Flamura, noiembrie 1970 (Anul 18, nr. 1857-1881)
1970-11-26 / nr. 1878
ANUL XVII NR. 1878 JOII 26 NOIEMBRIE 1970 4 PAGINI, 30 BANI FÎNTÎNA Cu roți sau cumpene, fintînile s-au integrat de multă vreme in peisajul al satului românesc, tradițional Loc de popas, de sfaturi în ceas de seară sau, uneori, de idile ce s-ar fi voit neștiute, fîntina era o prezență care, mai presus de stricta utilitate, aducea cu sine o anume undă inefabilă de poezie. Dar mai ales cumpenele, siluete singuratice suspendate intre cer și pămint, păreau să poarte, in avintul mereu reluat către înălțimi, nostalgia unor zboruri interzise. la „Scîrțîie-n vînt cumpăna de fîntină / Valea-i in fum, fluiere murmură-n stînă“ scria cindva poetul, amplificind sugestiile lirice ale lăsatului serii. Dincolo de aparențe, multe dintre amănuntele pitorești ale vieții rurale ascundeau in- Dacă prevederile legii sunt cunoscute decestol scoase din circuitul mun su opunere de fond funciar, în contextul măsurilor luate de conducerea partidului și statului nostru pentru dezvoltarea continuă a agriculturii, o atenție deosebită se acordă gospodăririi și folosirii raționale a fondului funciar. Pentru conservarea si folosirea cu multă grijă a pămintului, care constituie principalul mijloc de producție in agricultură, a fost elaborată legea numărul 12 din 14 mai 1968. Nu peste tot, Insă, prevederile ei sunt respectate. Se constată încă o serie de abateri ce au ca urmare degradarea unor suprafețe însemnate care. In acest fel sunt scoase din circuitul agricol. In cadrul județului nostru, cu un pronunțat profil industrial, se execută an de an lucrări geologice pentru punerea în valoare a bogățiilor pămintului, se dezvoltă și se construiesc rețele de drumuri, de linii electrice aeriene, noi trasee telefonice și se amplasează o serie de obiective industriale. Pentru toate acestea se ivește necesitatea ca să fie scoase din circuitul producției agricole, temporar sau definitiv, unele suprafețe de terenuri. Din documentațiile depuse pentru avizare la serviciul de fond funciar al Direcției agricole județene reiese că în unele cazuri proiectanții, cât și titularii de investiții, se preocupă în prea mică măsură de găsirea unor soluții prin care să se evite risipa de teren agricol. Așa bunăoară, după o analiză temeinică a proiectului pentru baza de prelucrare I.C.M. de la Caransebeș, suprafața solicitată a putut fi redusă cu 4 700 metri pătrați, fără să se afecteze cu ceva realizarea obiectivului propus. Deși legea amintită prevede sancțiuni severe pentru cei care scot pămîntul din circuitul agricol fără aprobările cuvenite, unii titulari de investiții mai fac acest lucru. Așa este cazul cu șanțul executat de întreprinderea de telecomunicații Craiova pentru cablul telefonic interurban pe traseul Caransebeș—Reșița, titular de plan fiind Direcția județeană P.T.T.R. Timiș. Autobaza de transporturi auto, punctul fix Bozovici, a întocmit documentația după ce a și construit obiectivele pe un teren ce nu-i aparținea. La fel a procedat și Întreprinderea minieră Moldova Nouă și Întreprinderea de gospodărie comunală și locativă Reșița. Importante terenuri se ocupă fără aprobări legale prealabile și de către unitățile de interes local cum sunt: industria locală, consiliile populare, cooperativele agricole de EMIL GULIMAN Direcția agricolă județeană (Continuare in vag a 3-a) U.C.M. Reșița. Pe caruselul mare o nouă piesă pentru Porțile de Fier. Foto : M. POPESCU Mărturii să acea dureroasă stare de inapoiere in care a fost menținută, ani fără șir, populația satelor și datorită căreia, ca să ne oprim asupra unui singur aspect, cei ce știau rosti versul Mioriței erau, cu toate acestea, analfabeți. Iar dacă astăzi, in ceasurile de răgaz, intre două emisiuni urmărite la televizor, oamenii își schimbă impresiile la căminul cultural sau printre rafturile cu cărți ale bibliotecii faptul ilustrează, deși publice, numai in