Flamura, aprilie 1974 (Anul 26, nr. 2915-2939)
1974-04-27 / nr. 2937
4 PAGINI, 30 BANI ANUL XXVI, NR. 2937 SÎMBĂTĂ, 27 APRILIE 1974 ȘEDINȚA COMITETULUI EXECUTIV AL C.C. aL P.C.R. In ziua de 26 aprilie a.c., a avut loc ședința Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prezidată de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român. în cadrul ședinței, tovarășul Nicolae Ceaușescu a prezentat o informare cu privire la lucrările Consfătuirii Comitetului Politic Consultativ al statelor participante la Tratatul de la Varșovia, care a avut loc în zilele de 17—18 aprilie a.c. Aprobînd un unanimitate și dînd o înaltă apreciere activității constructive desfășurate de delegația română la Consfătuirea poziției exprimate de tovarășul Nicolae Ceaușescu — în deplină conformitate cu linia politică generală a partidului și statului nostru stabilită de Congresul al X-lea și Conferința Națională ale partidului — Comitetul Executiv a adoptat în acest sens o hotârire specială, care se dă publicității. In cadrul aceleiași ședințe, Comitetul Executiv a analizat raportul Curții Superioare de Control Financiar cu privire la activitatea de control financiar-bancar în economie pe anul 1973. Comitetul Executiv a apreciat ca pozitive măsurile întreprinse pînă în prezent, stabilind ca în această activitate să se urmărească cu consecvență transpunerea întocmai în viață a orientărilor și sarcinilor stabilite de conducerea partidului și statului, de secretarul general al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu, în ce privește respectarea disciplinei financiare în utilizarea mijloacelor materiale și bănești, creșterea eficienței folosirii acestora, introducerea unui climat de ordine și disciplină riguroasă în administrarea fondurilor, de prevenire și eliminare a oricăror forme de risipă, sporirea simțului de răspundere al tuturor factorilor care decid folosirea de valori materiale și bănești. De asemenea, Comitetul Executiv atrage atenția ministerelor, comitetelor județene de partid și consiliilor populare județene, tuturor instituțiilor și întreprinderilor, să aplice cu consecvență și fermitate hotărîrea Plenarei comune a C.C. al P.C.R. și Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice și Sociale cu privire la măsurile de economisire a combustibilului și energiei, să se acționeze pentru folosirea rațională și valorificarea superioară a materiilor prime, pentru evitarea risipei. Comitetul Executiv a aprobat propunerile Consiliului de Miniștri privind reașezarea prețurilor de producție și de livrare la produsele din ramurile silviculturii, exploatării și industrializării lemnului. Totodată, Comitetul Executiv a rezolvat unele probleme ale activității curente. 1. Comitetul Executiv al C.C. ș 1 P.C.R. a ascultat informarea prezentată de secretarul general al partidului, președintele Republicii Socialiste România, tovarășul Nicolae Ceaușescu, conducătorul delegației de partid și guvernamentale române la lucrările Consfătuirii Comitetului Politic Consultativ al statelor participante la Tratatul de la Varșoviei, care a avut loc în zilele de 17 și 18 aprilie a.c. în capitala Republicii Populare Polone. Comitetul Executiv aprobă în unanimitate și dă o înaltă apreciere activității rodnice și constructive desfășurate de delegația română, poziției exprimate la Consfătuire de tovarășul Nicolae Ceaușescu — în deplină conformitate cu linia politică generală a partidului și statului nostru stabilită de Congresul al X-lea Conferința Națională ale partiduilui. Aprecierile și considerentele expuse, întreaga activitate a delegației la Consfătuire reprezintă o nouă contribuție de seamă a Partidului Comunist Român, a tovarășului Nicolae Ceaușescu personal, la cauza prieteniei, alianței și colaborării cu țările socialiste participante, la dezvoltarea conlucrării și solidarității tuturor țărilor socialiste, la înfăptuirea securității europene și dezvoltarea colaborării și încrederii între toate națiunile continentului, un avort însemnat la promovarea noilor principii de relații internaționale. 