Flamura, octombrie 1970 (Anul 18, nr. 1830-1856)
1970-10-18 / nr. 1845
PL XMIII A — 1.45 50 de ani de la greva generală din octombrie 1920 (Urmate din pag. Ipectarea dreptului de asociere, recunoașterea delegaților și consiliilor muncitorești în toate întreprinderile, retragerea armatei din fabrici, suspendarea legii Trancu- Iași, de interzicere a grevelor, înlăturarea stării de asediu, desființarea Curților Marțiale, reprimirea în fabrici și întreprinderi a celor concediați ș.a. Greva generală izbucnește la 20 octombrie, ca urmare a refuzului categoric și disprețuitor al guvernului averescan de a lua în considerare doleanțele muncitorești, într-o atmosferă de avînt revoluționar fără precedent, proletariatul din întreaga țară a aderat la grevă. La București, Galați, Iași, Timișoara, Brașov, Reșița, Cluj, Sibiu, pe Valea Jiului, în Bucovina, Valea Prahovei etc. greva a cuprins rapid principalele fabrici și întreprinderi, instituțiile particulare și de stat. Zeci și zeci de mii de muncitori de cele mai diverse profesii și de pe întreg cuprinsul țării intrau în luptă. Greva muncitorilor feroviari, și altele izbucnite anterior, s-au integrat la rândul lor în greva generală. Se poate aprecia pe bună dreptate că întreg proletariatul român a luat parte la acest mare eveniment politic din istoria contemporană a României definit atât de plastic în cuvintele scriitorului N.D. Cocea: „Pentru întîia oară în vremurile astea mari, revoluționare, țara va domni sub domnia gravă și mută a grevei generale". Cunoscînd din timp întreg ansamblul de măsuri organizatorice, mijloacele concrete adoptate de conducerea mișcării muncitorești pentru pregătirea grevei generale la scara întregii țări, guvernanții reacționari au avut răgazul necesar pentru mobilizarea aparatului de stat represiv și adoptarea unor severe măsuri de reprimare. Represiunea s-a îndreptat, în primul rînd asupra factorilor de conducere ai grevei generale: au fost arestați fruntașii partidului socialist, ai mișcării sindicale și membrii comitetelor de grevă, sediile organizațiilor muncitorești au fost devastate și apoi sigilate, organele de presă proletare suprimate. Au fost interzise, de asemenea, întrunirile și s-au impus restricții de circulație, într-o nouă fază, teroarea a fost extinsă asupra maselor largi muncitorești. .S-a trecut la mobilizarea lucrătorilor feroviari și a celor din principalele întreprinderi, s-au făcut evacuări din locuințele proprietate de stat i în sfîrșit, mii de muncitori au fost arestați, zeci de procese au fost intentate apoi în întreaga țară. La București, Iași, Ploiești, Cluj, Timișoara, Brașov, Craiova, Galați, Bacău, Roman, Sibiu, Constanța, în numeroase alte localități, curțile marțiale sau tribunalele civile au „judecat" fără scrupule, în stilul caracteristic justiției burgheze, condamnînd sute de muncitori, conducători ai partidului socialist și organizațiilor sindicale la multi ani de temniță grea. Teroarea exercitată de guvernanții reacționari împotriva clasei muncitoare a fost condamnată cu vehemență de către opinia publică progresistă și democrată. De un larg sprijin și solidaritate s-au bucurat conducătorii proletariatului,aflați pe banca acuzării burgheze. Este semnificativ faptul că în timpul procesului judecat în București, cîteva mii de muncitori feroviari și tipografi au trimis un