Flamura, septembrie 1970 (Anul 18, nr. 1804-1829)

1970-09-26 / nr. 1826

ANUL XVII NR. 1826 ft SÎMBATA, 26 SEPTEMBRIE 1970 • 4 PAGINI. 80 BANI încheierea vizitei în austria a PREȘEDINTELUI CONSILIULUI DE STAT, NICOLAE CEAUȘESCU Cuvîntarea tovarășului încheierea convorbirilor un­rii ap­rPAn­cieni oficiale la Agenția internațională Domnule președinte, Doamnelor și domnilor, îmi este deosebit de plăcut se folosesc prilejul oferit de vizita o­­ficială care o fac în Austria, pen­tru a saluta pe participanții Îi Conferința Generală a Agenției Internaționale pentru Energia Atomică. Conferința dumneavoastră, care reunește iluștri reprezentanți ai ști­inței din peste 85 de țări mem­bre ale Agenției, se înscrie ca un eveniment de seamă în viața in­ternațională, polarizind larg inte­resul și atenția opiniei mondiale. Importanța ei este publică de­terminată de faptul că dezbate problemele unui compartiment e­­sențial al științei contemporane, cu profunde implicații pentru pro­gresul societății omenești, pentru pacea și securitatea popoarelor. Fizica nucleară, descifrarea tai­nelor atomului a deschis ome­nirii calea unor mari realizări în­ dezvoltarea forțelor de producție, în amplificarea și perfecționarea creației materiale și spirituale, in ridicarea nivelului de civilizație și bunăstare. In același timp, este cunoscut că­­ fizica nucleară este aceea care a contribuit la reali­zarea celor mai teribile mijloace de distrugere — bomba atomică și cu hidrogen. Misiunea fundamentală pe care statele membre au încredințat-o Agenției Internaționale pentru E­­nergia Atomică este tocmai aceea — stipulată expres­in însuși statu­tul agenției — de a încuraja și fa­cilita în lumea întreagă utilizarea în scopuri pașnice a energiei atomice. Știința nu se poate dezvolta, nu poate înflori decât în condiții de pace, intr-un climat de încredere și colaborare intre popoare. Oa­menii de știință sunt, prin însăși natura activității lor, profund in­teresați ca atomul să servească păcii, vieții, să vegheze ca roadele creației lor să fie folosite pentru progresul și bunăstarea popoare­lor. Este evident că dacă mijloacele materiale și uriașele fonduri ab­sorbite în prezent de producerea armelor atomice și de cercetările pentru­ perfecționarea lor ar fi în­dreptate spre realizarea, cu ajuto­rul energiei nucleare, a unor­a­ pentru Energia Atomică­ biective pașnice, s-ar putea asigura un considerabil pas înainte in ame­liorarea condițiilor de viață a­­­­umanitații. A împiedica transformarea aces­tei uriașe cuceriri a geniului uman în instrumentul unui dezastru al planetei noastre, a-i conferi in mod exclusiv menirea de genera­tor al progresului și prosperității — acesta este un măreț ideal al epocii noastre, căruia toți oamenii de bine îi închină eforturile și e­­nergia lor. Acționînd în acest spirit, savanții și cercetătorii atomiști pot găsi­­ limbajul comun care să le permită ca — indiferent de convingerile lor filozofice și politice, de aparte­nența la un sistem social-politic sau altul — să-și aducă, împreună contribuția la promovarea țelurilor nobile pe care agenția și le-a pro­pus și care răspund dezideratelor întregii omeniri iubitoare de pace România s-a pronunțat și se pro­nunță în mod consecvent în favoa­rea unor măsuri ferme de dezar­mare generală, și îndeosebi de de­zarmare nucleară, considerând că singura modalitate omenirea de coșmarul de a elibera războiului nuclear este oprirea producției a­­cestor arme, distrugerea stocurilor existente, interzicerea definitivă folosirii energiei atomice in sco­­­puri militare. Ca urmare a intrării în vigoare a Tratatului de neproliferare, Agen­ției Internaționale pentru Ener­gia Atomică îi revine misiunea de