Flamura, noiembrie 1970 (Anul 18, nr. 1857-1881)

1970-11-22 / nr. 1875

FLAMURA — 1.8753 De la speranțe, ia certitudini Descoperite cu pri­lejul unui de selecție de concurs către profesorul Titus Sta­­nimirescu, antreno­rul echipei de volei a Școlii sportive din Caransebeș, cele două eleve s-au adaptat cu ușurință cerințe­lor acestui sport, do­vedind reale aptitu­dini carea pentru practi­cui. Pregătin­­du-se durtate cu multă asi­la orele de antrenament, ele au devenit nu după mult timp titulare in pri­ma formație a școlii sportive. Perseveren­te, dornice de a se a­­firma, Cristina Liu­ba și Maria Anto­­nescu au muncit cu pasiune pentru per­fecționarea calități­lor fizice și tehnice. Iar eforturile lor au­­ fost încununate de succes. La 15 ani Cristina Liuba a fost selecționată de junioare In lotul al Ro­mâniei, iar la 16 ani Maria Antonescu face parte din echipa re­prezentativă a țării la tineret, crare rapidă, O consa­pe de­plin justificată, am­bele jucătoare avînd lac ora actuală la ac­tiv numeroase parti­de internaționale. C. Liuba a participat a­­nul acesta la turne­ul de la Toplița un­de au fost prezente e­­chipele de junioare a­­le Cehoslovaciei, Bul­gariei, Poloniei, iar M. Antonescu a sus­ținut în reprezentati­va de tineret întîl­­niri cu selecționate­le similare ale Ce­hoslovaciei, U.R.S.S etc. Ca o trăsătură comună, definitorie pentru cele două sportive, se reliefează luciditatea și puterea de mobilizare în tim­pul jocurilor. De alt­fel, amîndouă ocu­pă posturi cheie in echipă, trăgătoare principale. Eleve ale Liceului nr. 2 din Caransebeș, C. Liuba (anul I) și M. Antonescu (anul II) sunt fruntașe la învățătură, dovedind prin aceasta că per­formanțele sportive au un suport trainic care face cinste șco­lii. Nu trebuie uitat insă că asupra lor ve­ghează ochiul atent al profesorului Titus Stanimirescu, gata întotdeauna să le dea cele mai bune îndru­mări în formarea ca sportive de perfor­manță. ION. P. ION CRISTINA LIUBA MARIA ANTONESCU REȘIȚA Joi 26 XI 1970, ora 19,30. Mîța-n sac comedie de George Feydeau EZEAIȘ Marți, 24 XI 1970, ora 19 Suflete tari dramă de Camil Petrescu CUPTOARE Miercuri 25 XI 1970. Suflete tari dramă de Camil Petrescu Juniorii­ pepiniera fotbalului aninean Komistek, Dima, Olaru sînt trei tineri fotbaliști care pot fi întîl­­niți pregătindu-se asiduu la antre­namentele echipei divizionare Minerul Anina. Mai mult, Komis­­­ tek s-a făcut cunoscut iubitorilor de fotbal prin evoluția frumoasă în cîteva din partidele susținute de formația sa. In actualul sezon fotbalistic ju­niorii arm­eni, pregătiți cu price­pere și pasiune de instructorul Ion Georgescu, au obținut o serie de rezultate bune. Din cele 10 parti­de disputate în campionatul juni­orilor și școlarilor, seria a X-a, ei au înregistrat 6 victorii, 3 meciuri egale și unul pierdut; în ceea ce privește eficacitatea, ea este re­marcabilă : 38 de goluri marcate și numai 11 primite, principalul realizator al echipei fiind Teodor Iacob. Dintre jucătorii buni ai e­­chipei notăm pe Dirna, Olaru, Ia­cob, Capalb etc. în prezent jucăto­rii lui I. Georgescu vizează cîști­­garea unui loc fruntaș în serie, lu­cru pe deplin realizabil. Toate aceste succese au fost realizate in condițiile în care spri­jinul acordat juniorilor de către conducerea asociației nu este cel scontat. Jucătorii continuă să du­că lipsă de echipament, iar echipei de pitici nu-i dă nimeni