Flamura, septembrie 1970 (Anul 18, nr. 1804-1829)
1970-09-26 / nr. 1826
ANUL XVII NR. 1826 ft SÎMBATA, 26 SEPTEMBRIE 1970 • 4 PAGINI. 80 BANI încheierea vizitei în austria a PREȘEDINTELUI CONSILIULUI DE STAT, NICOLAE CEAUȘESCU Cuvîntarea tovarășului încheierea convorbirilor unrii aprPAncieni oficiale la Agenția internațională Domnule președinte, Doamnelor și domnilor, îmi este deosebit de plăcut se folosesc prilejul oferit de vizita oficială care o fac în Austria, pentru a saluta pe participanții Îi Conferința Generală a Agenției Internaționale pentru Energia Atomică. Conferința dumneavoastră, care reunește iluștri reprezentanți ai științei din peste 85 de țări membre ale Agenției, se înscrie ca un eveniment de seamă în viața internațională, polarizind larg interesul și atenția opiniei mondiale. Importanța ei este publică determinată de faptul că dezbate problemele unui compartiment esențial al științei contemporane, cu profunde implicații pentru progresul societății omenești, pentru pacea și securitatea popoarelor. Fizica nucleară, descifrarea tainelor atomului a deschis omenirii calea unor mari realizări în dezvoltarea forțelor de producție, în amplificarea și perfecționarea creației materiale și spirituale, in ridicarea nivelului de civilizație și bunăstare. In același timp, este cunoscut că fizica nucleară este aceea care a contribuit la realizarea celor mai teribile mijloace de distrugere — bomba atomică și cu hidrogen. Misiunea fundamentală pe care statele membre au încredințat-o Agenției Internaționale pentru Energia Atomică este tocmai aceea — stipulată expresin însuși statutul agenției — de a încuraja și facilita în lumea întreagă utilizarea în scopuri pașnice a energiei atomice. Știința nu se poate dezvolta, nu poate înflori decât în condiții de pace, intr-un climat de încredere și colaborare intre popoare. Oamenii de știință sunt, prin însăși natura activității lor, profund interesați ca atomul să servească păcii, vieții, să vegheze ca roadele creației lor să fie folosite pentru progresul și bunăstarea popoarelor. Este evident că dacă mijloacele materiale și uriașele fonduri absorbite în prezent de producerea armelor atomice și de cercetările pentru perfecționarea lor ar fi îndreptate spre realizarea, cu ajutorul energiei nucleare, a unora pentru Energia Atomică biective pașnice, s-ar putea asigura un considerabil pas înainte in ameliorarea condițiilor de viață aumanitații. A împiedica transformarea acestei uriașe cuceriri a geniului uman în instrumentul unui dezastru al planetei noastre, a-i conferi in mod exclusiv menirea de generator al progresului și prosperității — acesta este un măreț ideal al epocii noastre, căruia toți oamenii de bine îi închină eforturile și energia lor. Acționînd în acest spirit, savanții și cercetătorii atomiști pot găsi limbajul comun care să le permită ca — indiferent de convingerile lor filozofice și politice, de apartenența la un sistem social-politic sau altul — să-și aducă, împreună contribuția la promovarea țelurilor nobile pe care agenția și le-a propus și care răspund dezideratelor întregii omeniri iubitoare de pace România s-a pronunțat și se pronunță în mod consecvent în favoarea unor măsuri ferme de dezarmare generală, și îndeosebi de dezarmare nucleară, considerând că singura modalitate omenirea de coșmarul de a elibera războiului nuclear este oprirea producției acestor arme, distrugerea stocurilor existente, interzicerea definitivă folosirii energiei atomice in scopuri militare. Ca urmare a intrării în vigoare a Tratatului de neproliferare, Agenției Internaționale pentru Energia Atomică îi revine misiunea de a organiza controlul asupra realizării prevederilor lui, în așa felricit să se împiedice proliferarea armelor nucleare și, in același timp, să se asigure tuturor statelor accesul liber la folosirea energiei nucleare in scopuri pașnice. Agenția Internațională pentru Energia Atomică poate contribui prin activitatea ei ca marile avantaje pe care le oferă aplicarea fizicii nucleare să intre cit mai larg în circuitul mondial de valori, să contribuie la înlăturarea subdezvoltării, la ridicarea nivelului de civilizație al tuturor popoarelor. O importanță deosebită are în acest sens activitatea Agenție) pentru dezvoltarea cooperării pe planul cercetării și folosirii energiei nucleare în scopuri pașnice, pentru intensificarea