Flamura, noiembrie 1970 (Anul 18, nr. 1857-1881)

1970-11-26 / nr. 1878

­ANUL XVII NR. 1878 JOII 26 NOIEMBRIE 1970 4 PAGINI, 30 BANI FÎNTÎNA Cu roți sau cumpene, fintî­­nile s-au integrat de multă vreme in peisajul al satului românesc, tradițional Loc de popas, de sfaturi în ceas de seară sau, uneori, de idile ce s-ar fi voit neștiute, fîntina e­­ra o prezență care, mai presus de stricta utilitate, aducea cu sine o anume undă inefabilă de poezie. Dar mai ales cu­m­­penele, siluete singuratice sus­pendate intre cer și pămint, păreau să poarte, in avintul mereu reluat către înălțimi­, nostalgia unor zboruri inter­zise. la „Scîrțîie-n vînt cumpăna de fîntină / Valea-i in fum, fluiere murmură-n stînă“ scria cindva poetul, amplificind su­gestiile lirice ale lăsatului serii. Dincolo de aparențe, multe dintre amănuntele pitorești a­­le vieții rurale ascundeau in- Dacă prevederile legii sunt cunoscute de­ce­stol scoase din circuitul mun su opunere de fond funciar, în contextul măsurilor luate de conducerea partidului și statului nostru pentru dezvoltarea continuă a agriculturii, o atenție deosebită se acordă gospodăririi și folosirii raționale a fondului funciar. Pen­tru conservarea si folosirea cu multă grijă a pămintului, care constituie principalul mijloc de producție in agricultură, a fost e­­laborată legea numărul 12 din 14 mai 1968. Nu peste tot, Insă, pre­vederile ei sunt respectate. Se con­stată încă o serie de abateri ce au ca urmare degradarea unor supra­fețe însemnate care. In acest fel sunt scoase din circuitul agricol. In cadrul județului nostru, cu un pronunțat profil industrial, se execută an de an lucrări geologi­ce pentru punerea în valoare a bogățiilor pămintului, se dezvol­tă și se construiesc rețele de dru­muri, de linii electrice aeriene, noi trasee telefonice și se amplasează o serie de obiective industriale. Pentru toate acestea se ivește ne­cesitatea ca să fie scoase din cir­cuitul producției agricole, tempo­rar sau definitiv, unele suprafețe de terenuri. Din documentațiile de­puse pentru avizare la serviciul de fond funciar al Direcției agri­cole județene reiese că în unele cazuri proiectanții, cât și titularii de investiții, se preocupă în prea mică măsură de găsirea unor so­luții prin care să se evite risipa de teren agricol. Așa bunăoară, după o analiză temeinică a proiec­tului pentru baza de prelucrare I.C.M. de la Caransebeș, suprafața solicitată a putut fi redusă cu 4 700 metri pătrați, fără să se afec­teze cu ceva realizarea obiectivu­lui propus. Deși legea amintită prevede sanc­țiuni severe pentru cei care scot pămîntul din circuitul agricol fă­ră aprobările cuvenite, unii titu­lari de investiții mai fac acest lu­cru. Așa este cazul cu șanțul e­­xecutat de întreprinderea de tele­comunicații Craiova pentru cablul telefonic interurban pe traseul Ca­ransebeș—Reșița, titular de plan fiind Direcția județeană P.T.T.R. Timiș. Autobaza de transporturi auto, punctul fix Bozovici, a în­tocmit documentația după ce a și construit obiectivele pe un teren ce nu-i aparținea. La fel a procedat și Întreprinderea minieră Moldo­va Nouă și Întreprinderea de gos­podărie comunală și locativă Re­șița. Importante terenuri se ocupă fă­ră aprobări legale prealabile și de către unitățile de interes local cum sunt: industria locală, consiliile populare, cooperativele agricole de EMIL GULIMAN Direcția agricolă județeană (Continuare in vag­ a 3-a) U.C.M. Reșița. Pe caruselul mare o nouă piesă pentru Porțile de Fier. Foto : M. POPESCU Mărturii să acea dureroasă stare de i­­napoiere in care a fost menți­nută, ani fără șir, populația satelor și datorită căreia, ca să ne oprim asupra unui sin­gur aspect, cei ce știau rosti versul Mioriței erau, cu toate acestea, analfabeți. Iar dacă astăzi, in ceasurile de răgaz, intre două emisiuni urmărite la televizor, oamenii își schim­bă impresiile la căminul cul­tural sau printre rafturile cu cărți ale bibliotecii faptul ilustrează, deși publice, numai in