atenție, I. Georgescu fiind nevoit în con­secință să se ocupe și de ei. Din­colo de aceste aspecte, ceea ce este demn de reținut este faptul că la Anina există tineri fotbaliști talentați capabili să asigure schim­bul de mîine al echipei de seniori Minerul. ION GHINEȚ * corespondent La oțelăria Siemens Martin (Urmare din pag. 1)­nă acum nici un temei care să se asigure rezolvarea deplină. Dar mai bine să exemplificăm. Pentru modificarea constructivă la liniile de rulare a mașinilor de șarjare, bunăoară, cei răspunzători au pro­curat doar... șinele. In rest... timpul va hotărî, probabil. Nici la depozitul pentru cără­mizile refractare nu s-a făcut ma­re lucru. Și această propunere este deci periclitată a nu fi reali­zată la timpul cuvenit. Cu­ pri­vește procurarea dinamometrelor necesare pentru determinarea e­­xactă a cantității de oțel din oa­lele de turnare, nu s-a... mișcat nici un deget. Așadar, există toa­te. .. premisele ca la oțelăria com­binatului siderurgic reșițean pro­punerile din planul de măsuri pe 1971, făcute cu scopul de a deter­mina o cotitură in munca oțeluri­lor chiar din primele zile ale anu­lui viitor, continuă să rămină, deocamdată, simple... formulări. Și această stare de fapte trebuie să dea de gîndit conducerii sec­ției, organelor de partid și sin­dicat. Aceasta cu atit mai mult, cu cit, este bine știut că propunerile nu se rezolvă de la sine, ci sunt necesare preocupări și eforturi susținute pentru ducerea lor la îndeplinire. Și cu cit mai repede, cu atît mai bine. Slaba operativitate a comduge­­rii secției oțelărie în ceea ce pri­vește înlăturarea unor neajunsuri, ca și rezolvarea altor probleme este evidentă. Cînd spunem acest lucru, avem în vedere faptul că, deși în foiletonul „M-am angajat gospodar", apărut nu de mult in coloanele ziarului nostru erau se­sizate mai multe aspecte privitoa­re la curățenia și ordinea care mai lasă încă mult de dorit în unele locuri de muncă de la O.S.M., nu s-au luat măsurile cuvenite pen­tru îndreptarea lucrurilor. Tocmai de aceea nu ne-a surprins nici acum răceala cu care aici, la O.S.M. sînt primiți cei care vor să scrie despre oțelari... Anul este pe sfîrșite. 1971 bate la ușă cu tot mai multă insistență. Vrea să fie bine primit. Și asta, pentru că este primul din suita anilor care alcătuiesc viitorul cin­cinal. Să-i asigurăm, așadar, baze solide pentru o­­ producție ritmică și de calitate superioară. Acestea sunt deziderate majore, care des­cind din înseși nevoile economiei noastre socialiste. Și în acest con­text, rezolvarea cu operativitate a tuturor propunerilor trecute în planul de măsuri de la oțelăria Combinatului siderurgic Reșița, este mai mult decît stringentă. ± DE PE CUPRINSUL JUDEȚULUI Fantezii de ciocolată Microinterviul nostru cu maestrul cofetar ION CRAIOVEANU Ieri, la Cofetăria nr. 1 din Re­șița s-a deschis o nouă expozi­ție cu vînzare, al cărei succes — de altminteri, scontat și de­plin justificat — n-a întîrziat să se manifeste. — Cite sortimente prezen­tați în această expoziție ? — Circa 115 sortimente de prăjituri și torturi. O noutate care credem, va întruni apreci­eri unanime, o constituie figu­rinele de ciocolată. — Recent v-ați înapoiat de la o manifestare internațio­nală , care este efectul aces­tui util schimb de experien­ță ? — într-adevăr, la Concursul internațional desfășurat la Bu­curești în săptămînile trecute, au participat specialiști în