Flamura, aprilie 1971 (Anul 18, nr. 1984-2009)

1971-04-20 / nr. 2000

i CRITICE CRITICA A FOST RECEPȚIONATĂ PE LUNGMILE DE UNDA La articolul intitulat „Lucruri­le nu merg ca pe... unde", Uni­unea județeană a cooperativelor meșteșugărești Caraș-Severin ne-a răspuns : „ . . . Am cercetat ce­le relatate în ziar și considerăm că sunt juste, cu excepția lămpii care a fost cumpărată și pentru care s-a încasat și manopera. Cooperativa nu are voie să vindă piese, însă în cazuri foarte izolate, dacă se vinde o piesă, trebuie să se încaseze și mano­pera. In cazul relatat, manopera a fost bine taxată conform pozi­ției 3/16 și 26/6 din Decizia Nr. 17/1963“. (n.n. Așadar, coopera­tiva nu are voie să vîndă piese și totuși vinde. Ce-ar fi ca și vîn­­zătorii din comerț să repare te­levizoare?). „La secția televizoare din Re­șița pentru încasarea taxei de de­plasare — verificare anticipat, s-au dat dispoziții conducerii coo­perativei să fie sancționat res­ponsabilul Gurcă Anton. Pentru faptul că Gheorghe Mi­­hai responsabilul secției 7 radio Reșița nu a tăiat distanță pen­tru suma încasată în urma repa­rației televizorului, tov. Lugojan (sic ! Era radio !) Petre s-a dat dispoziție conducerii coope­rativei „Prestarea" Reșița să fie sancționat cu 1/3 din salar și la prima abatere să fie schimbat din funcția de responsabil. S-au dat dispoziții scrise con­ducerii cooperativei „Prestarea" să mai sancționeze cu 10 la sută din salar pe tov. Sens Helmuth de la secția 7 radio Reșița, care a taxat cu 18 lei în plus față de tarif pentru înlocuirea unei cla­pe“ (n.n. După cite sintem­ infor­mați numai cu 5 la sută a fost sancționat ?!). „La secția de radio-televizoare din Caransebeș și Bocșa în urma abaterilor constatate de ziar, au fost sancționați cei vinovați. S-a atras atenția conducerilor de cooperative să urmărească în permanență activitatea desfășu­rată de către cooperatorii din a­­ceste activități și să ia măsurile cele mai severe imediat contra celor care se abat de la normele de deservire și a celor ce nu res­pectă legalitatea tarifelor și pre­turilor in vigoare. Semnează C. Stanca, președintele U.J.C.M.". Răspunsul de mai sus este re­produs întocmai. Așteptăm deci efectul măsurilor enunțate. După publicarea anchetei al cărui răspuns este cel de mai sus, redacția a primit următoarea scrisoare semnată de Marcel Hioa­­ră, secretarul Comitetului de partid și Nicolae Corcan preșe­dintele Comitetului sindicatului din secția Turnătoria de fontă ne­feroase și precizie U.C.M.R. : „Ca cetățeni ai orașului Reși­ța și ca cititori ai ziarului „Fla­mura", am luat cunoștință cu justificată indignare despre spe­cula și abuzurile grosolane prac­ticate in atelierele de reparații radio TV, abuzuri dezbătute cu ocazia raidului prin aceste liere și inserate în articolul ate­titulat : „Lucrurile nu merg in­ca pe... unde". Ca secretar al Comitetului de partid și președinte al Comitetu­lui sindical, purtînd nenumărate discuții cu muncitorii din secția noastră pe marginea acestui ar­ticol, am fost întrebați dacă față de aceste fapte inadmisibile pen­tru zilele și societatea în care trăim este suficientă relatarea lor în legătură cu articolul apărut în ziarul nostru din 21 ianuarie 1971, intitulat: „Cînd răspunsul la sesizările ziarului intîrzie", Uni­unea județeană a cooperativelor meșteșugărești Caraș-Severin ne comunică următoarele : „Este foarte adevărat că în activitatea cooperației meșteșugărești