Foae sătească, 1845 (Anul 7, nr. 1-52)

1845-01-14 / nr. 2

-­­ 11.­ . 2l­..­­ Leau­a..2. albastri, nasul petricit, mustețile castanii, acum înfirează, gura potrivită; la degetul cel mare de la măna dreapta unghia stricată, la 22 a lunei Decemvrie anul trecut 1814, trimetiua pe un argat al seu anume Ioan, d­e­și zice și Toader, cu cotiugarul cu un cal spre ai aduce lemne de la pădure, nu cau mai întor- înapoi, deci însămnănduse alte m­eto­­nomiia și portul fugarului, înfirează. Cal, îmbrăcămintea, de dinapoi în stânga - cojoc de mer­ge nuncher și cam purtat, doă cămeși izmene, pan­­taloni de angina pestriție, căciulă albă (care o neartă tot pe ochi), și civote de vaci Semnele calului și ucrurile furati. Cilul la păr murg­ min­e și înserat la șel­­cu ferule FrD ha­­murile, hățurile și vetruln de cursă, un ha­­zar în Lungri cu chingă de Brașov, un topor și o tran­gă nouă de păr de No. 67, porirți rotarivei prea Învațatului Domn înpărtățit z acestui Departament prin lresa, Tribunalului Criminalicesc cu No. 2428, zic Părcăn­iia Galații dănduse surgun peste ho­­tarul Dunării pe vinovatul Ioan Costiță, ca pe un vențreeit și nevegit fintuitor de rele, cu hotărire de a nu se mai tutaru nici odată în acest Princinati se însamna lice fisionomin, și totodată se publică spre giința ALL. și a tuturor deoaște, ca ori­cănd săr­m­­ în a­­ceastă parte, să se prindă negreșit. Fisionomin. Ioan Costică, la etaj de minion, em­izl, în vârste de 28 ani, părul canului castaniu-închie, sprintenile avemine, posemorit­al căutătură, ochii ăprii, mustețile nu pre mari, parba­zale, oserite semnes deasupra musteții din stănga are un semn de tăetură,ar din dreapta în falcă altul mare rătund de trimitiv. și le mâna stângă lângă degetul cel mare alt semn de trezure.­­ No. 205. dlui Coms. Lupu Călimănescu, cătră Departament, au făcut arătare că având tocmită în casă pe o femee Marița Catrina din satul Stroești, .­­­e.... în noaptea spre 29 a trecu­tei luni decemvrie, furândui îndes­­tule lucruri, s'au făcut nepăzute; deci în­­sămnânduli se bice rici onomia, se publică spre pustie ca știință, pentru no greșit aflare și triulert­af. Fie iute min. Mștu, în vărstă de­­' ani, la stit vantă și saracine, șurul canului peru, la față smolită, eprintenile și ochii negri, gura de mij­loc, nasul și barba lungă jrețe.­­ Catrina în vârste de 12 ani, la stat mică și groasa, puful capului negru, la față smolita și rotundă, sprinceni­­le negre, ochii negri, nasul tărtos, gura mare și colțată, varba rotunda. No. 333, potrivit elizei Consulatului Rosienesc, cu­­prinsă prin pota ea cu No. 23, cătră acest departament, se vindică în tot prințipatul spre origine ca șiință, că pentru împosesuiru moșiei Peceă din țănutul Covurluiului, cu ve­­niturile tărtușorului afazutor pe ia, proprie­­tate a cliropodilor răposatului cnez Dimi­­trie Muruzi.­­și pentru c­are s'au publicat prin Adlosul Vestrabrdinor cu No. și 14 din 12 poenerie anul trecut lulă, di­n vreuge cu con­­di­iițe atingătoari­le ace posesie; eau miri. guzit încă dun termin de 10 zile; deci lovito­­u muțirei de ; împose­ui pomenita moșie, să se înfățoșeze la numitul Consulat în vioa de pe urmă a arătatului termin, spre a se fa­­ce peritecca, care are a fi în trei zile de­­răndul. visteri­a Moldaviei. No. 1AL. De trebuință fiind a se alcătui mai din vre­­me suma de 507 stânjini, 5 palme și 2 ani­ma­le lemne de foc, cuvenite Instanțiilor din ca­­pitalie și Miliției cu vastava Sculenii, pentru i­arna viitoare, precum și la Galați 218 st. 7 palme și 5 palmace, se publică spre opșteaca pivnță, ca toți acii ce vor fi lovitori nușe. No. 73. Dlui Oșea. Toma Talpiș ugrie cătră și lucrurile ... față smad, sprind­e cine tare că e­ ur­m­­ Span­țul din Iași, prin în­­i­semnele calului acest Departament au facut ară­­și a­ tutu trei de obște, ca ori unde furate, un asemine, ce și zice și se publică să­te­ lor, spre la spat la știința acest mic, la la față de prindz negreșit, și și ochii spini, mustețile prin locul competent eh se trimată Daartament. Fisionom­ie. pe cal și închingat rei de a lua asupr ăleși prin meerie cu fiica sa teslimarisirî acestor

Next