parte, intrarea accelerată a lumii satelor, sub impulsul viguros al înnoirilor socialiste, de autentică contemporaneitate. Urmind aceeași logică a transformărilor, fintînile de tipul celor amintite, au devenit doar elemente decorative, oarecum desuete, semnului de întrebare al cumpenelor răspunzindu-i-se prin afirmațiile stilpilor de beton de la rețelele de electrificare. Curbă vor fi lipsite și de atributul lor esențial, acela de furnizoare directe, la sate pina acum chiar exclusive, ale apei potabile. Aceasta deoarece, in graiul sobru și totuși attt de sugestiv al programului de sistematizare și modernizare a unor așezări rurale din județul nostru, s-a trecut la construirea unor sisteme de alimentare cu apă, cum e cazul la Cărbunari și Stinăpari, la Sichevița și Domașnea, ca să nu cităm decit aceste citeva cazuri. Vor urma apoi mereu alte localități — Grădinari, Glimboca, Răcășdia ș.a. — dîndu-se astfel curs nu numai unor necesități, economice, ci si tendințelor firești, spre civilizație și confort, ale oamenilor. Și dacă apa cea de toate zilele va fi purtată prin conducte in casele celor care dau rodnicie țarinilor, distingem in aceasta o imagine inedită si tulburătoare — pe care ne-o oferă prin neasemuita semnificații — cu dărnicie, poezia matură a timpului nostru. AI. BIRSESCU La Caransebeș . Sosesc primele locomotive electrice Evenimentul se cere consemnat, căci el înscrie — după punerea sub tensiune a magistralei electrificate Orșova — Caransebeș — o nouă pagină in modernizarea traficului feroviar al județului și, mai ales, a depoului C.F.R. Caransebeș. Zilele acestea, doi mecanici de locomotive din cadrul acestei mari unități feroviare din sud-estul țării, au plecat spre uzinele „Electroputere" Craiova pentru a aduce pe noua cale ferată electrificată primele două locomotive electrice, cu seria 075 și 076. Este vorba de mecanicii Ion Bălulescu și Dumitru Verendianu. De remarcat că Ion Bălulescu este același mecanic care cu nu prea mult timp în urmă, a trecut primul cu un tren de marfă de mare tonaj, experimental, peste noul traseu al căilor ferate din zona Porților de Fier. Hala de locomotive electrice — recent dată în funcțiune — așteaptă ca încă în cursul acestei săptămâni să sosească primele mijloace de tracțiune feroviară, electrice. ȘEDINȚA COMITETULUI EXECUTIV AL CC aL P.C.R. Și A CONSILIULUI DE MINIȘTRI In ziua de 25 noiembrie ax. a avut loc ședința Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. și a Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România. Au participat, ca invitați, șefi de secție la C.C. al P.C.R., șefi ai unor instituții centrale, specialiști. In cadrul ședinței au fost dezbătute și adoptate propunerile de Îmbunătățire a planului cincinal 1971—1975 și a planului pe anul 1971, proiectul bugetului de stat pe anul 1971. In încheierea dezbaterilor la acest punct de pe ordinea de zi a luat cuvintul tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU, secretar general al P.C.R., președintele Consiliului de Stat. Cuvintarea va fi data publicității De asemenea, Comitetul Executiv și Consiliul de Miniștri au examinat și aprobat propunerile de măsuri privind organizarea, planificarea și conducerea agriculturii, cuprinse în expunerea tovarășului Nicolae Ceaușescu la ședința de lucru care a avut loc, la C.C. al P.C.R., în ziua de 23 noiembrie a.c., cu primii secretari și secretarii pentru problemele de agricultură ai comitetelor județene de partid, conducerea Ministerului Agriculturii și Silviculturii și a Uniunii Naționale a Cooperativelor Agricole de Producție, directorii direcțiilor agricole județene, secretari ai unor comitete comunale de partid și primari din comune, președinți ai unor C.A.P., mecanizatori și alți specialiști și cadre din agricultură. Expunerea tovarășului Nicolae Ceaușescu va fi dată publicității. În cadrul ședinței a fost prezentată o informare in legătură cu ajutorul acordat pentru înlăturarea pagubelor provocate de calamitățile din primăvara acestui an. In legătură cu aceasta a fost adoptat un comunicat. (Comunicatul sa publică în ziarul de azi). Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. și Consiliul de Miniștri au analizat, de asemenea, o serie de probleme curente, adoptînd măsuri corespunzătoare. COMUNICAT în perioada care a trecut de la Plenara Comitetului Central al Partidului Comunist Român și Sesiunea Marii Adunări Naționale, din luna iulie a.c., care au analizat situația creată ca urmare inundațiilor din primăvara acestui a an, în întreaga țară s-a desfășurat o activitate intensă pentru înlăturarea urmărilor deosebit de grele provocate de calamitățile naturale. Clasa muncitoare, țărănimea, intelectualitatea, întregul popor au muncit cu abnegație pentru învingerea greutăților și pierderilor suferite de recuperarea economia națională și de populația din zonele sinistrate, pentru îndeplinirea planului de stat. La constituirea unei parti din fondurile necesare pentru refacerea distrugerilor suferite, o contribuție de mare preț au adus oamenii muncii de toate categoriile, organizațiile de masă, obștești, cooperatiste și profesionale care, pe lingă donații de alimente, îngrășăminte, încălțăminte și obiecte de uz casnic, au oferit o parte din veniturile lor bănești pentru ajutorarea populației și zonelor sinistrate. Fondurile bănești realizate pînă în prezent din această contribuție, împreună cu subscrierile făcute pentru luna noiembrie — care sunt in curs de încasare — însumează 2026 milioane lei. Comitetul Executiv al Comitetului Central al Partidului Comunist Român și Consiliul de Miniștri al Republicii Socialiste România adresează calde mulțumiri tuturor cetățenilor țării care prin eforturile lor in muncă și prin ajutoarele acordate și-au adus aportul la recuperarea pagubelor cauzate de inundații. Totodată, România a primit un important ajutor din partea unor guverne, organizații și asociații nationale, a unui mare număr de cetățeni din 68 de țări, precum și din partea unor organizații și asociații internaționale. Valoarea ajutoarelor materiale și în bani oferite din străinătate însumează 1 590 milioane lei, din care, până în prezent, s-au primit efectiv ajutoare în valoare de aproape 600 milioane lei. Exprimăm recunoștință poporului nostru, țărilor socialiste, celorlalte state, organizațiilor și asociațiilor internaționale, persoanelor din alte țări pentru ajutorul pe care ni l-au acordat în această perioadă. Eforturile făcute de stat și de întregul nostru popor, ajutoarele acordate de populația țării și cele primite din străinătate au permis să fie refăcute o parte din distrugerile provocate de calamități și satisfăcute nevoile cele mai acute ale populației sinistrate. Pentru refacerea locuințelor și anexelor gospodărești distruse au fost acordate familiilor sinistrate ajutoare bănești în valoare de aproape 500 milioane lei, iar 200 milioane lei au fost alocate pentru construirea a 5 000 de apartamente destinate populației rămase fără adăpost. Din ajutoarele provenite din țară și străinătate, populația sinistrată a primit gratuit alimente in valoare de peste 200 milioane lei, medicamente în valoare de circa 32 milioane lei, articole de îmbrăcăminte, încălțăminte și de uz casnic în valoare de circa 250 milioane lei și alte bunuri. Pentru ajutorarea cooperativelor agricole de producție în vederea refacerii bunurilor distruse și recuperării pagubelor, s-au alocat fonduri în valoare de peste 900 milioane lei. In scopul refacerii căilor de comunicații și telecomunicații a instituțiilor de învățămînt și sănătate au fost angajate fonduri în valoare de peste 1,2 miliarde lei, din care o parte sunt asigurate din bugetul statului, iar o parte sunt acoperite din fondurile bănești și ajutoarele materiale primite din țară și străinătate. Donațiile primite sau un curs de primire din străinătate. Sub formă de