a organiza controlul asupra reali­zării prevederilor lui, în așa fel­ricit să se împiedice proliferarea armelor nucleare și, in același timp, să se asigure tuturor state­lor accesul liber la folosirea ener­giei nucleare in scopuri pașnice. Agenția Internațională pentru Energia Atomică poate contribui prin activitatea ei ca marile avan­taje pe care le oferă aplicarea fizicii nucleare să intre cit mai larg în circuitul mondial de va­lori, să contribuie la înlăturarea subdezvoltării, la ridicarea nivelu­lui de civilizație al tuturor popoa­relor. O importanță deosebită are în acest sens activitatea Agenție) pentru dezvoltarea cooperării pe planul cercetării și folosirii ener­giei nucleare în scopuri paș­nice, pentru intensificarea schim­bului de informații și de expe­­rieri dimineața a avut loc a doua rundă a convorbirilor oficiale dintre președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste Româ­nia, Nicolae Ceaușescu, și președin­tele federal al Austriei, Franz Jonas. A continuat schimbul de păreri asupra unor probleme ale situației internaționale, subliniindu-se do­rința celor două țări de a con­lucra și în viitor pentru statorni­cirea pe continentul european unui climat de securitate, înțele­a­gere și colaborare pașnică. Cei doi președinți și-au exprimat satisfacția pentru evoluția favora­bilă a relațiilor româno-austriece, apreciind că vizitele reciproce din­tre conducerile de stat ale Româ­niei și Austriei au contribuit la dezvoltarea legăturilor care unesc cele două țări, în cadrul convor­birilor au fost relevate perspec­tivele extinderii colaborării și co­operării multilaterale, fructuoase, dintre România și Austria, în acest sens fiind date indicații organelor de resort. Convorbirile s-au desfășurat in­­tr-o atmosferă cordială, de deplină înțelegere. In încheiere, a fost a­­doptat un comunicat comun cu privire la vizita președintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România în Austria. » ! î Noi capaci­­­i­tăți de | | producție | la Reșița au început lucrările I­I de dezvoltare a turnătoriei de J­­ fontă a U.C.M.R. Concomitent! I cu mărirea suprafeței pro- N­o­ductive, se asigură și moder­­ țnizarea procesului de producție. | v Secția va fi dotată cu utilaje^ I moderne, de mare capacitate.­­ I Lucrările de la turnătoria de l­a fontă fac parte dintr-un pro- * 1 gram mai larg de dezvoltare și d­e modernizare a sectorului cald al­­ I uzinei. Prin darea In exploata­­­­­re eșalonată a obiectivelor se N­V va ajunge ca pînă in 1975 pro- * I­ducția turnătoriei de oțel și al N forjei să crească cu aproape 25­­ lla sută. I j > (continuare In pag. a IV-a) COMUNICAT COMUN cu privire la vizita în Republica Austria a președintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, NICOLAE CEAUȘESCU (21-25 septembrie 1970) La invitația președintelui federal al Republicii Austria, președintele Consiliului de Stat al Repu­blicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, împreună cu soția, Elena Ceaușescu, a făcut o vizită oficială in Austria, între 21-25 sep­tembrie 1970, ca răspuns la vizita in România a președintelui fede­ral Franz Jonas. Președintele Consiliului de Stat și persoanele oficiale care l-au însoțit au vizitat Viena, capitala Austriei, Kaprun, Salzburg și Linz, întreprinderi industriale instituții culturale din aceste la­și calități, înalților oaspeți români li s-a făcut pretutindeni o primire cordială. Președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste și președintele Republicii România Austria au purtat convorbiri la care au participat : Din partea română : Iosif Banc, vicepreședinte al Consiliului de Mi­niștri; Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe; Cornel