protest pe adresa instanțelor militare în care protestau împotriva caracterului abuziv și samavolnic al înscenării judiciare de la Curtea marțială, afirmînd sub propria semnătură că greva generală era emanația muncitorimii și că se solidarizează cu cei arestați.Recunoscînd justețea revendicărilor economice și politice pentru care se ridicaseră la luptă sute de mii de muncitori din întreaga țară, o serie de intelectuali progresiști s-au pronunțat la rândul lor pentru încetarea terorii, a măsurilor de represiune. „La Curtea marțială se adună capete de acuzare nu împotriva celor ce stau pe banta păzită de santinele ci împotriva destrăbălate! demagogii care primejduiește cele mai vitale interese ale țării — scria marele istoric, Nicolae Iorga, în ziarul „Neamul românesc". Procesul, din fericire, nu-i va judeca această Curte marțială care se ridică în picioare salutînd la plecare pe primul ministru, atît de compromis în urma dezbaterilor. Procesul se poate spune că l-a și judecat, tara". Greva generală,, reprimarea sa au avut ecou larg și în cadrul opiniei publice progresiste din străinătate. In presa muncitorească și democrată din diferite țări: Uniunea Sovietică, Franța, Austria, Ungaria, Cehoslovacia, Italia, Polonia Germania, Anglia etc. au fost publicate numeroase relatări favorabile despre marea ridicare la luptă a proletariatului român, moțiuni de solidaritate cu cei arestați și proteste împotriva măsurilor represive ale oligarhiei reacționare, care încerca prin teroare să înăbușe aspirațiile legitime ale clasei muncitoare spre o viată mai bună și progres social, întreg ansamblul de măsuri teroriste, samavolnice și arbitrariul aparatului represiv, care au dominat în întreaga țară, au contribuit desigur în măsură însemnată la înăbușirea grevei generale. Represiunea nu a fost însă singurul factor al încetării grevei generale fără cîștig de cauză pentru muncitori, la aproximativ o săptămână după declanșarea sa. Trebuie avute în vedere și limitele mișcării muncitorești, a unor conducători ai partidului socialist din acea epocă istorică. Elanul Uriaș de luptă al clasei muncitoare, evidențiat atît de manifest în timpul grevei generale, s-ar fi cerut îndrumat, organizat de către o forță conducătoare revoluționară marxist-leninistă. O asemenea forță •insă a lipsit. . . Prizonieri ai vechilor concepții reformiste, conducătorii partidului socialist și ai mișcării sindicale care au hotărit în problemele grevei generale nu au fost convinși de utilitatea ei. Convingerea lor intimă că revendicările clasei muncitoare trebuiau să fie obiect de tratative, obținute printr-o înțelegere amabilă între conducerea mișcării muncitorești și guvernanți, i-a Împiedicat să aibă o viziune clară asupra dimensiunilor luptei ce se declanșa. Timorați de intensele măsuri represive adoptate de autorități, conducătorii respectivi au dat muncitorimii indicația greșită de a se abține de la manifestații de stradă pe parcursul grevei generale. Tactica pasivității a lipsit muncitorimea de posibilitatea organizării acțiuni hotărîtoare in Sprijinul revendicărilor lor, a permis autorităților să adopte nestingherite măsurile amintite de înăbușire a grevei generale. Greva generală, experiența sa, au dovedit o dată in plus — si (ntr-o manieră fără precedent, din punctul de vedere al greutăților pricinuite mișcării