utilaje, aparatură, materii prime și materialee sunt folosite pentru refacerea întreprinderilor, a unor căi de comunicații, sistemele de apărare împotriva inundațiilor și obiective de interes social distruse sau avariate de inundații. Ținînd seama de modul cum se desfășoară acțiunea de recuperare a pagubelor înregistrate în urma inundațiilor, Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. și Consiliul de Miniștri au stabilit să se sisteze încasarea ajutoarelor subscrise de oamenii muncii din salariile lor. Desigur, refacerea completă distrugerilor pricinuite de inundații care, așa cum este cunoscut, totalizează peste 10 miliarde lei* impune continuarea pentru îndeplinirea și eforturile îv depășirea planului de stat pe acest an și contribuțiilor în vederea realizării obiectivelor stabilite prin planul pregătirea condițiilor în vederea realizării obiectivelor stabilite prin planul pe anul 1971. In pagina a H- a O O întrebare al cărui răspuns l-am dori materializat practic: CU CE VA OCUPAȚI, TOVARĂȘE INGINER ? • Reportaj-anchetă în două mari uzine reșițene alde de în urma sesizărilor primite din partea unor cetățeni de pe raza comunei Turnu Ruteni — în care aceștia își exprimă nemulțumirea și indignarea față de o serie de abateri săvîrșite Ion Gheorghiosu, vicepreședinte al comitetului executiv Consiliului popular comunal, director al căminului cultural de centru și Ion Crăiescu, secretarul comitetului executiv al Consiliului popular comunal — la fața locului s-a deplasat un colectiv de activiști de partid și de stat pentru a cerceta cu temeinicie cele afirmate. Cu acest prilej a ieșit în evidența că atât I. Gheorghiosu cît și I. Crăiescu se fac vinovați de o serie de abuzuri, încălcări grosolane ale normelor moralei socialiste fapte incompatibile cu calitatea de împuterniciți ai intereselor obștești. Există — de bună seamă — un prestigiu al funcției, după cum — există — lucru tot atit de bine cunoscut — și o funcție socială a prestigiului. Oamenii din totdeauna au manifestat dorința de a fi respectați și cu atii mai mult respectați de către aceia cărora le-au acordat un alb „mandatul“ încrederii lor. Calculul greșit al unora — dintr-o locultural sau alta — care își închipuie că, puși intr-o funcție de mai mică sau mai mare importanță, au dreptul să se poarte cum vor, să facă ce vor, fără a fi trași la răspundere și fără ca cineva, bineînțeles, din rândul celor „mici" să îndrăznească să le opună rezistență — nu poate duce decit la pierderea încrederii oamenilor, de regulă la retragerea mandatului despre care am vorbit. Așa s-a intimplat și in cazul celor doi reprezentanți ai comitetului executiv al Consiliului popular al comunei Turnu Ruteni. Nu lipsit de importanță este să arătăm că intre aceștia a existat o „prietenie“ strânsa, dar greșit înțeleasă, determinată de interesele lor comune, Și o optică asemănătoare asupra vieții, asupra căilor de „a răzbi". Cu timpul, ei au învățat să lucreze cu mănuși, pe la spate, să se ia reciproc in brațe, căci, altfel, toată prietenia aceasta a funcțiilor nu a oamenilor, s-ar fi dus de mult pe ripă. Dar a venit și ziua cînd paharul s-a umplut, iar sătenii, văzînd abuzurile de tot felul. Să spună pe bună dreptate : „De-ajuns ! Ne-am săturat de oameni cu un asemenea profil moral". Și au cerut — în mod justificat — sancționarea și destituirea lor din funcție, destituire intervenită între timp. In fond, ce se reține pe seama lui Ion Gheorghiosu și Ion Crăiescu ? Multe, chiar foarte multe, nicit ne-ar fi mai ușor să vorbim despre ceea ce nu se reține, in primul find faptul că ei au înșelat încrederea oamenilor, apoi că au săvîrșit acte de abuz in servicii de șantajare a cetățenilor prin diferite procedee. Ion Crăiescu, bunăoară, sfidînd cel mai elementar gest de respect și stimă pentru cei in mijlocul cărora își desfășura activitatea, a emis pretenția — atunci cînd avea de eliberat acte, care potrivit