Flamura, ianuarie 1971 (Anul 18, nr. 1909-1933)

1971-01-26 / nr. 1928

I • 2 # Nu ne interesează să avem fructe de calitate bună? Suprafețele întinse de livezi cu pomi fructiferi din județul nostru au capacitatea să satisfacă din plin cerințele consumatorilor cu fructe proaspete ca și necesitățile de prelucrare și vînzare la ex­port. Pentru menținerea livezi­lor într-o stare fitosanitară bună, care să asigure atît dezvoltarea normală a pomilor, cît și obține­rea în fiecare an a unui rod bo­gat, cu fructe de bună calitate, statul a alocat sume considerabile în utilaje și preparate fitofarma­­ceutice necesare combaterii bo­lilor și dăunătorilor. In I.M.A. Zăgujeni există 19 cadrul trac­toare destinate combaterii dăună­torilor, echipate cu întreaga sis­temă de mașini necesare. Stațiu­nile de mecanizare de la Bozovici, Berzovia, Oravița și Moldova Nouă dispun, de asemenea, în sec­țiile care deservesc unități cu sector pomicol, de utilajele nece­sare combaterii dăunătorilor. In afară de acestea, în județ dispunem de 3 centre fitosanita­­re: Caransebeș, Domașnea și O­­ravița și de mai multe subcentre care au în dotarea lor 1 100 apa­rate portabile și 195 carosabile ca și întregul sortiment de prepa­rate fitofarmaceutice necesare e­­fectuării stropirilor la pomi. E­­xistă, deci, o bază materială con­siderabilă care, dacă va fi folosi­tă la întreaga capacitate, va per­mite combaterea eficientă a tu­turor dăunătorilor care încă vă­­muiesc substanțial livezile noas­tre. Dacă acest lucru nu se întîm­­plă încă, de aceasta se fac vino­vați aceia care poartă răspunde­rea acțiunilor de combatere a dă­unătorilor din livezi. Așa, bună­oară, pentru combaterea pădu­chelui de San José, cel mai pericu­los dăunător din livezile județului nostru, s-a prevăzut ca în campa­nia de toamnă și iarnă să fie tra­tați 1 450 000 pomi. După două luni și jumătate de acțiune s-a realizat doar..30 la sută din acest plan. Ori, se­­ știe că mijlocul cel mai eficient de combatere a aces­tui dăunător ii constituie stropiri­le de iarnă. Pînă în prezent au fost condiții optime de lucru, tem­peratura s-a menținut aproape tot timpul în limitele +5,­­5 grade C, în cadrul cărora se poate stro­pi cu cele mai bune rezultate atît cu preparatul Diburox cît și cu uleiul horticol. Dacă în lunile no­iembrie și decembrie ale anului trecut activitatea de stropiri a fost ceva mai susținută, tratîndu-se 320 000 de pomi (la Glimboca — 16 000, Căvăran — 7 000, Domaș­nea — 22 000, Berzovia — 21 000, Rudăria — 9 000 etc.), în prima ju­mătate a lunii în curs au fost stro­piți doar 50 000 de pomi în coo­perativele agricole de la Zorlen­­țu Mare, Valea Timișului, Var și Buchin. Cum își justifică activitatea Liu­­bomir Velimirovici și Nicolae Co­lumba, șefii subcentrelor de la Moldova Nouă și Bozovici, care in această perioadă nu au organizat nici un fel de tratamente ? De a­­semenea, cu totul nesatisfăcătoare este și preocuparea stațiunilor de mecanizare a agriculturii care în luna ianuarie nu s-au preocupat să folosească utilajele pe care le au în dotare pentru combaterea dăunătorilor din livezi, deși au din partea cooperativelor agricole comenzi pentru executarea acestor lucrări. Considerăm insuficientă pre­ocuparea consiliilor de conducere, mai cu seamă a specialiștilor din unități care, se pare, au lăsat pe un plan secundar acțiunile de combatere, mulțumindu-se doar să lanseze comenzi către stațiu­nile de mecanizare, fără să insis­te ca acestea să le onoreze, în unele cooperative agricole — Eze­­riș, Remetea Pogonici ș.a.