schimbului de informații și de experieri dimineața a avut loc a doua rundă a convorbirilor oficiale dintre președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, și președintele federal al Austriei, Franz Jonas. A continuat schimbul de păreri asupra unor probleme ale situației internaționale, subliniindu-se dorința celor două țări de a conlucra și în viitor pentru statornicirea pe continentul european unui climat de securitate, înțeleagere și colaborare pașnică. Cei doi președinți și-au exprimat satisfacția pentru evoluția favorabilă a relațiilor româno-austriece, apreciind că vizitele reciproce dintre conducerile de stat ale României și Austriei au contribuit la dezvoltarea legăturilor care unesc cele două țări, în cadrul convorbirilor au fost relevate perspectivele extinderii colaborării și cooperării multilaterale, fructuoase, dintre România și Austria, în acest sens fiind date indicații organelor de resort. Convorbirile s-au desfășurat intr-o atmosferă cordială, de deplină înțelegere. In încheiere, a fost adoptat un comunicat comun cu privire la vizita președintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România în Austria. » ! î Noi capaciități de | | producție | la Reșița au început lucrările II de dezvoltare a turnătoriei de J fontă a U.C.M.R. Concomitent! I cu mărirea suprafeței pro- Noductive, se asigură și moder țnizarea procesului de producție. | v Secția va fi dotată cu utilaje^ I moderne, de mare capacitate. I Lucrările de la turnătoria de la fontă fac parte dintr-un pro- * 1 gram mai larg de dezvoltare și de modernizare a sectorului cald al I uzinei. Prin darea In exploatare eșalonată a obiectivelor se NV va ajunge ca pînă in 1975 pro- * Iducția turnătoriei de oțel și al N forjei să crească cu aproape 25 lla sută. I j > (continuare In pag. a IV-a) COMUNICAT COMUN cu privire la vizita în Republica Austria a președintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, NICOLAE CEAUȘESCU (21-25 septembrie 1970) La invitația președintelui federal al Republicii Austria, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, împreună cu soția, Elena Ceaușescu, a făcut o vizită oficială in Austria, între 21-25 septembrie 1970, ca răspuns la vizita in România a președintelui federal Franz Jonas. Președintele Consiliului de Stat și persoanele oficiale care l-au însoțit au vizitat Viena, capitala Austriei, Kaprun, Salzburg și Linz, întreprinderi industriale instituții culturale din aceste lași calități, înalților oaspeți români li s-a făcut pretutindeni o primire cordială. Președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste și președintele Republicii România Austria au purtat convorbiri la care au participat : Din partea română : Iosif Banc, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri; Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe; Cornel Burtică, ministrul comerțului exterior; Dumitru Aninoiu, ambasador extraordinar și plenipotențiar al Republicii Socialiste România în Austria. Din partea austriacă : Bruno Kreisky, cancelar federal; Rudolf Hauser, vicecancelar; Rudolf Kirchschläger, ministrul afacerilor externe; Josef Stamnbacher, ministrul comerțului, industriei și meșteșugurilor; Uertha Fiinberg, ministrul științei și cercetării; Ernst Eugen Veselsky, secretar de stat în Cancelaria Federală; Eduard Tschop, ambasador extraordinar și plenipotențiar al Republicii Austria in Republica Socialistă România. Convorbirile s-au desfășurat într-o atmosferă de prietenie și înțelegere reciprocă ce caracterizează relațiile intre cele două țări și au oferit prilejul efectuării unui larg schimb de păreri asupra raporturilor bilaterale și cu privire la principalele probleme internaționale de interes comun. S-a constatat cu satisfacție că de la vizita președintelui federal in România, in toamna anului 1989, relațiile dintre cele două țări s-au dezvoltat in toate domeniile in mod îmbucurător, ele constituind un exemplu de colaborare între țări cu sisteme social-politice diferite. In timpul vizitei s-a semnat de către ministrul comerțului exterior al României, Cornel Burtică, ministrul federal al comerțului, industriei și meșteșugurilor, dr. Josef Stainbacher, un nou acord comercial pe perioada 1971-1975. A fost semnat, de asemenea, protocolul cu privire la schimbul de mărfuri pentru anul 1971. Cele două părți au constatat cu