muncitorești — inconsistenta tacticii legaliste, in condițiile politicii interne promovată de oligarhie fată de masele muncitorești, bazată pe arbitrarii și represiune. Judecată prin această prismă, și făcînd abstracție de revendicările concrete din memoriul adresat guvernului, care nu au fost satisfăcute, greva generală poate fi apreciată ca o importantă școală politică pentru clasa muncitoare din România. „Din greșelile făcute noi trebuie să tragem Învățăminte pentru viitor — se arătam această direcție într-un manifest editat in decembrie 1920 de către Comitetul Central al grupurilor comuniste. Lupta noastră h-a luat sfîrșit. Poziția slabă trebuie întărită și armele îmbunătățită. Partidul socialist trebuie transformat intr-un puternic partid politic Comunist". într-adevăr, necesitatea partidului de avangardă, marxist-leninist al clasei muncitoare, care să rupă definitiv cu oportunismul și reformismul care se mai manifesta in cadrul mișcării muncitorești din România, a fost principala concluzie pe care proletariatul român a desprins-o din învățămintele grevei generale. Apare deci explicabil procesul rapid de delimitare și clarificare ideologică care s-a produs în cadrul mișcării muncitorești după marele conflict de clasă, la capătul căruia vom găsi saltul calitativ marcat de crearea partidului comunist. Rezultat firesc al unui îndelungat proces de dezvoltare social-economică și politică a poporului român, al procesului logic de afirmare și maturizare a contradicțiilor de clasă și a luptei revoluționare, crearea Partidului Comunist, la Congresul din mai 1921, reprezintă un eveniment de cea mai mare importanță în istoria contemporană a României. Preluând și ridicind pe trepte superioare tradițiile de luptă revoluționare ale poporului român, pentru emancipare socială și libertate națională, partidul comunist a organizat și condus cu fermitate marile bătălii de Clasă ale maselor muncitorești împotriva regimului burghezo-moșieresc. Activitatea sa revoluționară și adiție patriotică, desfășurată in condiții de conspirativitate deosebit de grele, și-a găsit concretizare în victoria insurecției armate antifasciste din august 1944, momentul de început al revoluției democrat-populare, al transformărilor înnoitoare fără precedent produse în toate domeniile de activitate din patria noastră. IBLEVE*. Magazine universale intr-o concepție arhitectonică modernă, bine aprovizionate sunt tot mai numeroase în localitățile rurale ale județului. în fotografia de mai sus vă prezentăm un aspect din interiorul magazinului cu autoservire din Grădinari. Foto : M. POPFSCIJ Ol 11=3 C=3C=3 1=31=3 1=3 C =IC=3C=3 MACARALELE VISEAZĂ MAREA (Urtnäre din pag. 1) pilonul pivotant, platforma de susținere a părților mecanice și respectiv brațul și ciocul macaralei, un Laurențiu Ceama, Petre Rebigea, Petru Mircea, Cornel Jianu, Helmut Weber, cei mai tineri s-au obișnuit să vadă un îndemn care trebuie urmat. Și lucrurile așa stau: aceste trei echipe au devenit veritabile școli și trui ucenicii care deprind pensecretele meseriei alese. De puține zile, a intrat in lucru un nou tip de macara portală cu greifer de 5X32 m pentru portul Constanța. Executanții — aceiași oameni stăpini pe meserie, in a căror privire licărește mulțumirea celui care-și face cu prisosință datoria. Rod al acestor miini, zeci de poduri rulante