grîu după plante premergătoare nu a fost respectată decit parțial. Or, este știut că dacă se seamănă mulți ani la rînd grîu după grîu, pro­ducțiile realizate vor fi mult di­minuate. De pildă, I.A.S. Grădinari a semănat 800 ha cu grîu după grîu anul II și III și numai 321 ha după grîu anul 1, ceea ce a influ­ențat­ negativ asupra producțiilor. Pe de altă parte, o mare suprafață de grîu a fost calamitată din cauza apelor care au băltit în primăvară pe semănăturile multor unități agricole.. Acest neajuns putea fi înlăturat dacă conducerile ferme­lor luau măsuri încă din toamnă, cu­ timpul a permis trasarea rigo­lelor de scurgere a apei și dacă se acționa prompt în primăvară în această direcție. Dacă la toate a­­cestea mai adăugăm că deși toate întreprinderile au dispus de can­tități suficiente de ierbicide, pe care însă nu le-au folosit decât parțial, ne dăm seama că produc­țiile de grîu nu au fost diminuate doar datorită umidității și calami­tăților. In ședința de birou au fost ana­lizate pe lingă aceste deficiente și multe altele. Acum, cînd ne găsim în pragul declanșării campaniei de semănat grîu, biroul Comitetu­lui județean de partid a indicat conducerii Inspectoratului jude­țean, comisiilor de administrație, specialiștilor, organizațiilor de partid să manifeste o preocupare de prim ordin pentru amplasarea judicioasă a acestei culturi, pre­gătirea în cele mai bune condi­­țiuni și la timp a patului germi­nativ, fertilizarea corectă a între­gii suprafețe planificate a fi însă­­mînțată cu grîu, asigurarea cu se­mințe corespunzătoare, folosirea tuturor forțelor pentru ca această campanie să se încadreze în pe­rioada optimă. Nu trebuie scăpat nici un moment din vedere înlă­turarea neajunsurilor, care s-au manifestat în toamna anului tre­cut, respectarea întocmai a tutu­ror regulilor agrotehnice. Avem o toamnă prielnică pen­tru semănat, care, se pare, asigu­ră condiții optime acestei­ lucrări. Este necesar, deci, ca încă din momentul startului să se depună toate eforturile pentru a termina la termen și de bună calitate lu­crarea deosebit de importantă, de care­ depind producțiile anului viitor — semănatul griului. I. TEODORU Corul din Vărădia în prag de centenar . Firul de aur de pe steagul „Reu­niunii de cîntări Unirea" din Vără­dia înscrie o dată memorabilă în istoria culturală a comunei — anul 1870, înființat de către Petru Ior­­govici (fratele lui Paul Iorgovici) și avînd ca dirijor mai întîi pe Iacob Căiman, zis Gurgu, acest vestit cor cărășan a desfășurat de-a lungul celor 100 de ani o ac­tivitate încununată de succes pe tărâm artistic. Avînd în frunte di­rijori ca Romul Iorgovici, Pau Par­ca, Gheorghe Țunea, Paul Bolcea Iosif Cipu, Paul Lațcu și Mihai Retezat corul din Vărădia a abor­dat un repertoriu divers — cintînd între altele : „Cissa" de Ciprian Porumbescu, „Lăcrămioare" de Flondor, „Sus opincă" de Ion Vidu, „Marseillaise" — și a reușit să cucerească aprecieri favorabile în multe localități din Banat (Oravi­­ța, Lugoj, Bozovici, Timișoara, Be­­cicherecul Mic și în altele) conti­­nuînd­ pe trepte mai înalte în a­­nii noștri o prodigioasă și merito­rie activitate obștească de răspin­­dire a cîntecului popular. Printre succesele deosebite din ultimii ani se numără Premiul I ob­ținut la Faza raională a concursu­lui republican al artiștilor amatori din 1967 și apoi Premiul II la Faza regională a aceluiași concurs, di­rijor fiind profesorul Augustin Pop. Activitatea continuă și roadele acesteia sunt acum pe punctul