Burtică, ministrul comerțului exterior; Du­mitru Aninoiu, ambasador extra­ordinar și plenipotențiar al Repu­blicii Socialiste România în Aus­tria. Din partea austriacă : Bruno Kreisky, cancelar federal; Rudolf Hauser, vicecancelar; Rudolf Kirch­schläger, ministrul afacerilor ex­terne; Josef Stamnbacher, ministrul comerțului, industriei și meșteșu­gurilor; Uertha Fiinberg, minis­trul științei și cercetării; Ernst Eu­gen Veselsky, secretar de stat în Cancelaria Federală; Eduard Tschop, ambasador extraordinar și plenipotențiar al Republicii Aus­tria in Republica Socialistă Româ­nia. Convorbirile s-au desfășurat în­­tr-o atmosferă de prietenie și înțe­legere reciprocă ce caracterizează relațiile intre cele două țări și au oferit prilejul efectuării unui larg schimb de păreri asupra raportu­rilor bilaterale și cu privire la principalele probleme internațio­nale de interes comun. S-a constatat cu satisfacție că de la vizita președintelui federal in România, in toamna anului 1989, relațiile dintre cele două țări s-au dezvoltat in toate domeniile in mod îmbucurător, ele constituind un e­­xemplu de colaborare între țări cu sisteme social-politice diferite. In timpul vizitei s-a semnat de către ministrul comerțului exterior al României, Cornel Burtică, ministrul federal al comerțului, in­­­­dustriei și meșteșugurilor, dr. Josef Stainbacher, un nou acord comer­cial pe perioada 1971-1975. A fost semnat, de asemenea, protocolul cu privire la schimbul de mărfuri pentru anul 1971. Cele două părți au constatat cu satisfacție creșterea continuă a (continuare in pag. a IV-a) Tovarășul VASILE VÎLCU a împlinit 60 de ani Comitetul Executiv al Comitetului Central al Partidului Comunist Român a adresat tovarășului Vasile Vîlcu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreședinte al Consiliului de Stat al Re­publicii Socialiste România, cu prilejul împlinirii vîrstei de 60 de ani, următoarea scrisoare : Dragă tovarășe Vîlcu. Cu prilejul împlinirii a 80 de ani de viață, Comitetul Executiv al Comitetului Central al Partidului Comunist Român îți adresează cal­de felicitări, urări de sănătate și fericire 1 Intrat din anii tinereții în rîndu­­rile mișcării muncitorești, călit ca militant revoluționar re­al al Partidului Comunist Român, ai participat cu neînfricare la luptele purtate de oamenii muncii împo­triva exploatării și asupririi bur­­ghezo-moșierești, a fascismului războiului hitlerist, pentru elibera­­i­rea patriei, îndeplinind cu spirit de abnegație și devotament sarcinile încredințate de partid. Se bucură de o binemeritată considerație ac­tivitatea desfășurată după 23 Au­gust 1944, in funcțiile de răspunde­re ce ți s-au Încredințat, ca prim­­secretar al organizației regionale de partid Dobrogea, președinte al Uniunii Naționale a Cooperativelor Agricole de Producție, iar în pre­zent, ca membru al­ Comitetului Executiv al Comitetului Central al Partidului Comunist Român și vice­președinte al Consiliului de Stat al Republicii Socialiste Partidul nostru comunist România, promo­vează neabătut politica sa marxist­­leninistă de edificare a orînduirii socialiste, de înălțare economică și socială a patriei, de înflorire mul­tilaterală a națiunii noastre socia­liste, de întărire a prieteniei și a­­lianței cu țările socialiste, a colaborării cu celelalte sta­te, a unității mișcării comuniste și muncitorești, a forțelor antiimpe­­rialiste. In înfăptuirea acestei poli­tici aduci o valoroasă și apreciată contribuție. Activitatea îndelungată pe care ai desfășurat-o în mișcarea revolu­ționară, slujirea cu credință a inte­reselor clasei noastre muncitoare, ale poporului român, a cauzei so­cialismului și comunismului ți-au adus stima și prețuirea