satisfacție creșterea continuă a (continuare in pag. a IV-a) Tovarășul VASILE VÎLCU a împlinit 60 de ani Comitetul Executiv al Comitetului Central al Partidului Comunist Român a adresat tovarășului Vasile Vîlcu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreședinte al Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, cu prilejul împlinirii vîrstei de 60 de ani, următoarea scrisoare : Dragă tovarășe Vîlcu. Cu prilejul împlinirii a 80 de ani de viață, Comitetul Executiv al Comitetului Central al Partidului Comunist Român îți adresează calde felicitări, urări de sănătate și fericire 1 Intrat din anii tinereții în rîndurile mișcării muncitorești, călit ca militant revoluționar real al Partidului Comunist Român, ai participat cu neînfricare la luptele purtate de oamenii muncii împotriva exploatării și asupririi burghezo-moșierești, a fascismului războiului hitlerist, pentru eliberairea patriei, îndeplinind cu spirit de abnegație și devotament sarcinile încredințate de partid. Se bucură de o binemeritată considerație activitatea desfășurată după 23 August 1944, in funcțiile de răspundere ce ți s-au Încredințat, ca primsecretar al organizației regionale de partid Dobrogea, președinte al Uniunii Naționale a Cooperativelor Agricole de Producție, iar în prezent, ca membru al Comitetului Executiv al Comitetului Central al Partidului Comunist Român și vicepreședinte al Consiliului de Stat al Republicii Socialiste Partidul nostru comunist România, promovează neabătut politica sa marxistleninistă de edificare a orînduirii socialiste, de înălțare economică și socială a patriei, de înflorire multilaterală a națiunii noastre socialiste, de întărire a prieteniei și alianței cu țările socialiste, a colaborării cu celelalte state, a unității mișcării comuniste și muncitorești, a forțelor antiimperialiste. In înfăptuirea acestei politici aduci o valoroasă și apreciată contribuție. Activitatea îndelungată pe care ai desfășurat-o în mișcarea revoluționară, slujirea cu credință a intereselor clasei noastre muncitoare, ale poporului român, a cauzei socialismului și comunismului ți-au adus stima și prețuirea întregului partid, a tuturor oamenilor muncii. La aniversarea zilei de naștere, îți dorim din toată inima, dragă tovarășe Vîlcu, ani malți, putere de muncă și noi succese în activitatea rodnică pe care o desfășor I COMITETUL EXECUTIV AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN SESIUNEA CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Ieri a avut loc la Reșița cea de a VII-a sesiune a Consiliului popular al județului Caraș-Severin. Deschizînd lucrările Sesiunii, tovarășul ILIE FASUI, președintele comitetului executiv al Consiliului popular județean de partid, a informat deputații și invitații asupra modului cum sînt duse la Îndeplinire hotărîrile sesiunii anterioare, hotărîrile organelor superioare și alte sarcini aflate pe agenda de lucru a comitetului executiv al Consiliului popular județean. Expunerea de motive și proiectul de hotărîre privitoare la dezvoltarea și perfecționarea prestațiilor și serviciilor către populație, întreprinderi și instituții, de către gospodăria comunală, industria locală, cooperația meșteșugărească și de consum și de către alte organizații socialiste — principalul punct al ordinei de zi — au fost prezentate de tovarășul Nicolae Bușui, prim-vicepreședinte al comitetului executiv al Consiliului popular județean. In continuare, lucrările sesiunii s-au desfășurat pe comisii permanente, în cadrul cărora au luat cuvîntul 75 de deputați și invitați, înregistrîndu-se un mare număr de propuneri vizînd îmbunătățirea proiectului de hotărîre. Plenului deputaților și invitaților i-au fost prezentate, de asemenea, un raport către Comisia permanentă pentru problemele de sănătate și asistență socială (raportor Monica Baruț, deputată, președinta comisiei) și o expunere de motive și proiect de hotărîre privind trecerea unor activități în subordinea consiliilor populare municipale, orășenești și comunale (raportor Ioan Maidét, vicepreședinte al comitetului executiv). Sesiunea a rezolvat și alte probleme organizatorice. tn încheiere, a luat cuvîntul tovarășul Ilie Făsui, care s-a referit succint la sarcinile ce stau în fața consiliilor populare din județ, a întregii populații pentru reușita deplină a campaniei agricole de toamnă, încheierii anului cu rezultate cit mai bune în activitatea economică, precum și în pregătirea în cele mai bune condiții a producției din anul viitor- ------------------------------------------------s. Din cuprins: ■ De toate și de pretutindeni (pag. a 2-a) S „Vă rog, o informație!