artă culinară și cofetărie din 8 țări. Experiența aceasta, s-a răsfrînt, firește, și asupra activității la­boratorului nostru , un plus de fantezie, îndrăzneală, inițiativă este lesne observabil. Multe din sortimentele preparate pen­tru expoziția recent deschisă vor fi niște surprize — savu­roase, nădăjduiri — pentru con­sumatorii reșițeni. — Citeva dintre acestea ? — Torturile „Cuiburi” și „Sonde", prăjiturile: „Lucia“, „Național“, „Triumf", „Predeal­', „Aluneta", „Africane“,. Ne-am gîndit, de asemenea, că pentru o eficientă deservire la domi­ciliu a cumpărătorilor, tortu­rile de dimensiuni mici sînt cele mai indicate. Un larg sor­timent de asemenea torturi — „Lămîie", „Doboș", „Sonde“ etc. — decorate cu gust, își așteap­tă cumpărătorii. — Suntem­ siguri că aceștia vor aprecia noile sortimen­te, dar important este ca ei să le găsească in permanen­tă în unitățile de desfacere. Convorbire consemnată de VIORICA BALTEANU Prinos de gingășie MOLDOVA NOUA. Gospoda­ri pricepuți, cetățenii orașului de pe Clisură și-au făurit un binemeritat renume în județ. Peste 200 de vaze și 3100 de arbori ornamentali plantați în acest an, își vor dărui prino­sul de gingășie celor care in multele ceasuri de rodnică ac­tivitate voluntar-patriotică au muncit cu gîndul la frumuse­țea de mîine a localității lor. O nouă grădiniță de copii în construcție Bănia, în centrul comunei un nou edificiu în roșu : grădinița de copii. In cele 4 încăperi ale sale, noua instituție va găzdui 32 de copii ai sătenilor. In cons­trucție, localnicii s-au întrecut pe sine, dar ce nu fac ei pentru copii lor ? Blocuri de locuit în inima pădurii In vederea îmbunătățirii con­dițiilor de muncă și de viată si­le muncitorilor forestieri din județ, de curînd in sectorul de exploatarea lemnului Teregova, in parchetul „Neatin" a fost dat in folosință un nou grup social, cu două nivele, avind o capacitate de cazare de 80 persoane. Dintr-o convorbire avută re­cent cu tovarășul ing. Aurel Căpăstraru, directorul U.E.I.L. Caransebeș, aflăm că grupurile sociale de la Rusca Montană, Poiana Mărului și cel recent de la „Neatin” nu sunt singurele realizări de acest fel din inima pădurilor. In sectorul de ex­ploatarea lemnului Armeniș, pe Riul Lung, in locul numit „Leordiș“ — situat în imediata vecinătate a muntelui Țarcu — se află în construcție într-o fa­ză avansată, un bloc de locuit asemănător. El va fi dotat și cu magazin alimentar și va dispu­ne de dormitoare comune și În­căperi pentru familiști. Atelier-școală pe specialități La grupul școlar al Combina­tului siderurgic Reșița s-a dat recent în folosință un atelier școală. Compus din 12 ateliere pe specialități (forjă, sudură, mașini-unelte, electricieni, lă­­cătușerie) noul edificiu găzdu­iește 360 de elevi dornici să pătrundă „pe viu" tainele di­verselor meserii. Magazin de prezen­tare și desfacere Reșița. Ieri, s-a deschis ma­gazinul de prezentare și desfa­cere a produselor de pielărie și încălțăminte realizate de Com­binatul din Timișoara, eveni­ment pe care ziarul nostru îl anticipa în ultimele sale nume­re. încă din prima zi, unitatea a oferi cumpărătorilor o lar­gă gamă de obiecte de maro­­chinărie și blănărie, de încăl­țăminte pentru femei, bărbați și copii. De altfel, Combina­tul timișorean își propune, prin această unitate specializată, o permanentă legătură cu reșițe­­nii. FOILETON —­ Asta e. Dacă sunt bune, le luăm. Facem urgent o