și macarale au luat calea marilor întreprinderi din țară. Cîndva, Îndreptîndu-mi privirea înspre silueta zveltă a unei macarale de mare tonaj, cineva își exprima admirația pentru frumusețea acelei instalații. Am zis atunci: A trebuit să văd cum se încheagă din amorfe bucăți de metal asemenea colos, a trebuit să-i cunosc pe constructorii uriașilor de oțel pentru a întrevedea frumusețea aceasta stranie. Și am înțeles că izvor de frumusețe este, și de astădată, OMUL! i 52 Bl Fotbal Diviza A Singura cîștigătoare: Steaua Cele trei intîlniri programate ieri se anunțau echilibrate, avînd în vedere valoarea sensibil egală a formațiilor ce urmau să-și dispute punctele puse în joc. Și așa a fost partă în minutul lui Iordănescu, cînd București echipa Steaua și-a adjudecat victoria intr-un meci al incertidunilor. Studenții ieșeni, confirmînd forma bună pe care o au, abordind meciul cu toată seriozitatea, au reușit, după ce au fost conduși cu 1—0 prin golul înscris de Vigi, să egaleze prin Galiac și apoi să preia conducerea în urma golului înscris de Cupermatt cu trei minute înainte de sfîrșitul primei reprize. După reluare, militarii au atacat mai insistent, dar apărarea ieșenilor este la post. Totuși, în min 31 Steaua reușește egalarea 2—2, rezultat ce confirmă echilibrul de forțe de pe teren. Ultimul minut al meciului, însă, pe care l-am putea numi „minutul Iordănescu”, aduce pentru steliști golul victoriei in urma căreia echipa militară urcă în clasament de pe locul 9 pe locul 3 . ★ In meciul cu Steagul roșu Brașov, U.T.A. s-a dovedit din nou o echipă care știe ce vrea, punctul ciștigat in fața brașovenilor (rezultat 0—0) fiind edificator în acest sens. Cu o apărare sigură și un Gornea în mare formă, cu un Domide inteligent, și muncitor, cu un cereter ambițios, campioana noastră din sezonul trecut promite o comportare bună în competiția internațională in care ne reprezintă. •â La Pitești, Roșu (minutul 35) și-a împărțit frățește punctele cu Sălceanu (minutul 74), înscriind fiecare câte un gol. De fapt, urmărindu-se doar rezultatul de către ambele echipe, meciul in partea a doua a primei reprize este presărat cu durități, în repriza secundă însă jocul se încălzește, dinamoviștii insistă mai mult, ambele formații își creează faze gustate de public, dar cei care înscriu sînt dinamoviștii (1—1), reușind astfel să-și mențină șefia clasamentului, totalizînd 10 puncte. Ii urmează, in ordine, U.T.A. (9), Steaua (8), Politehnica Iași (8), Steagul roșu Brașov (8) și Universitatea Craiova (8) — dar cu un meci mai puțin. JENICA MUNTEANU La terminarea însămînțărilor (Urmare din pag. ) Pavel Grigore au fost repartizați să lucreze la arat. Aceștia, deși au ajuns la locul de muncă după orele 9 dimineața, au mai pierdut vreme pînă să-și lege plugurile la tractor, fiecare descurcîndu-se de unul singur, cum a putut. Dacă avem în vedere faptul că Gheorghe Balaure este elev practicant, iar Pavel Grigore nu are calificarea cerută, ne dăm seama mai bine cât timp au pierdut. Nu era mai bine dacă aceștia ar fi fost repartizați împreună cu alți mecanizatori cu mai multă experiență și șeful sau mecanicul secției să se fi ocupat de ei ? O situație cu totul ieșită din comun am intîlnit la cooperativa de la Ohaba Mîtnic. Cu toate că s-au însămîntat abia 80 de hectare din cele 190 planificate, restul suprafeței