parte, intrarea accelerată a lumii satelor, sub impulsul vi­guros al înnoirilor socialiste, de autentică contemporanei­tate. Urmind aceeași logică a transformărilor, fintînile de tipul celor amintite, au deve­nit doar elemente decorative, oarecum desuete, semnului de întrebare al cumpenelor răspunzindu-i-se prin afirma­țiile stilpilor de beton de la rețelele de electrificare. Cu­­rb­ă vor fi lipsite și de atri­butul lor esențial, acela de furnizoare directe, la sate pi­na acum chiar exclusive, ale a­­pei potabile. Aceasta deoarece, in graiul sobru și totuși attt de sugestiv al programului de sistematizare și modernizare a unor așezări rurale din jude­țul nostru, s-a trecut la con­struirea unor sisteme de ali­mentare cu apă, cum e cazul la Cărbunari și Stinăpari, la Sichevița și Domașnea, ca să nu cităm decit­­ aceste citeva cazuri. Vor urma­ apoi mereu alte localități — Grădinari, Glim­­­boca, Răcășdia ș.a. — dîn­­du-se astfel curs nu numai u­­nor necesități, economice, ci si tendințelor firești, spre civili­zație și confort, ale oamenilor. Și dacă apa cea de toate zile­le va fi purtată prin conducte in casele celor care dau rod­nicie țarinilor, distingem in a­­ceasta o imagine inedită si tul­burătoare — pe care ne-o o­­feră prin neasemuita semnificații — cu dărnicie, poezia matură a timpului nostru. AI. BIRSESCU La Caransebeș . Sosesc primele locomotive electrice Evenimentul se cere consem­nat, căci el înscrie — după pu­nerea sub tensiune a magistra­lei electrificate Orșova — Ca­ransebeș — o nouă pagină in modernizarea traficului feroviar al județului și, mai ales, a depoului C.F.R. Caransebeș. Zilele acestea, doi mecanici de locomotive din cadrul aces­tei mari unități feroviare din sud-estul țării, au plecat spre uzinele „Electroputere" Craio­va pentru a aduce pe noua cale ferată electrificată primele două locomotive electrice, cu seria 075 și 076. Este vorba de me­canicii Ion Bălulescu și Dumi­tru Verendianu. De remarcat că Ion Bălulescu este același mecanic care cu nu prea mult timp în urmă, a trecut primul cu un tren de marfă de mare tonaj, experimental, peste noul traseu al căilor ferate din zo­na Porților de Fier. Hala de locomotive electrice — recent dată în funcțiune — așteaptă ca încă în cursul a­­cestei săptămâni să sosească primele mijloace de tracțiune feroviară,­ electrice. ȘEDINȚA COMITETULUI EXECUTIV AL CC aL P.C.R. Și A CONSILIULUI DE MINIȘTRI In ziua de 25 noiembrie ax. a avut loc ședința Comitetului Exe­cutiv al C.C. al P.C.R. și a Consi­liului de Miniștri al Republicii So­cialiste România. Au participat, ca invitați, șefi de secție la C.C. al P.C.R., șefi ai unor instituții cen­trale, specialiști. In cadrul ședinței au fost dez­bătute și adoptate propunerile de Îmbunătățire a planului cincinal 1971—1975 și a planului pe anul 1971, proiectul bugetului de stat pe anul 1971. In încheierea dezbaterilor la a­­cest punct de pe ordinea de zi a luat cuvintul tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU, secretar general al P.C.R., președintele Consiliului de Stat. Cuvintarea va fi data publi­cității­ De asemenea, Comitetul Executiv și Consiliul de Miniștri au exa­minat și aprobat propunerile de măsuri privind organizarea, plani­ficarea și conducerea­­ agriculturii, cuprinse în expunerea tovarășului Nicolae Ceaușescu la ședința de lucru care a avut­ loc, la C.C. al P.C.R., în ziua de 23 noiembrie a.c., cu primii secretari și secre­tarii pentru problemele de agricul­tură ai comitetelor județene de partid, conducerea Ministerului Agriculturii și Silviculturii și a Uniunii Naționale a Cooperativelor Agricole de Producție, directorii direcțiilor agricole județene, secre­tari ai unor comitete comunale de partid și primari din comune, pre­ședinți ai unor C.A.P., mecaniza­tori și alți specialiști și cadre din agricultură. Expunerea tovarășu­lui Nicolae Ceaușescu va fi dată publicității. În cadrul ședinței a fost prezen­tată o informare in legătură cu a­­jutorul acordat pentru înlăturarea pagubelor provocate de calamită­țile din primăvara acestui an. In legătură cu aceasta a fost adoptat un comunicat. (Comunicatul sa publică în ziarul de azi). Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. și Consiliul de Miniștri au analizat, de asemenea, o serie de probleme curente, adoptînd măsuri corespunzătoare. COMUNICAT în perioada care a trecut de la Plenara Comitetului Central al Partidului Comunist Român și Se­siunea Marii Adunări Naționale, din luna iulie a.c., care au anali­zat situația creată ca urmare inundațiilor din primăvara acestui a an, în întreaga țară s-a desfășurat o activitate intensă pentru înlătu­rarea urmărilor deosebit de grele provocate de calamitățile natura­le. Clasa muncitoare, țărănimea, intelectualitatea, întregul popor au muncit cu abnegație pentru învin­gerea greutăților și pierderilor suferite de recuperarea economia națională și de populația din zone­le sinistrate, pentru îndeplinirea planului de stat. La constituirea unei parti din fondurile necesare pentru reface­rea distrugerilor suferite, o contri­buție de mare preț au adus oame­nii muncii de toate categoriile, or­ganizațiile de masă, obștești, co­operatiste și profesionale care, pe lingă donații de alimente, îngrășă­minte, încălțăminte și obiecte de uz casnic, au oferit o parte din veniturile lor bănești pentru aju­torarea populației și zonelor sinis­trate. Fondurile bănești realizate pînă în prezent din această con­tribuție, împreună cu subscrierile făcute pentru luna noiembrie — care sunt in curs de încasare — însumează 2­026 milioane lei. Comitetul Executiv al Comitetu­lui Central al Partidului Comunist Român și Consiliul de Miniștri al Republicii Socialiste România a­­dresează calde mulțumiri tuturor cetățenilor țării care prin eforturi­le lor in muncă și prin ajutoarele acordate și-au adus aportul la re­cuperarea pagubelor cauzate de inundații. Totodată, România a primit un important ajutor din partea unor guverne, organizații și asociații na­tionale, a unui mare număr de ce­tățeni din 68 de țări, precum și din partea unor organizații și asociații internaționale. Valoarea ajutoarelor materiale și în bani oferite din străinătate însumează 1 590 milioane lei, din care, până în prezent, s-au primit efectiv ajutoare în valoare de a­­proape 600 milioane lei. Exprimăm recunoștință poporu­lui nostru, țărilor socialiste, celor­lalte state, organizațiilor și asocia­țiilor internaționale, persoanelor din alte țări pentru ajutorul pe care ni l-au acordat în această pe­rioadă. Eforturile făcute de stat și de întregul nostru popor, ajutoarele acordate de populația țării și cele primite din străinătate au permis să fie refăcute o parte din distru­gerile provocate de calamități și satisfăcute nevoile cele mai acute ale populației sinistrate. Pentru refacerea locuințelor și anexelor gospodărești distruse au fost acor­date familiilor sinistrate ajutoare bănești în valoare de aproape 500 milioane lei, iar 200 milioane lei au fost alocate pentru construirea a 5 000 de apartamente destinate populației rămase fără adăpost. Din ajutoarele provenite din țară și străinătate, populația sinistrată a primit gratuit alimente in valoare de peste 200 milioane lei, medica­mente în valoare de circa 32 mili­oane lei, articole de îmbrăcămin­te, încălțăminte și de uz casnic în valoare de circa 250 milioane lei și alte bunuri. Pentru ajutorarea cooperativelor agricole de producție în vederea refacerii bunurilor distruse și re­cuperării pagubelor, s-au alocat fonduri în valoare de peste 900 milioane lei. In scopul refacerii căilor de co­­­­m­unicații și telecomunicații a insti­tuțiilor de învățămînt și sănătate au fost angajate fonduri în valoa­­­­re de peste 1,2 miliarde lei, din care o parte sunt asigurate din bu­­­­getul statului, iar o parte sunt a­­­coperite din fondurile bănești și ajutoarele materiale primite din țară și străinătate. Donațiile primi­te sau un curs de primire din stră­­­inătate. Sub formă de