din județul nostru se manifestă une­le lipsuri și abateri de la norme­le de deservire și în mod deose­bit în activitatea de reparații ceasuri, spălătorie, curățătorie chimică, reparat obiecte cu fo­losință îndelungată. Conducerea Uniunii județene a luat măsuri în permanență pentru înlătura­rea deficiențelor semnalate. In multe cazuri s-a trecut și la sancționarea unor cooperatori ca­re au săvîrșit abateri mai grave și atragerea oprobiului public prin intermediul ziarului. Este adevărat că, în încheierea articolului se spune că acești „ciubucari, care țin cu orice preț să se pricopsească pe căi necins­tite, n-au ce căuta în cooperati­va meșteșugărească" și că „în ceea ce privește sumele încasate de către atelierele de reparații pentru operații neefectuate să fie recuperate". Oare nu ar fi mai drept și mai eficient ca aceste concluzii ale raidului să fie înaintate orga­nelor penale ? Acest lucru îl cerem pentru ca să se curme o dată pentru totdea­una furtul din buzunarul cetățe­nilor ce-și cîștigă in mod cins­tit, prin muncă salariul". in deservirea populației ca : pre­lungirea termenului de execuție a unor comenzi în mod nejusti­ficat, neprezentarea în termen la domiciliul clienților cînd a fost vorba de reparația obiectelor de folosință îndelungată, lucrări de slabă calitate, atitudine necores­punzătoare față de populație. S-au luat măsuri de analiză a modului prin care s-au rezolvat scrisorile și sesizările cetățenilor atît de către conducerea U.J.C.M. cit și cooperativelor, precum și alte măsuri". Așadar, aflăm că s-au luat multe măsuri. Bun ! Mai avem însă o întrebare care sunt aces­te măsuri și ce urmări au avut în procesul de îmbunătățire a deser­virii populației ? Sunt, cumva, se­crete ? TOATEii« Faza finală Pe scena Clubului sindical din Oțelu Roșu au e­voluat timp de trei zile, începînd de sîmbătă du­pă amiază, formații de teatru din județele Dolj, Gorj, Arad, Timiș și Caraș-Severin spectacolele con­­tînd pentru faza finală a celui de al VI-lea Festival bional de teatru de amatori, întrecere ar­tistică înscrisă în amplul program de sărbătorire a semicentenarului partidului. Un repertoriu divers, clasic și actual, de la „Scrisoa­rea pierdută“ a lui Caragiale (în interpretarea echipei căminului cultural Bîrca din Dolj) și pînă la „Oameni care tac" de Al. Voi­­tin (în spectacolul Clubului C.F.R. Timișoara), a constituit o suită de spectacole de mare atracție și interes. » Mișcarea artistică de din Caraș-Severin a fost amatori repre­zentată la această fază zonală de două formații : a căminului cul­tural din Teregova, cu piesa în­­tr-un act „Gara mică“ de Dan Tărchilă și a sindicatului învă­­țămînt din Reșița, cu comedia în trei acte „Gaițele" de Al. Kiri­­țescu. Spectacolul actorilor ama­tori din Teregova a adus pe sce­nă o emoționantă evocare a lup­tei pentru libertate a poporului român condusă de Partidul Comu­nist Român. Beneficiind de spri­jinul regizorului Eugen Vancea, dar avînd și un colectiv de actori talentați și care au depus eforturi susținute spre a contura imagi­nea scenică a textului, spectaco­lul a fost omogen și a convins, a­­vînd o înaltă valoare de simbol. In spectacol au existat momente de maximă tensiune dramatică, îndeosebi momentul arestării a­­genților de siguranță și tabloul final. Decorul simplu, sugestiv, dar de o funcționalitate cores­punzătoare ideilor de mișcare din piesă și fondul sonor au creat at­mosfera necesară