2. Comitetul Executiv își exprimă aprobarea față de documentele Consfătuirii, consideră că întîlnirea de la Varșovia a dezbătut probleme majore ale luptei pentru destindere, securitate și colaborare pe continentul european, pentru consolidarea păcii în întreaga lume. 3. In legătură cu problemele înscrise la ordinea de zi a Consfătuirii, Comitetul Executiv relevă cu satisfacție cursul general al destinderii în Europa, care a dus la convocarea Conferinței general-europene pentru securitate și cooperare, confirmîndu-se astfel justețea și caracterul realist al chemării la înfăptuirea securității europene lansate de Consfătuirea de la București din 1966 a Comitetului Politic Consultativ. Comitetul Executiv subliniază consecvența cu care a militat și militează România, alături de celelalte țări socialiste, pentru promovarea cauzei securității și colaborării pe continent. Aportul bogat și multilateral al țării noastre s-a materializat prin numeroasele inițiative, demersuri și acțiuni pentru propagarea și înrădăcinarea principiilor securității în practica vieții internaționale, prin normalizarea relațiilor, dezvoltarea și diversificarea colaborării României cu celelalte state europene, prin activitatea vastă și neobosită de contacte și întîlniri ale președintelui României, tovarășul Nicolae Ceaușescu, cu șefii a numeroase state și guverne europene, personalități politice și reprezentanți ai diferitelor organizații sociale, prin înscrierea obiectivelor securității în Declarațiile solemne, Comunicatele comune și în celelalte documente încheiate cu aceste prilejuri, prin rolul constructiv desfășurat de reprezentanții României în toate fazele lucrărilor Conferinței. Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. reafirmă necesitatea ca în cadrul Conferinței general-europene să se elaboreze documente clare — care să statornicească noile principii ale relațiilor pe continent bazate pe respectul independenței și suveranității naționale, să excludă folosirea forței sau amenințării cu forța, să ofere tuturor popoarelor garanția deplină că vor fi ferite de orice act de agresiune și se vor putea dezvolta liber, potrivit propriei voințe, într-un climat de prietenie și înțelegere — prevăzînd măsuri concrete de aplicare acestor principii și de creștere a a încrederii și stabilității. Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. relevă, de asemenea, importanța faptului că în documentele Consfătuirii a fost reafirmată necesitatea instituirii unui organism permanent al statelor participante la Conferință. Pronunțîndu-se în mod pentru accelerarea lucrărilor ferm și ținerea în acest an a fazei treia a Conferinței, România consideră că ar fi util și necesar ca aceasta să aibă loc la nivelul cel mai înalt. Comitetul Executiv acordă mare importanță concluziei exprimate de statele participante la Consfătuirea Comitetului Politic Consultativ, care au consemnat, în mod unanim, în documentele adoptate, necesitatea completării destinderii politice pe continent cu destinderea militară. O mare însemnătate are în acest sens reafirmarea pozițiilor exprimate în Declarația Consfătuirii de la Praga a Comitetului Politic Consultativ, din ianuarie 1972, care relevat obligația statelor europeane de a contribui, pe toate căile, la înfăptuirea măsurilor de dezarmare și a subliniat cu claritate că examinarea și definirea căilor de rezolvare a acestei probleme nu trebuie să fie prerogativa alianțelor militar-politice existente în Europa. In această privință o mare însemnătate are desfășurarea unor eforturi susținute pentru se obține ca la Conferința de laa Viena — care a fost apreciată de la început, de comun acord, ca o treaptă pentru trecerea la abordarea problemei dezarmării în Europa — să se obțină rezultate cit mai bune pe calea reducerii într-o proporție accentuată a trupelor și armamentelor, atît străine, cit și naționale, asigurîndu-se ca măsurile ce se vor adopta să nu afecteze în nici un fel securitatea, atît a statelor participante la Conferință, cit și a celor care nu sînt părți la acordurile ce se vor realiza; în acest sens, Comitetul Executiv apreciază că problema dezarmării în Europa — care privește în mod nemijlocit toate popoarele continentului —, impune ca, la anumite faze ale Conferinței, să-și