Flamura, octombrie 1970 (Anul 18, nr. 1830-1856)

1970-10-18 / nr. 1845

PL XMIII A — 1.­45 50 de ani de la greva gene­rală din octombrie 1920 (Urmate din pag. I­­pectarea dreptului de asociere, recunoașterea delegaților și con­siliilor muncitorești în toate între­prinderile, retragerea armatei din fabrici, suspendarea legii Trancu- Iași, de interzicere a grevelor, în­lăturarea stării de asediu, desfiin­țarea Curților Marțiale, reprimi­rea în fabrici și întreprinderi a celor concediați ș.a. Greva generală izbucnește la 20 octombrie, ca urmare a refuzului categoric­­ și disprețuitor al guver­nului averescan de a lua în con­siderare doleanțele muncitorești, într-o atmosferă de avînt revolu­ționar fără precedent, proletaria­­tul din întreaga țară a aderat la grevă. La București, Galați, Iași, Timișoara, Brașov, Reșița, Cluj, Sibiu, pe Valea Jiului, în Bucovi­na, Valea Prahovei etc. greva a cuprins rapid principalele fabrici și întreprinderi, instituțiile par­ticulare și de stat. Zeci și zeci de mii de muncitori de cele mai di­verse profesii și de pe întreg cu­prinsul țării intrau în luptă. Gre­va muncitorilor feroviari, și altele izbucnite anterior, s-au integrat la rândul lor în greva generală. Se poate aprecia pe bună dreptate că întreg proletariatul român a luat parte la acest mare eveni­ment politic din istoria contem­porană a României definit atât de plastic în cuvintele scriitorului N.D. Cocea: „Pentru întîia oară în vremurile astea mari, revoluțio­nare, țara va domni sub domnia gravă și mută a grevei generale". Cunoscînd din timp întreg an­samblul de măsuri organizatorice, mijloacele concrete adoptate de conducerea mișcării muncitorești pentru pregătirea grevei generale la scara întregii țări, guvernanții reacționari au avut răgazul ne­cesar pentru mobilizarea aparatu­lui de stat represiv și adoptarea unor severe măsuri de­ reprimare. Represiunea s-a îndreptat, în pri­mul rînd asupra factorilor de con­ducere ai grevei generale: au fost arestați fruntașii partidului socialist, ai mișcării sindicale și membrii comitetelor de grevă, se­diile organizațiilor muncitorești au fost­ devastate și apoi sigilate, organele de presă proletare su­primate. Au fost interzise, de ase­menea, întrunirile și s-au impus restricții de circulație, într-o nouă fază, teroarea a fost extinsă asu­pra maselor largi muncitorești. .S-a trecut la mobilizarea lucrătorilor feroviari și a celor din principale­­le întreprinderi, s-au făcut evacu­ări din locuințele proprietate de stat­ i în sfîrșit, mii de muncitori au fost arestați, zeci de procese au fost intentate apoi în întreaga țară. La București, Iași, Ploiești, Cluj, Timișoara, Brașov, Craiova, Galați, Bacău, Roman, Sibiu, Con­stanța, în numeroase alte locali­tăți, curțile marțiale sau tribuna­lele civile au „judecat" fără scrupule, în stilul caracteristic justiției burgheze, condamnînd sute de muncitori, conducători ai partidului socialist și organizații­lor sindicale la multi ani de tem­niță grea. Teroarea exercitată de guver­nanții reacționari împotriva clasei muncitoare a fost condamnată cu vehemență de către opinia publi­că progresistă și democrată. De un larg sprijin și solidaritate s-au bucurat conducătorii proletaria­tului,aflați pe banca acuzării bur­gheze. Este semnificativ faptul că în timpul procesului judecat în București, cîteva mii de muncitori feroviari și tipografi au trimis un protest pe adresa instanțelor