de a fi aureolate de hotărîrea luată de către Comitetul de stat pentru cultură și artă, aceea de a sărbă­tori centenarul corului din Vă­rădia. In prezent, căminul cultu­ral depune eforturi meritorii pen­tru ca evenimentul să fie la înălți­mea tradiției. Corul a început re­petițiile sub conducerea celor dirijori Augustin Pop, Tiberiu Ci­o gna, Mihai Retezan și Elena Oș­­teanu. La repetiția la care am luat parte în aceste zile, au fost pre­zenți două treimi din coriști. repertoriu sunt incluse cîntece des­t­ pre patrie și despre viața nouă a satului românesc, compoziții ale unor autori cu re­nume : Sabin Drăgoi, Filaret Bar­bu, Augustin Bena, Ion Chirescu, Mircea Neagu, o prelucrare de Gh. Luca, dar nu este bine repre­zentat cîntecul coral bănățean. Lipsesc din lista de repertoriu Ion Vidu, Nicolae Ursu, Iosif Velcea­­nu, Nicolae Lighezan, sau compozi­torii țărani din Caraș — Vidu Gu­­ga, Nistor Miclea­ — precum și înaintașul vărădean Pau Farca, fost dirijor și animator eminent al corului din Vărădia. Cu un efort posibil și necesar, izvorât din dragostea pentru cân­tecul plaiului natal, printr-o mai bună organizare a repetițiilor — pe voci și apoi asamblarea în ter­men scurt — s-ar putea îndrepta situația existentă. De asemeni, ar trebui urgentate unele lucrări de ordin gospodăresc menite să în­frumusețeze și mai mult interiori­­ și exteriorul căminului cultural, de altfel unul din cele mai îngri­jite din județ­în perspectivă apropiată, corul din Vărădia va concerta pe scena căminului cultural „preludiu" la sărbătoarea centenarului. ION CRIȘAN ii.......................îmi»» 1 r Om­ cuprins II Propunerile salariaților— înfăptuite operativ 11 Arta specta­colului m SPORT si fel de fel J. PLENARA COMITETULUI JUDEȚEAN DE PARTID Ieri, in sala mare a Casei de cultură a sindicatelor din Reșița, a avut lot plenara Comitetului județean de partid. In plenară au participat ca invitați, membrii comisiei agrare a Comitetului județean de partid, activiști de partid și de stat, secretarii comitetelor de partid din I.A.S. și comune, specia­liști de la Direcția agricolă județeană și U.J.C.A.P., președinți, ingineri șefi din C.A.P. și șefi de ferme zootehnice din I.A.S. și C.A.P. Plenara a dezbătut preocuparea organizațiilor de partid, a organelor agricole și a conducerilor unităților agricole pen­tru realizarea și depășirea planului in sectorul creșterii ani­malelor. In referatul prezentat de tovarășul Virgil Marcoșanu, secretar al Comitetului județean de partid, au fost analizate pe larg realizările obținute in sectorul creșterii animalelor ca și greutățile și deficiențele înregistrate. Numeroși participanți la discuții au împărtășit plenarei din experiența ciștigată de unitățile în care lucrează și, de asemenea, au venit cu propuneri pentru îmbunătățirea in viitor a activității în zootehnie. În planul de măsuri aprobat de plenară s-au stabilit o seamă de acțiuni ce urmează a fi întreprinse de către orga­nele și organizațiile de partid, organele agricole, conducerile unităților agricole și specialiști, in vederea sporirii efectivu­lui de animale și creșterii producției acestora, în încheierea lucrărilor a luat cuvîntul tovarășul JUE­FALUS, membru al C.C. al P.C.R., prim secretar al Comitetu­lui județean de partid. Apreciind realizările obținute, vorbi­torul a subliniat că acestea sunt încă sub nivelul posibilități­lor, a investițiilor făcute de stat pentru dezvoltarea zootehniei. Scoțînd in evidență principalele cauze care au