notă de transfer și gata. *— Bine, tovarășe director. Dar pentru acest lucru trebuie să trimitem un spe­cialist la fața locu­lui, să vadă in ce si­tuație se află agre­gatele ... In câteva minute ședința s-a terminat. Totul fusese pregă­tit cu multă atenție. Apoi au urmat de­mersurile cuvenite — adrese la minister și la întreprinderea care anunțase disponibile­ mașinile In tot acest timp se cău­ta. .. specialistul i­> materie de mașini — strunguri, freze, ra­­boteze, carusele — un om capabil să apre­cieze just starea teh­nică a oricăreia din­tre acestea. După ce a fost găsit, specialistului i s-au dat bani pentru depla­sare, i s-au înminat actele. Cum s-ar spu­ne, omul a fost „înar­mat" , cu toate cele trebuincioase și după citeva zile de drum poposi la întreprinde­rea mecanică Roman. — Sunt de la Uzina de construcții de ma­șini din Reșița. Mă­­numesc Dan Obădău, inginer proiectări. la serviciul Am ve­nit in problema ma­șinilor de găurit chiulase. Avem ma­re nevoie de ele ... După specialistul scurt timp, a fost invitat să le vadă. S-a aplecat omul a­­supra lor și cu mul­tă precizie a stabilit „diagnosticul" a do­uă dintre cele trei mașini de găurit. Mulțumit de exper­tiză, făcu cale în­toarsă și îndată pre­zentă conducerii uzi­nei ... certificatele de garanție în care specifica starea de... deplină sănătate a „pacientelor“: „Cele două agregate sunt în stare bună și destul de îngrijit conser­vate. Dulapurile e­­lectrice aferente sunt și ele corespunză­toare .. Și ca concluzie, afirmă cu o mare ..Rugăm îndrăzneală: dispoziția dv. (se adresa condu­cerii uzinei) pentru aducerea acestor a­gregate la U.C.M.R Actul poartă semnă­turile a doi dintre cei mai competenți specialiști — inginerii N. Sturza, șeful ser­viciului proiectări și D. Obădău. Totul fiind pus la punct, s-a întocmit de­grabă o nouă scri­soare adresată Mi­nisterului Industriei Construcțiilor de Ma­șini pentru urgen­tarea cazului, deoare­ce s-a constatat că mașinile sunt... foar­te, foarte, foarte ne­cesare uzinei O altă scrisoare porni spre I.M. Roman: „Trimi­teți agregatele ur­gent". Cele două mașini de găurit chiulase au fost demontate, în­cărcate în vagoane și expediate (cu ac­­t.î­n regulă) la Reși­ța. Cind au ajuns, toată lumea era mul­țumită. Bucuria tn­­săjmUnȚ^nad^m^ pentru că o altă co­misie de specialiști — de astă dată mai numeroasă — între care și cei doi care-și dăduseră consimță­mîntul că... „sînt în bună stare“, a con­statat că...“ agregate­le nu pot fi utilizate și prin scrisoarea nr 3*193/640/14. 09. 1970 Se face cunoscut între­prinderii din Roman că... „hotărârea de a­ lua de la dv. cele două mașini, a fost abrogată. De aceea vi le returnăm odată cu actele pe care le-ați trimis. VA CE­REM SCUZE PEN­TRU DERANJA­MENTUL FĂCUT“. Numai că... scu­zele și deranjul cos­tă uzina. Manopera de demontare a ma­șinilor, transportul, staționarea timp de cinci zile a vagoane­lor, diurna și deplor sarea specialistului etc. vor trebui ra­portate de U.C.M.R. Unii spun că-i o ba­gatelă, vreo 15 000 lei total. Poate în comparație cu alte cheltuieli inutile, su­ma nu-i prea mare. Poate n-ar fi rău dacă conducerea u­­zinei ar hotărî ca a­­cei care strică, plătească, sintem­ și­să­guri că atunci specia­liștii ar deveni cu a­­de­văr­at ... specia­liști. Și uni din cei care pun cheltuieli pe tavă uzinei 1 ION VAD Specialiștii ch­eltuielnici memento­­ MIEI memento memento illimîl memento CINEMATOGRAFE DUMINICA, 22 NOIEMBRIE , REȘIȚA, fi muncitoresc : Hi­be­rnatus (orele II, 16, 18, 20) ; Arta : Ultimul mohican (orele 1­, 17, 19, 20); Cultural : Dreptul de a te naște (orele 11. 