mi­litare în care protestau împotriva caracterului abuziv și samavolnic al înscenării judiciare de la Curtea marțială, afirmînd sub propria semnătură că greva generală era emanația muncitorimii și că se so­lidarizează cu cei arestați.Recunoscînd justețea revendică­rilor economice și politice pentru care se ridicaseră la luptă sute de mii de muncitori din întreaga ța­ră, o serie de intelectuali progre­siști s-au pronunțat la rândul lor pentru încetarea terorii, a măsu­rilor de represiune. „La Curtea marțială se adună capete de acu­zare nu împotriva celor ce stau pe banta păzită de santinele ci împotriva destrăbălate! demagogii care primejduiește cele mai vitale interese ale țării —­ scria marele istoric, Nicolae Iorga, în ziarul „Neamul românesc". Procesul, din fericire, nu-i va judeca această Curte marțială care se ridică în picioare salutînd la plecare pe primul ministru, atît de compro­mis în urma dezbaterilor. Proce­sul se poate spune că l-a și ju­decat, tara". Greva generală,, reprimarea sa au avut ecou larg și în cadrul opiniei­­ publice progresiste din străinătate. In presa muncitoreas­că și democrată din diferite țări: Uniunea Sovietică, Franța, Austria, Ungaria, Cehoslovacia, Italia, Po­lonia Germania, Anglia etc. au fost publicate numeroase relatări favorabile despre marea ridicare la luptă a proletariatului român, moțiuni de solidaritate cu cei arestați și proteste împotriva mă­surilor represive ale oligarhiei reacționare, care încerca prin te­roare să înăbușe aspirațiile legiti­me ale clasei muncitoare spre o viată mai bună și progres social, întreg ansamblul de măsuri te­roriste, samavolnice și arbitrariul aparatului represiv, care au do­minat în întreaga țară, au contri­buit desigur în măsură însemnată la înăbușirea grevei generale. Re­presiunea nu a fost însă singurul factor al încetării grevei generale fără cîștig de cauză pentru munci­tori, la aproximativ o săptămână după declanșarea sa. Trebuie avu­te în vedere și limitele mișcării muncitorești, a unor conducători ai partidului socialist din acea e­­pocă istorică. Elanul Uriaș de lup­tă al clasei muncitoare, eviden­țiat atît de manifest în timpul gre­vei generale, s-ar fi cerut îndru­mat, organizat de către o forță conducătoare revoluționară mar­­xist-leninistă. O asemenea forță •insă a lipsit. . . Prizonieri ai vechilor concepții reformiste, conducătorii partidu­lui socialist și ai mișcării sindica­­le care au hotărit în problemele grevei generale nu au fost con­vinși de utilitatea ei. Convingerea lor intimă că revendicările clasei muncitoare trebuiau să fie obiect de tratative, obținute printr-o în­țelegere amabilă între conduce­rea mișcării muncitorești și gu­vernanți, i-a Împiedicat să aibă o viziune clară asupra dimensiuni­lor luptei ce se declanșa. Timorați de intensele măsuri represive a­­doptate de autorități, conducătorii respectivi au dat muncitorimii in­dicația greșită de a se abține de la manifestații de stradă pe parcur­sul grevei generale. Tactica pasi­vității a lipsit muncitorimea de posibilitatea organizării acți­uni hotărîtoare in Sprijinul reven­dicărilor lor, a permis autorități­lor să adopte nestingherite măsu­rile amintite de înăbușire a gre­vei generale. Greva generală, experiența sa, au dovedit o dată in plus — si (ntr-o manieră fără precedent, din punctul de vedere al greutăților pricinuite mișcării muncitorești — inconsistenta tacticii legaliste, in