— anu­mite suprafețe de livezi sunt am­plasate pe terenuri cu pantă mare, peste 25 de grade, unde nu este posibil accesul tractoarelor cu a­­gregatele de stropit. Cu toate a­­cestea nu s-au luat măsuri să se formeze echipe de țărani coopera­tori care să execute manual trata­mentele respective. Este cunoscut faptul că nu pu­tem realiza o combatere eficientă a dăunătorilor dacă tratamentele nu se aplică tuturor pomilor din­­tr-un bazin pomicol. Or, în jude­­tul nostru avem livezi întinse in unele localități, cum sunt cele de la Bolvașnița, Armeniș, Slatina Ti­miș, Teregova și altele, unde a­­plicarea tratamentelor cade în sar­cina proprietarilor respectivi. Es­te de datoria consiliilor populare respective să aplice legile în vi­goare și să determine pe acești po­­micultori să întreprindă acțiunile de combatere, acest lucru fiind ne­cesar atît în interesul lor cît și în interesul pomicultură din întreg județul. O altă problemă ce se ridică in legătură cu combaterea dăunători­lor este aceea a calității lucrări­lor. Cu toate că în fermele pomi­cole ale cooperativelor de pro­ducție s-au făcut tratamente an de an, calitatea fructelor a fost totuși necorespunzătoare, în marea lor majoritate fiind pătate sau afec­tate de diverși dăunători. Acest lu­cru are­­ o­ singură­ explicație : tra­tamentele executate au fost de ca­litate slabă, pomii stropiți nu au fost complet­ îmbătați în soluția a­­plicată, unii pomi au rămas chiar complet netratați, ceea ce a per­mis bolilor și dăunătorilor să se extindă cu repeziciune și pe po­mii tratați. Această situație se da­­torește în exclusivitate superfi­cialității cu care privesc conduce­rile unităților și specialiștii acțiu­nile de combatere, lipsei de exi­gență și, în multe cazuri, inexis­tenței controlului asupra calității lucrărilor. Nu trebuie uitat că tra­tamentele aplicate în livezile de pomi ale cooperativelor agricole presupun un însemnat efort bă­nesc din partea statului și, că în mod firesc, acesta se cere recupe­rat prin obținerea unor fructe de calitate superioară. Dacă acest lu­cru nu se întîmplă, este firesc ca aceia care se fac vinovați să su­porte consecințele, nimănui ne­­fiindu-i permis ca prin neîndepli­­nirea sarcinilor de serviciu să a­­ducă prejudicii economiei națio­nale. Ing. ION ȘANDRU director adjunct la Direcția agri­colă județeană i „Hora Unirii" încinsă în Sala sporturilor din Reșița. Foto: I. WACZULIC VIAȚA CULTURALA Manifestări consacrate sărbătoririi a 112 ani de la Unirea Principatelor JB La Casa de cultură a sindi­catelor din Reșița a avut loc un recital de versuri pe tema „Litera­tura Unirii", pe care l-au susți­nut Ninon Florescu, Iuliana Doru- Iliescu și Aura Rimniceanu de la Teatrul de stat din Reșița. 9 La Oravița, in sala de spec­tacole a Casei orășenești de cul­tură, prof. Gheorghe Luca, secre­tar al Comitetului orășenesc al P.C.R., a prezentat conferința „112 ani de la Unirea Principatelor". A urmat apoi un spectacol muzical­­coregrafic, susținut de orchestra­ populară, soliștii vocali instru­mentiști și echipa de dansuri popu­lare a Casei de cultură. 9 La Casa orășenească de cul­tură din Băile Herculane au avut loc în ultimele zile mai multe ac­țiuni închinate sărbătoririi a 112 ani de la Unirea Principatelor. Prof. univ. Theodor Trîpcea, de la Universitatea din Timișoara, a făcut o expunere despre .Actul u­­nirii și importanța lui în forma­rea statului român modern". Un deosebit interes a stîrnit concursul „Cine știe cîștigă" cu tema "Uni­rea Principatelor". 9 Elevii Școlii generale din Băile Herculane au organizat o serbare artistică dedicată Unirii Principatelor, in care s-au rostit versuri închinate evenimentului sărbătoresc. •k 9 O expunere care a înfățișat lupta românilor pentru unire și semnificația actului de la 24 ia­nuarie 1859 a avut loc și la Bi­blioteca sindicatului U.C.M.M.R. din Bocșa. Tot­ în cadrul acestei unități culturale a avut loc și un recital de poezie pe aceeași temă.