întregului partid, a tuturor oamenilor muncii. La aniversarea zilei de naștere, îți dorim din toată inima, dragă tovarășe Vîlcu, ani malți, putere de muncă și noi succese în activi­tatea rodnică pe care o desfășor­ I COMITETUL EXECUTIV AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN SESIUNEA CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Ieri a avut loc la Reșița cea de a VII-a sesiune a Consiliului popular al județului Caraș-Severin. Deschizînd lucrările Sesiunii, to­varășul ILIE FASUI, președintele comitetului executiv al Consiliu­lui popular județean de partid, a informat deputații și invitații asu­pra modului cum sînt duse la Îndeplinire hotărîrile sesiunii ante­rioare, hotărîrile organelor superioare și alte sarcini aflate pe agen­da de lucru a comitetului executiv al Consiliului popular județean. Expunerea de­ motive și proiectul de hotărîre privitoare la dez­voltarea și perfecționarea prestațiilor și serviciilor către populație, întreprinderi și instituții, de către gospodăria comunală, industria locală, cooperația meșteșugărească și de consum și de către alte organizații socialiste — principalul punct al ordinei de zi — au fost prezentate de tovarășul Nicolae Bușui, prim-vicepreședinte al comi­tetului executiv al Consiliului popular județean. In continuare, lucrările sesiunii s-au desfășurat pe comisii per­manente, în cadrul cărora au luat cuvîntul 75 de deputați și invi­tați, înregistrîndu-se un mare număr de propuneri vizînd îmbună­tățirea proiectului de hotărîre. Plenului deputaților și invitaților i-au fost prezentate, de asemenea, un raport către Comisia permanentă pentru problemele de sănătate și asistență socială (raportor Monica Baruț, deputată, președinta comisiei) și o expunere de motive și pro­iect de hotărîre privind trecerea unor activități în subordinea con­siliilor populare municipale, orășenești și comunale (raportor Ioan Maidét, vicepreședinte al comitetului executiv). Sesiunea a rezolvat și alte probleme organizatorice. tn încheiere, a luat cuvîntul tovarășul Ilie Făsui, care s-a refe­rit succint la sarcinile ce stau în fața consiliilor populare din județ, a întregii populații pentru reușita deplină a campaniei agricole de toamnă, încheierii anului cu rezultate cit mai bune în activitatea economică, precum și în pregătirea în cele mai bune condiții a pro­ducției din anul viitor- ­------------------------------------------------s. Din cuprins: ■ De toate și de pre­tutindeni (pag. a 2-a) S „Vă rog, o informație!“ B De pe cuprinsul județului* 0 Programul radio, T.V. și cinema B Știri, telegrame de peste hotare L.......................1­ (pag a 3-a) Pe agenda de lucru a sindicatelor Economisirea materiilor prime și materialelor Prezenta sindicatelor in acțiuni­le de economisirea materiilor pri­me și materialelor s-a făcut sim­țită pe numeroase planuri, încă de la începutul anului, în întrece­rea socialistă inițiată de organiza­țiile județene de partid, sindicate­le au mobilizat colectivele de oa­meni ai muncii să realizeze peste plan importante economii prin re­ducerea consumurilor de metal, lemn, combustibil și energie elec­trică. La Combinatul siderurgic, de pildă, comisia inginerilor și teh­nicienilor și comisia economică au studiat o serie de aspecte ale con­sumurilor specifice și au făcut propuneri pentru schimbarea unor soluții cu altele mai economicoa­se, care au permis ca în primele șapte luni ale acestui an să se realizeze o economie de 1 224 to­ne metal. La rîndul său, comitetul sindicatului de la Uzina de utilaj de morărit Topleț a organizat dez­bateri în grupele sindicale, schim­buri de experiență, care au contri­buit la obținerea unor economii certe de metal. In programul