Flamura, aprilie 1974 (Anul 26, nr. 2915-2939)

1974-04-27 / nr. 2937

4 PAGINI, 30 BANI ANUL XXVI, NR. 2937 SÎMBĂTĂ, 27 APRILIE 1974 ȘEDINȚA COMITETULUI EXECUTIV AL C.C. aL P.C.R. In ziua de 26 aprilie a.c., a avut loc șe­dința Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prezidată de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român. în cadrul ședinței, tovarășul Nicolae Ceaușescu a prezentat o informare cu pri­vire la lucrările Consfătuirii Comitetului Politic Consultativ al statelor participante la Tratatul de la Varșovia, care a avut loc în zilele de 17—18 aprilie a.c. Aprobînd un unanimitate și dînd o înaltă apreciere ac­tivității constructive desfășurate de delega­ția română la Consfătuirea poziției expri­mate de tovarășul Nicolae Ceaușescu — în deplină conformitate cu linia politică gene­rală a partidului și statului nostru stabilită de Congresul al X-lea și Conferința Națio­nală ale partidului — Comitetul Executiv a adoptat în acest sens o hotârire specială, care se dă publicității. In cadrul aceleiași ședințe, Comitetul E­­xecutiv a analizat raportul Curții Superi­oare de Control Financiar cu privire la ac­tivitatea de control financiar-bancar în e­­conomie pe anul 1973. Comitetul Executiv a apreciat ca pozitive măsurile întreprinse pînă în prezent, stabilind ca în această ac­tivitate să se urmărească cu consecvență transpunerea întocmai în viață a orientări­lor și sarcinilor stabilite de conducerea partidului și statului, de secretarul gene­ral al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu, în ce privește respectarea disci­plinei financiare în utilizarea mijloacelor materiale și bănești, creșterea eficienței fo­losirii acestora, introducerea unui climat de ordine și disciplină riguroasă în admi­nistrarea fondurilor, de prevenire și elimi­nare a oricăror forme de risipă, sporirea simțului de răspundere al tuturor factori­lor care decid folosirea de valori mate­riale și bănești. De asemenea, Comitetul Executiv atrage atenția ministerelor, comitetelor județene de partid și consiliilor populare județene, tuturor instituțiilor și întreprinderilor, să aplice cu consecvență și fermitate hotărî­­rea Plenarei comune a C.C. al P.C.R. și Consiliului Suprem al Dezvoltării Econo­mice și Sociale cu privire la măsurile de economisire a combustibilului și energiei, să se acționeze pentru folosirea rațională și valorificarea superioară a materiilor prime, pentru evitarea risipei. Comitetul Executiv a aprobat propune­rile Consiliului de Miniștri privind reașe­zarea prețurilor de producție și de livra­re la produsele din ramurile silviculturii, exploatării și industrializării lemnului. Totodată, Comitetul Executiv a rezolvat unele probleme ale activității curente. 1. Comitetul Executiv a­l C.C. ș 1 P.C.R. a ascultat informarea prezentată de secretarul general al partidului, președintele Repu­blicii Socialiste România, tovară­șul Nicolae Ceaușescu, conducă­torul delegației de partid și gu­vernamentale române la lucrările Consfătuirii Comitetului Politic Consultativ al statelor participan­te la Tratatul de la Varșoviei, ca­re a avut loc în zilele de 17 și 18 aprilie a.c. în capitala Re­publicii Populare Polone. Comitetul Executiv aprobă în unanimitate și dă o înaltă apre­ciere activității rodnice și con­structive desfășurate de delegația română, poziției exprimate la Consfătuire de tovarășul Nicolae Ceaușescu — în deplină confor­mitate cu linia politică generală a partidului și statului nostru sta­bilită de Congresul al X-lea Conferința Națională ale partidu­­i­lui. Aprecierile și considerente­le expuse, întreaga activitate a delegației la Consfătuire repre­zintă o nouă contribuție de seamă a Partidului Comunist Român, a tovarășului Nicolae Ceaușescu personal, la cauza prieteniei, a­­lianței și colaborării cu țările socialiste participante, la dezvol­tarea conlucrării și solidarității tuturor țărilor socialiste, la în­făptuirea securității europene și dezvoltarea colaborării și încre­derii între toate națiunile conti­nentului, un avort însemnat la promovarea noilor principii de relații internaționale. 