nefiind nici măcar arată, în zilele de 15 si 16 octombrie 2 din cele 6 tractoare au lucrat la altă unitate, și anume la C.A.P. Jupa. Interesant este că președintele cooperativei, ing. Martin Guruian, a aprobat transferarea unui singur tractor numai pentru ziua de 15 octombrie, însă fără știrea dînsului a plecat și cel de-al doilea tractor, condus de tractoristul Ion Benec. Și mai interesant este faptul că la Jupa, unde s-au deplasat aceste tractoare, în de 15, înainte de masă, nu ziua au lucrat nici tractoarele initial repartizate unității, întrucit in urma ploii din ziua precedentă terenul nu a permis. Iată deci, „mișcări" de tractoare care nu se justifică, și acte de indisciplină față de care conducerea LM.A. Zăgujeni nu a luat o atitudine hotărîtă și imediată. Terminarea însămînțărilor la Ohaba Mîtnic în jurul epocii optime presupune ca această unitate să fie temeinic sprijinită, atît de către conducerea intreprinderii de mecanizare a agriculturii de la Zăgujeni, în ceea ce privește suplimentarea forțelor mecanice și găsirea soluțiilor pentru efectuarea lucrărilor pe terenurile cu pantă mare, cît și de către Consiliul popular comunal în mobilizarea la recoltarea țăranilor cooperatori și eliberarea de coceni a terenului. Trebuie să mai menționăm aici că și în întreprinderile agricole de stat ritmul însămînțărilor este stînjenit de faptul că se întîmpină unele greutăți la eliberarea terenului. Bunăoară, după cum ne-a informat directorul Inspectoratului județean I.A.S. dr. Vasile Bogdan, la I.A.S. Berzovia s-a întîrziat transportul porumbului cules de pe 150 ha, din cauză că autobaza I.R.T.A. de la Bocșa nu asigură zilnic numărul de autocamioane necesare. Joi, de exemplu, din 10 autocamioane planificate s-au trimis doar patru, și din * I acestea 3 s-au defectat de cum s-au prezentat în unitate, deci practic s-a lucrat, cu un singur autocamion. Poate la acest lucru va reflecta și șeful autobazei I.R.T.A. de la Bocșa, Nicolae Ionescu. Așa cum am mai arătat și cu altă ocazie, mai sînt puține în care însămînțarea griului zile se încadrează în epoca optimă. Cu toate că în ultimele zile s-a putut constata un ritm mai susținut la efectuarea lucrărilor, încă nu s-a atins viteza zilnică planificată, ceea ce dovedește că sunt încă rezerve importante care trebuie mobilizate. .Revine în sarcina organelor agricole județene, a organizațiilor de partid, consiliilor populare, conducerilor unităților și specialiștilor să ia toate măsurile pentru înlăturarea deficiențelor care se mai manifestă în organizarea muncii și folosirea utilajelor și a timpului de lucru, în așa fel incit să se profite din plin de timpul șî condițiile favorabile și atît recoltarea porumbului cit șî însămintarea griului să se termine în următoarele zile. ■ memento ® memento Radio DUMINICĂ, 18 OCTOMBRIE Programul I. 6.05 Concertul dimineții. 7.15 O melodie dintr-o mie. 8.00 Sumarul presei. 8.10 Avanpremieră cotidiană. 8.22 Ilustrate muzicale. 9.00 Radiomagazinul femeilor. 9.30 Ora satului. 10.00 Cavalcada ritmurilor. 11.15 Întîlnire cu melodia populară și interpretul preferat. 12.00 De toate pentru toți. 13-30 Unda veselă. 14.30 Muzică populară. 14.45 Sport și muzică. 17.15 Caravana fanteziei. 18.00 Concert de muzică ușoară. 19.00 Gazeta radio. 20.05 Teatru scurt. 20.27 Melodii de dragoste. 20.45 Duete din operete. 