condițiile politicii interne promo­vată de oligarhie fată de masele muncitorești, bazată pe arbitrarii și represiune. Judecată prin aceas­tă prismă, și făcînd abstracție de revendicările concrete din memo­riul adresat guvernului, care nu au fost satisfăcute, greva generală poate fi apreciată ca o importantă școală politică pentru clasa mun­citoare din România. „Din greșe­lile făcute noi trebuie să tragem Învățăminte pentru viitor — se arăta­m­ această direcție înt­r-un manifest editat in decembrie 1920 de către Comitetul Central al gru­purilor comuniste. Lupta noastră h-a luat sfîrșit. Poziția slabă tre­buie întărită și armele îmbunătă­țită. Partidul socialist trebuie tran­sformat intr-un puternic partid po­litic Comunist". în­tr-adevăr, necesitatea partidu­lui de avangardă, marxist-leninist al­­ clasei muncitoare, care să ru­pă definitiv cu oportunismul și re­formismul care se mai manifesta in cadrul mișcării muncitorești din România, a fost principala con­cluzie pe care proletariatul ro­mân a desprins-o din învățăminte­le grevei generale. Apare deci explicabil procesul rapid de deli­mitare și clarificare ideologică ca­re s-a produs în cadrul mișcării muncitorești după marele conflict de clasă, la capătul căruia vom găsi saltul calitativ marcat de crearea partidului comunist. Rezultat firesc al unui îndelun­gat proces de dezvoltare social-e­­conomică și politică a poporului român, al procesului logic de afir­mare și maturizare a contradicții­lor de clasă și a luptei revoluțio­nare, crearea Partidului Comunist, la Congresul din mai 1921, repre­zintă u­n eveniment de cea mai mare importanță în istoria contem­porană a României. Preluând și ri­­dicind pe trepte superioare tradi­țiile de luptă revoluționare ale po­porului român, pentru emancipare socială și libertate națională, par­tidul comunist a organizat și con­dus cu fermitate marile bătălii de Clasă ale maselor muncitorești împotriva regimului burghezo-mo­­șieresc. Activitatea sa revoluțio­nară și adiție patriotică, desfășu­rată in condiții de conspirativita­te deosebit de grele, și-a găsit concretizare în victoria insurec­ției armate antifasciste din august 1944, momentul de început al re­voluției democrat-populare, al transformărilor înnoitoare fără precedent produse în toate dome­niile de activitate din patria noas­tră. IBLEVE*. Magazine universale intr-o concepție arhitectonică modernă, bine aprovizionate sunt tot mai nume­roase în localitățile rurale ale județului. în fotografia de mai sus vă prezentăm un aspect din inte­riorul magazinului cu autoservire din Grădinari. Foto : M. POPFSCIJ O­l 11=3 C=3C=3 1=31=3 1=3 C =IC=3C=3 MACARALELE VISEAZĂ MAREA (Urtnäre din pag. 1) pilonul pivotant, platforma de susținere a părților mecanice și respectiv brațul și ciocul macaralei, un Laurențiu Cea­­ma, Petre Rebigea, Petru Mir­­cea, Cornel Jianu, Helmut We­­ber, cei mai tineri s-au obiș­nuit să vadă un îndemn care trebuie urmat. Și lucrurile așa stau: aceste trei echipe au de­venit veritabile școli și trui ucenicii care deprind pen­se­cretele meseriei alese. De puține zile, a intrat in lucru un nou tip de macara portală cu greif­er de 5X32 m pentru portul Constanța. Exe­cutanții — aceiași oameni stă­­pini pe meserie, in a căror privire licărește mulțumirea celui care-și face­ cu prisosin­ță datoria. Rod al acestor miini, zeci de poduri rulante și macarale au luat calea ma­rilor întreprinderi din