jocului acto­rilor. Celălalt colectiv de actori a­­matori, cel al sindicatului învă­­țămînt din Reșița, a reușit să o­­fere publicului și juriului un spec­tacol de comedie omogen, antre­nant și care a purtat pecetea ex­perienței și pasiunii. Caracterele, ideile etice, reliefarea unor mo­ravuri vetuste, au stat în atenția aceluiași Eugen Vandea, care a instruit și echipa cadrelor didac­tice din Reșița. Spectacolul a a­­dus o notă de varietate în con­textul repertoriului abordat de echipele participante la finală și s-a impus ca fiind deosebit de valoros. Juriul, format din personalități ale teatrului și din reprezentanți ai Comitetului de stat pentru cul­tură și artă — între care : Geor­ge Dem. Loghin de la Institutul de artă teatrală și cinematografi­că din București, Gheorghe Vlad, dramaturg, Iosif Naghiu, poet și dramaturg, Eliza Vieica,­log ș.a. — a apreciat cele teatru­două spectacole, atît sub raportul o­­rientării tematice, cît și acela al­­ valorii spectacologice, artistice, fără a se putea însă anticipa da­­r că vreunul din ele ar putea con­ >­enua cu șanse certe la obținerea de premii. Important ni se pare­­ a fi faptul, că după o comporta­re de asemenea foarte bună a e­­chipei de teatru a Casei orășe­nești de cultură din Oravița (care în finala de la Turnu Severin a prezentat spectacolul cu „Camera­­ de alături“ de Paul Everac) în ziua de duminică, alte două echi­pe de teatru amator din Caraș-Se­verin au fost bine apreciate pen­­­­tru strădania lor nobilă și entu­ziastă de a face din scenă o tri­bună a dezvoltării conștiinței so­cialiste a oamenilor și de culti­vare a frumosului contemporan. Este contribuția lor la măreața sărbătoare a semicentenarului partidului, modestă, dar grăi­­m semnificația ei spiri­­­­toare luată. prin ION CRI­ȘAN a Festivalului „I.L. Caragiale“ Casa de cultură a sindicatelor din Reșița. Foto: I. KASCHAK DE PE CUPRINSUL JUDEȚULUI Avem sifoane, dar. Microinterviu cu ing. SILVIU GH­ERGUȚA, inginer șef al întreprinderii județene de produse alimentare și morărit . In magazinele din Re­șița se resimte uneori lip­sa sifoanelor. Acest lucru este sesizat deseori redac­ției de către cititori. Du­pă cite cunoaștem, o uni­tate a întreprinderii dv. fabrică apa gazoasă, fapt pentru care vă rugăm să ne edificați asupra situa­ției. — Sunt puțin surprins: știți că noi avem sifoane că în cantități îndestulătoare. In ur­mă cu cîtva timp, cele două instalații de fabricare și îm­­buteliere au fost revizuite și întrucitva modernizate, fapt ce a determinat o sporire sim­țitoare a capacității productive. — Totuși, cu citeva zile in urmă la magazinele ali­mentara din Reșița cumpă­rătorii n-au găsit acest sor­timent. —Ca O.C.L. Alimentara Re­șița a ridicat atunci de la fabrică 700 de sifoane. Adică un ca­mion. După al doilea transport (mai erau în fabrică 400 de si­foane) n-au mai venit. Conven­ția este ca organizația comer­cială să ridice marfa de la u­­nitatea producătoare. Uneori îi dăm și noi ajutor, dar nu avem întotdeauna mijloace de transport disponibile, relatat nu este singular. Cazul Din păcate se ivesc destule situații de acest­ fel. — Bine, dar pe urma imperfecțiunilor în relația producător-comerț are de suferit cetățeanul de rînd. Ce măsuri a între­­ prins conducerea între­prinderii ? — între altele, este de men­ționat că s-a trecut la organi­zarea de centre proprii de des­facere, inclusiv pentru răcori­toare și produse de patiserie. La