“ B De pe cuprinsul județului* 0 Programul radio, T.V. și cinema B Știri, telegrame de peste hotare L.......................1 (pag a 3-a) Pe agenda de lucru a sindicatelor Economisirea materiilor prime și materialelor Prezenta sindicatelor in acțiunile de economisirea materiilor prime și materialelor s-a făcut simțită pe numeroase planuri, încă de la începutul anului, în întrecerea socialistă inițiată de organizațiile județene de partid, sindicatele au mobilizat colectivele de oameni ai muncii să realizeze peste plan importante economii prin reducerea consumurilor de metal, lemn, combustibil și energie electrică. La Combinatul siderurgic, de pildă, comisia inginerilor și tehnicienilor și comisia economică au studiat o serie de aspecte ale consumurilor specifice și au făcut propuneri pentru schimbarea unor soluții cu altele mai economicoase, care au permis ca în primele șapte luni ale acestui an să se realizeze o economie de 1 224 tone metal. La rîndul său, comitetul sindicatului de la Uzina de utilaj de morărit Topleț a organizat dezbateri în grupele sindicale, schimburi de experiență, care au contribuit la obținerea unor economii certe de metal. In programul de propagandă tehnică pe care consiliul județean l-a stabilit pentru acest an, au fost prevăzute teme care se referă la realizarea de economii la materii prime, materiale, iar casele de cultură și cluburile sindicale au organizat expuneri pe teme privind economisirea de materiale prin croirea mai judicioasă a tablei, reducerea pierderilor de otel și a rebuturilor. Cu toate rezultatele obținute in acțiunea de reducere a consumurilor specifice de materii prime, materiale, combustibil, energie, mai sunt însă o seamă de rezerve nefolosite. In timp ce unele întreprinderi realizează economii de materiale, altele înregistrează depășiri. Mai mult, chiar în cadrul aceleiași întreprinderi, economia realizată la unele locuri de muncă este diminuată sau anulată de depășirile din alte sectoare. Un astfel de exemplu este la U.C.M.R., unde la sectorul prelucrări la rece s-a obținut o economie de 432,567 tone metal, iar în sectorul cald s-a depășit consumul de metal cu 1547,298 tone. Asemenea neajunsuri au fost posibile și datorită faptului că comitetul sindicatului nu a folosit toata mijloacele de care dispune pentru a combate cazurile de nerespectare a disciplinei tehnologice, abaterile de la disciplina contractuală, slaba activitate în sectorul de concepție, neglijența și risipa de materiale. Neajunsul principal al depășirii consumului de metal îl constituia insă slaba preocupare pentru evitarea pierderilor de oțel prin scurgeri, scoarțe, turnări nejustificate la rigole, nerespectarea tehnologiilor de elaborare, formareturnare a oțelurilor, care și in prezent se mențin la un nivel ridicat- ȘT. NEGOIU (Continuare in pag. a 3-a) Eugen Goldner are 21 de ani. A terminat liceul in anul 1967, s-a angajat in uzină ca muncitor. După revenirea din armată s-a calificat in meseria de mecanic compresoare. Ca funcționar aș fi dus viață monotonă, e drept, comodă, o neinteresantă iisă. Uzina e o școală aspră și dreaptă, care iți deschide ochii asupra celor ce se întimplă in jur, te face să simți că trăiești și ești util. O meserie prinde întotdeauna bine. Liceul îți dă o orientare generală, o seamă de cunoștințe pe care trebuie să le completezi neîncetat. In uzină, pe șantier, in școală. Fără voie, îmi trece prin gînd că există atîția tineri care, după absolvirea liceului, își dau aere de „intelectuali subțiri“, vorbesc din virful buzelor despre osteneala de a-ți găsi drumul in viață, căutind, trecînd peste dificultăți. Tînărul din fața mea vorbește cu convingere. Nu găsește nimic neobișnuit in opțiunea sa. Nenumărați sunt aceia care parcurg drumul invers, dimineața muncesc, după amiaza învață Nu le este ușor, dar uzina i-a învățat să fie tenaci . — Am urmat liceul seral pentru că vreau să știut mai multe. Cînd am venit la Reșița, eram un copil de 14 ani, aveam 5 clase. Acum pot respira ușurat o vreme, mă voi odihni un an apoi... Ca Gheorghe Giurcă, lăcătuș instalator la secția hidrotehnică, gindește