țară. Cîndva, Îndreptîndu-mi pri­virea înspre silueta zveltă a unei macarale de mare tonaj, cineva își exprima admirația pentru frumusețea acelei in­stalații. Am zis atunci: A tre­buit să văd cum se încheagă din amorfe bucăți de metal asemenea colos, a trebuit să-i cunosc pe constructorii uria­șilor de oțel pentru a între­vedea frumusețea aceasta stra­nie. Și am înțeles că izvor de frumusețe este, și de astădată, OMUL! i 52 Bl Fotbal Diviza A Singura cîștigătoare: Steaua Cele trei intîlniri programate ieri se anunțau echilibrate, avînd în vedere valoarea sensibil egală a formațiilor ce urmau să-și dispu­te punctele puse în joc. Și așa a fost partă în minutul lui Iordă­­nescu, cînd București echipa Steaua și-a adjudecat victoria intr-un meci al incertiduni­­lor. Studenții ieșeni, confirm­înd forma bună pe care o au, abor­­dind meciul cu toată seriozitatea, au reușit, după ce au fost conduși cu 1—0 prin golul înscris de Vigi­, să egaleze prin Galiac și ap­oi să preia conducerea în urma golului înscris de Cupermatt cu trei mi­nute înainte de sfîrșitul primei reprize. După reluare, militarii au a­­tacat mai insistent, dar apărarea ieșenilor este la post. Totuși, în min­ 31 Steaua reușește egalarea 2—2, rezultat ce confirmă echili­brul de forțe de pe teren. Ultimul minut al meciului, însă, pe care l-am putea numi „minutul Iordă­­nescu”, aduce pentru steliști go­lul victoriei in urma căreia echi­pa militară urcă în clasament de pe locul 9 pe locul­ 3 . ★ In meciul cu Steagul roșu Bra­șov, U.T.A. s-a dovedit din nou o echipă care știe ce vrea, punc­tul ciștigat in fața brașovenilor (rezultat 0—0) fiind edificator în acest sens. Cu o apărare sigură și un Gornea în mare formă, cu un Domide inteligent, și muncitor, cu un cereter ambițios, campioa­na noastră din sezonul trecut pro­mite o comportare bună în com­petiția internațională in care ne reprezintă. •â La­ Pitești, Roșu (minutul 35) și-a împărțit frățește punctele cu Sălceanu (minutul 74), înscriind fiecare câte un gol. De fapt, ur­­mărindu-se doar rezultatul de că­tre ambele echipe, meciul in par­tea a doua a primei reprize este presărat cu durități, în repriza se­cundă însă jocul se încălzește, di­­namoviștii insistă mai mult, ambele formații își creează faze gustate de public, dar cei care înscriu sînt dinamoviștii (1—1), reușind astfel să-și mențină șefia clasamentului, totalizînd 10 puncte. Ii urmează, in ordine, U.T.A. (9), Steaua (8), Po­litehnica Iași (8), Steagul roșu Brașov (8) și Universitatea Craio­va (8) — dar cu un meci mai pu­țin. JENICA MUNTEANU La terminarea însămînțărilor (Urmare din pag. ) Pavel Grigore au fost repartizați să lucreze la arat. Aceștia, deși au ajuns la locul de muncă după orele 9 dimineața, au mai pierdut vreme pînă să-și lege plugurile la tractor, fiecare descurcîndu-se de unul singur, cum a putut. Da­că avem în vedere faptul că Gheorghe Balaure este elev prac­ticant, iar Pavel Grigore nu are calificarea cerută, ne dăm seama mai bine cât timp au pierdut. Nu era mai bine dacă aceștia ar fi fost repartizați împreună cu alți mecanizatori cu mai multă expe­riență și șeful sau mecanicul sec­ției să se fi ocupat de ei ? O situație cu totul ieșită din comun am intîlnit la cooperativa de la Ohaba Mîtnic. Cu toate că s-au însămîntat abia 80 de hectare din cele 190 planificate, restul su­prafeței nefiind nici măcar arată, în zilele de 15 si 16 octombrie 2 din cele 6 tractoare au