poată spune părerea în cadrul acesteia și celelalte state europene interesate. Comitetul Executiv subliniază marea însemnătate politică și practică a faptului că statele socialiste participante la Consfătuire și-au reafirmat în mod public și deschis, în Comunicatul adoptat, poziția că sunt gata să desființeze organizația Tratatului de la Varșovia simultan cu dizolvarea N.A.T.O., sau, drept prim pas, sâ lichideze organizațiile lor militare. Firește, atît timp cit continuă să existe N.A.T.O. și nu se înfăptuiesc măsuri efective de dezarmare, România, alături de celelalte state socialiste participante la Tratatul de la Varșovia, se pronunță pentru întărirea capacității de apărare și a colaborării reciproce în această direcție. In condițiile marilor schimbări petrecute în cele aproape două decenii de la înființarea Tratatului de la Varșovia, este necesară și se impune accentuarea tot mai mult, prioritară, a caracterului și laturii sale politice, inclusiv perfecționarea sistemului de informări , și consultări reciproce în toate problemele importante pentru pacea în Europa și în lume. 4. Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. dă o înaltă apreciere modului în care a fost exprimată de către tovarășul Nicolae Ceaușescu poziția României asupra celorlalte probleme care au format, de asemenea, obiectul unor schimburi de vederi la Consfătuire. In legătură cu Orientul Apropiat, România și-a reafirmat poziția constantă privind soluționarea politică a conflictului, retragerea Israelului din teritoriile arabe ocupate în urma războiului din 1967, crearea condițiilor care să asigure independența și integritatea tuturor statelor din zonă, rezolvarea problemei poporului palestinian, pornindu-se de la dreptul său de a se organiza de sine stătător, inclusiv dreptul de a-și constitui un stat independent. Apreciind pozitiv realizarea dezangajării dintre Egipt și Israel, ca un prim pas spre retragerea Israelului din teritoriile arabe ocupate, România consideră că ar fi deosebit de utilă dezangajarea și în celelalte zone ale conflictului. In legătură cu examinarea situației din Vietnam, Comitetul Executiv subliniază necesitatea unor eforturi susținute în vederea înfăptuirii Acordurilor de la Paris, a instaurării păcii în întreaga Indochină, asigurîndu-se astfel condițiile necesare ca popoarele vietnamez, khmer și laoțian să-și soluționeze singure problemele, fără amestec din afară, să se consacre dezvoltării lor economico-sociale independente. Comitetul Executiv reafirmă deplina solidaritate a P.C.R. și a poporului român cu lupta dreaptă a popoarelor din țările Asiei, Africii și Americii Latine împotriva imperialismului, colonialismului și neocolonialismului, pentru eliberarea națională, pentru consolidarea independenței lor politice și economice, pentru progres social. Este necesar să se acționeze mai ferm pentru a se pune cu desăvîrșire capăt dominației colonialismului portughez, pentru a se lichida politica de discriminare rasială din Africa de Sud și Rhodesia. Pornind de la faptul că una din problemele internaționale de cea mai mare actualitate și complexitate este lichidarea decalajului dintre țările în curs de dezvoltare și statele avansate economic — a cărui sursă se află în politica și practicilemului, colonialismului imperialisși colonialismului —• Comitetul neoExecutiv al C.C. al P.C.R. subliniază necesitatea de a se acționa cu consecvență pentru respectarea și consolidarea suveranității popoarelor asupra bogățiilor lor naționale, așezarea relațiilor economice internaționale pe o bază nouă, echitabilă, de deplină egalitate, realizarea unor raporturi juste între prețurile materiilor prime și ale produselor industriale, asigurarea tuturor condițiilor ca schimburile comerciale să fie reciproc avantajoase, să stimuleze progresul mai rapid al țărilor slab dezvoltate. Comitetul Executiv relevă aprecierea înscrisă în documentele Consfătuirii că grija față de menținerea păcii și contribuția activă la soluționarea problemelor vieții internaționale sunt o datorie a tuturor statelor, indiferent de mărimea sau apartenența lor la un sistem social-politic sau altul. In legătură cu