și Iuliu László, șeful său de echipă . — Comparând cum priveam lumea înainte, cu tot ceea ce știu și înțeleg acum după absolvirea liceului, îmi dau seama că am trecut cu bine peste un hop greu. Așa cum societatea înaintează, nici noi nu putem rămine în urmă. Vreau să urmez o școală de maiștri. Ioan Rusu este elev in clasa XI-a la seral. Intenționează să-și continue studiile după absolvirea liceului. Are o meserie grea, e la miruitor, dar dificultățile nu-l sperie. Anton Bockman, Dănilă Guruian, Iosif Krakovschy. Lista ar putea continua, pentru că tinerii aceștia care știu cu tărie ce vor, pe care obstacolele nu-i abat din drum, se numără cu sutele. Despre ei au cuvinte, de laudă atil inginerii și maiștrii sub îndrumarea cărora muncesc, cit și profesorii lor. Costa Conceatu, directorul Liceului nr. 1 și Iosif Barna, director al secției serale, vorbesc cu legitimă mândrie despre absolvenții lor. Doctorandul de azi Dan Nicolae a fost elev strălucit, a urmat cursurile Facultății de automatică din București, acum e asistent la Craiova. Ion Vladimirescu, absolvent din promoția 1969, și-a luat bacalaureatul cu nota 10. E unul dintre cei mai buni studenți ai Facultății de matematică din Craiova. Acum, în vacanță lucrează în uzină. În majoritatea cazurilor, tinerii care vor să-și completeze studiile, sunt încurajați și sprijiniți. Se întimplă însă și astfel: Uneori, elevii aceștia n-au găsit suficientă înțelegere din partea maiștrilor, a șefilor de echipă. Au fost obligați să lucreze în schimbul doi, au fost reținuți la diferite ședințe în detrimentul frecventării școlii. Toate acestea sunt nereguli care pot și trebuie să fie înlăturate. Imperativul se impune cu atit mai mult cu cit tinerii ce lucrează in cooperație nu se pot înscrie la liceul seral deoarece se izbesc de aceeași neînțelegere. Credem că problema aceasta a tinerilor cuprinși in procesul de invățămint seral, trebuie să stea mai mult în atenția tuturor șefilor de secții, a conducerilor de unități și întreprinderi. In Reșița vuietul uzinei nu încetează nici o clipă. In halele imense, cot la cot cu vârstnicii de la care au deprins tainele meseriei, muncesc și ei, tinerii care-și trăiesc intens anii entuziasmului. VIORICA BALTEANU Liceenii uzinei O dramă sub cerul newyorkez „Beția albă", produs al diverselor droguri, s-a cuibărit în citeva colțuri ale marelui oraș american, învăluind sub mantia ei înșelătoare multe suflete. Ziaristul J. L. Mateye își publică impresiile culese în acele locuri unde teribilul viciu stăpînește o mare armată de oameni, de la cei care plasează drogurile pînă la cei care le consumă . .. Ne aflam într-o seară în „Uptown" din cartierul newyorkez Meridiane Harlem. Cîțiva albi se îndreptau grăbiți spre alte cartiere. Cei care rămîn sunt numai traficanții sau consumatorii de droguri. O tînără și frumoasă negre sătează un trecător. Omul o acosrespinge nervos, privind-o straniu, fix. Sîntem în dreptul intersecției dintre strada 103 și Bulevardul 8. „Furnizorul trebuie să fi întîrziat", îmi spune agentul de la Biroul de narcotice federal care mă însoțește. Bărbați și femei se plimbă, încoace și încolo, aparent nepăsători sau vizibil iritați. Unii așteaptă rezemați de cîte un perete, în picioare, de-a lungul trotuarului, sau așezați pe treptele unor case. Cîteodată își faca apariția o mașină ce cîteva momente la o staționează întretăiere de străzi. O privire rapidă, aruncată la dreapta și la stînga de către șofer, care este de regulă, un alb. Cîțiva indivizi coboară din vehicul al cărui motor nu a încetat să funcționeze. Replici scurte, schimburi discrete și vizitatorii coboară pe trotuar, îndreptîndu-se rapid spre barul cel mai apropiat. „Se duc să se injecteze", mi se precizează. Ne întoarcem din bloc în bloc pe străzile 115, 117, 125, etc, pus bulevardul Lennox și Madison. Marile artere sînt invadate de o mulțime agitată. Din mers rețin cîteva nume: „Paradisul" „Rock Tavern", „Play House*... „Zona de trafic cea mai importantă din Statele Unite, fără îndoială", îmi spune ghidul, și nu“. ..Aici totul se petrece în maîmi explică polițistul. „Vînzătorii și clienții își rezolvă treburile instalați în automobile. Noi nu intervenim întotdeauna căci sîntem interesați să depistăm întreaga filieră. Mai sînt clienți care vin din suburbii cu trenul la gara din strada 125. Pe (Continuare in pag. a 3-a)