Flamura, septembrie 1970 (Anul 18, nr. 1804-1829)

1970-09-19 / nr. 1820

ANUL xV. NR. 1820 SIMBATA, 19 SEPTEMBRIE 1970. 4 PAGINI, 30 BANI VIZITA DE LUCRU A TOVARĂȘULUI NICOLAE CEAUȘESCU ÎN JUDEȚUL MUREȘ Tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat, a făcut în după-amiaza zilei de vineri o vizită de lucru în județul Mureș. Secretarul general al partidului a fost însoțit de tovarășii Iosif Banc, membru supleant al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, și Vasile Patițineț, membru supleant al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R. La plecarea din Capitală, pe aeroportul Băneasa, tovarășul Nicolae Ceaușescu și ceilalți conducători de partid și de stat au fost salutați de tovarășii Emil Bodnaraș, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Pană, Ilie Verdeț, Florian Dănălache, Constantin Dra­gan, Emil Drăgănescu, Janos Fazekas, Petre Lupu, Dumitru Popescu, Vasile Vîlcu, Petre Blajovici, Mihai Gere, Ion Iliescu și Ion Ioniță. Sunt numai patru luni de cînd tovarășul Nicolae Ceaușescu se afla în mijlocul oamenilor muncii de pe meleagurile mureșene. Era in perioada în care apele Mureșu­lui și Tîrnavei, crescute dincolo de limita oricărei închipuiri, se re­vărsau sălbatic, distrugînd așe­zări omenești, căi de comunicații, importante obiective­­ economice. Prezența în mijlocul cetățenilor a conducătorului partidului și statu­lui a avut efecte tonifiante inesti­mabile, cuvintele de îmbărbătare, îndemnurile și indicațiile prac­tice ale tovarășului Nicolae Ceaușescu mobilizînd energiile, dînd încredere și putere. Vizita în județ incerȘe cu însăși frumoasa și vechea cetate a chi­miei, combinatul din Tîrnăveni. La intrarea în întreprindere, to­varășul Nicolae Ceaușescu și cei­lalți conducători de partid și de stat sînt salutați de adjunctul mi­nistrului industriei chimice, Ștefan Kiss, de colectivul de conducere al combinatului. Sute de chimiști a­­plaudă îndelung pe oaspeți. Din rîndul lor se desprinde un grup de tineri care dăruiesc — semn de dragoste și stimă — frumoase bu­chete de flori. Directorul general al Grupului industrial de chimie Tîrnăveni, in­­ginerul Bujor Roșca, informează pe tovarășul Nicolae Ceaușescu că prin eforturile eroice a mii de oameni, în luna iulie au intrat în circuitul productiv ultimele instalații ale acestei unități, între­prinderea cea mai grav afectată din județ, de inundații. Pierderile au fost mari, însă prin muncă perseverentă, încordată, continuă au fost realizate încă ,la sfîrșitul lunii iulie sarcinile de plan ale actualului cincinal. Combinatul lucrează în prezent cu întreaga capacitate proiectată, iar în unele secții, datorită mo­dernizării introduse o dată cu re­punerea în funcțiune a instalați­ilor și proceselor tehnologice, se realizează o producție mai mare decit înainte de calamități. Aceas­ta creează posibilitatea ca pînă la sfîrșitul anului chimiștii de aici să obțină o producție supli­mentară de circa 10 milioane lei. Se vizitează cuptoarele de car­bid — principalul produs al com­binatului. La cuptorul nr. 6 — noul obiec­tiv al combinatului aflat in con­strucție­ — se face un scurt popas. Oaspeții sunt informați că această lucrare se desfășoară conform gra­ficelor la zi, ea urmînd, conform angajamentului constructorilor, să fie pusă în funcțiune cu o lună mai devreme. Noul cuptor va mări producția de carbid a combinatu­lui cu 82.0000 tone anual. >" Tovarășul Nicolae Ceaușescu a­­dresează colectivului Combinatu­lui chimic din Tîrnăveni calde fe­licitări pentru spiritul de abne­gație, de care dă dovadă in rezol­varea sarcinilor prezente și de viitor ale acestei mari întreprin­deri. Colectivul de conducere al com­binatului, muncitorii se angajează să nu precupețească nici un efort pentru ca