utilaje, a­­­paratură, materii prime și materiale­e sunt folosite pentru refacerea în­­­treprinderilor, a unor căi de comu­­­­nicații, sistemele de apărare îm­­­potriva inundațiilor și obiective de interes social distruse sau avariate de inundații. Ținînd seama de modul cum se desfășoară acțiunea de recupera­re a pagubelor înregistrate în ur­­­ma inundațiilor, Comitetul Execu­tiv al C.C. al P.C.R. și Consiliul de Miniștri au stabilit să se sisteze încasarea ajutoarelor subscrise de oamenii muncii din salariile lor. Desigur, refacerea completă distrugerilor pricinuite de inunda­­­ții care, așa cum este cunoscut, totalizează peste 10 miliarde lei* impune continuarea pentru îndeplinirea și eforturile îv depășirea planului de stat pe acest an și contribuțiilor în vederea realiză­rii obiectivelor stabilite prin planul pregătirea condițiilor în vederea realizării obiectivelor stabilite prin planul pe anul 1971. In pagina a H- a O O întrebare al cărui răspuns l-am dori ma­terializat practic: CU CE VA OCUPAȚI, TOVARĂȘE INGINER ? • Reportaj-anchetă în două mari uzine reșițene alde de în urma sesizărilor primite din partea unor cetățeni de pe raza comunei Turnu Ruteni — în care aceștia își exprimă ne­mulțumirea și indignarea față de o serie de abateri săvîrșite Ion Gheorghiosu, vicepreședinte al comitetului executiv Consiliului popular comunal, director al căminului cultural de centru și Ion Crăiescu, secretarul comitetului executiv al Consiliului popular comunal — la fața locului s-a deplasat un colectiv de activiști de partid și de stat pentru a cerceta cu temeinicie cele afirmate. Cu acest prilej a ieșit în evidența că atât I. Gheorghiosu cît și I. Crăiescu se fac vinovați de o serie de abuzuri, încălcări grosolane ale normelor moralei so­cialiste fapte incompatibile cu calitatea de împuterniciți ai intereselor obștești. Există — de bună seamă — un prestigiu al funcției, după cum — există — lucru tot atit de bine cunoscut — și o func­ție socială a prestigiului. Oa­menii din totdeauna au ma­nifestat dorința de a fi res­pectați și cu atii mai mult res­pectați de către aceia cărora le-au acordat un alb „manda­tul“ încrederii lor. Calculul greșit al unora — dintr-o lo­­cultural sau alta — care își închipuie că, puși intr-o func­ție de mai mică sau mai mare importanță, au dreptul să se poarte cum vor, să facă ce vor, fără a fi trași la răspundere și fără ca cineva, bineînțeles, din rândul celor „mici" să îndrăznească să le opună re­zistență — nu poate duce decit la pierderea încrederii oame­nilor, de regulă la retragerea m­andatului despre care am vorbit. Așa s-a intimplat și in cazul celor doi reprezentanți ai co­mitetului executiv al Consiliu­lui popular al comunei Turnu Ruteni. Nu lipsit de importanță este să arătăm că intre aceștia a existat o „prietenie“ strânsa, dar greșit înțeleasă, deter­minată de interesele lor comu­ne, Și o optică asemănătoare asupra vieții, asupra căilor de „a răzbi". Cu timpul, ei au învățat să lucreze cu mănuși, pe la spate, să se ia reciproc in brațe, căci, altfel, toată prietenia aceasta a funcțiilor nu a oamenilor, s-ar fi­ dus de mult pe ripă. Dar a ve­nit și ziua cînd paharul s-a umplut, iar sătenii, văzînd a­­buzurile de tot felul. Să spună pe bună dreptate : „De-ajuns ! Ne-am săturat de oameni cu un asemenea profil moral". Și au cerut — în mod justificat — sancționarea și destituirea lor din funcție, destituire in­tervenită între timp. In fond, ce se reține pe seama lui Ion Gheorghiosu și Ion Crăiescu ? Multe, chiar foarte multe, nicit ne-ar fi mai ușor să vorbim despre ceea ce nu se reține, in primul find faptul că ei au înșelat încrede­rea oamenilor, apoi că au să­­vîrșit acte de abuz in servicii de șantajare a cetățenilor prin diferite procedee. Ion Crăies­cu, bunăoară, sfidînd cel mai elementar gest de respect și stimă pentru cei in mijlocul cărora își desfășura activita­tea, a emis pretenția — a­­tunci cînd avea de eliberat ac­te, care potrivit legii sunt scu­tite de