Flamura, februarie 1971 (Anul 18, nr. 1934-1957)

1971-02-25 / nr. 1954

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE UNIȚI-VĂ ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN CARAȘ-SEVERIN AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN • • • • ® ■ •••• »••»*•*■**•*■*•"■ ■*»*a*«*»***aW*»**®»® t ® r ®§® g*#%**11**» ».• ® ••••••■•• ® E ® • » • • ■ W ® ®*—®^®^®^®^®^®—®_® ® ®_ "*■* ..........■•.‘.v.v.v..v.v.v.v..v.^v.v.v.v.v.v.~.v.v.v.v.v.ViVJIy.v.v.v. ANUL XVIII, NR. 1954 , JOI, 25 FEBRUARIE 1971 șI 4 PAGINI 30 BANI Cuvințarea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU la Consfătuirea de lucru a conducătorilor centralelor industriale unități cu statut Stimați tovarăși. Aș dori să încep prin a adresa tuturor participanților la această consfătuire de lucru un salut din partea Comitetului Central al partidului. (Aplauze puternice, prelungite). La consfătuire participă cadre de conducere ale unităților economice cu statut de centrală, directori ai unor institute de cercetare, conducerile ministerelor, secretarii cu problemele economice de la comitetele județene și alți activiști de partid, de sindicat și de stat.* Prin caracterul său consfătuirea reprezintă un adevărat forum de dezbatere largă a celor mai importante probleme ale activității economice din țara noastră. In discuțiile care au avut loc la ministere, cit și în plenul consfătuirii, s-a relevat justețea hotărîrilor Conferinței Naționale a partidului privind îmbunătățirea organizării și conducerii activității economice. Deși centralele industriale își desfășoară activitatea doar de un an și jumătate, putem spune că ele și-au dovedit pe deplin eficiența. In timpul lucrărilor consfătuirii s-au subliniat pe larg aspectele pozitive și, în același timp, s-au adus unele critici îndreptățite, atît cu privire la organizarea centralelor, cit și în legătură cu metodele șistilul lor de lucru. Au fost formulate multe propuneri privind sporirea drepturilor centralelor, îndeosebi în ce privește problemele de finanțare. Nu însă în aceeași măsură tovarășii care au luat cuvîntul s-au preocupat de unele deficiențe din activitatea proprie, de felul cum trebuie acționat pentru a spori eficiența activității unităților noastre economice. Din acest punct de vedere, aș putea spune că dezbaterile din consfătuirea noastră au avut un anumit minus. De asemenea, în cadrul consfătuirii au fost făcute o serie de critici și propuneri — in cea mai mare parte juste — cu privire la proiectele de legi supuse discuțiilor. Putem aprecia deci că dezbaterile s-au desfășurat într-un spirit de lucru : ele au oglindit creșterea nivelului general al cadrelor noastre din economie, competența profesională și înaltul lor spirit de răspundere pentru bunul mers al întregii activități economice. Problemele ridicate în consfătuire vor trebui să fie analizate temeinic, ținindu-se seama de ele atît la definitivarea proiectelor de legi, cit și la stabilirea măsurilor de îmbunătățire în continuare a organizării, planificării și conducerii activității economice. Consfătuirea noastră are loc într-o perioadă deosebit de importantă pentru dezvoltarea economică și social-culturală a țării, marcată prin încheierea cu succes a cincinalului 1966—1970 și trecerea la realizarea noului plan de cinci ani. După cum cunoașteți cu toții prevederile cincinalului trecut au fost îndeplinite cu succes. Producția industrială a continuat să se dezvolte în ritmuri înalte, superioare celor prevăzute în plan , s-au construit și dat m funcțiune numeroase obiective în industrie, agricultură și în celelalte ramuri, s-au obținut noi progrese însemnate în repartizarea rațională, armonioasă a forțelor de producție pe întreg teritoriul țării. România făcut în această perioadă noi pași înainte pe drumul creșterii forței sale economice, al valorificării tot mai intense a potențialului material și uman Ca urmare a rezultatelor obținute în dezvoltarea producției, în mai buna gospodărire a resurselor țării, venitul național a crescut într-un ritm mediu de 7,7 la sută Pe această bază au fost