Flamura, septembrie 1970 (Anul 18, nr. 1804-1829)
1970-09-18 / nr. 1819
k ANUL XVII Nr. 1819 9 VINERI, 18 SEPTEMBRIE 1970 0 4 PAGINI,70 BANI Timpul neprielnic nu scuza producțiile slabe de grîu în I.A.S. Intr-o ședință lărgită de lucru, biroul Comitetului județean de partid a analizat felul cum se ocupă Inspectoratul județean a 1 I.A.S. și Consiliile de administrație de creșterea continuă a producției vegetale și animale în vederea rentabilizării fiecărei întreprinderi agricole de stat. Concluziile dezbaterilor au reliefat că în acest domeniu s-au făcut pași însemnați, mai ales in sectorul zootehnic, dar că in ramura vegetală rezultatele obținute nu sunt pe măsura posibilităților, nu reflectă eforturile statului depuse în această ramură de activitate. Mai ales la cultura griului, realizările mult reduse față de plan fiu pot fi justificate doar prin calamitățile naturale, excesul de urbezeală și timpul rece din unele zile ale verii. Faptul că anumite ferme agricole cu sol și condiții asemănătoare au realizat, producții mult diferențiate, demonstrează cu prisosință că nu numai condițiile climaterice au fost de vină, ci in primul rînd felul în care s-a aplicat agrotehnica la această cultură. De exemplu, în timp ce ferma nr. 6 Oravița, condusă de inginerul Ion Gherman, a realizat o producție de 1300 kg griu la ha, ferma nr. 2 Berliște, condusă de inginerul Benone Gherlea, realizează doar 753 kg. Aceeași comparație se poate face și între ferma nr. 4 Greoni și ferma nr. 3 Grădinari, unde condițiile de sol și climă au fost asemănătoare, dar rezultatele sunt diferite. Discuțiile și concluziile din ședința de birou au scos în evidență pregnant că producțiile mici de grîu realizate în acest an de către unele ferme și întreprinderi agricole de stat, se datoresc în mare parte și muncii defectuoase desfășurate de specialiștii și lucrătorii întreprinderilor agricole. Așa de pildă, sămînța de grîu folosită în toamna anului 1969 nu a avut valoarea biologică corespunzătoare, iar indicația de a semăna grîu după plante premergătoare nu a fost respectată decit parțial. Or, este știut că dacă se seamănă mulți ani la rînd grîu după grîu, producțiile realizate vor fi mult diminuate. De pildă, I.A.S. Grădinari a semănat 800 ha cu grîu după grîu anul II și III și numai 321 ha după grîu anul 1, ceea ce a influențat negativ asupra producțiilor. Pe de altă parte, o mare suprafață de grîu a fost calamitată din cauza apelor care au băltit în primăvară pe semănăturile multor unități agricole.. Acest neajuns putea fi înlăturat dacă conducerile fermelor luau măsuri încă din toamnă, cu timpul a permis trasarea rigolelor de scurgere a apei și dacă se acționa prompt în primăvară în această direcție. Dacă la toate acestea mai adăugăm că deși toate întreprinderile au dispus de cantități suficiente de ierbicide, pe care însă nu le-au folosit decât parțial, ne dăm seama că producțiile de grîu nu au fost diminuate doar datorită umidității și calamităților. In ședința de birou au fost analizate pe lingă aceste deficiente și multe altele. Acum, cînd ne găsim în pragul declanșării campaniei de semănat grîu, biroul Comitetului județean de partid a indicat conducerii Inspectoratului județean, comisiilor de administrație, specialiștilor, organizațiilor de partid să manifeste o preocupare de prim ordin pentru amplasarea judicioasă a acestei culturi, pregătirea în cele mai bune condițiuni și la timp a patului germinativ, fertilizarea corectă a întregii suprafețe planificate a fi însămînțată cu grîu, asigurarea cu semințe corespunzătoare, folosirea tuturor forțelor pentru ca această campanie să se încadreze în perioada optimă. Nu trebuie scăpat nici un moment din vedere înlăturarea neajunsurilor, care s-au manifestat în toamna anului trecut, respectarea întocmai a tuturor regulilor agrotehnice. Avem o toamnă