aceasta, Comitetul Executiv apreciază reafirmarea în cadrul Consfătuirii a importanței creșterii rolului și eficienței activității O.N.U. în sprijinirea procesului de destindere internațională, inclusiv pe continentul european, în soluționarea marilor probleme ale omenirii contemporane, în păcii și dezvoltarea consolidarea colaborării între toate națiunile. ★ ★ *Ar Comitetul Executiv constată că, în lumina dezbaterilor și documentelor Consfătuirii, s-a confirmat încă o dată, cu putere, justețea orientărilor fundamentale stabilite de Congresul al X-lea și Conferința Națională ale partidului cu privire la evoluția vieții internaționale, a liniei generale urmată cu consecvență de partidul și statul nostru în domeniul politicii externe. Pornind de la faptul că între politica internă și externă există o strînsă legătură, că succesele obținute în edificarea noii orînduiri, în ridicarea bunăstării maselor reprezintă totodată o contribuție internaționalistă la întărirea forțelor și prestigiului, socialismului. Comitetul cheamă clasa muncitoare, Executiv țărănimea, intelectualitatea, întregul nostru popor să desfășoare o activitate susținută pentru noi și cît mai importante realizări în toate domeniile construcției socialiste, întîmpinînd astfel cu cinste marile evenimente ale anului 1974 — împlinirea a trei decenii de la Eliberare și Congresul al XI-lea al Partidului Comunist Român — pentru noi victorii pe calea făuririi societății socialiste multilateral dezvoltate, în patria noastră HOTĂRÎREA Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. privind Consfătuirea Comitetului Politic Consultativ al statelor participante la Tratatul de la Varșovia și activitatea desfășurată la Consfătuire de delegația de partid și guvernamentală română, condusă de tovarășul Nicolae Ceaușescu NO[ SUCCESE IN INTIMPINAREA ZILEI MUNCII Eficienta gîndirii tehnice Preocuparea colectivului de muncitori și ingineri de la întreprinderea de construcții metalice din Bocșa pentru sporirea productivității muncii și îmbunătățirea calității produselor se reflectă tot mai mult și în mișcarea de invenții și inovații. In anul 1974, aplicarea în practică a gîndirii tehnice se materializează în soluții eficiente. Astfel, invenția privind îndreptarea grinzilor metalice după sudare — autori: ing. Mircea Golumba, tehnician Iosif Teicu, lăcătuș, Cristiacian — aduce o economie orăanuală de peste 600 000 lei. Cu bune rezultate în procesul de producție se soldează și inovația tehnicianului Dumitru Munteanu, referitoare la folosirea unui nou procedeu de execuție a unor piese de asamblare, care are o economie anuală de 100 000 lei. (Ion ROTARESCU din subredacția noastră voluntară de la Bocșa). — Dacă v-am ruga să sintetizați factorii care permit colectivului să devanseze mereu îndeplinirea planului, cărora i-ați acorda prioritate? — Nu vreau să abuzez de date statistice, de cifre comparative. De aceea țin să spun că din datele de care dispunem reiese că principalul factor de creștere a producției rămîne sporirea randamentelor în abataje. Deși condițiile naturale, de zăcămînt nu s-au schimbat, extracția de cărbune pe post a crescut considerabil. Față de 1972, de pildă, productivitatea fizică a crescut cu 1,7 la sută. — Cum explicați mărirea ritmului de extracție ? (Continuat • in pag. a 2-a) RANDAMENTELE din subteran — sursă pentru o PRODUCTIVITATE SPORITĂ • Inginerul șef al întreprinderii miniere Anina răspunde la întrebarea : de unde provine sporul de producție înregistrat an de an . Alăturîndu-se întrecerii lansate de bravii mineri din Vulcan, muncitorii din subteranele Anine s-au angajat să depășească prevederile pe acest an la producția fizică cu mai bine de 3 la sută. După aproape patru luni de activitate rodnică, minerii sunt in măsură să arate că au îndeplinit înainte de termen sarcinile ce se revin, realizînd 55 la sută din angajamentul anual. Intrucit din 1969 colectivul întreprinderii a sporit an de an producția de cărbune, inginerul șef al unității, tovarășul Ion Iorga, a fost solicitat să înfățișeze mai pe larg căile și metodele folosite. Iată dialogul purtat între corespondentul nostru Ion Ghineț, din subredacția