2. Comitetul Executiv își ex­primă aprobarea față de docu­mentele Consfătuirii, consideră că întîlnirea de la Varșovia a dezbătut probleme majore ale luptei pentru destindere, securi­tate și colaborare pe continentul european, pentru consolidarea pă­cii în întreaga lume. 3. In legătură cu problemele înscrise la ordinea de zi a Con­sfătuirii, Comitetul Executiv re­levă cu satisfacție cursul general al destinderii în Europa, care a dus la convocarea Conferinței general-europene pentru securi­tate și cooperare, confirmîndu-se astfel justețea și caracterul rea­list al chemării la înfăptuirea securității europene lansate de Consfătuirea de la București din 1966 a Comitetului Politic Con­sultativ. Comitetul Executiv subliniază consecvența cu care a militat și militează România, alături de ce­lelalte țări socialiste, pentru pro­movarea cauzei securității și co­laborării pe continent. Aportul bogat și multilateral al țării noas­tre s-a materializat prin nu­meroasele inițiative, demersuri și acțiuni pentru propagarea și în­rădăcinarea principiilor securită­ții în practica vieții internaționa­le, prin normalizarea relațiilor, dezvoltarea și diversificarea co­laborării României cu celelalte state europene, prin activitatea vastă și neobosită de contacte și întîlniri ale președintelui Româ­niei, tovarășul Nicolae Ceaușescu, cu șefii a numeroase state și gu­verne europene, personalități po­litice și reprezentanți ai diferite­lor organizații sociale, prin în­scrierea obiectivelor securității în Declarațiile solemne, Comunica­tele comune și în celelalte docu­mente încheiate cu aceste prile­juri, prin rolul constructiv des­fășurat de reprezentanții Români­ei în toate fazele lucrărilor Con­ferinței. Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. reafirmă necesitatea ca în cadrul Conferinței general-euro­pene să se elaboreze documente clare — care să statornicească noile principii ale relațiilor pe continent bazate pe respectul in­dependenței și suveranității na­ționale, să excludă folosirea for­ței sau amenințării cu forța, să ofere tuturor popoarelor garanția deplină că vor fi ferite de orice act de agresiune și se vor putea dezvolta liber, potrivit propriei voințe, într-un climat de priete­nie și înțelegere — prevăzînd măsuri concrete de aplicare acestor principii și de creștere a a încrederii și stabilității. Comite­tul Executiv al C.C. al P.C.R. re­levă, de asemenea, importanța faptului că în documentele Con­sfătuirii a fost reafirmată nece­sitatea instituirii unui organism permanent al statelor participan­te la Conferință. Pronunțîndu-se în mod pentru accelerarea lucrărilor ferm și ținerea în acest an a fazei treia a Conferinței, România con­­­sideră că ar fi util și necesar ca aceasta să aibă loc la nivelul cel mai înalt. Comitetul Executiv acordă mare importanță concluziei expri­­­mate de statele participante la Consfătuirea Comitetului Politic Consultativ, care au consemnat, în mod unanim, în documentele adoptate, necesitatea completării destinderii politice pe continent cu destinderea militară. O mare însemnătate are în acest sens re­afirmarea pozițiilor exprimate în Declarația Consfătuirii de la Pra­­ga a Comitetului Politic Consul­tativ, din ianuarie 1972, care relevat obligația statelor europe­a­ne de a contribui, pe toate căile, la înfăptuirea măsurilor de dez­armare și a subliniat cu claritate că examinarea și definirea căilor de rezolvare a acestei probleme nu trebuie să fie prerogativa a­­lianțelor militar-politice existen­te în Europa. In această privință o mare însemnătate are desfășurarea u­­nor eforturi susținute pentru se obține ca la Conferința de la­a Viena — care a fost apreciată de la început, de comun acord, ca o treaptă pentru trecerea la abordarea problemei dezarmării în Europa — să se obțină rezul­tate cit mai bune pe calea redu­cerii într-o proporție accentuată a trupelor și armamentelor, atît străine, cit și naționale, asigurîn­­du-se ca măsurile ce se vor adop­ta să nu afecteze în nici un fel securitatea, atît a statelor parti­cipante la Conferință, cit și a ce­lor care nu sînt părți la acor­durile ce se vor realiza; în acest sens, Comitetul Executiv apre­ciază că problema dezarmării în Europa — care privește în mod nemijlocit toate popoarele con­tinentului —, impune ca, la anu­mite faze ale Conferinței, să-și poată spune părerea în