Reșița, un asemenea cen­tru, a fost deschis în piața agro-alimentară din Lunca Po­­mostului. Centre asemănătoa­re au mai fost create și la Ca­ransebeș (în piață), Anina și Oțelu Roșu, iar­ altele sunt în curs de amenajare la Oravița și, după ce vom găsi spații adecvate, la Reșița — în Lun­ca Bîrzavei și Stavila. Pot să vă informez că sunt condiții ca fabricarea sifoanelor la Re­șița să fie dublată. Totul e ca organizațiile comerciale să fa­că comenzi ferme și, mai ales, să ridice sistematic marfa­­ VIOREL BOARIU Expoziții La Casa de cultură a sindi­catelor din Reșița este deschi­să o expoziție de fotografii in­­fățișind aspecte ale realizări­lor poporului nostru în anii cincinalului 1966—1970. In zi­lele următoare se va deschide expoziția de fotografii „Mărtu­rii despre mișcarea comunis­tă și muncitorească din jude­țul Caraș-Severin". Sporește șeptelul de animale In ultima adunare gene­rală a membrilor coope­ratori de la C.A.P. Buchin s-au luat o serie de mă­suri privind dezvoltarea producției vegetale și ani­male. Printre altele, s-a hotărît și creșterea șeptelu­­lui de animale cu încă 25 de capete. Zilele acestea dînd curs propriilor hotă­­rîri, cooperatorii din Bu­chin au și reușit să cum­pere de pe piețele din Ca­ransebeș și Hațeg un nu­măr de 7 vaci cu lapte. A­­șadar, se întrevăd posibili­tăți ca numărul propus pentru acest an să fie rea­lizat. icni Cum se impa­­că beneficiile argumente prin care să explice de ce nu pot fi încă rentabilizate toate piesele turnate. Dar oricît s-ar invoca condițiile diferite de lucru față de cele preconizate, este greu de justificat de ce au fost depășite pierderile planifi­cate. Din bilanț am reținut însă o cifră care merită luată în sea­mă : valoarea rebutului pe 1970 a fost de peste 35 milioane lei, din care 15 milioane tocmai în sec­toarele unde se fac reperele ne­rentabile. Ori, dacă această pla­gă a producției era redusă, să­ fca­­cem nu total, ci chiar numai la jumătate și uzina reușea să facă o economie suplimentară de 5 mi­lioane lei față de suma propusă inițial ! Exemplele amintite nu epui­zează nici pe departe multiplele aspecte pe care le ridică proble­ma rentabilizării tuturor produ­selor, în rîndurile de față am încercat doar să rețin atenția e­­conomiștilor, a celor chemați să inițieze unele acțiuni asupra ne­cesității studierii minuțioase a experienței anului trecut, acțio­­nînd mai ferm în viitor pentru a­­plicarea măsurilor preconizate. Intr-un viitor articol ne propu­nem să aducem în discuție unele din modalitățile de creștere a e­­ficienței în unitățile industriei lo­cale. TOMA DANILA — Reșița. Co­mitetul executiv al Consiliului popular al municipiului Reși­ța ne informează că, 1­ntr-ade­­văr, colectarea și transportul resturilor menajere din cartie­rele cu populație densă a ora­șului se face in cursul nopții și că, treptat, prestația respectivă se va întinde asupra întregii fi­ri­ a municipiului. Măsura fost luată la indicația organe­a­lor Inspectoratului sanitar de stat, avîndu-se in vedere con­siderente de ordin igienic. Con­siliul popular a luat măsura de a instrui, prin întreprinderea de gospodărie comunală, persona­lul de la salubritate pentru reduce, pe cît posibil, zgomo­­­tul cu prilejul prestației a­­mintite. In caz că se vor ivi situații de genul celor mențio­nate în scrisoare (conturbarea liniștei publice) este bine să in­formați Consiliul popular pen­tru sancționarea celor