21.00 Zece melodii preferate. 21.35 Romanțe. 22.10 Panoramic sportiv. 22.30 Muzică de dans. 23.00 Programul de dans contiouă. Programul IT. 6.00 Matineu duminical. 8.00 Teatru radiofonic pentru copii. 9.12 Caleidoscop muzical. 10.00 Opera și cele cinci necunoscute. 10.30 A 7-a artă. 11.00 Concertul capodoperelor. 13.00 Mozaic muzical. 14.05 Cine știe cîștigă. 14.35 Albumul vocilor celebre 15.50 Agendă folclorică. 16.30 Interpreți și amintiri. 17.00 Almanah sonor. 18 00 Revista literară radio. 18.40 Selecțiuni din opereta „Voievodul țiganilor" de Johann Strauss, 19.05 Din cele mai îndrăgite romanțe, 19.25 Soliști SÎ orchestre de muzică ușoară, 20.30 Pagini de mare popularitate din musica simfonică 22.30 Studioul de poezie, 22.50 Rectul Dorina Drăghici, 23.05 Festivalul muzical Internațional de la Schenningen — Olanda — 1999. LUNI, 19 OCTOMBRIE Programm 1. 5.05 Muzica dimineții. 6.05 Muzică și actualități. 9.30 Revistă literară radio. 10.30 Duete din operete românești. 11.05 Radio-Prichindel. 11.45 Sfatul medicului. 12.00 Miniaturi distractive 12.25 Știința la zi. 12.30 Intilnire cu melodia populară și interpretul preferat. 13.10 Avanpremieră cotidiană. 13.22 Cîntece de ieti si de azi. 13.45 Din muzica popoarelor. 15.00 Cîntece si Jocuri populare. 15.30 Melodii de Edmond Deda și Noru Demétriad. 16.45 Transmisiune directă de la New York. 17.05 Antena tineretului. 17.30 Posta radio. 18.00 Cintecul e pretutindeni. 19.00 Gazeta radio. 19.30 Din comoara folclorului nostru. 20.05 Tableta de seară. 20.10 Microrecital Margareta Pâslaru. 20.30 Teatru radiofonic. 22.20 Sport. 23.30 Meridiane melodii. Programul II. 6.00 Program muzical de dimineață. 8.10 Tot înainte. 8.25 Mari interpreți. 9.15 Muzică populară. 10.15 Car* Van a fanteziei. 11.20 Arii din opere. 11.38 Refrene dragi. 12.03 Avanpremieră cotidiană. 12.15 Concert de prînz. 12.4« Din țările socialiste. 13.30 Rampa, 14.30 Muzică ușoară. 14.55 Știința la zi. 15.00 De toate pentru toți. 18.20 Din viata de concert a capitalei. 16.55 Sfatul medicului. 17.00 Călătorie mu* ficală. 18.10 Prezent și viitor în *tis ■ mementom t« egritel*. 19.00 Avista »lagărelor 19.30 O carte pe săptămînă. 20.00 O melodie . . . trei interpreți. 20.10 Universitatea radio. 20.50 Muzică corală 21.05 Din creația lui Frederic Chopin. 23.45 Sonatele pentru pian de Beetho- DUMINICĂ, 18 OCTOMBRIE 6.0O Deschiderea emisiunii. Matineu duminical pentru copii și școlari, K1.OO Viata satului. 11.30 Matineu simfonic. Un program : Simfonia a III-a Scoțiană de Felix Mendelsohn Bartholdy. 12.00 De strajă patriei. 12.30 Fotbal : Rapid — Universitatea Craiova (divizia natională A). Transmisiune de la Stadionul Republicii. 14.15 Publicitate si muzică. 14.30 Emisiune in limba maghiară. 18.00 Muzică de promenadă. Cîntă lanfara Fabricii de conserve — Tecuci. 18.15 Hipism . Marele Premiu de curse cu obstacole de la Pardubice (Înregistrare). 17.30 Patinaj artistic Concurs demonstrativ cu participarea unor medaliați ai ultimelor mari competiții. 19.20 Desene animate; 19.30 Telejurnal. 20.00 Reportaj Tv. : „Întoarcerea bărbaților“. 20.20 Film artistic : „Inspectorul general“. 22.00 Interpreți preferați de muzică populară. 22.30 Telejurnal. Sport 23.00 închiderea emisiunii. memento * TMNI, 19 OCTOMBRIE 18.00 Deschiderea emisiunii. 18.05 Student la politehnică. Transmisiune directă de la Institutul politehnic din București. 