contribuit la această situație, tovarășul Ilie Făsui a insistat asupra mă­surilor ce trebuie întreprinse, atît pentru creșterea septetului și a producției animaliere, cit și a bazei materiale care să asi­gure condiții optime pentru dezvoltarea zootehniei. *a»<min<w înmoi întilnirea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU cu specialiștii din domeniul tehnicii electronice de calcul și informaticii economice Joi dimineața, tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, s-a întîlnit într-o consfătuire de lu­cru, la sediul C.C. al P.C.R., cu specialiști din domeniul tehnicii de calcul și prelucrări automate a datelor, oameni de știință, cadre didactice din Invățămîntul supe­rior, directori și ingineri șefi din mari întreprinderi. Au luat­ parte tovarășii Ilie Ver­deț, Manea Mănescu, precum, și conducători ai unor ministere e­­conomice și instituții centrale. Cu acest prilej au fost anali­zate stadiul și aspectele principa­le ale aplicării tehnicii electroni­ce de calcul în activitatea de con­ducere și planificare a economiei, precum și în gestiunea întreprin­derilor. In cadrul discuțiilor s-a exami­nat modul de înfăptuire a progra­mului de înzestrare a economiei nationale cu echipamente de cal­cul, pentru perioada anilor 1967- 1970. Au fost­ subliniate realiză­rile obținute în crearea premiselor necesare introducerii informaticii în economie. S-a înfățișat experi­ența acumulată pînă acum în uti­lizarea calculatoarelor electronice in gestiunea economică, în condu­cerea și dirijarea unor procese tehnologice, rezultatele dobândite pe această cale în funcționarea in­tensivă a utilajelor, creșterea pro­ductivității calității produselor, eficienței economice a producției. Totodată au fost scoase în eviden­ță unele probleme care se cer a fi soluționate în vederea folosi­rii pe scară mai largă a calcula­toarelor electronice. Vorbitorii au făcut numeroase propuneri pentru îmbunătățirea dotării cu tehnică modernă de calcul, organizarea mai bună a muncii, accelerarea lucrărilor de simplificare și raționalizare a e­­vidențelor, extinderea aplicațiilor matematicii și ciberneticii, a pre­lucrării automate a datelor. O a­­tenție deosebită a fost acordată e­­laborării de programe de calcul, utilizării la întreaga capacitate a calculatoarelor existente, rezol­varea în mai bune condiții a pro­blemelor activității economice. Un loc important­ în discuții s-a ocupat problema pregătirii cadre­lor pentru informatică — analiști, programatori, operatori — făcîn­­du se unele propuneri privind căi­le și măsurile de asigurare a ne­cesarului de specialiști. S-a rele­vat­ însemnătatea și necesitatea intensificării eforturilor pentru a­­similarea și dezvoltarea fabrica­ției în tara noastră a calculatoare­lor electronice și altor echipa­mente moderne de calcul. Participanții au exprimat hotă­­rîrea lor de a depune toate efor­turile pentru înfăptuirea sarcini­lor trasate de Congresul al X-lea al partidului în scopul perfecțio­nării sistemului informational e­­conomic. Luînd cuvîntul în concluzie, to­varășul Nicolae Ceaușescu a apre­ciat rezultatele obținute pe linia introducerii și aplicării tehnicii e­­lectronice de calcul în economia noastră națională, și a indicat o­­rientările de bază pentru îmbună­tățirea și dezvoltarea activității în acest domeniu, corespunzător ce­rințelor actuale și de perspectivă. Secretarul general al partidului a subliniat necesitatea elaborării și promovării unei concepții unitare (Continuare in pag. a 