vinovați. ILIE VASILESCU — Cuptoa­re. Recuperarea stilpilor de la instalația electrică, menționa­tă în corespondență, cădea în sarcina lucrătorilor de la sec­ția din Băile Herculane a Ex­ploatării electroenergetice. E­­ra bine dacă organele adminis­trației locale de stat cereau lu­crătorilor respectivi să respec­te această prevedere legală la vremea respectivă. Din demer­surile făcute de redacție la or­ganele competente, rezultă că problema care vă interesează va fi rezolvată încă în cursul lunii aprilie a acestui an. UN GRUP DE CITITORI — Crușovița. Exploatarea elec­­troenergetică Caraș-Severin ne informează că există un proiect pentru electrificarea Crușovița și că lucrarea satului res­pectivă a și fost contractată. Nerealizarea ei se datorește po­sibilităților materiale deocam­dată reduse ale locuitorilor de aici. al la es­că CONSTANTIN RUSALIN Tîrnova. Consiliul popular comunei Tîrnova ne aduce cunoștință că sesizarea dv. te întru totul întemeiată și au fost luate măsuri pentru confecționarea conductelor de scurgere a apei rezultată din ploi. Intîrzierea lucrării s-a datorat lipsei fondurilor nece­sare, cît și a mîinii de lucru ca­lificate. UN GRUP DE CITITORI — Moldova Nouă. Suntem­ in mă­sură să vă informăm că, pr­in­­tr-o decizie a comitetului exe­cutiv al Consiliului popular ju­dețean, în acord cu Ministerului Industriei organele Minie­re și Geologiei, problemele ce privesc întreținerea spațiului locativ din cartierul nou de pe malul Dunării au fost date in seama întreprinderii miniere din localitate. Aceasta urmează să se îngrijească de toate aspec­tele pe care le ridică exploa­tarea blocurilor de aici, deci și problemele legate de furniza­rea apei potabile și menajere. Dacă doriți amănunte suplimen­tare luați legătura cu serviciul administrativ al întreprinderii. VASILE RUSU — Comorîște. Din datele pe care le deținem vă putem informa că nu s-a renunțat cîtuși de puțin la mo­dernizarea, sistematizarea și asfaltarea șoselei ce va face legătura între localitățile Boc­șa, Dodin, Comorîște.­camdată, Insă, se execută de o­variantă a­ drumului înspre Ti­o­rol, urmînd ca lucrările a­­mintite să fie reluate anul vii­tor. In caz că varianta de drum spre Dodin va fi terminată mai din timp, este posibil ca lu­crările de la Docin spre Co­­moriște să fie continuate chiar în acest an. ADOLF CĂLINA, în satul Șumița, comuna Lăpușnicel. Pentru a ni se rezolva proble­ma sesizată, este necesară pre­zentarea la Notariatul de stat din Caransebeș a oricăror do­vezi admise de lege, din care să rezulte identitatea imobilu­lui dobîndit legal, cu evidența mobiliară din registrele de Carte funciară. Aceasta, cu a­­tît mai mult, cu cît nici deci­zia Tribunalului județean — la care voi referiți — nu iden­tifică imobilul prin poziția sa juridică. NICOLAE MILOȘ — Oțelu Roșu. Dacă sofiei dv., care es­te salariată la Fabrica de che­restea din Zăvoi, i se fac reți­neri nejustificate din salar — așa după cum susțineți — este necesar să se adreseze condu­cerii unității­ comisiei de judecată, comitetului sindicatu­lui care sunt cele mai îndreptă­țite organe să elucideze cazul. SORIN IANCU — Delinești. I­­ am verificat sesizarea și am ajuns la concluzia că... nu în­totdeauna conducătorii auto sunt de vină. Uneori și călă­torii. E și aresc ca șoferul res­pectiv să nu fi plecat în cursă, dacă pasagerii fară bilet de că­lătorie ori abonament au re­­fuzat să părăsească autobuzul. Rubrică