luate importante măsuri privind creșterea nivelului de trai al populației , au sporit veniturile tuturor oamenilor muncii de la orașe și sate, au fost majorate In această perioadă toate categoriile de salarii și Îndeosebi salariile mici, au crescut pensiile și alocațiile pentru copii, s-a realizat un important program de construcții de locuințe. Toate aceste posibile datorită realizări au fost muncii pline de abnegație desfășurate de Întregul popor pentru înfăptuirea politicii partidului privind dezvoltarea economică și socială a patriei noastre socialiste. Analizînd aceste rezultate, recenta plenară a Comitetului Central al partidului a dat o înaltă apreciere muncii desfășurate în perioada cincinalului 1966—1970 de clasa noastră muncitoare, de țărănime, intelectualitate, de toți oamenii muncii și le-a adresat tuturor calde felicitări pentru succesele obținute. Cincinalul care a trecut a însemnat totodată pentru țara noastă perioada aplicării unor importante măsuri menite să asigure o îmbunătățire a organizării și conducerii economiei, a întregii vieți sociale. S-au creat condiții pentru apropierea conducerii de activitatea concretă, pentru rezolvarea mai operativă a problemelor producției și vieții social-culturale. În cadrul acestor măsuri, stabilite pe baza hotărîrilor Conferinței Naționale a partidului, se numără și crearea centralelor industriale, care a însemnat un pas important pe caleta perfecționării conducerii și planificării activității economice O deosebită importanță a avut crearea consiliilor de administrație și a comitetelor de direcție, instituționalizarea adunărilor generale ale salariaților care au contribuit la promovarea largă a principiului conducerii colective, la atragerea mai intensă a maselor de oameni ai muncii la organizarea și conducerea producției, la adîncirea democratismului socialist în economie și în întreaga viață socială, îmbunătățirea muncii de planificare, dezvoltarea relațiilor contractuale din economie, organizarea mai bună a activității de investiții, perfecționarea comerțului exterior și a sistemului financiar și de credit, îmbunătățirea cadrului legislativ al activității economice și alte măsuri luate în această perioadă au creat condiții ca centralele industriale să se afirme tot mai mult ca organisme principale în viața economică a țării, în înfăptuirea politicii partidului și statului în acest domeniu hotărîtor pentru progresul întregii noastre societății. Tovarăși, Doresc să mă refer, în continuare, la citeva probleme pe care le consider mai importante. In primul rînd, în legătură cu organizarea și funcționarea centralelor și a celorlalte unități cu statut de centrală. Putem spune că activitatea desfășurată de aceste unități în cursul anului 1970 a demonstrat că modul de organizare a producției pe care l-am adoptat corespunde pe deplin stadiului actual de dezvoltare a economiei noastre socialiste. Ținînd seama de cerințele pe care se ridică desfășurarea revoluției tehnico-științifice contemporane, de procesul intens de dezvoltare și diversificare a economiei noastre, a apărut ca o necesitate obiectivă concentrarea producției în unități mari în stare să asigure o conducere superioară din toate punctele de vedere a activității economice. Faptele demonstrează că era greu să se asigure o bună conducere a producției materiale, perfecționarea proceselor de muncă și, în general, dezvoltarea forțelor de producție ale societății noastre socialiste menținîndu-se un număr mare de unități dispersate ; aceasta presupunea atît risipirea cadrelor — care constituie problema cea mai importantă — cit și dispersarea mijloacelor economice, financiare. De altfel, rezultatele pozitive obținute de centralele industriale, contribuția pe care ele au adus-o la realizarea planului de dezvoltare a economiei naționale vin să adeverească pe deplin ceea ce am spus mai înainte. Consider pozitiv faptul că majoritatea centralelor s-au constituit pe baza conducerilor unor întreprinderi existente. De altfel, așa cum s-a arătat aici, aceste unități au obținut și cele mai bune