3-a) Citim în ziare, ascultăm la ra­dio, privim la televizor ori sintem­ martori oculari, cum oameni care nu se cunosc, nu s-au văzut, nici­odată se ajută unul pe altul. Cu­noaștem nenumărate gesturi uma­nitare izvorît­e din sentimente de respect și omenie. Pe măsură ce asemenea fapte se înmulțesc, și se înmulțesc vertiginos în societatea noastră, paradoxală apare atitudi­nea unora care nu numai că nu se gîndesc la semenii lor pe care-i cu­nosc, au lucrat cu ei, dar sfidează legile statului nostru călcînd gro­solan prevederile care-i obligă la aceasta și pentru care sunt bine re­munerați bănește. Se cunoaște că un salariat ajuns la o anumită vîrstă sau cînd să­nătatea nu-i mai permite să lu­­creze, se retrage la odihnă, bene­ficiind de o pensie în raport cu munca prestată. Se știe că în acest­ scop s-au elaborat, legi precise, s-au alocat­ însemnate sume, s-au creat organisme care trebuie să se îngrijească de cel care a înce­tat activitatea ca să se bucure la timp de drepturile sale neștirbite. Ori, tocmai în acest domeniu mai întîlnim nepăsarea și negli­jența înscăunate în unele locuri. Dacă la Oficiul județean de asi­gurări sociale și pensii s-au făcut pași serioși spre rezolvarea dosa­relor de pensionare în termenele legale, și chiar mai devreme (bine­înțeles că mai sunt și neajunsuri), colectivul de aici apare totuși ca țap ispășitor și pentru greșelile pe care le comit, alții. Pentru că aici bat­ la ușă, uneori venind de la mari distante, pensionarii care n-au intrat, în drepturile lor de luni de zile, deși sursa tărăgănării se află acolo unde au muncit. Mai sint­ la oficiu destule dosare intra­te cu mari întîrzieri precum și do­sare incomplete. In primul caz oa­menii pierd drepturile pe o perioa­dă, în al doilea nu sunt prea depar­te de aceasta. Din vina cui ? Se va vedea în cîteva exemple. Doi foști lucrători la județeană de drumuri și Direcția poduri (cu sediul în Doman), au pierdut pensia pe șapte luni — Valentin Țurcanu și Ton Șanr­or, primul cu domiciliul în Liubiova și al doi­lea in Carașova. Amîndoi au în­cetat activitatea la 31 decembrie 1969 dar dosarele pentru pensia de invaliditate au intrat la oficiu în luna... iunie a.ca fiind puși în drepturi — conform legii — la 1 iulie. Din ce au trăit acești oame­ni timp de 6 luni ? A interesat pe cineva această problemă ? Nu. Ca­tegoric nu. Fiindcă atunci cînd am cercetat cazurile la centrul unită­ții s-a trecut răspunderea de la unul la altul. Serviciul personal de aici nu se ocupă decit de per­sonalul tehnico-administ­rativ, de muncitori se ocupă... contabilii de pe șantiere (nu știm după ce rînduieli). Și așa, ba că e vino­vată o contabilă (Ghertrude Lun­gauer) plecată din unitate, ba oa­menii sunt vinovați că n-au ,,pis­­ionat", faptul rămîne fapt împli­nit. Că aici există încă nereguli de acest fel, se confirmă și prin tri­miterea dosarului incomplet a lui Gheorghe Tătaru și neanunțarea in termenul legal a unui pensionar care continuă să lucreze. Din păcate unitatea amintită nu este singura care procedează așa. Tot de șapte luni nu beneficiază de pensie (627 lei, lunar) și Vasile Stîngu fost salariat al întreprin­derii comerciale a Uniunii județe­ne a cooperativelor de consum — filiala Oravița. Și tot din aceeași cauză , dosarul înaintat peste ter­menul de trei luni de la data pen­sionării. Cei răspunzători de la Liceul din Moldova Nouă, nu s-au sinchisit, poate nici acum nu se frămîntă, că Ștefan Gordinovici, salariatul lor, a așteptat, de la ei 4 luni