prielnică pentru semănat, care, se pare, asigură condiții optime acestei lucrări. Este necesar, deci, ca încă din momentul startului să se depună toate eforturile pentru a termina la termen și de bună calitate lucrarea deosebit de importantă, de care depind producțiile anului viitor — semănatul griului. I. TEODORU Corul din Vărădia în prag de centenar . Firul de aur de pe steagul „Reuniunii de cîntări Unirea" din Vărădia înscrie o dată memorabilă în istoria culturală a comunei — anul 1870, înființat de către Petru Iorgovici (fratele lui Paul Iorgovici) și avînd ca dirijor mai întîi pe Iacob Căiman, zis Gurgu, acest vestit cor cărășan a desfășurat de-a lungul celor 100 de ani o activitate încununată de succes pe tărâm artistic. Avînd în frunte dirijori ca Romul Iorgovici, Pau Parca, Gheorghe Țunea, Paul Bolcea Iosif Cipu, Paul Lațcu și Mihai Retezat corul din Vărădia a abordat un repertoriu divers — cintînd între altele : „Cissa" de Ciprian Porumbescu, „Lăcrămioare" de Flondor, „Sus opincă" de Ion Vidu, „Marseillaise" — și a reușit să cucerească aprecieri favorabile în multe localități din Banat (Oravița, Lugoj, Bozovici, Timișoara, Becicherecul Mic și în altele) continuînd pe trepte mai înalte în anii noștri o prodigioasă și meritorie activitate obștească de răspindire a cîntecului popular. Printre succesele deosebite din ultimii ani se numără Premiul I obținut la Faza raională a concursului republican al artiștilor amatori din 1967 și apoi Premiul II la Faza regională a aceluiași concurs, dirijor fiind profesorul Augustin Pop. Activitatea continuă și roadele acesteia sunt acum pe punctul de a fi aureolate de hotărîrea luată de către Comitetul de stat pentru cultură și artă, aceea de a sărbători centenarul corului din Vărădia. In prezent, căminul cultural depune eforturi meritorii pentru ca evenimentul să fie la înălțimea tradiției. Corul a început repetițiile sub conducerea celor dirijori Augustin Pop, Tiberiu Cio gna, Mihai Retezan și Elena Oșteanu. La repetiția la care am luat parte în aceste zile, au fost prezenți două treimi din coriști. repertoriu sunt incluse cîntece dest pre patrie și despre viața nouă a satului românesc, compoziții ale unor autori cu renume : Sabin Drăgoi, Filaret Barbu, Augustin Bena, Ion Chirescu, Mircea Neagu, o prelucrare de Gh. Luca, dar nu este bine reprezentat cîntecul coral bănățean. Lipsesc din lista de repertoriu Ion Vidu, Nicolae Ursu, Iosif Velceanu, Nicolae Lighezan, sau compozitorii țărani din Caraș — Vidu Guga, Nistor Miclea — precum și înaintașul vărădean Pau Farca, fost dirijor și animator eminent al corului din Vărădia. Cu un efort posibil și necesar, izvorât din dragostea pentru cântecul plaiului natal, printr-o mai bună organizare a repetițiilor — pe voci și apoi asamblarea în termen scurt — s-ar putea îndrepta situația existentă. De asemeni, ar trebui urgentate unele lucrări de ordin gospodăresc menite să înfrumusețeze și mai mult interiori și exteriorul căminului cultural, de altfel unul din cele mai îngrijite din județîn perspectivă apropiată, corul din Vărădia va concerta pe scena căminului cultural „preludiu" la sărbătoarea centenarului. ION CRIȘAN ii.......................îmi»» 1 r Om cuprins II Propunerile salariaților— înfăptuite operativ 11 Arta spectacolului m SPORT si fel de fel J. PLENARA COMITETULUI JUDEȚEAN DE PARTID Ieri, in sala mare a Casei de cultură a sindicatelor din Reșița, a avut lot plenara Comitetului județean de partid. In plenară au participat ca invitați, membrii comisiei agrare a Comitetului județean de partid, activiști de partid și de stat, secretarii comitetelor de partid din I.A.S. și comune, specialiști de la Direcția agricolă județeană și U.J.C.A.P., președinți, ingineri șefi din C.A.P. și șefi de ferme zootehnice din I.A.S. și C.A.P. Plenara a dezbătut preocuparea organizațiilor