­­ Memorabilul eveniment din ianuarie 1859, Unirea Moldovei cu Țara Românească, a fost cinstit cu entuziasm și de către tineretul reșițean, între alte manifestări, duminică dimineața, peste 300 de tineri au luat parte la un simpo­zion organizat la Ateneul tinere­tului pe tema „Literatura Unirii", care s-a desfășurat cu concursul tovarășelor M. Gherman și C­ărăi­­niceanu de la Biblioteca municipală. Emoționant a fost și momentul ce a urmat — „Hora Unirii" —in ca­re cei 300 de tineri au retrăit sim­bolul de însemnătate istorică, pen­tru desăvîrșirea de mai tîrziu a statului national unitar român. 9 La Clubul minier din Anin­a, un public numeros a audiat con­ferința „Unirea Principatelor" pre­zentată de prof. Cristina Borcea­­nu. Aceeași temă a fost expu­să in aceste zile și în cadrul sindicate­lor de la C.F.R., Fabrica de cheres­tea, O.C.L. Comerț Mixt și la șco­lile din oraș. 9 La Căminul cultural din Zor­­lențu Mare, echipele artistice de amatori au susținut un program artistic închinat Unirii Principate­lor. S-a remarcat grupul vocal ca­re a interpretat cîntece patriotice și din folclorul românesc. învățătura și disciplina laturi inseparabile ale procesului instructiv în prima săptămînă a trimestru­lui II al anului școlar în curs, or­ganizația U.T.C. de la Liceul nr. 1 Caransebeș și-a propus să anali­zeze cu toți uteciștii situația la în­vățătură și disciplină, cu scopul de a desprinde cauzele care au generat neajunsurile manifestate, ca pe această bază să se stabileas­că măsuri pentru trimestrul ur­mător. Situația statistică privind rezul­tatele la învățătură a constituit de altfel punctul de plecare în în­cercarea de analiză pe care elevul L­­amat, secretarul comitetului U.T.C. pe școală, a prezentat-o în fata adunării generale. O privire de ansamblu asupra rezultatelor obținute la învățătură in primul trimestru la clasele VIII — X și la anii I — IV de la cursurile de zi, duce la concluzia că situația este nesatisfăcătoare, sub posibilitățile colectivului de elevi de la acest liceu. în , materialul prezentat cu a­­cest'prilej "s-a rfeușit conturarea câ­­torva, cauze care au favorizat si­tuația amintită. între acestea s-au menționat absențele nemotivate a­­le unor elevi, folosirea neraționa­­lă a timpului liber, slaba discipli­nă, insuficiența cercurilor pe obi­ecte, a unor meditații si consulta­ții etc. înșiruirea numai a acestor nea­junsuri este o treabă utilă pentru sesizarea unor aspecte, dar nu su­ficientă pentru curmarea lor. Poa­te că în această direcție un spri­jin mai mare din partea biroului organizației de partid, a Comitetu­lui județean U.T.C. era de un real folos, în mică măsură a reușit mate­rialul prezentat, ca de altfel și dis­cuțiile purtate, să stabilească lo­cul și rolul disciplinei, al muncii educative desfășurate de organi­zația U.T.C. pentru obținerea re­zultatelor scontate. Faptul că un număr mare de uteciști din fie­care clasă au participat la dezba­t însemnări de la adu­narea generală a orga­nizației U.T.C. de la Liceul nr. 1 Caransebeș­teni, constituie un aspect pozitiv, de natură să contribuie la stabi­lirea cauzelor și pe această bază a măsurilor ce se impun pentru munca de viitor. Eleva Rodica Sirbu din anul IV de pildă, arăta că nu s-au depus toate eforturile din partea organi­zației U.T.C. și a elevilor pentru a avea certitudinea că s-au pre­gătit în vederea examenului de admitere în învățămîntul superior. De altfel, această problemă de pre­gătire a elevilor pentru integra­rea în viața socială a fost abor­dată și de alți participanți la dis­cuții. La adresa muncii comitetului U.T.C. cu privire la sprijinirea e­­levilor in îmbunătățirea rezultate­lor la învățătură s-au adus critici aspre dar drepte. Așa de exem­plu, eleva M. Serafin din anul III arăta că nu o dată s-a dat dovadă de formalism și lipsă de seriozi­tate, că adunările U.T.C. pe an sunt pregătite în pripă, sărace in conținut și ca atare nu contribuie la rezolvarea sarcinilor. O problemă