rezultate. După cum se știe, la adoptarea hotărîrii privind organizarea centralelor industriale s-a pornit de la ideea ca ele să devină unități de producție și nu organisme de coordonare. Este vorba deci, de unirea, de concentrarea producției in unități mari și nu de crearea unor organisme de îndrumare, lăsîndu-se însă ca activitatea de producție să se desfășoare mai departe în vechea însă că nu toate formă. Se pare centralele — și nici chiar toate ministerele — au înțeles acest lucru. Mai există unele centrale ce funcționează mai mult ca organisme de coordonare și care, in mare parte, nu fac decît să reediteze, cu mici modificări, activitatea fostelor direcții generale din ministere. Desigur, trebuie să avem în vedere diversitatea mare a sectoarelor economiei noastre, deci și a formelor organizatorice , dar aceste diversativ6 nu trebuie" să ducă la concluzia că trebuie să adoptăm principii deosebite în organizarea acestor unități economice. Putem să avem forme organizatorice foarte diverse, structuri sau organisme foarte diferite — și în această privință sunt de acord să lăsăm o libertate desăvîrșită ministerelor, centralelor și organizațiilor economice cu statut de centrală , dar toate trebuie să se Încadreze in spațiul general de care am vorbit, să devină unități economice integrate care răspund de conducerea întregii activități de producție, cu tot ce implică aceasta pentru unitățile respective. De asemenea, diversitatea de organizare, corespunzătoare specificului fiecărui sector și fiecărei ramuri de activitate, nu trebuie să transforme aceste unități în mini ministere — așa cum s-a întîmplat cu unele centrale. Există centrale industriale care, pe lingă faptul că au o organizare și atribuțiuni asemănătoare cu cele ale fostelor direcții generale, și-au creat și un aparat numeros, unele depășind cu mult personalul unor ministere economice. Acest lucru s-a realizat nu pe seama aparatului din ministere, pentru că aceasta tot ar fi un lucru pozitiv, ci, în special pe (Continuare in pag a IlI-a) I nrnnnfliUiiuHnimumTmiiiiuiiiuiiuAimmmY'iiiniiiv 5 ÎN PAGINA A II*A \ Í Cincinalul 1966-1970 [ CINCI TREPTE [PE VERTICALA PROGRESULUI I„AURULUI I VERDE“ și o valorificare superioară Cu un aparataj modern și bine dotat. Fabrica de mobilă și furnire de la Balta Sărată prelucrează lemnul codrilor noștri. IN CLIȘEU: Aspect din timpul lucrului CONSFĂTUIREA LUCRĂTORILOR DIN Întreprinderile agricole de stat în Capitală au început miercuri dimineața lucrările primei Consfătuiri pe țară a lucrătorilor din întreprinderile agricole de stat. Consfătuirea se înscrie pe linia promovată de conducerea partidului și statului de a organiza periodic consultarea largă a lucrătorilor și specialiștilor din diferite sectoare ale economiei naționale, în legătură cu activitatea desfășurată și căile prin care pot fi puse in valoare, cit mai chibzuit și deplin, rezervele de creștere a producției și a eficienței economice La lucrările Consfătuirii participă aproape 2.600 de delegați — muncitori, tehnicieni, ingineri agronomi și zootehniști, medici veterinari și economiști din întreprinderile agricole de stat — precum și numeroși invitați , activiști de partid, reprezentanți ai ministerelor și instituțiilor centrale, oameni de știință din institutele de cercetări și din învățămîntul superior agricol. Prima zi a lucrărilor Consfătuirii a fost consacrată dezbaterii pe secții de specialitate : culturi de cîmp ; legume și cartofi ; pomicultură, viticultură , vaci pentru lapte , taurine pentru carne, ovine, porcine, păsări și animale mici. De asemenea, s-au purtat discuții pe marginea celor mai moderne tehnologii și forma de organizare a producției și muncii care pot contribui la sporirea continuă și substanțială a aportului întreprinderilor agricole de stat, la dezvoltarea economiei noastre naționale. In cursul zilei de joi, lucrările Consfătuirii se vor desfășura în plen, urmînd a fi prezentate concluziile dezbaterilor din secțiile de specialitate și a se stabili măsuri pentru perfecționarea activității viitoare, în spiritul