18.35 Panoramic științific. 19.00 Actualitatea in economie. 19.20 1001 de seri. 19.30 Telejurnal. 20.00 Roman foileton. „Punct și contrapunct"" (Sfîrșitul serialului). 20.45 Steaua fără nume. 21.35 Teleglob. Itinerar polonez ; Cracovia, Poronia, Zakopane. 22.00 Telejurnal. 22.15 Muzică populară. La vioară Victor Predescu.. 22.30 Rampa. 23.00 închiderea emisiunii. CINEMATOGRAFE DUMINICĂ. 18 OCTOMBRI P. HUREȘIȚA. Muncitoresc : Întîlnirea 1orele 11, 15,30. 18, 20,30) . Arta : Profesorul infernului (orele 11, 17, 19, 21)1 Cultural: Argoman superdiabolical (orele 15,30, 17,30, 19,30). g CARANSEBEȘ. Tineretului : Monștrii Muncitoresc : Stelele din Eger (seriile 1 și 17), p BĂILE HERCULANT August : Trierea bărbaților. PI GRAVITA. 23 August : Marile vacante. p MOLDOVA NOUA Misteriosul X din Cosmos. se A BOCLA. Progresrul : Așteaptă pini întunecă. Casa Muncitorească * Asterix și Cleopatra.jg BOZOVICI. Progresul : Adio, Iexos. sl DOGNECEA. Bătălie pentru Roma (seriile I și II). JU GȚELU RO$U. 23 August : Marele semn albastru. PSTEIERDORF Muncitoresc. O noapte furtunoasă. UJj ANINA, Muncitoresc : Cei 1000 de ochi ai dr. Mabusse, LUNI, 19 OCTOMBRIE IU REȘIȚA. Muncitoresc . Degetul de fier (orele 9, 11, 16, 18, 20) ?. Arta : Sub semnul lui Monte Cristo (orele 11, 17, 19, 21) . Cultural : Dragostea lui Serafin Frolov (orele 15,30, 17,30, 19,30). JHOTELU ROȘU. 23 August : Marele semn albastru. PJ CARANSEBEȘ. Tineretului : Elvira Madigan . Muncitoresc : Stelele din Eger seriile I și II). . P BĂILE HERCULANE. 23 August : Tăcerea bărbaților. HORA VIȚA. 23 August : O !\ nu tocmai norocoasa. MOLDOVA NOUA. Să trăim prin luni. Hg BOCȘA. Progresul : Mărturia. Ca** Muncitorească : AsteriS și Cleopatra. PANINA Muncitoresc . Cei 1000 de ochi ai dr. Mabusse.' p STEIERDORF Muncitoresc . O noapte furtunoasă memento & memento ■ Teatru DUMINICĂ, 18 OCTOMBRIE HI „Suflete tari", drama în 3 acte de Csmil Petrescu (ora 11). PH „Comedie cu olteni" de Gh. Vlad (ora 19,30). LUNI, 19 OCTOMBRIE 11|| Teatrul de stat din Sibiu prezintă în limba germană piesa „Komedianten“ (ora 20), vremea TIMPUL PROBABIL PENTRU 18 OCTOMBRIE 1970 Vreme instabilă cu cerul temporar noros ziua și înnourări temporare noaptea. Izolat, în sudul regiunii, se vor semnala precipitații sub formă de ploaie,, Vtutal va sufla moderat cu unele intensificări temporare din sud,vest și vest. Temperatura în ușoară creștere , minimele noaptea vor fi cuprinse între — 2 ?i + 3 grade, iar maximele ziua înte 9 și 15 grade, local brumă, dimineața, la suprafața solului. PENTRU 19 ȘI 20 OCTOMBRIE 1970 Vremea devine schimbătoare, cu cerul noros și cu ploi slabe temporare. Temperatura în ușoară creștere. PENTRU REGIUNEA DE MUNTE Vreme instabilă cu cerul temporar noros și cu precipitații temporare sub formă de lapoviță și ninsoare. Temperatura în creștere ușoară * m De pe cuprinsul județului Í Aparatură medicală REȘIȚA. Recent, dotarea Direcției sanitare județene s-a îmbbogățit cu o importantă cantitate de aparatură medicală: 37 unituri dentare, 6 autosanitare, 12 aparate de narcoză, un aparat Roentgen, 2 aparate Roent* , 4 gen dentare, 3 aparate de terapie cu impulsuri, 4 termostate cu parafină, 2 aparate de distilat apa, un audiometru, un 47 aparat pentru numărarea globulelor roșii. Și lista noilor doi țări este mult mai