de partid, a organelor agricole și a conducerilor unităților agricole pentru realizarea și depășirea planului in sectorul creșterii animalelor. In referatul prezentat de tovarășul Virgil Marcoșanu, secretar al Comitetului județean de partid, au fost analizate pe larg realizările obținute in sectorul creșterii animalelor ca și greutățile și deficiențele înregistrate. Numeroși participanți la discuții au împărtășit plenarei din experiența ciștigată de unitățile în care lucrează și, de asemenea, au venit cu propuneri pentru îmbunătățirea in viitor a activității în zootehnie. În planul de măsuri aprobat de plenară s-au stabilit o seamă de acțiuni ce urmează a fi întreprinse de către organele și organizațiile de partid, organele agricole, conducerile unităților agricole și specialiști, in vederea sporirii efectivului de animale și creșterii producției acestora, în încheierea lucrărilor a luat cuvîntul tovarășul JUEFALUS, membru al C.C. al P.C.R., prim secretar al Comitetului județean de partid. Apreciind realizările obținute, vorbitorul a subliniat că acestea sunt încă sub nivelul posibilităților, a investițiilor făcute de stat pentru dezvoltarea zootehniei. Scoțînd in evidență principalele cauze care au contribuit la această situație, tovarășul Ilie Făsui a insistat asupra măsurilor ce trebuie întreprinse, atît pentru creșterea septetului și a producției animaliere, cit și a bazei materiale care să asigure condiții optime pentru dezvoltarea zootehniei. *a»<min<w înmoi întilnirea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU cu specialiștii din domeniul tehnicii electronice de calcul și informaticii economice Joi dimineața, tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, s-a întîlnit într-o consfătuire de lucru, la sediul C.C. al P.C.R., cu specialiști din domeniul tehnicii de calcul și prelucrări automate a datelor, oameni de știință, cadre didactice din Invățămîntul superior, directori și ingineri șefi din mari întreprinderi. Au luat parte tovarășii Ilie Verdeț, Manea Mănescu, precum, și conducători ai unor ministere economice și instituții centrale. Cu acest prilej au fost analizate stadiul și aspectele principale ale aplicării tehnicii electronice de calcul în activitatea de conducere și planificare a economiei, precum și în gestiunea întreprinderilor. In cadrul discuțiilor s-a examinat modul de înfăptuire a programului de înzestrare a economiei nationale cu echipamente de calcul, pentru perioada anilor 1967- 1970. Au fost subliniate realizările obținute în crearea premiselor necesare introducerii informaticii în economie. S-a înfățișat experiența acumulată pînă acum în utilizarea calculatoarelor electronice in gestiunea economică, în conducerea și dirijarea unor procese tehnologice, rezultatele dobândite pe această cale în funcționarea intensivă a utilajelor, creșterea productivității calității produselor, eficienței economice a producției. Totodată au fost scoase în evidență unele probleme care se cer a fi soluționate în vederea folosirii pe scară mai largă a calculatoarelor electronice. Vorbitorii au făcut numeroase propuneri pentru îmbunătățirea dotării cu tehnică modernă de calcul, organizarea mai bună a muncii, accelerarea lucrărilor de simplificare și raționalizare a evidențelor, extinderea aplicațiilor matematicii și ciberneticii, a prelucrării automate a datelor. O atenție deosebită a fost acordată elaborării de programe de calcul, utilizării la întreaga capacitate a calculatoarelor existente, rezolvarea în mai bune condiții a problemelor activității economice. Un loc important în discuții s-a ocupat problema pregătirii cadrelor pentru informatică — analiști, programatori, operatori — făcîndu se unele propuneri privind căile și măsurile de asigurare a necesarului de specialiști. S-a relevat însemnătatea și necesitatea intensificării