directivelor adoptate de partid în vederea ridicării agriculturii noastre socialiste pe trepte noi de progres. (Agerpres) REZOLUȚIA CONGRESULUI AL IX LEA AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST Congresul al IX-lea al Uniunii Tineretului Comunist a analizat activitatea desfășurată de organizațiile de tineret de la ultimul Congres și a stabilit obiectivele și sarcinile ce revin Uniunii Tineretului Comunist în perioada viitoare. Desfășurîndu-și lucrările în preajma gloriosului jubileu — aniversarea a 50 de ani de la crearea Partidului Comunist Român, conducătorul încercat al poporului în lupta pentru realizarea idealurilor de libertate națională și socială, pentru înfăptuirea revoluției și construcției socialiste — Congresul al IX-lea al Uniunii Tineretului Comunist a constituit un nou prilej de afirmare a adeziunii unanime a tinerei generații la politica internă și externă a partidului. I. Aprobînd activitatea desfășurată de Comitetul Central în perioada la care se referă Raportul, Congresul apreciază că îndeplinirea măsurilor adoptate de Plenara C.C. al P.C.R. din noiembrie-decembrie 1967 și Consfătuirea pe țară a U.T.C. au avut ca rezultat îmbunătățirea generală a activității politico-educative în rîndul tineretului, îmbogățirea și diversificarea formelor și metodelor de muncă, creșterea inițiativei tinerilor, a organizațiilor U.T.C., sporirea eficienței muncii acestora. Investirea Uniunii Tineretului Comunist cu o sferă largă de preocupări, atribuții și răspunderi nemijlocite, în organizarea unor activități cultural-educative, sportive, turistice, de pregătire a tinerilor pentru apărarea patriei, participarea reprezentanților tineretului în consiliile de conducere șie unităților economice și ale instituțiilor de învățămînt, ale organismelor economice și ale administrației de stat a dus la îmbogățirea vieții și activității organizațiilor U.T.C., la creșterea influenței prestigiului lor în rindurile tineriretului. Experiența ultimilor trei ani, rezultatele obținute confirmă pe deplin justețea orientării date de partid muncii Uniunii Tineretului Comunist, conducerea nemijlocită și îndrumarea permanentă a întregii activități de către partidul comunist constituind chezășia succeselor viitoare ale organizației revoluționare a tineretului din România. Congresul constată însă existența unor deficiențe în munca organelor și organizațiilor U.T.C., generalizarea experienței pozitive în în colaborarea cu ceilalți factori educativi, în conceperea și desfășurarea acțiunilor proprii. II. Congresul stabilește ca sarcină politică fundamentală a activității de viitor a Uniunii Tineretului Comunist participarea întregului tineret, de la orașe sate, la activitatea economică, socială, politică și culturală a țării, la opera de edificare a societății socialiste multilateral dezvoltate. Dezvoltarea nut a industriei într-un ritm susuși agriculturii noastre socialiste impun sporirea contribuției tuturor organizațiilor U.T.C. la înfăptuirea planurilor de dezvoltare economică, la activitatea productivă. Totodată, o preocupare mai susținută vor trebui să manifeste organizațiile U.TC. față de rezolvarea problemelor de muncă și viață ale tinerilor. Modernizarea și perfecționarea canină a industriei necesită intensificarea activității organizațiilor U.T.C. pentru dezvoltarea la tineri a spiritului de răspundere față de pregătirea profesională, însușirea cunoștințelor teoretice și practice de specialitate. Se va extinde experiența pozitivă a organizării concursurilor și olimpiadelor pe meserii și profesii ale tinerilor din industrie, transporturi, construcții, comerț și cooperație. Organizațiilor U.T.C. din cooperativele agricole de producție și întreprinderile agricole de stat, din unitățile de mecanizare se revin îndatoriri deosebit de importante în mobilizarea tinerilor la realizarea sarcinilor de producție ale unităților agricole, în stimularea și dezvoltarea spiritului de muncă în comun, a simțului gospodăresc. O atenție mare se va acorda pregătirii tinerilor pentru meseriile și profesiile noi ale