sarcinile ce le revin în cadrul noului plan cincinal să fie îndeplinite exemplar. La plecarea din Tîrnăveni, lo­cuitorii orașului aduc mulțumirile lor călduroase conducerii partidu­lui și statului pentru grija și a­­jutorul acordat în zilele de grea încercare din luna mai, pentru ștergerea rănilor pricinuite de inundații și revenirea la nor­mal a vieții în toate comparti­mentele ei. Se aud urări în cins­tea Partidului Comunist Român, se scandează cu căldură P.C.R. — Ceaușescu, Ceaușescu — P.C.R. De la Tîrnăveni, oaspeții s-au îndreptat spre îngrășătoria de bo­vine aparținînd întreprinderii a­­gricole de stat din Iernut. Aici, în fața unor planșe se prezintă date cu privire la baza materială a complexului, organizarea pro­ducției, realizările obținute. In cursul vizitei se dau infor­mații detailate asupra capacității de adăpostire a­­ 8.400 locuri, asupra complexului tehnologiei care permite ca în cursul unui an de producție să se obțină 9.600 viței îngrășați precoce de la greu­tatea de 45 kg pînă la 350 kg în timp de maximum de 300 zile. Spe­cialiștii complexului prezintă, de a­­semenea, ca pe o realizare impor­tantă dotarea cu utilaje de con­cepție și fabricație exclusiv româ­nească, adoptarea unor soluții ori­ginale care au permis obținerea unor economii considerabile. Tovarășul Ceaușescu­­ apreciază eforturile depuse de specialiști, eficiența unora dintre soluțiile a­­doptate și recomandă ca în extin­derea întreprinderilor de felul ce­lor de la Iernut să se aibă in vedere realizarea treptată a construcți­ilor in funcție de posibilitățile materiale și financiare. De aseme­nea, pornind de la experiența e­­xistentă in alte județe ale țării, printre care județul Argeș, pri­vind colaborarea între întreprin­derile agricole de stat și cele co­operatiste, recomandă să se folo­sească toate mijloacele pentru ca această colaborare să fie cit mai rodnică, să ducă la creșterea pro­ducției animaliere, la satisfacerea tot mai bună a cerințelor popu­lației, la cointeresarea țăranilor cooperatori. De o parte și de alta a șose­lei se întind lanuri de porumb. La intrarea în comuna Ogra, și apoi la hotarul comunei Ungheni, se fac scurte popasuri. Tovarășul Nicolae Ceaușescu intră în lanuri­le de porumb, discută cu specia­liștii despre perspectivele recoltei. Pe tot parcursul drumului, mii și mii de locuitori — români și maghiari — au ieșit să salute pe secretarul general al partidului. Ei flutură stegulețe, buchete de flori. Desprindem din mulțimea imaginilor, care exprimă bucuria, stima locuitorilor acestor melea­guri pentru partid, pentru secre­tarul său general, una deosebit de semnificativă : un grup de ti­neri elevi ai școlii din localitate, scrisese pe o mare pancartă cu­vintele „Ceaușescu — viitorul“. Ele sintetizează minunat încrede­rea poporului t­­ineretului patriei, în cel care, in fruntea conducerii partidului, militează cu neobosită dăruire pentru ca luminosul țel, mărețul program adoptat pentru înflorirea continuă a patriei so­cialiste să se realizeze pe deplin. Aici, la intrarea în oraș, mii de cetățeni fac secretarului general al partidului o emoționantă primire. Tovarășul Vasile Rus, prim-secre­­tar al Comitetului municipal de partid Tg. Mureș, adresează o urare de bun venit. Zeci de tineri și tinere­t Oferă buchete de flori. O fanfară intonează Imnul de stat. Garda de onoare, formată din militari, membri ai gărzilor pa­triotice și tineri din detașamen­tele de pregătire militară, prezintă onorul. Tovarășul Nicolae Ceaușescu tre­ce în revistă garda de onoare. Din mulțime se aud puternice urale și ovații : „P.C.fl., Ceaușescu“, „Ceaușescu și poporul“. Oaspeții vizitează în continuare întreprinderea „Metalotehnica“, u­­nitate profilată pentru construcția de mașini destinată