cadrul a­­cesteia și celelalte state europe­ne interesate. Comitetul Executiv subliniază marea însemnătate politică­ și practică a faptului că statele so­cialiste participante la Consfătui­re și-au reafirmat în mod public și deschis, în Comunicatul adoptat, poziția că sunt gata să desființe­ze organizația Tratatului de la Varșovia simultan cu dizolvarea N.A.T.O., sau, drept prim pas, sâ lichideze organizațiile lor militare. Firește, atît timp cit continuă să existe N.A.T.O. și nu se înfăptuiesc măsuri efecti­ve de dezarmare, România, ală­turi de celelalte state socialiste participante la Tratatul de la Var­șovia, se pronunță pentru întări­rea capacității de apărare și a colaborării reciproce în această direcție. In condițiile marilor schimbări petrecute în cele aproape două decenii de la înființarea Tratatu­lui de la Varșovia, este necesară și se impune accentuarea tot mai mult, prioritară, a caracte­rului și laturii sale politice, in­clusiv perfecționarea sistemului de informări , și consultări reci­proce în toate problemele im­portante pentru pacea în Euro­pa și în lume. 4. Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. dă o înaltă apreciere modului în care a fost exprimată de către tovarășul Nicolae Ceaușescu poziția României a­­supra celorlalte probleme care au format, de asemenea, obiectul unor schimburi de vederi la Con­sfătuire. In legătură cu Orientul Apro­piat, România și-a reafirmat po­ziția constantă privind soluțio­narea politică a conflictului, retragerea Israelului din teritorii­le arabe ocupate în urma răz­boiului din 1967, crearea condi­țiilor care să asigure indepen­dența și integritatea tuturor sta­telor din zonă, rezolvarea pro­blemei poporului palestinian, pornindu-se de la dreptul său de a se organiza de sine stătător, inclusiv dreptul de a-și consti­tui un stat independent. Apreci­ind pozitiv realizarea dezangajă­rii dintre Egipt și Israel, ca un prim pas spre retragerea Israelu­lui din teritoriile arabe ocupate, România consideră că ar fi deo­sebit de utilă dezangajarea și în celelalte zone ale conflictului. In legătură cu examinarea si­tuației din Vietnam, Comitetul Executiv subliniază necesitatea unor eforturi susținute în vede­rea înfăptuirii Acordurilor de la Paris, a instaurării păcii în în­treaga Indochină, asigurîndu-se astfel condițiile necesare ca po­poarele vietnamez, khmer și la­oțian să-și soluționeze singure problemele, fără amestec din afară, să se consacre dezvoltării lor economico-sociale indepen­dente. Comitetul Executiv reafirmă deplina solidaritate a P.C.R. și a poporului român cu lupta dreap­tă a popoarelor din țările Asi­ei, Africii și Americii Latine îm­potriva imperialismului, colonia­lismului și neocolonialismului, pentru eliberarea națională, pen­tru consolidarea independenței lor politice și economice, pentru progres social. Este necesar să se acționeze mai ferm pentru a se pune cu desăvîrșire capăt domi­nației colonialismului portughez, pentru a se lichida politica de discriminare rasială din Africa de Sud și Rhodesia. Pornind de la faptul că una din problemele internaționale de cea mai mare actualitate și com­plexitate este lichidarea decala­jului dintre țările în curs de dez­voltare și statele avansate econo­mic — a cărui sursă se află în politica și practicile­mului, colonialismului imperialis­și colonialismului —• Comitetul neo­E­­xecutiv al C.C. al P.C.R. subli­niază necesitatea de a se ac­ționa cu consecvență pentru res­pectarea și consolidarea suvera­nității popoarelor asupra bogății­lor lor naționale, așezarea relații­lor economice internaționale pe o bază nouă, echitabilă, de de­plină egalitate, realizarea unor raporturi juste între prețurile materiilor prime și ale produse­lor industriale, asigurarea tuturor condițiilor ca schimburile comer­ciale să fie reciproc avantajoase, să stimuleze progresul mai rapid al țărilor slab dezvoltate. Comitetul Executiv relevă a­­precierea înscrisă în documentele Consfătuirii că grija față de men­ținerea păcii și contribuția activă la soluționarea problemelor vie­ții internaționale sunt o datorie a tuturor statelor, indiferent de mărimea sau apartenența lor la un sistem social-politic sau altul. In legătură cu aceasta, Comite­tul Executiv