lucrat la altă unitate, și anume la C.A.P. Jupa. Interesant este că președin­tele cooperativei, ing. Martin Gu­­ruian, a aprobat transferarea unui singur tractor numai pentru ziua de 15 octombrie, însă fără știrea dînsului a plecat și cel de-al doi­lea tractor, condus de tractoristul Ion Benec. Și mai interesant este faptul că la Jupa, unde s-au de­plasat aceste tractoare, în de 15, înainte­­ de masă, nu ziua au lucrat nici tractoarele initial re­partizate unității, întrucit in ur­ma ploii din ziua precedentă te­renul nu a permis. Iată deci, „miș­cări" de tractoare care nu se jus­tifică, și acte de indisciplină față de care conducerea LM.A. Zăgu­­jeni nu a luat o atitudine hotă­­rîtă și imediată. Terminarea însă­­mînțărilor la Ohaba Mîtnic în ju­rul epocii optime presupune ca a­ceastă unitate să fie temeinic spri­jinit­ă, atît de către conducerea in­t­reprinderii de mecanizare a agri­culturii de la Zăgujeni, în ceea ce privește suplimentarea forțelor mecanice și găsirea soluțiilor pen­tru efectuarea lucrărilor pe tere­nurile cu pantă mare, cît și de către Consiliul popular comunal în mobilizarea la recoltarea țăranilor cooperatori și eliberarea de coceni a terenului. Trebuie să mai menționăm aici că și în întreprinderile agricole de stat ritmul însămînțărilor este stîn­­jenit de faptul că se întîmpină u­­nele greutăți la eliberarea tere­nului. Bunăoară, după cum ne-a informat directorul Inspectoratu­lui județean I.A.S. dr. Vasile Bog­dan, la I.A.S. Berzovia s-a întîr­­ziat transportul porumbului cules de pe 150 ha, din cauză că auto­baza I.R.T.A. de la Bocșa nu asi­gură zilnic num­­ărul de autoca­mioane necesare. Joi, de exem­plu, din 10 autocamioane planifi­cate s-au trimis doar patru, și din * I acestea 3 s-au defectat de cum s-au prezentat în unitate, deci practic s-a lucrat, cu un singur autocamion. Poate la acest lucru va reflecta și șeful autobazei I.R.T.A. de la Bocșa, Nicolae Io­­nescu. Așa cum am mai arătat și cu altă ocazie, mai sînt puține în care însămînțarea griului zile se încadrează în epoca optimă. C­u toate că în ultimele zile s-a putut constata un ritm mai susținut la efectuarea lucrărilor, încă nu s-a atins viteza zilnică planificată, ceea ce dovedește că sunt încă re­zerve importante care trebuie mo­bilizate. .Revine în sarcina organe­lor agricole județene, a organiza­­țiilor de partid, consiliilor popu­lare, conducerilor unităților și spe­cialiștilor să ia toate măsurile pen­­tru înlăturarea deficiențelor care se mai manifestă în organizarea muncii și folosirea utilajelor și a timpului de lucru, în așa fel in­cit să se profite din plin de timpul șî condițiile favorabile și atît re­coltarea porumbului cit­ șî însă­­mintarea griului să se termine în următoarele zile. ■ memento ® memento Radio DUMINICĂ, 18 OCTOMBRIE Programul I. 6.05 Concertul dimineții. 7.15 O m­elo­­die dintr-o mie. 8.00 Sumarul pre­sei. 8.10 Avanpremieră cotidiană. 8.22 Ilustrate muzicale. 9.00 Radiomagazi­­nul femeilor. 9.30 Ora satului. 10.00 Cavalcada ritmurilor. 11.15 Întîlnire cu melodia populară și interpretul prefe­­rat. 12.00 De toate pentru toți. 13-30 Unda veselă. 14.30 Muzică populară. 14.45 Sport și muzică. 17.15 Caravana fanteziei. 18.00 Concert de muzică u­­șoară. 19.00 Gazeta radio. 20.05 Tea­­tru scurt. 20.27 Melodii de dragoste. 20.45 Duete din operete. 21.00 Zece melodii preferate. 21.35 Romanțe. 22.10 Panoramic sportiv. 