satului. Se impune ca organizațiile U.T.C. din mediul rural, alături de ceilalți factori, să dea dovadă de solicitudine tn asigurarea condițiilor necesare manifestării plenare a capacității, priceperii și hărniciei tinerilor, pentru găsirea unor forme și modalități specifice de activitate, în mod deosebit cu tinerele fete, contribuind astfel, la formarea unor buni și pricepuți gospodari, care îndrăgesc satul și munca pămîntului — cadre de nădejde ale agriculturii noastre moderne. Congresul consideră necesară creșterea eficienței muncii Uniunii Tineretului Comunist în școli și facultăți, pentru aprofundarea cunoștințelor și dezvoltarea deprinderilor de studiu individual, de gindire independentă, pentru asigurarea unei mai strînse legături a procesului de învățămînt cu viața, cu instruirea practică. Se va acorda o atenție mai mare dezvoltării concursurilor pe obiecte ș cercurilor pe meserii, cercurilor practice și atelierelor de producție, societăților tehnico-științifice, extinderii cercetării aplicative, a atelierelor de proiectare și unităților lucrative studențești. Un accent deosebit se va pune pe asigurarea unor condiții optime de desfășurare a practicii în producție in toate formele de învățămînt. Se va urmări pregătirea fiecărui elev în vederea asimilării unei meserii. Congresul apreciază că este necesar ca organizațiile U.T.C să dezvolte în rîndul tinerilor intelectuali din unitățile de producție, institutele de cercetări și proiectări interesul și pasiunea pentru cercetările fundamentale și aplicative, orientate spre aspectele și necesitățile actuale ale producției. Organizațiile U.T.C. vor depune și în continuare eforturi pentru antrenarea unor mase largi de tineri muncitori, țărani, Intelectuali, elevi și studenți la acțiunile de muncă patriotică destinate înfăptuirii obiectivelor de investiții ale noului plan cincinal, executării la timp și în bune condiții a lucrărilor agricole, a unor construcții agrozootehnice, sisteme de irigații, de îmbunătățiri funciare și de apărare contra inundațiilor, a unor, baze sportive și turistice simple, amenajarea unor cluburi și spații pentru activități educative, înfrumusețarea comunelor și paselor patriei. Totodată, Uniunea Tineretului Comunist va extinde experiența pozitivă a organizării unor șantiere naționale și locale ale tineretului. Congresul trasează Comitetului Central sarcina inițierii unei largi mișcări de masă pentru însușirea realizărilor științei și tehnicii care să cuprindă tineri din toate categoriile. III. Viața social-politică a României contemporane, importanța și complexitatea evenimentelor politice, sarcinile majore la înfăptuirea cărora partidul, poporul cheamă tînăra generație, impun Uniunii Tineretului Comunist îmbunătățirea activității educative, perfecționarea continuă a mijloacelor și modalităților de acțiune care contribuie la formarea conștiinței socialiste, a idealului de viață comunist. Obiectivul principal al activității politico-ideologice desfășurate Uniunea Tineretului Comunist de îl va constitui cunoașterea și aprofundarea de către tineri a politicii marxist leniniste a Partidului Comunist Român, a problemelor fundamentale privind construcția socialistă în țara noastră — dezvoltarea economiei naționale, perfecționarea conducerii vieții socialpolitice, dezvoltarea științei, învățămîntului și culturii ca factori de bază ai progresului și civilizației — precum și a proceselor care au loc în lumea contemporană, a aprcierilor partidului nostru și a princi (Continuare in pag. a IV-a) În contextul mijloacelor de difuzare a culturii și de dezvoltare a gustului pentru frumos, librăria sătească și raionul de carte al cooperativei de consum din mediul rural ocupă un loc principal. Iranul care a trecut, numai prin unitățile U.J.C.C. au fost vîndute populației cărți social-politice, științifice și beletristice în valoare de 841 500 lei. O activitate meritorie în acest domeniu a fost desfășurată îndeosebi în localitățile cu școli generale, unde pe lângă bibliotecile existente, cooperativa sau librăria sătească a asigurat material