redactată de­ CONSTANTIN GALESCU și V. MEDIELȘAN 1 IC3Q iCDCDCDCDCj Dl FLAMURA — 2000 ­ Intre 19—28 aprilie, în în­­t­­­treaga țară se desfășoară DE­­­­CADA CARTH ROMANEȘTI,­­ acțiune organizată sub egida Comitetului de stat pentru cul­tură și artă. Ieri după amia­ză, a avut loc deschiderea de­cadei în toate librăriile din județ. La Reșița, în cadrul librăriei „Eftimie Murgu", a vorbit prof. Emil Bejan, șeful servi­ciului de difuzare a cărții, des­pre importanța acestei ample manifestări destinată să afirme realizările editoriale în cele mai diverse sectoare — car­tea social-politică, tehnică, u 0Í DCDDCDDCQÖD0 și A la data de 15 mai 1971 Școala de șoferi profesioniști CÎLNIC începe o nouă serie de pregătire a șoferilor profesioniști pentru categoriile B și C. Se școlarizează tineri născuți în anii 1951, 1952, iar in limita locurilor disponibile și tineri născuți in anul 1953 care au împlinit 18 ani. înscrierea candidaților se face la secretariatul școlii, zil­nic intre orele 11—15, sau prin autobazele aparținătoare I.T.A. Timișoara. (121) LD CD1 I CD CD CD CD CD CD CD CD CD CD CD CD CD CD Di Di D 3 '--------­ DD! Di D Di 0)Dl DECADA CÂRȚII ROMÂNEȘTI științifică, beletristică etc.) iar despre „Activitatea editorială in domeniul cărții social-poli­­tice in H.S.R.“ a făcut o suc­cintă expunere Dorina Turcu, redactor la Editura politică. în cadrul decadei vor fi or­ganizate diferite acțiuni de popularizare a cărții : vitrine, microexpoziții, întîlniri cu re­­­­prezentanți ai unor edituri,­­ între altele, la Reșița va avea­­ loc o întîlnire cu Mihai Con­­­­druc, redactor șef la Editura­­ tehnică, dialogul cu publicul cititor axîndu-se pe tema „O­­­­rientări noi în editarea cărții tehnice". Printre titlurile care au intrat în librării, marcînd acest eveniment, se află: „Con­gresul al IX-lea al U.T.C.“, „Dialectica și estetica" de Ion Ianoși, „9 mai 1945 — 9 mai 1970“, „Opere" Vol. IX de G. Călinescu, „îngerul a strigat" de Fănuș Neagu, „Călătorie in lumea cărții“ de Ion Stanciu, „Realizarea personalității : ha­zard sau știință?", oferind po­sibilitatea de îmbogățire a bi­bliotecilor, închinată semicentenarului partidului. DECADA CĂRȚII ROMÂNEȘTI se înscrie în con­textul manifestărilor consacra­te apropierii cititorilor și sti­mulării difuzării cărții în ma­se. _ANA SELENA ________jk • URMĂRI DIN PAGINA 1 • URMĂRI DIN PAGINA 1 Simțul gospodăresc loz cu o capacitate de 250 tone. Intrucît in acțiunea de sporire a efectivului de bovine s-a prevă­zut să fie cumpărate un număr de animale, pînă în prezent au și fost identificate 10 vaci ce ur­mează să fie achiziționate. Iată, deci, că acolo unde exis­tă preocupare, unde toți facto­rii determinanți sînt hotărîți, un­de organizația de partid acțio­nează cu fermitate, atît prin spri­jinul acordat conducerii coope­rativei cit și prin munca directă a comuniștilor, zootehnia poate fi redresată, atît producția cît și reproducția reușind să atingă ni­velul așteptărilor. Nu încape nici o îndoială că în toate acestea factorul hotărîtor este omul. La Ciclova Română îngrijitorii cu dragoste de animale, comuniști care lucrează în zootehnie, au gă­sit în inginerul șef Constantin Jumanca un sprijin serios, o în­drumare competentă și un bun organizator al muncii. Lucruri asemănătoare se pot spune și despre orientarea or­ganizațiilor de partid, a conduce­rii unităților și a specialiștilor de la Socol, Răcășdia, Tirol, Be­lobreșca, Ciuchici