deosebit de impor­tantă care trebuie să stea în aten­ția organizațiilor U.T.C. a fost ri­dicată de elevul T. Fleicher, din anul I, care sublinia că o analiză atentă a rezultatelor la învățătu­ră obținute de unii elevi conduce la concluzia că aceștia nu se pot decide asupra alegerii secției pe care s-o urmeze, deoarece atît la disciplinele umanistice cît și la cele științifice au obținut rezultate slabe. Referindu-se la orientarea profesională, a muncii desfășurate de organizațiile U.T.C. pe această linie, unii elevi arătau că se face prea puțin, de regulă numai cu ultimii ani ai școlilor generale și liceelor, ceea ce este tardiv și ca atare ineficient. Fiecare participant la dezbateri a reușit să sesizeze probleme noi, să prezinte unele aspecte poziti­ve din activitatea organizației de an reflectînd, de fapt, preocuparea susținută și lăudabilă a uteciștilor de a rezolva, prin mijloace speci­fice problemele majore care-i pre­ocupă. Atît un referat cît și în dis­cuții s-au abordat unele aspecte legate de preocuparea organiza­țiilor U.T.C. pentru întărirea disci­plinei, a rolului opiniei împotriva încălcării normelor de comporta­re. Nu s-a reușit, totuși, să se des­prindă mijloacele și formele speci­fice prin care să se determine și pe această linie o îmbunătățire substanțială a muncii organizații­lor U.T.C. Programul de activități adoptat de adunarea generală, prin pro­blematica abordată, asigură orga­nizarea unor acțiuni menite să contribuie la ridicarea întregii ac­­tivități instructiv-educative. Astfel, popularizarea elevilor cu rezultate deosebite la învățătură, inițierea unui concurs pentru cea mai fru­moasă clasă, stimularea elevilor cu rezultate deosebite în activita­tea cercurilor de elevi, întîlniri cu foști absolvenți ai liceului, azi specialiști, fruntași în producție sînt acțiuni interesante. Important după părerea noastră este ca ele să nu rămînă doar simple preve­deri pe hîrtie, ci să fie realizate cit mai curînd, pentru ca și pe a­­ceastă cale viața de organizație, procesul instructiv-educativ să cu­noască o îmbunătățire la nivelul cerințelor actuale. T. NÎCHITA NOTĂ CĂMIN CULTURAL SAU AFUMATORIE? Mai multi locuitori din Fo­­roti­, invocînd principiul „res­pectul pentru om", ne scriu despre atmosfera nocivă din sala de spectacole a căminului cultural, unde în adunări sau chiar în timpul spectacolelor se fumează excesiv, fără ca orga­nele în drept să se sesizeze. Există un hol în care s-ar pu­tea fuma, dar fumătorii prefa­ră... sala mare. Publicul format din adulți, dar și din copii și oameni în vîrstă, solicită pe bună dreptate ca fumul pe ca­re .poți să-l tai cu cuțitul" să nu constituie un obstacol în vizionarea în condiții optime a spectacolelor sau audierea unor expuneri educative. ÎN OGLINDA CONȘTIINȚEI Formarea unei personalități u­­mane integre, multilateral dezvol­tate, nu poate fi concepută în a­­fara ocrotirii demnității și onoarei persoanei, fără sădirea sentimen­telor de stimă, atașament și res­pect reciproc între toți membrii colectivității- Legea fundamentală a țării — Constituția — ca și alte legi, acordă o importanță deosebi­tă acestor calități, virtuți specifi­ce omului, respectării lor întoc­mai. Din păcate, în fața instanțelor de judecată apar deseori procese cu asemenea atentatori la bunul renume, indivizi în postura ingra­tă de pîrîu­, care și-au făcut un fals titlu de merit din a fi vulgari, din a rosti cuvinte nedemne la a­­dresa celor din jur, jignind fără o­­preliște pe unul și pe altul, pen­tru cele mai neînsemnate motive. Bunăoară, Solomia Jura, din co­muna Buchin, întîlnind-o intr-o zi, pe străzile orașului Caransebeș, pe Maria B., i-a strigat acesteia în pu­blic că „este o femeie imorală, că .. .” (buna cuviință nu ne permi­te să continuăm). Ce a urmat e lesne de intuiti condamnarea