22.30 Muzică de dans. 23.00 Programul de dans conti­­ouă. Programul IT. 6.00 Matineu duminical. 8.00 Teatru radiofonic pentru copii. 9.12 Caleido­scop muzical. 10.00 Opera și cele cinci necunoscute. 10.30 A 7-a artă. 11.00 Concertul capodoperelor. 13.00 Mozaic muzical. 14.05 Cine știe cîștigă. 14.35 Albumul vocilor celebre­ 15.50 Agen­dă folclorică. 16.30 Interpreți și amin­tiri. 17.00 Almanah sonor. 18 00 Re­vista literară radio. 18.40 Selecțiuni din opereta „Voievodul țiganilor" de Johann Strauss, 19.05 Din cele m­ai îndrăgite romanțe, 19.25 Soliști SÎ orchestre de muzică ușoară, 20.30 Pagini de mare popularitate din mu­­sica simfonică 22.30 Studioul de poe­zie, 22.50 Rectul Dorina Drăghici, 23.05 Festivalul muzical Internațional de la Schenningen — Olanda — 1999. LUNI, 19 OCTOMBRIE Programm 1. 5.05 Muzica dimineții. 6.05 Muzică și actualități. 9.30 Revistă literară radio. 10.30 Duete din operete românești. 11.05 Radio-Prichindel. 11.45 Sfatul medicului. 12.00 Miniaturi distractive 12.25 Știința la zi. 12.30 Intilnire cu melodia populară și interpretul prefe­rat. 13.10 Avanpremieră cotidiană. 13.22 Cîntece de ieti si de azi. 13.45 Din muzica popoarelor. 15.00 Cîntece si Jocuri populare. 15.30 Melodii de Edmond Deda și Noru Dem­étriad. 16.45 Transmisiune directă de la New York­. 17.05 Antena tineretului. 17.30 Posta radio. 18.00 Cintecul e pretutindeni. 19.00 Gazeta radio. 19.30 Din comoara folclorului nostru. 20.05 Tableta de seară. 20.10 Microrecital Margareta Pâslaru. 20.30 Teatru radiofonic. 22.20 Sport. 23.30 Meridiane melodii. Programul II. 6.00 Program muzical de dimineață. 8.10 Tot înainte. 8.25 Mari interpreți. 9.1­5 Muzică popu­lară. 10.15 Car* Van a fanteziei. 11.20 Arii din opere. 11.38 Refrene dragi. 12.03 Avanpremieră co­tidiană. 12.15 Concert de prînz. 12.4« Din țările socialiste. 13.30 Rampa, 14.30 Muzică ușoară. 14.55 Știința la zi. 15.00 De toate pentru toți. 18.20 Din viata de concert a capitalei. 16.55 Sfatul medicului. 17.00 Călătorie mu* ficală. 18.10 Prezent și viitor în *ti­s­ ■ mementom t« egritel*. 19.00 Avista »lagărelor 19.30 O carte pe săptămînă. 20.00 O melodie . . . trei interpreți. 20.10 U­­niversitatea radio. 20.50 Muzică corală 21.05 Din creația lui Frederic Chopin. 23.45 Sonatele pentru pian de Beetho- DUMINICĂ, 18 OCTOMBRIE 6.0O Deschiderea emisiunii. Matineu duminical pentru copii și școlari, K1.OO Viata satului. 11.30 Matineu simfonic. Un program : Simfonia a III-a Scoțiană de Felix Mendelsohn Bartholdy. 12.00 De strajă patriei. 12.30 Fotbal : Rapid — Universitatea Craiova (divizia na­­tională A). Transmisiune de la Sta­­dionul Republicii. 14.15 Publicitate si­­ muzică. 14.30 Emisiune in limba ma­ghiară. 18.00 Muzică de promenadă. Cîntă lanfara Fabricii de conserve — Tecuci. 18.15 Hipism . Marele Premiu de curse cu obstacole de la Pardubice (Înregistrare). 17.30 Patinaj artistic Concurs demonstrativ cu participarea unor medaliați ai ultimelor mari com­petiții. 19.20 Desene animate; 19.30 Telejurnal. 20.00 Reportaj Tv. : „În­toarcerea bărbaților“. 20.20 Film artis­tic : „Inspectorul general“. 22.00 In­terpreți preferați de muzică populară. 22.30 Telejurnal. Sport 23.00 închide­rea emisiunii. memento * TMNI, 19 OCTOMBRIE 18.00 Deschiderea emisiunii. 18.05 Student la politehnică. Transmisiune directă de la Institutul politehnic din București. 18.35 Panoramic științific. 19.00 Actualitatea in economie. 19.20 1001 de seri. 19.30 Telejurnal. 