noastră voluntară de la Anina și ing. Ion Iorga. Mecanizatorii Gh. Olaru și Pavel Blaj de la I.A.S. Grădinari acordă o atenție deosebită calității la însămințarea porumbului. Foto: A. SĂNDULESCU La zi cu lucrările din campanie Țăranii cooperatori de la Moldova Veche, sprijiniți temeinic de lucrătorii din secția de mecanizare, au înregistrat în această primăvară succese remarcabile. în grădina de legume au fost însămînțate și plantate în cîmp 18 hectare, din cele 35 planificate, urmînd ca pe măsură ce timpul, permite să se procedeze la scoaterea în cîmp a răsadurilor de roșii, ardei și alte legume. In perioada anterioară venirii ploilor, la grădina de legume s-a irigat din plin, lucrîndu-se în două schimburi. Așa se face că pînă în prezent au și fost livrate pieței peste 3000 legături de verde. La culturile de ceapă cîmp s-a încheiat însămințarea cartofilor, a porumbului pe mai bine de 75 la sută din suprafață și a culturilor pentru furaje pe 50 la sută din plan. iDușan IOVANOVICI din subredacția noastră voluntară de la Moldova Nouă). SEMĂNATUL PORUMBULUI Pe măsură ce timpul permite, RITMUL DE LUCRU TREBUIE INTENSIFICAT Imbunătăț vremii din prima parte a acestei săptămîni a permis reluarea, în toate zonele județului, a lucrărilor de însămînțare a porumbului. După cum rezultă din situația centralizată la D.G.A.I.A.A., la nivelul județului porumbul a fost semănat în proporție de 69 la sută, în întreprinderile agricole de stat această atingînd 72 la lucrare sută din plan, iar la cooperativele agricole de producție 68 la sută. In sectorul cooperatist, de luni și pînă joi au fost însămînțate cu porumb 5178 de hectare, revenind o medie zilnică de aproape 1300 de hectare. In această perioadă însă, nu în toate zonele s-a putut lucra la întreaga capacitate, unele terenuri intrarea nepermițînd agregatelor de lucru. Pe consilii intercooperatiste, situația însămînțării porumbului este următoarea : 23 la sută. Cu totul nesatisfăcător este ritmul realizat în unitățile deservite de S.M.A. Brebu și Caransebeș care, cu toate că au demarat mai tîrziu lucrarea, au ajuns abia la 14, respectiv 21 la sută din plan. Mai sînt încă unități de nii pînă la această dată nu au început măcar însămînțatul porumbului. Asemenea situații întîlnim la C. A. P. Gîrbovăț, Jupa, Păltiniș, Ciuta, Iaz, Valeadeni și Ezeriș. Că situația nu poate fi considerată justificată, o dovedesc rezultatele din unitățile vecine. Așa, de pildă, la s-au însămînțat Bănia cu porumb 145 de hectare, la Eftimie Murgu — 200 de hectare, în timp ce la Gîrbovăț lucraea mru a fost îneput.i la Șopotu Verii din 200 de hectare sau însămînțat abia 35, la Dalboșeț din 235 — doar 25, la Prilipeți din 150 — numai 40 de hectare. Sînt încă cooperative agricole care mai au de însămînțat suprafețe destul de mari, ca, de exemplu, Greoni — 270 ha, Ticvaniu Mic — 152, Ciclova Română — 180, Ilidia — 170, Răcășdia — 250, Ciuchiri — 200, Macoviște — 249, Bozovici — 202, Căvăran — 260, Lacu — 320, Duleu — 150 de hectare. încadrarea în epoca optimă la aceste unități presupune ca în continuare să fie luate măsuri deosebite, să se lucreze cu forțele, folosind toate fiecare oră bună de lucru. Stațiunile de canizare trebuie desă urmărească îndeaproape felul cum sunt folosite utilajele, să organizeze mișcări de la unitățile care au terminat lucrarea, spre cele rămase în urmă. Fără îndoială, accelerarea ritmului de lucru nu trebuie să se facă în dauna calității. Specialiștii din fiecare unitate răspund direct de calitatea lucrărilor de însămînțare și trebuie să urmărească permanent cum se execută acestea în fiecare tarla, să nu permită nici un fel de abatere. Ing. Al. POPOVICI Consiliul intercooperatist Realizat (în %) luni: 22.IV. joi, 25.IV. Berliște 74 97 Grădinari 44 70 Oravița 30 73 Bozovici 13 38 Caransebeș 3 21 Brebu 5 14 Zăgujeni 2 35 Berzovia 71 90 Bocșa 41 83 Moldova Nouă 62 74 Zlatița 72 86 După cum se poate remarca din cifrele prezentate, în această perioadă s-a realizat un ritm susținut de lucru în cooperativele agricole din consiliul intercooperatist Oravița — 43 la sută, Bocșa — 42 la sută, Zăgujeni — 33 la Grădinari — 26 sută, la sută, și Bozovici —