apreciază reafirma­rea în cadrul Consfătuirii a im­portanței creșterii rolului și efi­cienței activității O.N.U. în spri­jinirea procesului de destindere internațională, inclusiv pe conti­nentul european, în soluționarea marilor probleme ale omenirii contemporane, în păcii și dezvoltarea consolidarea colaborării între toate națiunile. ★ ★ *Ar Comitetul Executiv constată că, în lumina dezbaterilor și docu­mentelor Consfătuirii, s-a confir­mat încă o dată, cu putere, jus­tețea orientărilor fundamentale stabilite de Congresul al X-lea și Conferința Națională ale partidu­lui cu privire la evoluția vieții internaționale, a liniei generale urmată cu consecvență de parti­dul și statul nostru în domeniul politicii externe. Pornind de la faptul că între politica internă și externă există o strînsă legătură, că succesele obținute în edificarea noii orîn­­duiri, în ridicarea bunăstării ma­selor reprezintă totodată o con­tribuție internaționalistă la în­tărirea forțelor și prestigiului, so­cialismului. Comitetul cheamă clasa muncitoare, Executiv țără­nimea, intelectualitatea, întregul nostru popor să desfășoare o activitate susținută pentru noi și cît mai importante realizări în toate domeniile construcției socialiste, întîmpinînd astfel cu cinste marile evenimente ale a­­nului 1974 — împlinirea a trei decenii de la Eliberare și Con­gresul al XI-lea al Partidului Comunist Român — pentru noi victorii pe calea făuririi societății socialiste multilateral dezvoltate, în patria noastră HOTĂRÎREA Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. privind Consfătuirea Comitetului­­ Politic Consultativ al statelor participante la Tratatul de la Varșovia și activitatea desfășurată la Consfătuire de delegația de partid și guvernamentală română, condusă de tovarășul Nicolae Ceaușescu NO[ SUCCESE IN INTIMPINAREA ZILEI MUNCII Eficienta gîn­dirii tehnice Preocuparea colectivului de muncitori și ingineri de la întreprinderea de construcții metalice din Bocșa pentru sporirea productivității muncii și îmbunătățirea calității pro­duselor se reflectă tot mai mult și în mișcarea de inven­ții și inovații. In anul 1974, a­­plicarea în practică a gîndirii tehnice se materializează în soluții eficiente. Astfel, in­venția privind îndreptarea grinzilor metalice după su­dare — autori: ing. Mircea Golumba, tehnician Iosif Teicu, lăcătuș, Cristia­cian — aduce o economie oră­a­­nuală de peste 600 000 lei. Cu bune rezultate în procesul de producție se soldează și inovația tehnicianului Du­mitru Munteanu, referitoare la folosirea unui nou procedeu de execuție a unor piese de asamblare, care are o econo­mie anuală de 100 000 lei. (Ion ROTARESCU din subre­­dacția noastră voluntară de la Bocșa). — Dacă v-am ruga să sin­tetizați factorii care permit colectivului să devanseze mereu îndeplinirea planului, cărora i-ați acorda prioritate? — Nu vreau să abuzez de da­te statistice, de cifre compara­tive. De aceea țin să spun că din datele de care dispunem re­iese că principalul factor de creș­tere a producției rămîne spori­rea randamentelor în abataje. Deși condițiile naturale, de ză­­cămînt nu s-au schimbat, extrac­ția de cărbune pe post a crescut considerabil. Față de 1972, de pil­dă, productivitatea fizică a cres­cut cu 1,7 la sută. — Cum explicați mărirea ritmului de extracție ? (Continuat • in pag. a 2-a) RANDAMENTELE din subteran — sursă pentru o PRODUCTIVITATE SPORITĂ • Inginerul șef al întreprinderii miniere Anina răspunde la întrebarea : de unde provine sporul de producție înregis­trat an de an . Alăturîndu-se întrecerii lansate de bravii mineri din Vul­can, muncitorii din subteranele Anine­ s-au angajat să depășeas­că prevederile­ pe acest an la producția fizică cu mai bine de 3 la sută. După aproape patru luni de activitate rodnică, minerii sunt in măsură să arate că au îndeplinit înainte de termen sarci­nile ce se revin, realizînd 55 la sută din angajamentul anual. Intrucit din 1969 colectivul întreprinderii a sporit an de an pro­ducția de cărbune, inginerul șef al unității, tovarășul Ion Iorga, a fost solicitat să înfățișeze mai pe larg căile și metodele folosi­te. Iată dialogul purtat între corespondentul nostru Ion Ghineț, din subredacția noastră voluntară de la Anina și