ca­lomniatoarei. Amintim că legea pe­nală prevede pentru asemenea fap­te o pedeapsă de la 3 luni la un an închisoare sau amendă. Solomia Jura a fost condamnată la 1 500 lei amendă. Dar instanța de judecată a majorat această a­­mendă cu încă 1 000 lei, deoarece inculpata — la două zile după pri­ma faptă — a strigat la adresa re­clamantei aceleași cuvinte degra­dante în public. Un caz aparte prezintă și Anton Mihai, domiciliat în orașul Caran­­sebeș, strada Extravilan Teiuș, nr 58, care — asemeni altor tineri iresponsabili asupra vorbelor lor, crezînd că fac un act de bravură, de grozăvie — s-a lăudat în sala de spectacole a Casei de cultură din Oțelu Roșu, că ar fi întreținut, chipurile, relații intime, amoroa­se, cu Aurora L., tot din Caranse­beș. Bineînțeles, tînăra discredi­tată in public n-a rămas pasivă la insultă, la calomnie și ca urmare l-a acționat în judecată. Lăudăroșenia — sau cum se spu­ne in popor, gura care l-a luat pe dinainte — l-a costat destul de scump , o condamnare cu o amen­dă de 1 500 lei. Evident, sunt și situații mult mai dificile. Ne referim, în primul rînd, la acele persoane care, în trecut, datorită unor concepții greșite în­rădăcinate in conștiința lor, au dus un fel de viață puțin cinstit discreditatul la vremea lui pentru care, de altfel, și-au tras ponoase­le. Nimic nu este mai grav pentru aceștia — mai ales pentru cei ca­re prin fapte demne de luat in considerare, au dovedit o profundă schimbare, regretul sincer fată de abaterile avute — decît să li se atribuie „epitete" înjositoare, ne­potrivite cu starea de fapt actua­lă. Excelează in acest sens expre­siile : „bețivanule", „stricatule" „pușcăriașule", „hoțule“, etc., etc. De o asemenea faptă regretabi­lă au dat dovadă Petru Pepa din Ilova și Elena Damian din Caran­sebeș. Dar, îmbucurător este faptul că în fața instanței cei doi aten­tatori la onoarea și demnitatea persoanei, au recunoscut deschid greșeala săvîrșită și au cerut in­sistent ca reclamantele. Ana G. și respectiv, Constanța E. să-i ierte Manifestarea acestor atitudini de regret, le-au determinat pe cele două femei să-și retragă plingeri­le, începutul dovedind — cel pu­tin în fata instantei — că făptașii au pornit pe drumul bun al ree­ducării lor morale. In schimb, mult mai neplăcute, chiar mai grave prin natura im­plicațiilor sociale, sunt situațiile cînd în sala de dezbateri apar pen­tru a fi trași la răspundere penală, conform prevederilor legii, in­fractori minori, reclamați pentru insultă ori calomnie. Un astfel de exemplu ni-l oferă minorul Petru N„ care, în baza unei sentințe pe­nale, a fost condamnat la „libertate supravegheată" pe timp de un an de zile, sancțiune ce constă în lă­sarea minorului sub supraveghe­rea deosebită a părinților. ... Ne-am oprit, asupra unor ca­zuri, luate la întîmplare — dar semnificative — pentru a ilustra și mai bine importanța respectării onoarei și demnității omului in societatea noastră socialistă, răs­punderea ce revine acelor ce ne­socotesc aceste calități profund u­mane, mai mult chiar le viciază, fiind pasibili de diferite pedepse în conformitate cu textul de lege. E adevărat, astăzi datorită com­plexului de măsuri stabilite de partid și de stat pentru dezvolta­rea conștiinței socialiste, a pro­­movării trăsăturilor caracteristice omului de tip nou, socialist, ase­menea deprinderi negative, quip sunt calomnia și insulta, pierd tot mai mult teren, se dezrădăcinea­ză definitiv din comportamentul moral al semenilor noștri, NICOLAE MOȚA Jurist 1111 ATENTATORI LA BUNUL RENUME! 