15.30, 17,30, 19,30).­­ CARANSEBEȘ. Tineretului : Mayerling, (seriile I și II) ; Mura­REȘIȚA. Muncitoresc : 100 de carabine (orele 9, 11, 16, 18, 20) ; Arta : Hei tu (orele 11, 17, 19, 21) ; Cultural: Iubirea strict o­­prită (orele 15,30 17,30, 19,30). CARANSEBEȘ. Tineretului : A­­sul de pică ; Muncitoresc : Gio­­conda fără surîs. DUMINICĂ 8,45 Deschiderea emisiunii. 9,00 . Teatru pentru copii și școlari : „Fata din dafin". — scenariu de : Dan Tărchilă. 9,45 Film „Veve­rița". 10,00 Viața satului 11,30 Amfiteatru muzical. 12,00 De strajă patriei. 12,30 Hochei pe gheață : România — Polonia. 14,30 In T­eluare, la cererea telespec­tatorilor. 15,00 Emisiune în lim­ba maghiară. 16,45 Studioul „N“. 18,00 Pat­rium Carmen. 19,15 De­sene animate. 19,30 Telejurnal. 20.00 Reportajul filmat al vizitei LUNI. 23 18,00 Deschiderea emisiunii. 18,30 Tîrgul internațional Bucu­rești (reportaj filmat). 18,50 Mu­zică populară cu Maria Pietraru și Petre Săbădeanu. 19,00 Ce sunt și ce trebuie să fie centralele in­dustriale. 19,20 1001 de seri. 19,30 Telejurnal. 20,00 60 de ani de la primul avion cu reacție, ba citoresc . Urletul lupilor. Ü BĂILE. HERCULANE. 23 Au­­gust : Cei 5 din cer. PJj BOCȘA. Progresul: Ghici cine vine la cină ? î Casa Mun­citorească: Bătălie pentru Roma, (seriile I și II). HERCULANE. 23 August: De 7 X7. BOCȘA. Progresul: Profesorul infernului : Casa muncitorească : Bătălie pentru Roma, seriile I și II. OȚELU ROȘU. 23 August : De­getul de fier. 22 NOIEMBRIE oficiale de prietenie a delegației de partid și guvernamentale a Republicii Socialiste România, condusă de tovarășul Nicolae Ceaușescu in Republica Popula­ră Bulgaria. 20­ 30 Colegii. Insti­tutul Politehnic din Timișoara la 50 de ani de existență.Cola­borarea cu Combinatul de la Re­­­șița. 20,50 Tele­recital Costache Antoniu. 21,35 Recital Party Pravo. 21,50 Telejurnal. 22,00 Handbal masculin . România ■— R.D.G. emisiune va participa academi­cianul Henri Coandă, consilier pentru probleme de știință și tehnologie la Consiliul de Stat. 20.20 Teatru foileton ; „Războiul celor două roze" (V). 21.10 Steaua fără nume. 22.05 Telejurnal 22.15 Telesport. 22.30 Viața lite­rară. LUNI, 23 NOIEMBRIE NOIEMBRIE 1970 radio DUMINICĂ, 22 NOIEMBRIE Programul I. 6.05 Concertul dimineții. 7.15 Me­lodii distractive. 8.00 Sumarul presei. 8.10 Avanpremieră coti­diană. 8.22 Ilustrații muzicale. 9.00 Radiomagazinul femeilor. 9.30 Ora satului. 10.00 Cavalcada ritmurilor. 11.15 Intilnire cu me­lodia populară și interpretul preferat 12.00 De toate pentru toți. 13.30 Unda veselă. 14.15 Sport și muzică. 17.15 Caravana fanteziei. 18.00 Concert de mu­zică ușoară. 19.00 Gazeta radio 19.15 Transmisiune sportivă. 19.35 Cinta Angela Moldovan și Feli­­cian Fărcașu. 20.05 Handbal. 20.40 Recital de operetă Teodo­ra Lucaciu. 21.00 Zece melodii preferate. 21.35 Album cu cele mai Îndrăgite romanțe. 22.10 Pa­noramic sportiv.. 23.00 Concert de seară, LUNI, 23 Programul I. 5.05 Muzica dimineții. 6.05 Mu­zică și actualități. 9.30 Revista literară radio. 11.05 Radio-pri­­chindel. 11.45 Sfatul medicului. 12.00 Ascultați și... recunoaș­teți — muzică ușoară. 12.25 Știin­ța la zi. 12.30 Intilnire cu melo­dia populară și interpretul pre­ferat. 