ing. Ion Iorga. Mecanizatorii Gh. Olaru și Pavel Blaj de la I.A.S. Gră­dinari acordă o atenție deosebită calității la însămințarea porumbului. Foto: A. SĂNDULESCU La zi cu lucrările din campanie Țăranii cooperatori de la Moldova Veche, sprijiniți te­meinic de lucrătorii din secția de mecanizare, au înregistrat în această primăvară succese remarcabile. în grădina de legume au fost însămînțate și­­ plantate în cîmp 18 hectare, din cele 35 planificate, ur­­mînd ca pe măsură ce timpul, permite să se procedeze la scoaterea în cîmp a răsaduri­lor de roșii, ardei și­ alte le­gume. In perioada anterioară venirii ploilor, la grădina de legume s-a irigat din plin, lucrîndu-se în două schimburi. Așa se face că pînă în pre­zent au și fost livrate pieței peste 3000 legături de verde. La culturile de ceapă cîmp s-a încheiat însămințarea car­tofilor, a porumbului pe mai bine de 75 la sută din supra­față și a culturilor pentru fu­raje pe 50 la sută din plan. iDușan IOVANOVICI din subredacția noastră voluntară de la Moldova Nouă). SEMĂNATUL PORUMBULUI Pe măsură ce timpul permite, RITMUL DE LUCRU TREBUIE INTENSIFICAT Imbunătăț vre­mii din prima parte a acestei săptămîni a permis reluarea, în toate zonele județu­lui, a lucrărilor de însămînțare a po­rumbului. După cum rezultă din situația centralizată la D.G.A.I.A.A., la nivelul județului po­rumbul a fost semă­nat în proporție de 69 la sută, în între­prinderile agricole de stat această atingînd 72 la lucrare sută din plan, iar la coo­perativele agricole de producție 68 la sută. In sectorul coopera­tist, de luni și pînă joi au fost însămîn­­țate cu porumb 5178 de hectare, revenind o medie zilnică de aproape 1300 de hec­tare. In această pe­rioadă însă, nu în toate zonele s-a pu­tut lucra la întreaga capacitate, unele te­renuri intrarea nepermițînd agregatelor de lucru. Pe consilii intercooperatiste, si­tuația însămînțării porumbului este ur­mătoarea : 23 la sută. Cu totul nesatisfăcător este ritmul realizat în u­­nitățile deservite de S.M.A. Brebu și Ca­ransebeș care, cu toate că au demarat mai­ tîrziu lucrarea, au ajuns abia la 14, respectiv 21 la sută din plan. Mai sînt încă uni­tăți d­­e ni­i pînă la această dată nu au început măcar însă­­mînțatul porumbului. Asemenea situații în­­tîlnim la C. A. P. Gîrbovăț, Jupa, Păl­tiniș,­ Ciuta, Iaz, Va­­leadeni și Ezeriș. Că situația nu poa­te fi considerată jus­tificată, o dovedesc rezultatele din uni­tățile vecine. Așa, de pildă, la s-au însămînțat Bănia cu porumb 145 de hec­tare, la Eftimie Mur­­gu — 200 de hecta­re, în timp ce la Gîr­­­bovăț lucra­ea m­­­­r­u a fost în­eput.i la Șopotu Verii din 200 de hectare s­au însămînțat abia 35, la Dalboșeț din 235 — doar 25, la Prili­­peți din 150 — nu­mai 40 de hectare. Sînt încă cooperative agricole care mai au de însămînțat supra­fețe destul de mari, ca, de exemplu, Gre­oni — 270 ha, Ticva­­niu Mic — 152, Ciclo­­va Română — 180, Ilidia — 170, Răcăș­­dia — 250, Ciuchiri — 200, Macoviște — 249, Bozovici — 202, Căvăran — 260, Lacu — 320, Duleu — 150 de hectare. încadra­rea în epoca optimă la aceste unități pre­supune ca în conti­nuare să fie luate măsuri deosebite, să se lucreze cu forțele, folosind toate fie­care oră bună de lu­cru. Stațiunile de canizare trebuie de­să urmărească îndea­proape felul cum sunt folosite utilajele, să organizeze mișcări de la unitățile care au terminat lucrarea, spre cele rămase în urmă. Fără îndoială, ac­celerarea ritmului de lucru nu trebuie să se facă în dauna calității. Specialiștii din fiecare unitate răspund direct de calitatea lucrărilor de însămînțare și tre­buie să urmărească permanent cum se execută acestea în fiecare tarla, să nu permită nici un fel de abatere. Ing. Al. POPOVICI Consiliul intercooperatist Realizat (în %) luni: 22.IV. joi, 25.IV. Berliște 74 97 Grădinari 44 70 Oravița 30 73 Bozovici 13 38 Caransebeș 3­­ 21 Brebu 5 14 Zăgujeni 2 35 Berzovia 71 90 Bocșa 41 83 Moldova Nouă 62 74 Zlatița 72 86 După cum se poa­te remarca din ci­frele prezentate, în a­­ceastă perioadă s-a realizat un ritm sus­ținut de lucru în co­operativele agricole din consiliul inter­cooperatist Oravița — 43 la sută, B­ocșa — 42 la sută, Zăgu­jeni — 33 la Grădinari — 26 sută, la sută, și Bozovici —

Next