Sectoarelor de tricotaje și confecții. Pe parcurs oaspeții sunt infor­mați că această unitate a cunoscut o dezvoltare considerabilă in ac­tualul plan cincinal, volumul pro­ducției globale sporind de 25 de ori; ea realizează in prezent 47 tipodimensiuni de utilaje pentru tricotaje și confecții, multe din acestea concepute de specialiștii întreprinderii. In hala de montaj general, con­ducătorii de partid și de stat întrețin cu proiectanții întreprin­se derii asupra caracteristicilor teh­nice ale unor mașini. Este d­ată invenția inginerului apre­Filep Emod datorită căreia, cu ajutorul unui aparat special, se determină temperatura caracteristică a oțelu­rilor folosite în construcția utilaje­lor pentru industria textilă. Tot aici, oaspeților li se prezintă citeva din utilajele realizate de în­treprindere și care urmează a prezentate la apropiatul tîrg inter ­și național de la București. De ase­menea, sunt prezentate unele pro­duse realizate de elevi ai profesionale care funcționează școlii pe lingă întreprindere. Tovarășul Ceaușescu recomandă ca în proce­(Continuare în pag. a III-a) Cu prevederile planului cincinal depășite Colectivul de muncă al între­prinderii de construcții fores­tiere din Caransebeș se numără printre primele colective din ju­deț care au raportat îndeplini­rea cu mult înainte de termen a prevederilor planului cinci­nal. Succesele obținute de con­structorii forestieri sunt­­ mate­rializate în cei peste 1 000 km drum auto, din care aproape 650 km numai în județul Ca­­raș-Severin. Pînă la sfîrșitul anului se pre­vede depășirea sarcinilor de plan pe perioada cincinalului cu peste 40 milioane lei­ la pro­ducția globală, executind in plus față de prevederile inițiale pes­te 15 km drum auto forestier. Aspect de la secția mecanică grea (U.C.M. Reșița), unde se făuresc cu pricepere și îndeminare gigan­ticele hidroagregate pentru Porțile de Fier. Consfătuire de lucru cu lucrătorii din construcții Comitetul județean de partid a organizat ieri o consfătuire de lucru la care au participat conducătorii întreprinderilor de construcții, secretarii comitetelor de partid și ai organizațiilor de partid, reprezentanți ai întreprinderilor beneficiare, condu­cători ai organizațiilor de masă și obștești. Cu acest prilej, au fost analizate, in lumina sarcinilor re­ieșite din cuvintarea tovarășului Nicolae Ceaușescu la confă­­tuirea de lucru a C.C. al P.C.R. din 3—4 septembrie, stadiul indeplinirii planului de investiții pe 1970, precum și măsurile inițiale pentru pregătirea anului viitor. Conducătorii întreprinderilor de construcții și reprezentan­ții unităților beneficiare care au luat cuvântul, printre care inginerii S. Horvath, V. Nica, P. Lungu, N. Vlad, H. Zimer­­ma, I. Spinka, apreciind rezultatele de pînă acum au subliniat că în viitoarele luni trebuie luate noi măsuri pentru îmbunătățirea activității de aprovizionare, de organizare a șantierelor. S-a reaccentuat necesitatea ca pentru respecta­rea termenelor de punere in funcțiune să se coreleze planul de producție al poligonului de prefabricate cu cel de montaj, să folosească mai bine timpul de lucru, să extindă sistemul de lucru in acord global. In același timp au fost subliniate acțiunile care trebuie ini­țiate de beneficiari și executanți pentru temeinica pregătire a planului de investiții. * In Încheierea dezbaterilor, tovarășul ing. Ion Grasoi, secretar al Comitetului județean de partid, referindu-se la acțiunile care se cer întreprinse în lumina ultimelor documente de partid, a subliniat necesitatea ca toate organele și organizațiile de partid să desfășoare o intensă muncă politică pentru mobili­zarea colectivelor la înfăptuirea planului de investiții pe acest an și la pregătirea temeinică a anului ce vine. Din