rezolva­rea dosarului, așa cum a așteptat Doru Viorel Purec, de la biroul de specialitate al U.C.M.R. Dar aștep­tarea a fost zadarnică. Factorul a bătut la poartă aducînd o sumă în care n-a fost indus acest timp. Rămîi surprins cînd constați că tocmai cei chemați să vegheze la sănătatea oamenilor lucrează de­fectuos cu salariații lor trecuți la pensie. Aproape toate spitalele din județ, Moldova Nouă se situează pe prim plan, trimit dosare incom­plete. De asemenea și întreprin­derea minieră Moldova Nouă (criticată de mai multe ori în zia­rul nostru pentru astfel de lucruri ). De data aceasta socotim, de a dreptul condamnabilă atitudinea organelor de aici care la interven­ția oficiului de pensii privind do­sarul pentru ajutor social al lui Constantin Gruiescu au dat un răspuns pe care, din respect față de cititori nu-l putem reprodu­ce!? ! )■ Peste tot unde se manifestă ne­reguli se încearcă fuga de răspun­dere așa cum arătam mai sus. Se a­­duc argumente că oamenii nu pre­zintă actele la timp, pleacă din P. BRANIC Pe urmele unor dosare de pensii „Nu eu, celălalt!" .Și oamenii așteaptă Colaboratorul nostru din Otelu Roșu, Emil Mateiaș, a surprins la lucru pe m­uncitorul 11.IE SOARE de 1» trăgători« de bare. În aceas­tă secție modernă se realizează produse de înalt niv­el tehnic. 1 Meridiane In iarna 1969—1970 la Susa, în Iran, au fost descoperite două plăci de fondare a palatului rege­lui perșilor, Darius I (născut, in jurul anului 550 î.e.n. și mort în 486), și rămășițele unui alt palat, probabil din vremea ultimilor regi ahemenizi, poate de pe vre­mea lui Artaxerxes, datînd deci din secolul­ al IV-lea î.e.n. Plăcile se remarcă prin lor de perfectă conservare. starea Este vorba de două plăci din marmură cenușie (34x34x9 cm) care nu pre­zintă decît o singură zgîrietură superficială. Inscripțiile cuneifor­me de pe fiecare din cele șase fa­țete ale plăcilor sînt perfect lizi­bile, ele alcătuind texte de un in­teres excepțional. Este pentru pri­ma oară cînd arheologii dispun de varianta integrală și autentică a „cartei de fondare a palatului lui Darius de la Susa". Cele două­­ n- PALATUL LUI DARIUS scriptii sunt alcătuite unu­­m­ ela­­mită, limbă vorbită în trecut în regiunea situată la vest de Tigrul inferior, cealaltă în babiloniană, grai al locuitorilor Babelului, oraș în Mesopotamia, pe Eufrat. Dar ele nu sunt simple traduceri ale unuia și aceluiași text. Atît unul cit și celălalt încep cu titulatura t „Eu sînt Darius, Marele Rege, Re­gele Regilor, Regele Țărilor, Re­gele Pămîntului, fiul lui Histap, A­­șemenidul". Urmează un omagiu adus lui Ahuramazda, zeu al bi­nelui, cunoscut și ca Ormuzd sau Ormazd, cel mai mare dintre zei, care a încredințat regalitatea lui Darius. Versiunea elamită descrie con­struirea palatului de la Susa, in­clusiv a uriașei terase artificiale, înaltă de 10 metri și cu o supra­față de 4 ha, care servește drept piedestal; în această versiune es­te precizată originea materialelor și efortul depus la construirea pa­latului, prin munca fiecărui popor al imperiului. Textul babilonian enumera toate materiile prima prețioase folosite, și anume: au­rul, argintul, lapis-lazuli, fildeșul, marmura, lemnul de cedru ..., apoi țările și provinciile furnizoare sau pe cei care au contribuit la lu­crări. El nu precizează însă rolul jucat de fiecare popor, nici origi­nea materialelor. Apoi Darius a­­mintește că palatul­­ a fost con­struit din ordinul și sub suprave­­ț. M. G. (Continuare în pag. a 2-a) -ÎL

Next