bibliografie pentru lectura facultativă a elevilor. Citeva cifre privind difuzarea cărții în asemenea localități sunt semnificative pentru interesul față de cartea locuitorilor, dar reflectă în același timp și preocuparea lucrătorilor din unitățile clale sătești pentru a face comercunoscute titlurile, pentru a convinge pe cumpărători de necesitatea formării unor personale. La Bozovici, biblioteci veteran Maxim Matei a librarul vîndut în anul trecut cărți în valoare de 109 000 lei. La Obreja, planul de difuzare a cărții prin librăria din comună a fost realizat în proporție de 110 la sută (44 000 lei), deși în localitate există o bibliotecă cu un bogat fond de cărți și cu un mare număr de cititori. Acest exemplu contrazice convingător afirmația potrivit căreia între vînzarea cărții prin cooperativă și difuzarea literaturii prin bibliotecă ar exista o concurență. Realizări notabile au obținut și librăriile sătești Mehadia (35 600 lei) și Răcășdia (26 000 lei). un contrast flagrant cu aceste exemple pozitive, în alte localități ale județului, interesul pentrut difuzarea cărții prin cooperația de consum este scăzut și reflectă totodată o mentalitate retrogradă, care frînează accesul populației spre carte. La Zorlențu Mare, localitate cu frumoase posibilități materiale, s-au vindut cărți doar în valoare de 7 100 lei, reprezentînd 1,01 lei pe fiecare locuitor. In satul Valea Bistrei, pe teritoriul căreia se află 3 școli de 8—10 ani, 7 școli de 4 ani și 3 dispensare, însumînd zeci de cadre cu pregătire superioară și 29 cadre sanitare medii, s-au vîndut cărți în valoare de 15 500 lei. La Teregova cu cîțiva ani în urmă, era o activitate rodnică. Animator al acesteia a fost profesorul Sile Roma, el difuzînd cărți în valoare de circa 3 000 lei lunar. După plecarea sa din comună, această activitate a fost considerabil diminuată, suma realizată pe întreg anul 1970 fiind de 14 000 lei, deși în Teregova funcționează 40 de cadre didactice. Realizări slabe s-au înregistrat și la Băuțar (6 900 lei), Milcoveni (4 100 lei). Ne-am adresat tovarășului Traian Miulescu, care răspunde la U.J.C.C. de difuzarea cărții, asupra cauzei principale a realizărilor foarte slabe la unele unități din județ. Răspunsul a fost prompt: „Lipsa de din partea conducerii colaborare cooperative” cu conducerea școlii din localitățile respective. O lipsă secundară este aceea a incompetenței gestionarului de a recomanda și vinde cartea. De pildă, la Domașnea, o carte de valoare clasică universală ca „Quo Vadis“ de H. Sienkievicz a stat 2 ani în raft. Oare nu s-a găsit nici profesor de specialitate care nu să o recomande ? In schimb profesorul de matematici, Nicolae Ursulescu, din Cuptoare, poate dat ca exemplu de cadru didactitic care se preocupă de difuzarea cărții în mediul sătesc. El ține o permanentă legătură cu cooperativa, se interesează de noutățile editoriale, le face cunoscute elevilor și sătenilor, ajutînd personal pe gestionar în activitatea de popularizare a cărților. Din păcate, exemplul nu depășește cu mult valoarea singularului. De altfel, faptul că volumul din biblioteca școlară „Momente schițe“ de Caragiale — recomanși dar și ca lectură — venit pentru rețeaua sătească în număr de 1000 exemplare abia a fost difuzat, deși în mediul rural există 21 000 elevi, este destul de grăitor. Conducerea U.J.C.C. preconizează în prezent reorganizarea rețelei de desfacere a cărții diverse prin unitățile sale din localitățile unde există școli generale de 8—10 ani, în sensul organizării unor standuri la școli. Credem, însă, că pe lîngă aceasta, din partea gestionarilor de la cooperative ar trebui să existe o mai mare preocupare pentru cunoașterea, popularizarea și difuzarea cărții care nu este o marfă oarecare fructaj de specialitate. Un viscuprinzînd un minimum de cunoștințe privind comerțul de carte, ar fi util și fructuos, pentru ca difuzarea literaturii din toate domeniile editoriale în mediul sătesc să cunoască revirimentul necesar și posibil. ION CRIȘAN Activitatea de librărie în mediul sătesc Cilríeanu este o marfă oarecare!