20.00 Roman foileton. „Punct și contrapunct"" (Sfîrșitul serialului). 20.45 Steaua fără nume. 21.35 Teleglob. Itinerar polo­nez ; Cracovia, Poronia, Zakopane. 22.00 Telejurnal. 22.15 Muzică populară. La vioară Victor Predescu.. 22.30 Ram­pa. 23.00 închiderea emisiunii. CINEMATOGRAFE DUMINICĂ. 18 OCTOMBRI P. HU­REȘIȚA. Muncitoresc : Întîlnirea 1orele 11, 15,30. 18, 20,30) . Arta : Profesorul infernului (orele 11, 17, 19, 21)­1 Cultural: Argoman superdiaboli­­cal (orele 15,30, 17,30, 19,30). g­ CARANSEBEȘ. Tineretului : Mon­ștrii Muncitoresc : Stelele din Eger (seriile 1 și 17)­, p BĂILE HERCULANT­ August : Trierea bărbaților. PI GRAVITA. 23 August : Marile va­cante. p MOLDO­VA NOUA Misteriosul X din Cosmos. se A­ BOCLA. Progresrul : Așteaptă pini întunecă. Casa Muncitorească * Asterix și Cleopatra.­­jg BOZOVICI. Progresul : Adio, I­exos. sl DOGNECEA. Bătălie pentru Roma (seriile I și II). JU GȚELU RO$U. 23 August : Marele semn albastru. P­STEIERDORF Muncitoresc.­­ O noapte furtunoasă. UJj ANINA, Muncitoresc : Cei 1000 de ochi ai dr. Mabusse, LUNI, 19 OCTOMBRIE IU REȘIȚA. Muncitoresc . Degetul de fier (orele 9, 11, 16, 18, 20) ?. Arta : Sub semnul lui Monte Cristo (orele 11, 17, 19, 21) . Cultural : Dragostea lui Serafin Frolov (ore­le 15,30, 17,30, 19,30). JH­OTELU ROȘU. 23 August : Marele semn albastru. PJ CARANSEBEȘ. Tineretului : Elvira Madigan . Muncitoresc : Stelele din Eger seriile I și II). . P BĂILE HERCULANE. 23 August : Tăcerea bărbaților. H­ORA VIȚA. 23 August : O !\ nu tocmai norocoasa.­­ MOLDOVA NOUA. Să trăim prin luni. Hg BOCȘA. Progresul : Mărturia. Ca** Muncitorească : AsteriS și Cleopatra. P­ANINA Muncitoresc . Cei 1000 de ochi ai dr. Mabusse.' p STEIERDORF Muncitoresc . O noapte furtunoasă memento & memento ■ T­eatru DUMINICĂ, 18 OCTOMBRIE HI „Suflete tari", drama în 3 acte de Cs­mil Petrescu (ora 11). PH „Comedie cu olteni" de Gh. Vlad (ora 19,30). LUNI, 19 OCTOMBRIE 11|| Teatrul de stat din Sibiu prezintă în limba germană piesa „Komedian­ten“ (ora 20), vremea TIMPUL PROBABIL PENTRU 18 OCTOMBRIE 1970 Vreme instabilă cu cerul temporar noros ziua și înnourări temporare noaptea. Izolat, în sudul regiunii, se vor semnala precipitații sub formă de ploaie,, Vtutal va sufla moderat cu unele intensificări temporare din sud,vest și vest. Temperatura în ușoa­ră creștere , minimele noaptea vor fi cuprinse între — 2 ?i + 3 grade, iar maximele ziua înte 9 și 15 grade, lo­cal brumă, dimineața, la suprafața solului. PENTRU 19 ȘI 20 OCTOMBRIE 1970 Vremea devine schimbătoare, cu ce­rul noros și cu ploi slabe temporare. Temperatura în ușoară creștere. PENTRU REGIUNEA DE MUNTE Vreme instabilă cu cerul temporar noros și cu precipitații temporare sub formă de lapoviță și ninsoare. Tempe­ratura în creștere ușoară * m De pe cuprinsul județului Í Aparatură medicală REȘIȚA. Recent, dotarea Direc­­­­ției sanitare județene s-a îm­­b­bogățit cu o importantă cant­­­i­tate de aparatură medicală: 3­7 unituri dentare, 6 autosanitare, 1­2­­ aparate de narcoză, un apa­­rat Roentgen, 2 aparate Roent* , 4 gen dentare, 3 aparate de te­­­­rapie cu impulsuri, 4 termosta­­­­te cu parafină, 2 aparate de distilat apa, un audiometru, un 4­7 aparat pentru numărarea glo­­­­bulelor roșii. Și lista noilor do­­i țări este mult mai cuprinzătoa­­­­re. Semnificația? O neîntrerup­­­­tă preocupare pentru apărarea­­ sănătății, mii de vieți omenești 7 Salvate prin străduința