consfătuire s-au desprins câteva sarcini care se cer ur­mărite cu maximum de exigență. Astfel, se cere reținut că pînă la 1 decembrie constructorii să intre în posesia tuturor docu­mentațiilor de execuție și tot pînă atunci să fie contractate toate utilajele necesare. Experiența acestui an a ilustrat con­vingător necesitatea unei minuțioase pregătiri a planului de investiții. într-unul din numerele precedente ale ziarului evidențiam rit­mul nesatisfăcător în care se desfășoară efectuarea arăturilor și pre­gătirea terenului pentru însămînțările de toamnă, in cooperativele a­­gricole de producție din raza de activitate a I.M.A. uozovici. Cu ocazia raidului întreprins zilele trecute în aceste unități, am putut constata în ce măsură această stare de lucruri se datorează unor cauze obiective cât și organizării necorespunzătoare a muncii, lipsei de inițiativă a consiliilor de conducere, a specialiștilor și a meca­nizatorilor. Cooperatorii din DALBOȘET vor însămința cu griu în această .....■ toamnă o suprafață de 247 ha. Din acestea 131 ha s-au amplasat după premergătoare timpurii griu trifoi ș.a. Ploile destul de frec­vente căzute în zonă nu au per­mis ca arăturile să fie efectuate de îndată ce culturile premergă­toare au părăsit terenul respectiv. Dar așa după cum ne-a relatat președintele cooperativei, Eftimie Budescu, și secretarul comitetului de partid, Ilie Uscatu, starea te­renului a fost în permanență cer­cetată atit de specialistul unității cât și de șeful secției de mecaniza­re, iar tractoarele au fost dirija­te. spre acele parcele care au permis executarea lucrărilor. în­treaga suprafață ce urmează a fi însămînțată după premergătoare timpului a și fost arată,și discuită, , astfel că sem­ănatul poate , începe la­ momentul potrivit. Mai mult, cooperatorii de la Dalboșeț au fertilizat cu îngrășăminte natura­le peste 20 de hectare — și ac­țiunea continuă — îngrășămintele fosfatice s-au aplicat pe 80 de ha, utilizindu-se întreaga cantitate de care a dispus unitatea. Pentru asigurarea recoltei viitoare RĂSPUNDERI FERME. ORGANIZARE IREPROȘABILA Bine și-au organizat munca cooperatorii de la PRISIPET. Ca și cele 8 tractoare, pe care­ le­ au la dispoziție au­ avat­ pînă la începu­tul acestei săptămini aproape 100 ha, din care­ 60 ha au fost recep­ționate ca bune să primească să­­mînta . Organizarea chibzuită a lucrului de către inginerul șef al cooperativei, Leonard Voin, și șeful secției de mecanizare, Ion Pitic, a permis tractoriștilor Ion Preda, Emilian Dobrin și Alexan­­­dru Otiman să lucreze zilnic cu randament sporit. Situații asemă­­nătoare am întâlnit și la LAPUȘ­NICU MARE, unde mai mult de jumătate din suprafața ce se însă­mânțează cu griu a și fost arată și s-a pregătit patul germinativ. In alte unități,, însă,, situația lu­crărilor ca și folosirea mijloace­lor puse la dispoziție lasă să se întrevadă serioase lacune atât­ în organizarea muncii, cit și în con­cepția­ specialiștilor. De buna sea­mă că fiecare specialist trebuie să fie anim­at de dorința de a nu face nici un fel de rabat la calita­tea lucrărilor. Dar acest lucru cere multă răspundere. Solurile foarte grele și imper­meabile pe care le au multe coo­perative agricole din zona Bozo­­viciului se lucrează foarte greu și într-o perioadă optimă redusă, trecerea de la sol moale la sol sare, în care nu mai intră plugul, se face în citeva zile. Ori, aștep­tând să prindem, acest moment op­tim, și din această cauză să ți­nem miriștea sau trifoiștea ne a­rată pînă în ajunul semănatului, nu­ se cheamă că am făcut o trea­bă bună. Acest lucru ar trebui să-l știe și tovarășul Ion Cristes­cu, președintele C.A.P. BOZOVICI, c­are motivind că solul este­ prea umed, pînă miercuri nu, arase de­cit vreo 20 de hectare, deși are de