cuprinzătoare. Semnificația? O neîntreruptă preocupare pentru apărarea sănătății, mii de vieți omenești 7 Salvate prin străduința de fiercare ceas a oamenilor în halat alb. * 1 Mai multă lumină 4 4 ANINA. In orașul minerilor Jii se execută lucrări de moderni țizare a iluminatului public în îl 4 se fisul separării rețelei de cu ?drept industrial de cea destinată li străzilor și locuințelor. Pe stra 4 ' da 1 Mai, Lenin, Sadoveanu, , 4 Oltului, Dealul Frumos s-au îplantat pînă în prezent 98 de stîlpi la care s-au montat 984 de lămpi B-200. Valoarea lui I arăzilor se ridică la aproximativ 400 000 de lei, 1 parte din ea va fi clar o bună realizată îl prin contribuția voluntară a cetățenilor. Paza bună trece și primejdia rea 4 IABALCEA. Sătenii se dovedesc a fi precauți. Balta din 4 apropierea satului a amenințat i 4 nu odată cu revărsările și de *i aceea localnicii s-au gîndit că, totuși, paza bună trece primej 1 din rea. Au plănuit in acest l scop săparea unui canal lung ți de 150 m care să reverse sur- 1 1 plusul de apă în alte părți. In ? 4 urmă cu două săptămâni s-au pus pe treabă, au* săpat' “San-' 41 țul, iar acum montează tuburi j [ le de beton. La munca patrio- 11 1tică inițiată au participat pînă la 4 acum peste 70 de cetățeni. Din \\ Itre ei s-au remarcat Mihai Beul, Í ! * Petru Ursu, Traian Beleuț, To îma Fiica, Todor Lugojan și al |iții Se preconizează ca peste 4 ? două săptămîni întreaga lucrarre să fie terminată. » \ * I Cronică entuziastă NERMET, întregul sat participă cu entuziasm la repararea l * celor trei kilometri de drum ’ 4 care leagă Nermetul de drumului județean Reșița — Anina. In in timpul edificării drumului s-au 74 montat și trei poduri din tu- 4 1 buri de beton prefabricate. Cei 4 / peste 200 de oameni ai satului in care au contribuit efectiv la a-ceasta muncă, raportează cu o justificată mîndrie , s-au reali lzat economii în valoare de a aproximativ 12 000 lei. Cîteva 4 nume din cronica nescrisă a 4 " rîvnei: Marta Țăran, Gheorghe I Cărălușă, Luca Miloș, Nicolae Țăran și alții, 1 4 i 10 nouă agenție C.E.C. ș i SLATINA TIMIȘ. La propunertea a numeroși cetățeni, în localitate a luat ființă de curând 4 o nouă unitate C.E.C. Ea și-a propus să deservească locuitorii comunelor Slatina Timiș și ’ s Brebu. " Practica școlară 1 In aceste zile practica școlară în întreprinderi și unități agricole continuă. Astfel, elevii , 1 claselor X—XI de la Liceul din ’ I Bocșa au efectuat și urmează 4 să desfășoare și în continuare Í 1 practica la Fabrica de cherestea. La Caransebeș, după cum 4 , ne informează corespondentul nostru Ion Jianu, elevii anilor , I, II, și III, de la Liceul nr. 2, 4 au părăsit băncile școlii pentru a da o mînă de ajutor gospodărilor din localitate. O parte au lucrat pe șantierul noului spital din localitate, unde — 1 după asigurarea ing. Haiti Latți — tinerii liceeni au trecut cu bine probele de vrednicie, fiind ajutoare de nădejde con- 4a structorilor, încă din primele 4 zile. Alți elevi și-au dovedit 4 . hărnicia pe tarlalele C.A.P. sau 1 la Fabrica de cărămidă. ’ în comuna Copăcele școlarii 4 au ajutat la recoltarea porumbului pe tarlalele C.A.P. Ohaba , Mîtnic. Contribuția celor circa 480 de copii de la Copăcele și 60 de la Ohaba a fost apreciată ca deosebit de utilă. o rubrică realizată de î J BOGDAN, C. GALESCU ,14 T. COSTIN, 4 Í1% țs ȚV