eforturilor pentru asimilarea și dezvoltarea fabricației în tara noastră a calculatoarelor electronice și altor echipamente moderne de calcul. Participanții au exprimat hotărîrea lor de a depune toate eforturile pentru înfăptuirea sarcinilor trasate de Congresul al X-lea al partidului în scopul perfecționării sistemului informational economic. Luînd cuvîntul în concluzie, tovarășul Nicolae Ceaușescu a apreciat rezultatele obținute pe linia introducerii și aplicării tehnicii electronice de calcul în economia noastră națională, și a indicat orientările de bază pentru îmbunătățirea și dezvoltarea activității în acest domeniu, corespunzător cerințelor actuale și de perspectivă. Secretarul general al partidului a subliniat necesitatea elaborării și promovării unei concepții unitare (Continuare in pag. a 3-a) Citim în ziare, ascultăm la radio, privim la televizor ori sintem martori oculari, cum oameni care nu se cunosc, nu s-au văzut, niciodată se ajută unul pe altul. Cunoaștem nenumărate gesturi umanitare izvorîte din sentimente de respect și omenie. Pe măsură ce asemenea fapte se înmulțesc, și se înmulțesc vertiginos în societatea noastră, paradoxală apare atitudinea unora care nu numai că nu se gîndesc la semenii lor pe care-i cunosc, au lucrat cu ei, dar sfidează legile statului nostru călcînd grosolan prevederile care-i obligă la aceasta și pentru care sunt bine remunerați bănește. Se cunoaște că un salariat ajuns la o anumită vîrstă sau cînd sănătatea nu-i mai permite să lucreze, se retrage la odihnă, beneficiind de o pensie în raport cu munca prestată. Se știe că în acest scop s-au elaborat, legi precise, s-au alocat însemnate sume, s-au creat organisme care trebuie să se îngrijească de cel care a încetat activitatea ca să se bucure la timp de drepturile sale neștirbite. Ori, tocmai în acest domeniu mai întîlnim nepăsarea și neglijența înscăunate în unele locuri. Dacă la Oficiul județean de asigurări sociale și pensii s-au făcut pași serioși spre rezolvarea dosarelor de pensionare în termenele legale, și chiar mai devreme (bineînțeles că mai sunt și neajunsuri), colectivul de aici apare totuși ca țap ispășitor și pentru greșelile pe care le comit, alții. Pentru că aici bat la ușă, uneori venind de la mari distante, pensionarii care n-au intrat, în drepturile lor de luni de zile, deși sursa tărăgănării se află acolo unde au muncit. Mai sint la oficiu destule dosare intrate cu mari întîrzieri precum și dosare incomplete. In primul caz oamenii pierd drepturile pe o perioadă, în al doilea nu sunt prea departe de aceasta. Din vina cui ? Se va vedea în cîteva exemple. Doi foști lucrători la județeană de drumuri și Direcția poduri (cu sediul în Doman), au pierdut pensia pe șapte luni — Valentin Țurcanu și Ton Șanror, primul cu domiciliul în Liubiova și al doilea in Carașova. Amîndoi au încetat activitatea la 31 decembrie 1969 dar dosarele pentru pensia de invaliditate au intrat la oficiu în luna... iunie a.ca fiind puși în drepturi — conform legii — la 1 iulie. Din ce au trăit acești oameni timp de 6 luni ? A interesat pe cineva această problemă ? Nu. Categoric nu. Fiindcă atunci cînd am cercetat cazurile la centrul unității s-a trecut răspunderea de la unul la altul. Serviciul personal de aici nu se ocupă decit de personalul tehnico-administrativ, de muncitori se ocupă... contabilii de pe șantiere (nu știm după ce rînduieli). Și așa, ba că e vinovată o contabilă (Ghertrude Lungauer) plecată din unitate, ba oamenii sunt vinovați că n-au ,,pisionat", faptul rămîne fapt împlinit. Că aici există încă nereguli de acest fel, se confirmă și prin trimiterea dosarului incomplet a lui Gheorghe Tătaru și neanunțarea in termenul legal a unui pensionar care continuă să lucreze. Din păcate unitatea amintită nu este singura care procedează așa. Tot de șapte luni nu beneficiază de