taxe de timbru de a i se aduce timbre de la coopera­tivă în valoare de 35-65 lei, pe care apoi, contra cost, le resti­tuia gestionarului cooperativei de consum din centru de co­mună: Zaharia Jurca, Mihai Itu, Maria Bălăci, Călina Fili­­mon, Mateia Arsenie și Ion Angh­ei, sunt doar cițiva din și­rul celor escrocați — in schim­bul soluționării unor drepturi legale — de fostul secretar al comitetului executiv al Consi­liului popular din Turnu Ru­teni. Pe căzănarii Petru Ciric și Ion Seracin, ca să continuăm exemplele, i-a obligat prin a­­menințare cu sigilarea cazane­lor să-i aducă la consiliu în­semnate cantități de țuică. Fiind refuzat, a procedat in mod abuziv la sigilarea aces­tora. CAMIL LUPA (Continuare in pag. a 3-a) RUȘINOSUL TÂRG AL NECINSTEI Un laborator de experiență artistică Studioul de teatru Personajul dr. Hinkfuss din „As­tă seară se improvizează" de Luigi Pirandello spunea : „Dacă o operă artistică supraviețuiește, este nu­mai pentru că noi mai putem s-o mișcăm din forma ei încremenită noi suntem­ cei care îi dăm viață cea din seara aceasta nu este a­­ceeași cu cea pe care i-o dă alt­cineva". între toate artele, teatrul este cel care reușește poate cel mai ciudat paradox : interferarea con­cretă a unor creatori diferiți, in­dividualizați exact —­ autorul, re­gizorul, scenograful, actorul — in­tr-un act artistic unic și efemer­i spectacolul. Dacă am încerca secționarea din orice direcție a acestui miraj real, nu am putea găsi niciodată totali­tatea intențiilor și acțiunilor per­sonale ale fiecăruia dintre ei. S-ar vedea care este ideea centrală a punerii în scenă și uneori cine a fost cel care a determinat linia spectacolului. Dar firele ascunse ale tuturor inițiativelor, ale tutu­ror ardorilor care s-au îngemănat in realizarea lui rămîn undeva în sufletele creatorilor. Teatrul este însă în același timp și cea mai directă formă de comu­nicare cu cel care se intilnește cu arta. Poate tocmai de aceea fieca­re artist ambiționează transforma­rea realizării sale intr-un mesaj al sufletului și al rațiunii. Actorul, regizorul și scenogra­ful încearcă — și trebuie să în­cerce mereu — modalitățile cele mai personale, cele mai directe, cele mai originale de manifesta­re artistică. Și ca orice încercare, aceasta poate fi reușită sau nu. Dar un cîștig real rămîne oricum: repertoriul abordat, compus din piese de greutate și experiență a­­cumulată din munca efectivă de întregire scenică a unor lucrări dramatice. Iată motivul principal al necesității unui „laborator de teatru", unui loc in care imagina­ția creatoare să poată riscul. Oamenii l-au găsit, înfrunt« stu­dioul experimental. Cît de impor­tant este el ? Voi da un singur­ exemplu. Punind în scenă la Ti­mișoara cele „Patru anotimpuri** Aurel Manea a îndrăznit să-și im­pună personalitatea sa deasupra unei idei generale despre teatrul lui Arnold Wesker. A reușit un spectacol care a fost viu comen­tat ; părerile pro și contra imbră­­cau o gamă foarte vastă a diver­sității dezbaterilor posibile. în a­­cest cadru a apărut un element nou : autorul care ne vizita țara a văzut spectacolul. Prima sa reac­ție : nu și-a recunoscut piesa. Au urmat alte discuții aprinse pe par­cursul unei nopți întregi. Rezulta­­tul. Wesker și-a reconsiderat o­­pera. . Studioul experimental a devenit o tradiție pentru multe dintre sce­nele țării. Integrat rolului și ac­țiunilor concrete ale patronului său de drept — sala mare de tea­tru — acest adolescent tempera­mental își păstrează autonomia în forma și mijloacele de manifesta­re. Și, de cele mai multe ori, reu­șește să aducă un aport substan­țial părintelui său. Pentru că în condițiile numărului redus de spec­tatori, a spațiului limitat pe care il împarte cu publicul și a posibi­lităților de modificare, de adapta­re a spectacolului la cerințele a­­cestuia, teatrul devine mai acce­sibil, mai viu. Existenta reprezentată pe scenă se transformă într-o dezbatere in FLORIN-MIHAIL MIRON (Continuare în paga a 3-a)

Next