semănat cu griu 235 ha, din care 140 ha după griu și trifoi. Chiar și miercuri, cînd se putea lucra în condițiuni bune pe mai multe tarlale, doar 8 tractoare di­n cele 14 efectuau la arături și­ dis­cuituri, restul fiind dispersate la alte lucrări.. Terenurile cooperativelor agri­cole de­ la RUDARI­A, BANIA­­ și GIRBOVAȚ, sînt cele mai dificile. Oricît s-au străduit, abia în ulti­­mile zile s-au găsit tarlale pe ca­re se putea lucra. Dar iată că miercuri dimineața vizitînd secția de mecanizare de la Rudăria am rămas surprinși de activitatea fe­brilă întâlnită aici încă din zori. Numai că mecanizatorii deveni­seră peste noapte zidari și în loc să plece la arat în frunte cu șeful secției, Dumitru Ghimboașă, se ocupau de construcția unui ate­lier. Nici din partea cooperativei nu se găsea nimeni în secție ca să-i îndemne pe mecanizatori să iasă în cîmp. Pe inginerul Remus Bogza, care s-a ocupat de proble­mele sectorului vegetal, l-am gă­sit la birou unde preda situațiile inginerului șef Iulian Borca, abia reîntors în unitate după o perioa­dă de absență. Nu era mai bine dacă făceau­ acest lucru pe teren? Unitatea are de însămînțat in a­­ceastă toamnă 470 de hectare. Deși dispune de 15 tractoare, s-au arat pină miercuri decit nu 73 ha și s-au discuit doar 31 ha. Vi­teza de lucru a zilei de marți, ha de arătură și 10 ha de discuit, 8 demonstrează că dacă nu se în­treprind măsuri hotărî­te pentru ca toate tractoarele să lucreze din plin, in schimburi prelungite, uni­tatea nu va putea să se încadreze in epoca optimă de insămințare a ing. AL. POPOVICI (Continuare în pag. a 3-a) A venit­, la Reșița pentru trei luni să dea o mină de aju­tor la construirea unor obiec­tive edilitare importante. Era in 1953. S-a adeverit însă pro­verbul , a băut apă aici și n-a mai plecat. Sub ochii săi, ai ge­nerației sale, orașul și-a schim­bat chipul. A întinerit. Nu­mai că maistrul Francisc From­­bach este unul dintre aceia care au determinat prefacerea orășelului ghemuit între dea­luri într-un oraș modern. Acum lucrează la înălțarea monumentalului complex din zona 23 August. Cele trei clă­diri au și fost acoperite. Pe schele, pe cornișe munca zida­rilor nu-și întrerupe fluxul. Baladă despre tinerețea orașului . Construirea acestui com­plex de clădiri a ridicat în fa­ța noastră, a constructorilor unele probleme dificile izvorî­­te din amploarea și din­ com­plexitatea arhitecturală. Aici lucrează meseriașii cei mai pricepuți de pe șantierele mu­nicipiului, colectivul este con­știincios, disciplinat. Maistrul Frombach vorbește cu îndrep­tățită mîndrie despre oamenii săi. Ii cunoaște, îi înțelege, multora le știe păsurile. Mi-e greu să-i numesc pe cîțiva doar. Despre echipele conduse de Constantin Popes­cu și Gheorghe Potoceanu se pot spune multe lucruri fru­moase. Despre betonistul Con­stantin Oprea și fierar-beto­­nistul Constantin Tărcuță de asemenea. La una din fațadele clădirii cu 11 nivele, a început deco­rarea exterioară. Aici lucrea­ză brigada condusă de Fran­cisc Opermann venit la Reșița în aceleași împrejurări ca și maistrul Frombach. Ce anume v-a determinat să rămâneți definitiv la Reșița? Ezită o clipă. — Am construit mereu. Erau atîtea de făcut... Construcția aceasta e foarte pretențioasă : fiecare nivel trebuie lucrat alt­fel. A fost necesară o perioadă de acomodare. Din 1956, de cînd a fost înălțată Casa de cultură, n-am mai construit clădiri atît de­ complicate. U­­neori am avut necazuri cu a­provizionarea cu materiale, vremea a fost neprielnică Totuși am căutat să facem fa­ță. — S-ar putea preciza, fie și aproximativ, cînd va fi ter­minată lucrarea ? — In trim. 1 1970 nădăjduim să dăm în folosință hotelul — precizează Francisc Frombach VIORICA BALTEANU (Continuare în pag. a 3-a)

Next