13.10 Avanpremieră coti­diană. 13.22 Melodii de H. Măli­­neanu. 14.00 Compozitorul săp­­tămânii : Giuseppe Verdi. 15.00 Cântece și jocuri populare. 15.45 Muzică ușoară. 16.20 Pagini din opereta „Valsurile Vienei“ de Strauss - Monery. 16.30 Revista economică. 17.05 Antena tinere­tului. 17.50 Poșta radio. 18.00 Muzică ușoară. 19.00 Gazeta ra­dio. 19.30 Muzică populară. 20.05 Tableta de seară. 20.25 Solistul Programul II. 6.00 Matineu duminical. 8.05 Teatru radiofonic. 9.12 Caleido­scop muzical. 10.00 Opera și cele cinci necunoscute. 10.30 A 7-a artă. 11.00 Transmisiunea con­certului corului și orchestrei simfonice a Filarmonicii „Ba­natul" din Timișoara. 13.00 Mo­zaic muzical. 14.05 Cine știe ciș­­tigă. 14.35 Albumul vocilor cele­bre. 15.45 Orchestra Raymond Lefèvre. 16.30 Panoramic opera. 17.00 Almanah sonor. 18.00 Re­vista literară radio. 19.05 Roman­țe. 19.25 Soliști și orchestre de pretutindeni. 20.30 Destinul es­tetic și social al simfoniilor de Beethoven. 22.00 Muzică de dans. 22.30 Studioul de poezie. 22.50 Muzică ușoară NOIEMBRIE serii. Roy Black. 20.45.Teatru ra­diofonic. 22.20 Sport. 22.30 Con­cert de seară. Programul II. 6.00 Program muzical de dimi­neață. 8.10 Tot înainte. 8.25 Mari interpreți. 9.00 Album de muzică corală. 10.15 Caravana fanteziei. 11.00 Melodii populare. 11.20 Re­cital de operetă Marica Muntea­­nu. 11.30 Succese ale muzicii u­­șoare. 12.15 Concert de prînz. 13.30 Rampa. 14.08 Muzică popu­lară. 14.55 Știința la zi. 15.00 De toate pentru toti. 16.20 Viața de concert a Capitalei. 17.00 Gîn­­duri pentru tine — muzică ușoa­ră. 18.10 Prezent­­ și viitor în știința agricolă. 19.00 Revista șla­gărelor. 21.05 Concert Jean Phi­lippe Rameau. 22.30 Scene vesele din opera „Cei patru bădărani" RU 22 NOIEMBRIE 1970 Vremea va fi relativ căldu­roasă și ușor instabilă cu cerul schimbător, temporar acoperit. Vor cădea ploi slabe locale. Vân­­tul va sufla moderat cu unele intensificări locale și temporare din sud-vest și vest. Temperatu­ra staționară, noaptea minimele vor fi cuprinse între 4 și 8 gra­de, iar ziua maximele intre 13 la 17 grade. Dimineața ceață locală pe văi. PENTRU ZILELE DE 23 ȘI 24 NOIEMBRIE 1970. Vremea se menține relativ călduroasă și favorabilă ploilor locale. Grupul de uzine REȘIȚA 1 ORGANIZEAZĂ IN PERIOADA 25—30 NOIEMBRIE 1970 . CONCURS pentru ocuparea următoarelor posturi vacante : — TEHNICIENI — MAIȘTRI — FUNCȚIONARI — CONTABILI j Condițiile de încadrare sunt cele prevăzute de H.C.M. 914­­ 1968. înscrierile se fac pînă la data de 24 noiembrie, 1970, la Serviciul personal.­­ Informații suplimentare se pot obține la Serviciul personal al G.U.R., telefon 2006 interior 61. (345) I j Administrația municipală­­ a piețelor Reșița I FACE CUNOSCUT CA­­ PIAȚA DE PORCI a municipiului s-a mutat­­ la Cîlnic (2 km de Reșita) pe fosta sosea, I actualmente cu circulația suspendată. Zilele de tirq săptămînal pentru vînsta­­­­rea animalelor rămîn neschimbate MARȚ­­I SI VINERI. (344) _____________________1 ■ Serviciul difuzării presei­­ din Cadrul Direcției județene P.T.C.­­ Caraș-Severin PACE CUNOSCUT CA AU ÎNCEPUT CONTRACTĂRILE DE ABONAMENTE PENTRU ANUL 10?! la toate publicațiile cuprinse în catalogul­­ presei române (care a apărut recent). Abonamentele se primesc de către fac­­t­­orii poștali, agenții P.T.T.R., difuzorii de­­ presă din întreprinderi șî instituții și ghi­­­­șeele oficiilor P.T.T.R. (337) A.J

Next