1 FLAMURA—1928 Premieră teatrală a tinerilor amatori „O ÎNTÎMPLARE" , de Horia Lovinescu Duminică seara, scena sălii de spectacole de la Ateneul tine­retului, a fost gazda unei va­loroase inițiative a tinerilor re­­șiteni amatori de teatru:- pre­zentarea, in premieră, a dra­mei „O Întîmplare“, de Horia Lovinescu. Conceput și realizat intr-o manieră modernă, spectacolul — a cărui regie și scenogra­fie o semnează Zeno Balint, de la Teatrul de stat din muni­cipiu — s-a bucurat de succes. Dintre interpreți, o impresie bună au lăsat-o — prin efor­tul pentru redarea conținutu­lui de idei, realizarea atmosfe­rei — Rodica Lateș, Florica și Ani Borceanu, Adrian Sărămăr, Dumitru Moise, Silvia Ivănes­­cu și Constantin Călin. Au constructorii front de lucru? (Urmare din pag. 1.) lucrări destinate creșterii capacită­ții de producție la Nădrag, iar la U.C.M.R. lucrări de amploare pen­tru extinderea turnătoriei de fon­tă și a forjei de pe platoul indus­trial Mociur. întîmpinăm însă greutăți în organizarea de șantier și atacarea lucrărilor la unele o­­biective noi din lipsă de documen­tație și, parțial, a deschiderii fi­nanțării. Dacă U.C.M.R. ne-a asi­gurat proiectele in proporție de 90 la sută și chiar unele documen­tații pentru obiectivele eșalonate pe 1972, nu același lucru ne putem spune despre C.S.R. unde nu este definitivată documentația nici pen­tru noul cuptor al oțelăriei care are termen de punere în funcțiu­ne în trimestrul II (aici intîrzieri­­le Încep­ să devină nerecuperabi­­le), același lucru și în ce privește uzinele Otelu Roșu, unde la înce­putul lunii aveam asigurate do­cumentații în proporție de numai 48 la sută (studiul tehnico-econo­­mic abia e în curs de întocmire), la Ciocanul Nădrag în proporție de numai 50 la sută. Precară este situația și ce privește laboratorul hidrotehnic pe care-l construim la Reșița pentru institutul de pro­iectări și cercetări electro și hidro­energetice (64 la sută), pentru ba­za pe care o executăm la Caran­sebeș a întreprinderii de colectare a metalelor. Legislația actuală obligă la acțiuni energice, deoare­ce ea prevede prezentarea necesa­rului de materiale și utilaje cu cir­ca un an mai devreme decât ter­menele de aprovizionare. De fapt, definitivarea proiectelor, deschide­rea finanțării, eliberarea amplasa­­mentelor vor trebui înțelese de toți beneficiarii ca verigi esenția­le pentru o muncă care să aibă un curs fluent la lucrările de cons­trucții și montaje, spre a se putea preda un timp util și de calitate. — Dincolo de succesele $1 greutățile intimpinate, credem că există și o seamă de resur­se și posibilități interne pentru un ritm accelerat și eficient al muncii. Ce preconizați, spre exemplu, pentru extinde­rea muncii în acord global, asigurarea unor condiții bune de viață constructorilor și pentru pregătirea profesiona­­lă a cadrelor de care aveți nevoie ? — Fără îndoială, problemele ră­­mân în continuare complexe. Ur­­m­înd recentele indicații conducerea superioară de date de partid, am întreprins studii și acțiuni e­­ficiente pentru extinderea muncii în acord global. Fată de 8 la sută cît reprezenta acesta pentru efec­tivul nostru în vara trecută, în decembrie am ajuns la o cuprin­dere de 22 la sută din efectiv, cu o eficiență economică de 85 lei pe oră/om, fată de numai 19 lei cît­e in cazul muncii în regie. Ne-am propus extinderea lucrului pe a­­ceste baze la 35 la sută; în pre­zent, 35 de formații, cu un efec­tiv de peste lucrează după 420 de constructori acest sistem de muncă. Tendința este însă de a extinde acordul global nu numai la formații mici, ci și la șantiere, la loturi, antrenînd maiștri, tehni­cieni și ingineri. Pentru a face față cerințelor im­puse de majorarea planului de producție, vom angaja un mare nu­măr de muncitori, a căror școlar­­izare ne preocupă, nncit peste 700 dintre ei să-și însușească o mese­rie sau să devină maiștri și teh­nicieni. în privința condițiilor de viață, am preluat de la U.CM. finisarea unui bloc cu 40 de apar­tamente și construcția a alte dou­ă blocuri cu 315 garsoniere, iar la Otelu Roșu, înălțarea unui bloc cu 80 de apartamente.

Next