de fie­­r­care ceas a oamenilor în halat­­ alb. * 1 Mai multă lumină 4­ 4 ANINA. In orașul minerilor Ji­i se execută lucrări de moderni­ ți­­­zare a iluminatului public în îl 4 se fisul separării rețelei de cu­ ?d­­­rept industrial de cea destinată li­­ străzilor și locuințelor. Pe stra­ 4 ' da 1 Mai, Lenin, Sadoveanu, , 4 Oltului, Dealul Frumos s-au­­ î­plantat pînă în prezent 98 de­­­­ stîlpi la care s-au montat 98­­­4 de lămpi B-200. Valoarea lu­­i I arăzilor se ridică la aproxima­­­­­­tiv 400 000 de lei, 1 parte din ea va fi clar o bună­­ realizată îl­­ prin contribuția voluntară a­­ cetățenilor.­ ­ Paza bună trece ș­i primejdia rea­­ 4 IABALCEA. Sătenii se dove­­­­­­desc a fi precauți. Balta din 4­­ apropierea satului a amenințat i 4 nu odată cu revărsările și de *­i aceea localnicii s-au gîndit că,­­ totuși, paza bună trece primej­ 1­­ din rea. Au plănuit in acest­­ l scop săparea unui canal lung ț­i de 150 m care să reverse sur- 1 1 plusul de apă în alte părți. In ? 4 urmă cu două săptămâni s-au­­­­ pus pe treabă, au* săpat' “San-' 4­1 țul, iar acum montează tuburi­ j [ le de beton. La munca patrio- 11 1­tică inițiată au participat pînă la 4 acum peste 70 de cetățeni. Din­ \\ I­tre ei s-au remarcat Mihai Beul, Í ! * Petru Ursu, Traian Beleuț, To­ î­­­ma Fiica, Todor Lugojan și al­ |­i­ții­ Se preconizează ca peste 4 ? două săptămîni întreaga lucra­­r­­­re să fie terminată. » \ * I Cronică entuziastă­­­ ­ NERMET, întregul sat parti­­­­­­cipă cu entuziasm la repararea l * celor trei kilometri de drum ’ 4 care leagă Nermetul de drumul­u­i județean Reșița — Anina. In i­n timpul edificării drumului s-au 7­4 montat și trei poduri din tu- 4 1 buri de beton prefabricate. Cei 4 / peste 200 de oameni ai satului i­n care au contribuit efectiv la a-­­­­­ceasta muncă, raportează cu­­ o justificată mîndrie , s-au reali­ l­­­zat economii în valoare de a­­­ a­proximativ 12 000 lei. Cîteva 4­­ nume din cronica nescrisă a 4 " rîvnei: Marta Țăran, Gheorghe I­­ Cărălușă, Luca Miloș, Nicolae­­ Țăran și alții, 1 4 i 10 nouă agenție C.E.C. ș i SLATINA TIMIȘ. La propune­­r­­­tea a numeroși cetățeni, în lo­­­­­­calitate a luat ființă de curând 4 o nouă unitate C.E.C. Ea și-a­­­­ propus să deservească locuito­­­­­­rii comunelor Slatina Timiș și ’ s Brebu. "­ Practica școlară­­ 1 In aceste zile practica școla­­­­­­ră în întreprinderi și unități a­­­­gricole continuă. Astfel, elevii , 1 claselor X—XI de la Liceul din ’ I Bocșa au efectuat și urmează 4 să desfășoare și în continuare Í 1 practica la Fabrica de cheres­­­­­­tea. La Caransebeș, după cum 4 , ne informează corespondentul­­ nostru Ion Jianu, elevii anilor , I, II, și III, de la Liceul nr. 2, 4 au părăsit băncile școlii pentru­­ a da o mînă de ajutor gospo­­­­dărilor din localitate. O parte­­ au lucrat pe șantierul noului­­ spital din localitate, unde — 1 după asigurarea ing. Haiti La­­­­tți — tinerii liceeni au trecut­­ cu bine probele de vrednicie, fiind ajutoare de nădejde con- 4­a structorilor, încă din primele 4 zile. Alți elevi și-au dovedit 4 . hărnicia pe tarlalele C.A.P. sau 1 la Fabrica de cărămidă. ’ în comuna Copăcele școlarii 4 au ajutat la recoltarea porum­­­­bului pe tarlalele C.A.P. Ohaba , Mîtnic. Contribuția celor circa 4­80 de copii de la Copăcele și­­ 60 de la Ohaba a fost aprecia­­­­tă ca deosebit de utilă. o r­­ubrică realizată de î J BOGDAN, C. GALESCU ,1­4 T. COSTIN, 4 Í1% țs Ț­V

Next