pensie (627 lei, lunar) și Vasile Stîngu fost salariat al întreprinderii comerciale a Uniunii județene a cooperativelor de consum — filiala Oravița. Și tot din aceeași cauză , dosarul înaintat peste termenul de trei luni de la data pensionării. Cei răspunzători de la Liceul din Moldova Nouă, nu s-au sinchisit, poate nici acum nu se frămîntă, că Ștefan Gordinovici, salariatul lor, a așteptat, de la ei 4 luni rezolvarea dosarului, așa cum a așteptat Doru Viorel Purec, de la biroul de specialitate al U.C.M.R. Dar așteptarea a fost zadarnică. Factorul a bătut la poartă aducînd o sumă în care n-a fost indus acest timp. Rămîi surprins cînd constați că tocmai cei chemați să vegheze la sănătatea oamenilor lucrează defectuos cu salariații lor trecuți la pensie. Aproape toate spitalele din județ, Moldova Nouă se situează pe prim plan, trimit dosare incomplete. De asemenea și întreprinderea minieră Moldova Nouă (criticată de mai multe ori în ziarul nostru pentru astfel de lucruri ). De data aceasta socotim, de a dreptul condamnabilă atitudinea organelor de aici care la intervenția oficiului de pensii privind dosarul pentru ajutor social al lui Constantin Gruiescu au dat un răspuns pe care, din respect față de cititori nu-l putem reproduce!? ! )■ Peste tot unde se manifestă nereguli se încearcă fuga de răspundere așa cum arătam mai sus. Se aduc argumente că oamenii nu prezintă actele la timp, pleacă din P. BRANIC Pe urmele unor dosare de pensii „Nu eu, celălalt!" .Și oamenii așteaptă Colaboratorul nostru din Otelu Roșu, Emil Mateiaș, a surprins la lucru pe muncitorul 11.IE SOARE de 1» trăgători« de bare. În această secție modernă se realizează produse de înalt nivel tehnic. 1 Meridiane In iarna 1969—1970 la Susa, în Iran, au fost descoperite două plăci de fondare a palatului regelui perșilor, Darius I (născut, in jurul anului 550 î.e.n. și mort în 486), și rămășițele unui alt palat, probabil din vremea ultimilor regi ahemenizi, poate de pe vremea lui Artaxerxes, datînd deci din secolul al IV-lea î.e.n. Plăcile se remarcă prin lor de perfectă conservare. starea Este vorba de două plăci din marmură cenușie (34x34x9 cm) care nu prezintă decît o singură zgîrietură superficială. Inscripțiile cuneiforme de pe fiecare din cele șase fațete ale plăcilor sînt perfect lizibile, ele alcătuind texte de un interes excepțional. Este pentru prima oară cînd arheologii dispun de varianta integrală și autentică a „cartei de fondare a palatului lui Darius de la Susa". Cele două n- PALATUL LUI DARIUS scriptii sunt alcătuite unum elamită, limbă vorbită în trecut în regiunea situată la vest de Tigrul inferior, cealaltă în babiloniană, grai al locuitorilor Babelului, oraș în Mesopotamia, pe Eufrat. Dar ele nu sunt simple traduceri ale unuia și aceluiași text. Atît unul cit și celălalt încep cu titulatura t „Eu sînt Darius, Marele Rege, Regele Regilor, Regele Țărilor, Regele Pămîntului, fiul lui Histap, Așemenidul". Urmează un omagiu adus lui Ahuramazda, zeu al binelui, cunoscut și ca Ormuzd sau Ormazd, cel mai mare dintre zei, care a încredințat regalitatea lui Darius. Versiunea elamită descrie construirea palatului de la Susa, inclusiv a uriașei terase artificiale, înaltă de 10 metri și cu o suprafață de 4 ha, care servește drept piedestal; în această versiune este precizată originea materialelor și efortul depus la construirea palatului, prin munca fiecărui popor al imperiului. Textul babilonian enumera toate materiile prima prețioase folosite, și anume: aurul, argintul, lapis-lazuli, fildeșul, marmura, lemnul de cedru ..., apoi țările și provinciile furnizoare sau pe cei care au contribuit la lucrări. El nu precizează însă rolul jucat de fiecare popor, nici originea materialelor. Apoi Darius amintește că palatul a fost construit din ordinul și sub supraveț. M. G. (Continuare în pag. a 2-a) -ÎL