legii sunt scutite de taxe de timbru de a i se aduce timbre de la cooperativă în valoare de 35-65 lei, pe care apoi, contra cost, le restituia gestionarului cooperativei de consum din centru de comună: Zaharia Jurca, Mihai Itu, Maria Bălăci, Călina Filimon, Mateia Arsenie și Ion Anghei, sunt doar cițiva din șirul celor escrocați — in schimbul soluționării unor drepturi legale — de fostul secretar al comitetului executiv al Consiliului popular din Turnu Ruteni. Pe căzănarii Petru Ciric și Ion Seracin, ca să continuăm exemplele, i-a obligat prin amenințare cu sigilarea cazanelor să-i aducă la consiliu însemnate cantități de țuică. Fiind refuzat, a procedat in mod abuziv la sigilarea acestora. CAMIL LUPA (Continuare in pag. a 3-a) RUȘINOSUL TÂRG AL NECINSTEI Un laborator de experiență artistică Studioul de teatru Personajul dr. Hinkfuss din „Astă seară se improvizează" de Luigi Pirandello spunea : „Dacă o operă artistică supraviețuiește, este numai pentru că noi mai putem s-o mișcăm din forma ei încremenită noi suntem cei care îi dăm viață cea din seara aceasta nu este aceeași cu cea pe care i-o dă altcineva". între toate artele, teatrul este cel care reușește poate cel mai ciudat paradox : interferarea concretă a unor creatori diferiți, individualizați exact — autorul, regizorul, scenograful, actorul — intr-un act artistic unic și efemeri spectacolul. Dacă am încerca secționarea din orice direcție a acestui miraj real, nu am putea găsi niciodată totalitatea intențiilor și acțiunilor personale ale fiecăruia dintre ei. S-ar vedea care este ideea centrală a punerii în scenă și uneori cine a fost cel care a determinat linia spectacolului. Dar firele ascunse ale tuturor inițiativelor, ale tuturor ardorilor care s-au îngemănat in realizarea lui rămîn undeva în sufletele creatorilor. Teatrul este însă în același timp și cea mai directă formă de comunicare cu cel care se intilnește cu arta. Poate tocmai de aceea fiecare artist ambiționează transformarea realizării sale intr-un mesaj al sufletului și al rațiunii. Actorul, regizorul și scenograful încearcă — și trebuie să încerce mereu — modalitățile cele mai personale, cele mai directe, cele mai originale de manifestare artistică. Și ca orice încercare, aceasta poate fi reușită sau nu. Dar un cîștig real rămîne oricum: repertoriul abordat, compus din piese de greutate și experiență acumulată din munca efectivă de întregire scenică a unor lucrări dramatice. Iată motivul principal al necesității unui „laborator de teatru", unui loc in care imaginația creatoare să poată riscul. Oamenii l-au găsit, înfrunt« studioul experimental. Cît de important este el ? Voi da un singur exemplu. Punind în scenă la Timișoara cele „Patru anotimpuri** Aurel Manea a îndrăznit să-și impună personalitatea sa deasupra unei idei generale despre teatrul lui Arnold Wesker. A reușit un spectacol care a fost viu comentat ; părerile pro și contra imbrăcau o gamă foarte vastă a diversității dezbaterilor posibile. în acest cadru a apărut un element nou : autorul care ne vizita țara a văzut spectacolul. Prima sa reacție : nu și-a recunoscut piesa. Au urmat alte discuții aprinse pe parcursul unei nopți întregi. Rezultatul. Wesker și-a reconsiderat opera. . Studioul experimental a devenit o tradiție pentru multe dintre scenele țării. Integrat rolului și acțiunilor concrete ale patronului său de drept — sala mare de teatru — acest adolescent temperamental își păstrează autonomia în forma și mijloacele de manifestare. Și, de cele mai multe ori, reușește să aducă un aport substanțial părintelui său. Pentru că în condițiile numărului redus de spectatori, a spațiului limitat pe care il împarte cu publicul și a posibilităților de modificare, de adaptare a spectacolului la cerințele acestuia, teatrul devine mai accesibil, mai viu. Existenta reprezentată pe scenă se transformă într-o dezbatere in FLORIN-MIHAIL MIRON (Continuare în paga a 3-a)