și alții undi creșterea animalelor a pornit din acest an pe un făgaș nou, cu re­zultate ce promit rentabilizarea in scurtă vreme a acestui sector. Din păcate, mai sunt unități un­de aportul specialiștilor se lasă încă așteptat. Dacă la C.A.P. Vrăniuț, Greoni, Berliște, Vrani, unități cu condiții asemănătoare celor citate mai sus, lucrurile în­că nu merg bine în zootehnie, faptul se datorește și slabei acti­vități a conducerilor acestor u­­nități, a specialiștilor în ceea ce privește organizarea și îndruma­rea muncii, cît și asigurarea fu­rajelor. Prin măsurile luate de organe­le agricole județene în ceea ce privește organizarea producției zootehnice, prin condițiile noi de retribuire a muncii, care asigură creșterea cointeresării zilor, printr-un efort mai îngrijito­susți­nut al specialiștilor, al consi­liilor de conducere, există posi­bilități reale ca în acest an în toate unitățile prevederile din plan privind producția și repro­ducția în sectorul creșterii ani­malelor să fie îndeplinite. Toplețul și oamenii vii sunt aprovizionați oamenii din comună, ce anume le lipsește... Am aflat astfel că, dat fiind specificul Toplețului, organele competente au luat măsuri ca aprovizionarea cu cele necesa­re să se facă prin O.C.L. Co­merț Mixt din Caransebeș, că acum există aici magazin uni­versal nou construit, unul desface mobilă și altul produse metalo-chimice. Cele 15 tăți comerciale existente, nui­respund cerințelor impuse ca­de practicarea unui comerț civili­zat, iar oamenii, Inclusiv cei care lucrează la gurile de ex­ploatare din pădure, sunt mul­țumiți de felul cum sunt aprovi­zionați. — Numai în 1970 s-au des­­făcut mărfuri în valoare de aproape 16 milioane lei — ne informează primarul — cu 2,2 milioane lei mai mult ca în 1969. Dacă ținem seama că în comună avem peste 1 800 de salariați și pensionari, ajun­gem la concluzia că fiecare din ei a cumpărat pentru familie alimente, îmbrăcăminte și pro­duse industriale în valoare de aproximativ 9 000 lei. Avem apoi nevoie și de un magazin pentru desfacerea le­gumelor, zarzavaturilor și fruc­telor. Asla-i o cerință a oame­nilor de aici și trebuie să ținem seama de ea. Urca Gheraghe — unul din cei mai activi deputați ai co­munei —­ îmi vorbește, apoi, despre uzină, despre oamenii din Topleț. — Să știi un lucru — îmi spune el. Prima dată a existat Toplețul și apoi uzina, iar oa­menii de aici — și nu numai de aici — trăiesc pentru uzină. L-ai cunoscut desigur pe ingi­nerul Nicolae Pope­scu, care este nu numai un bun inginer, dar și deputat foarte bun. Mai are un frate, tot inginer, la or­ganizarea muncii. Sunt copiii unui pensionar ca și mine, ca­re se trage dintr-o veche fami­lie de muncitori, care a lu­crat în fabrică de la începutul începutului. Patru, fiul fostu­­lui lucrător de la ciocănărie, are acum patru urmași care-i țin locul în uzină: cei doi ingi­neri, pe nepoată­ sa Viorica funcționară și pe Petre Vlă­­dulescu, soțul Vioricăi, tehni­cian. Primarul simte nevoia să fa­că unele completări.­­ Vlădulescu urmează fa­cultatea. In curînd va fi și el om cu studiile complete. Soția deputatului nostru, Paraschi­­va, este lucrătoare in comerț, la magazinul de textile. Discuțiile ar fi continuat în­că multă vreme dacă moș Gheorghe n-ar fi dat semne de neliniște. M-a lămurit îndată: — Știi, eu n-am avut noroc de copii și mă ceartă baba cînd o las singură. Și vreau să văd și meciul de handbal la tele­vizor. «

Next