de propagandă tehnică pe care con­siliul județean l-a stabilit pentru acest an, au fost prevăzute teme care se referă la realizarea de e­­conomii la materii prime, materia­le, iar casele de cultură și clubu­rile sindicale au organizat expu­neri pe teme privind economisirea de materiale prin croirea mai ju­dicioasă a tablei, reducerea pier­derilor de otel și a rebuturilor. Cu toate rezultatele obținute in acțiunea de reducere a consumu­rilor specifice de materii prime, materiale, combustibil, energie, mai sunt însă o seamă de rezerve nefolosite. In timp ce unele între­prinderi realizează economii de materiale, altele înregistrează de­pășiri. Mai mult, chiar în cadrul aceleiași întreprinderi, economia realizată la unele locuri­ de muncă este diminuată sau anulată de de­pășirile din alte sectoare. Un ast­fel de exemplu este la U.C.M.R., unde la sectorul prelucrări la re­ce s-a obținut o economie de 432,567 tone metal, iar în sectorul cald s-a depășit consumul de metal cu 1547,298 tone. Asemenea neajunsuri au fost posibile și da­torită faptului că comitetul sin­dicatului nu a folosit toata mijloa­cele de care dispune pentru a combate cazurile de nerespectare a disciplinei tehnologice, abateri­le de la disciplina contractuală, slaba activitate în sectorul d­e concepție, neglijența și risipa de materiale. Neajunsul principal al depășirii consumului de metal îl constituia insă slaba preocupare pentru evi­tarea pierderilor de oțel prin scurgeri, scoarțe, turnări nejusti­ficate la rigole, nerespectarea teh­nologiilor de elaborare, formare­­turnare a oțelurilor, care și in pre­zent se mențin la un nivel ridicat- ȘT. NEGOIU (Continuare in pag. a 3-a) Eugen Goldner are 21 de ani. A terminat liceul in anul 196­7, s-a angajat in uzină ca muncitor. După revenirea din armată s-a calificat in meseria de mecanic compresoare.­­ Ca funcționar aș fi dus viață monotonă, e drept, comodă, o neinteresantă iisă. Uzina e o școală aspră și dreaptă, care iți deschide ochii asupra celor ce se întimplă in jur, te face să simți că trăiești și ești util. O meserie prinde întotdeauna bine. Liceul îți dă o orientare generală, o sea­mă de cunoștințe pe care trebuie să le completezi neîncetat. In u­­zină, pe șantier, in școală. Fără voie, îmi trece prin gînd că există atîția tineri care, după absolvirea liceului, își dau aere de „intelectuali subțiri“, vorbesc din virful buzelor despre osteneala de a-ți găsi drumul in viață, cău­­tind, trecînd peste dificultăți. Tî­­nărul din fața mea vorbește cu convingere. Nu găsește nimic ne­obișnuit in opțiunea sa. Nenumărați sunt aceia care par­curg drumul invers, dimineața muncesc, după amiaza învață Nu le este ușor, dar uzina i-a în­vățat să fie tenaci . — Am urmat liceul seral pen­tru că vreau să știu­­t mai mul­te. Cînd am venit la Reșița, e­­ram un copil de 14 ani, aveam 5 clase. Acum pot­ respira ușurat o vreme, mă voi odihni un an a­­poi... Ca Gheorghe Giurcă, lăcătuș instalator la secția hidrotehnică, gindește și Iuliu László, șeful său de echipă . — Comparând cum priveam lu­mea înainte, cu tot ceea ce știu și înțeleg acum după absolvirea liceului, îmi dau seama că am trecut cu bine peste un hop greu. Așa cum societatea înaintează, nici noi nu putem rămine în ur­mă. Vreau să urmez o școală de maiștri. Ioan Rusu este elev in clasa XI-a la seral. Intenționează să-și continue studiile după absolvirea liceului. Are o meserie grea, e la miruitor, dar dificultățile nu-l sperie. Anton Bockm­an, Dănilă Gu­­ruian, Iosif Krakovschy. Lista ar putea continua, pentru că tinerii aceștia care știu cu tărie ce vor, pe care obstacolele nu-i abat din drum, se numără cu sutele. Des­pre ei au cuvinte, de laudă atil inginerii și maiștrii sub îndruma­rea cărora muncesc, cit­­ și profe­sorii lor. Costa Conceatu, directorul Li­ceului nr. 1 și Iosif Barna, direc­tor al secției serale, vorbesc cu legitimă mândrie despre absol­venții lor. Doctorandul de azi Dan Nicolae a fost elev strălucit, a urmat cursurile Facultății de automatică din București, acum e asistent la Craiova. Ion Vladimi­­rescu, absolvent din promoția 1969, și-a luat bacalaureatul cu nota 10. E unul dintre cei mai buni studenți ai Facultății de ma­tematică din Craiova. Acum, în vacanță lucrează în uzină. În majoritatea cazurilor, tinerii care vor să-și completeze studiile, sunt încurajați și sprijiniți. Se întimplă însă și astfel: Uneori, elevii aceștia n-au gă­sit suficientă înțelegere din par­tea maiștrilor, a șefilor de echi­pă. Au fost obligați să lucreze în schimbul doi, au fost reținuți la diferite ședințe în detrimentul frecventării școlii. Toate acestea sunt nereguli care pot și trebuie să fie înlăturate. Imperativul se impune cu atit mai mult cu cit tinerii ce lucrează in cooperație nu se pot înscrie la liceul seral deoarece se izbesc de aceeași ne­înțelegere. Credem că problema aceasta a tinerilor cuprinși in procesul de invățămint seral, tre­buie să stea mai mult în atenția tuturor șefilor de secții, a con­ducerilor de unități și întreprin­deri. In Reșița vuietul uzinei nu în­cetează nici o clipă. In halele imense, cot la cot cu vârstnicii de la care au deprins tainele mese­riei, muncesc și ei, tinerii care-și trăiesc intens anii entuziasmului. VIORICA BALTEANU Liceenii u­zinei O dramă sub cerul newyorkez „Beția albă", produs al diver­selor droguri, s-a cuibărit în ci­­teva colțuri ale marelui oraș ame­rican, învăluind sub mantia ei înșelătoare multe suflete. Ziaris­tul J. L. Mateye își publică im­presiile culese în acele locuri unde teribilul viciu stăpînește o mare armată de oameni, de la cei care plasează drogurile pînă la cei care le consumă . .. Ne aflam într-o seară în „Up­town" din cartierul newyorkez Meridiane Harlem. Cîțiva albi se îndrep­tau grăbiți spre alte cartiere. Cei care rămîn sunt numai traficanții sau consumatorii de droguri. O tînără și frumoasă negre să­tează un trecător. Omul o acos­res­pinge nervos, privind-o straniu, fix. Sîntem în dreptul intersecției dintre strada 103 și Bulevardul 8. „Furnizorul trebuie să fi întîr­­ziat", îmi spune agentul de la Biroul de narcotice federal care mă însoțește. Bărbați și femei se plimbă, încoace și în­colo, apa­rent nepăsători sau vizibil iritați. Unii așteaptă rezemați de cîte un perete, în picioare, de-a lungul trotuarului, sau așezați pe trep­tele unor case. Cîteodată își faca apariția o mașină ce cîteva momente la o staționează întretăiere de străzi. O privire rapidă, arun­cată la dreapta și la stînga de către șofer, care este de regulă, un alb. Cîțiva indivizi coboară din vehicul al cărui motor nu a încetat să funcționeze. Replici scurte, schimburi discrete și vizi­tatorii coboară pe trotuar, îndrep­­tîndu-se rapid spre barul cel mai apropiat. „Se duc să se injec­teze", mi se precizează. Ne întoarcem din bloc în bloc pe străzile 115, 117, 125, etc, pus bulevardul Lennox și Madison. Marile artere sînt invadate de o mulțime agitată. Din mers rețin cîtev­a nume: „Paradisul" „Rock Tavern", „Play House*... „Zona de trafic cea mai importantă din Statele Unite, fără îndoială", îmi spune ghidul, și nu“. ..Aici totul se petrece în ma­îmi explică polițistul. „Vînzătorii și clienții își rezolvă treburile instalați în automobile. Noi nu intervenim întotdeauna căci sîntem interesați să depis­tăm întreaga filieră. Mai sînt clienți care vin din suburbii cu trenul la gara din strada 125. Pe (Continuare in pag. a 3-a)

Next